· · .

• · · a ine
T ehmc1 fractale de compresie §i decompresie a fi§ierelor de tip 1m g

Lecpa 5: Principiul compresiei de imagini bazat pe fractali

Observatie: figura initiala nu este atal de importanta, 1n unele cazuri se ajunge

la a~ela§i fractal indiferent de figura iniµala.
In practica se aleg transformari afine de forma:

W; (X)y = (a; b;)

d;
C;
(X)y + (e;)
Ji
I
~i se obtin unset de atractori. Exemplu: pentru a;= d; = 2;b; = c; = e; = f; = O
este o transforrnare contractiva care 'injumatate§te distante dintre doua puncte.

A
A A AA
AA A A
AAAA

Barnsley - modelarea imaginilor - 4 transforrnari afine:

XI) = (-0,2 0,2

W4
(X2
X3
,20
0
0,2
0
Imaginea de intrare .f(O) se aJege astfel:

1) o data - se obtine f(l) = W(f(0))

 Tehnici fractale de compresie ii decompresie a fiiierelor de tip imagine 2

02
2) de doua ori - /(2) - W(W(.f(O))) '--- w (.f(O))
0
3) atractorul, \WI cstc \WI == Lim w n(.f(O))
11 -+oo
 Tehnici fractale de compres1e
. §I. decompres1e
. a fi§ierelor de tip imagine 3

rinIna exemplele
- cs· . .
propuse ierpmskt, Koch, Cantor) constructia a fast 1terat1va,. . v
pP .P1
t1carea 1a fiecare pas a operatnlor
.. la pasul anterior. Putem astfel redefiru.
~o~nl~ atea de autosimilaritate: fractalul este format din mai multe parti identice
pana . a un raport de aseman·are. c u a1te cuvmte · v · 'm b ucavr·1
fractalii se pot ,1mparp
care-1 reprezinta
, V ~ la O altva scara.
•
v 0 figurav (imagine)
. ' de dimensiune topolog1ca · D se
v

poate impar1I m ND sub mu I1Irru. . I'd entice

. avand ~ raportul de asemanare r cu fi1gura
V

initiala, a.i. N = (~) D sau D = logN

r /og(l/r)'
Din calculul:
• DC = log2 -
log -0,63 Cantor (N = 2,r- )
1
3 3
log4 1
•DK= log = I, 26 von Koch (N = 4, r = 3)
3
Pentru multimea Cantor putem considera r - 0, 5 (maxim admisibil) =? D = !·
Fractalul devine un segment. Putem spune ca o figura euclidiana poate fi consi-
derata limita unei familii de fractali. Mandelbrot a construit familii de curbe van
Koch cu dimensiuni crescand de la 1 la 2, observand cape masura ce dimensiunea
cre§te, curba searnana cu o linie §i umple mai bine suprafata. La Jimita, pentru
D = 2, se obµne curba Peano, o li.nie care trece prin toate punctele unei suprafete.
Proprietati care diferentiaza fractalii de figuri euclidiene:
- au proprietatea de autosimilaritate
- au o structura "fma": punctul contme o scara oricat de mica.
- admit o definire simpla chiar daca structura devine complicata prin detaliere

- se ob~n prin procedee recursive.

Se observa ca o parte oricat de mica a unui fractal, contme intregul.
2
Fie (X, d) spaµu metric, X = euc/1d1an
~ . , sfenc
C. !
o transformare pe X este o functie .f : X -t X care pentru oricare x E X, pune
in corespondenta in mod unic un punct f(x) EX. Exemple:
1. f: IR -t IR,f(x) = ao + a,x + a2x2 +· ··+an? polinom de grad n

2. liniara frac11onara
V •

o zus ), f( x ) = --d
v(M"b' ax+b
ex+
3. w: IR 2 -t IR 2, w(x!,x2) =(ax,+ bx2 + e,cx1 +dx2 + f) transformare afina
bidimensionala.
Pentru /: X ➔ X transform are, se nume§te punct fix, un pun ct xf a.1. f (x1 ) =
Xf-
f constituie o contractie (transformare contractiva) daca (:l)s E (O; 1),d(f(x),f(y)) <
sd(x,y)(V)x,y EX, s=factor de contractie. -