Sunteți pe pagina 1din 39

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE

TEZĂ DE DOCTORAT

ÎNDEPĂRTAREA BIOLOGICĂ A FOSFORULUI DIN APA UZATĂ

Conducător doctorat, Prof. Univ. Dr., CP I, NATALIA ROŞOIU

REZUMAT

Doctorand, PANĂ ANGELA - SIMONA

CONSTANŢA

2008

CUPRINS

OBIECTIVELE ŞI SCOPUL LUCRĂRII

LISTA PRESCURTĂRILOR UTILIZATE

PARTEA I. STADIUL CUNOAŞTERII

Capitolul 1. DESPRE FOSFOR ŞI PREZENŢA SA ÎN ECOSISTEME

1.1. Eutrofizarea apelor de suprafaţă

1.2. Politici de reducere a poluarii apelor cu nutrienţi

1.3. Situaţia actuală

Capitolul 2. ÎNDEPĂRTAREA BIOLOGICĂ A FOSFORULUI DIN APA UZATĂ

2.1. Procese implicate în producerea şi transferul energiei

2.2. Modele biochimice

2.3. Microorganisme implicate

2.4. Factori care influenţează procesul biologic

PARTEA II. CONTRIBUŢII PROPRII

Capitolul

ÎNDEPĂRTĂRII

CONSTANŢA SUD

1.

CARACTERIZAREA APEI UZATE ÎN VEDEREA APLICĂRII

BIOLOGICE A FOSFORULUI LA STAŢIA DE EPURARE

1.1. Introducere Prezentarea staţiei de epurare Constanţa Sud

1.2. Material şi metode

1.3. Rezultate şi discuţii

1.4. Concluzii

DE

APLICARE A ÎNDEPĂRTĂRII BIOLOGICE A FOSFORULUI, LA STAŢIA DE

EPURARE CONSTANŢA SUD

2.1. Introducere

2.2. Material şi metode

2.3. Rezultate şi discuţii

2.4. Concluzii

Capitolul 3. INVESTIGAŢII ASUPRA UNOR FACTORI CARE INTERVIN ÎN PROCESELE BIOLOGICE LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD

3.1. Introducere

3.2. Material şi metode

3.3. Rezultate şi discuţii

3.4. Concluzii

Capitolul 2. MODELARE EXPERIMENTALĂ A POSIBILITĂŢII

Capitolul 4. CONCLUZII GENERALE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LISTA LUCRĂRILOR ELABORATE ÎN CURSUL STAGIULUI DE DOCTORAT

1

OBIECTIVELE ŞI SCOPUL LUCRĂRII

Apa uzată conţine o gamă largă de poluanţi, dintre care unii sunt îndepărtaţi mai mult sau mai puţin eficient în treptele de epurare convenţională. Cunoaşterea poluanţilor existenţi în efluentul unei staţii de epurare şi a efectelor pe care le au aceştia asupra mediului este deosebit de importantă în stabilirea modalităţilor de epurare avansată, în scopul respectării standardelor de calitate în vigoare. Deşi suspensiile solide şi compuşii organici biodegradabili sunt reţinuţi în special prin epurare mecano-biologică, sunt unele situaţii în care pot fi impuse reţineri suplimentare. Pe la mijlocul anilor `60 compuşii azotului şi fosforului din apele uzate au atras atenţia datorită efectului lor în accelerarea proceselor de eutrofizare a lacurilor şi stimularea culturilor acvatice. La ora actuală, pentru statele în care domeniul epurării este deosebit de avansat, controlul nutrienţilor a devenit o parte obişnuită a epurării apelor uzate.

Deşi în România problema epurării avansate a apelor uzate a luat amploare în ultimii zece ani, pe plan mondial au fost cercetate o serie de tehnici şi tehnologii menite să asigure efluentului unei staţii de epurare caracteristici corespunzătoare limitelor admisibile stabilite prin standardele de calitate. Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea aspectelor referitoare la procesul de îndepărtare biologică a fosforului din apa uzată, cu detalierea mecanismelor biochimice care se desfăşoară în cadrul acestui proces, şi identificarea posibilităţilor practice de aplicare în cazul nostru la staţia de epurare a apelor uzate Constanţa Sud, aparţinând SC RAJA SA Constanţa. Găsirea unei soluţii optime de implementare a epurării terţiare în acest caz este nu numai de strictă actualitate, dar şi foarte urgentă, având în vedere legislaţia de mediu în vigoare şi angajamentul asumat de Guvernul României în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 – Protecţia Mediului - care impun epurarea terţiară în localităţile cu peste 10000 locuitori echivalenţi până în anul 2015, respectiv pentru municipiul Constanţa până în anul 2013. Conform cu prevederile legislative în vigoare, în cazul apei uzate evacuate din statia de epurare Constanţa Sud, limita maximă admisibilă la evacuarea în receptorul natural Marea Neagră pentru indicatorul fosfor total este de 1mg/l.

În acest context, această lucrare vine în întâmpinarea şi în sprijinul celor interesaţi, furnizând o serie de date şi concluzii referitoare la calitatea apei uzate procesate în staţia de epurare Constanţa Sud, în sensul pretabilităţii acesteia la o variantă de îndepărtare biologică a fosforului. Lucrarea de faţă tratează o serie de aspecte legate de îndepărtarea fosforului din apele uzate, plecând de la necesitatea şi importanţa acestui proces până la aplicabilitatea lui pe scară industrială. Obiectivul principal al cercetării, respectiv partea aplicativă a studiului realizată la staţia de epurare Constanţa Sud, este acela de a furniza informaţii utile pentru un viitor proiect de retehnologizare a staţiei, în sensul includerii unei trepte de epurare terţiară în procesul tehnologic existent la momentul actual. Pentru atingerea obiectivului principal menţionat mai sus, programul de cercetare a avut drept obiective secundare:

- documentarea şi actualizarea cunoştinţelor teoretice în domeniul studiat;

- întocmirea unei baze de date privind calitatea apei uzate tratate în staţia de epurare Constanţa Sud, ca substrat pentru biomasa activă din sistemul considerat;

- modelarea experimentală a capacităţii nămolului biologic de a îndepărta fosforul din apa uzată;

2

- investigarea unor factori care intervin în funcţionarea bioreactorului instalaţiei existente;

- prelucrarea şi sintetizarea rezultatelor obţinute.

Capitolul 1 CARACTERIZAREA APEI UZATE ÎN VEDEREA APLICĂRII ÎNDEPĂRTĂRII BIOLOGICE A FOSFORULUI LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD

Material şi metode La staţia de epurare a apelor uzate Constanţa Sud, s-au făcut o serie de determinări cantitative pentru a analiza situaţia existentă şi pentru a evalua posibilitatea aplicării procesului de îndepărtare biologică a fosforului, [99], [100], [101]. Aceste determinări vizează caracterizarea apei uzate utilizând parametrii fizico- chimici globali (pH, temperatură, MSS, CCO, CBO, P total ) pentru fiecare treaptă a procesului tehnologic. Se calculează rapoartele CCO/P şi CBO/P pentru influentul staţiei şi pentru influentul treptei biologice, în vederea evaluarii iniţiale a pretabilităţii apei uzate la procesul de îndepărtare biologică a fosforului.

Mod de lucru:

- s-au analizat 8 probe / lună timp de 12 luni (iunie 2006 – mai 2007);

- determinările s-au efectuat pe probe medii zilnice (obţinute din 6 recoltări timp de 12 ore/zi) pentru indicatorii: materii solide în suspensie (MSS), consum chimic de oxigen (CCO), consum biochimic de oxigen (CBO); probele au fost păstrate la frigider, la 4˚C, până în momentul efectuării analizelor de laborator;

- pentru determinarea concentraţiilor de fosfor total P total (mg/l), s-au prelevat probe instantanee; probele nu au fost conservate, analizele fiind efectuate imediat după recoltare;

- la recoltarea probelor s-a respectat standardul de metodă SR ISO 5667-2/1998, Partea 2:

Ghid general pentru tehnicile de prelevare;

- probele au fost prelevate din următoarele puncte: intrare generală staţie, intrare în

treapta de epurare biologică şi evacuare din treapta biologică (după decantarea secundară);

- la determinarea cantitativă s-au aplicat metode standardizate şi aparatura specificată (Tabelul 1).

Rezultate şi discuţii Se calculează valorile rapoartelor CCO/P şi CBO/P pentru apa uzată la intrarea în staţie şi la intrarea în treapta biologică. Se calculează valorile medii lunare şi valorile medii anuale pentru perioada luată în studiu (Tabelul 2). Se constată următoarele:

a) Temperatura apei nu prezintă variaţii mari în cursul unui an calendaristic; valorile punctuale determinate au înregistrat valori între 17˚C (minima în iarnă) şi 24 ˚C (maxima în vară), iar valorile medii lunare se situează în intervalul 17,7 – 22,5 ºC, cu o valoare medie anuală de 20,0ºC. Temperatura optimă desfăşurării proceselor biochimice, în general, se situează în intervalul 20˚C - 30˚C, deci este posibil ca în lunile de iarnă, procesul să fie uşor încetinit. S-a constatat că cea mai mică valoare medie lunară pentru

3

concentraţia fosforului la evacuare este de 0,57mg/l care s-a înregistrat în luna august, când şi valoarea medie lunară a temperaturii a fost de 22,2ºC. De asemenea, pentru lunile iunie, iulie şi septembrie, când valorile medii lunare ale temperaturii au fost peste media anuală, pentru concentraţia fosforului la evacuare s-au înregistrat valori sub media anuală a acestui parametru. Rezultă deci că în lunile de vară staţia a avut o eficienţă mai mare de îndepărtare a fosforului, dar apreciem că nu este o relaţie directă sigură între temperatură şi valoarea concentraţiei de fosfor în efluentul final. Acest parametru fizic se monitorizează în permanenţă, pentru că eventuale şocuri de termice ar putea avea efecte nedorite.

Tabelul nr.1 Metode de analiză şi aparatura utilizată pentru determinările cantitative la SE Constanţa Sud în perioada iunie 2006 – mai 2007 (original)

Nr.

Denumire

Standard

Aparatură

Crt.

indicator

de metodă

1.

Temperatura

-

Termometru de laborator

2.

pH

SR ISO

pH-metru de laborator Mettler Toledo MP225

10523/1997

3.

Materii solide în suspensie

STAS 6953-81

Etuva WTB FD 53 Binder Balanţta analitică Mettler Toledo AG204 Fiole de cântărire din sticlă

4.

Consum chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu)

SR ISO

Unitate de digestie SELECTA, Bloc Digest 6 Biureta Pellet, cls. A, 10 ml, diviz. 0,02 ml

6060/1996

5.

Consum biochimic de oxigen la 5 zile

SR EN 1899-

Incubator cu răcire MIR 153 Sanyo Echipament pentru determinarea concentraţiei de oxigen dizolvat Conform SR EN 25813 sau SR EN 25814

1/2003

6.

Fosfor total.

SR EN ISO

Spectrofotometru UV-VIS, GBS CINTRA 5 dublu fascicol, Unitate de digestie SELECTA, Bloc Digest 6

6878:2005

b) Valorile de pH s-au menţinut relativ constante, cu mici variaţii în intervalul 7,0 – 8,0, valori favorabile desfăşurării reacţiilor biochimice şi proceselor metabolice, ceea ce face ca acest parametru să nu fie considerat semnificativ în influenţarea procesului urmărit. Valorile medii lunare se situează în intervalul 7,3-7,8, cu o valoare medie anuală de 7,6 în zona anaerobă şi respectiv 7,5 în zona aerobă. Monitorizarea permanentă a acestui parametru este necesară în staţia de epurare întrucât există riscul de a surveni o descărcare accidentală de apă uzată de provenienţă industrială cu pH puternic acid sau bazic care ar perturba funcţionarea bioreactorului. c) Obiectivul studiului fiind îndepărtarea biologică a fosforului din apa uzată, este foarte important de stabilit care este valoarea concentraţiei acestui component în apa influentă în staţie şi respectiv cantitatea ce trebuie eliminată. Pentru că schema tehnologică a staţiei de epurare prevede o treaptă de epurare mecanică înaintea treptei biologice, determinările s-au făcut atât pentru apa care intră în staţie (adică în treapta mecanică de epurare), cât şi în influentul şi efluentul treptei biologice. În cele ce urmează punctele de recoltare au fost notate simbolic astfel: IG – intrare generală, IB – intrare treapta biologică, EB – evacuare treapta biologică.

4

Tabelul nr.2 Valori medii anuale ale indicatorilor de calitate ai apei uzate la SE Constanta Sud în perioada iunie 2006 - mai 2007 (original)

 

Temp.

 

pH

 

CCO-Cr

 

CBO

 

P total

CCO/P

CBO/P

luna

oC

mg/l

mg/l

mg/l

AN

A

IG

IB

EB

IG

IB

EB

IG

IB

EB

IG

IB

IG

IB

Iunie 2006

20.6

7.7

7.4

185

98

34

92

44

17

3.07

4.35

1.42

64.62

27.03

31.64

12.27

Iulie 2006

22.5

7.8

7.4

207

111

32

101

50

16

2.72

2.33

1.47

79.16

49.60

38.45

22.54

August 2006

22.2

7.5

7.4

229

156

52

115

71

23

3.18

3.75

0.57

72.68

41.40

36.87

18.95

Septembrie 2006

21.1

7.5

7.4

196

104

40

98

49

19

1.05

1.38

1.32

198.80

91.18

99.30

42.65

Octombrie 2006

20.3

7.5

7.5

175

93

35

95

48

18

3.79

3.48

3.09

49.95

31.29

27.00

15.83

Noiembrie 2006

17.7

7.5

7.5

179

124

37

95

59

17

2.84

2.56

2.61

64.62

48.89

34.07

22.86

Decembrie 2006

18.4

7.6

7.5

203

125

37

106

62

18

2.42

2.33

1.73

110.58

62.91

57.46

31.30

Ianuarie 2007

18.8

7.8

7.3

214

131

34

111

65

16

3.84

4.35

2.47

97.43

49.11

50.57

24.35

Februarie 2007

18.2

7.8

7.5

200

144

42

95

70

18

2.90

3.05

2.73

68.89

47.54

32.92

23.12

Martie 2007

19.1

7.5

7.5

229

152

42

135

64

13

3.95

3.90

3.45

61.22

39.96

36.29

16.90

Aprilie 2007

20.0

7.6

7.5

257

128

41

135

64

15

3.52

3.17

1.65

73.00

44.04

38.04

22.21

Mai 2007

20.9

7.6

7.5

242

136

33

132

74

14

4.19

3.33

2.99

58.48

42.12

31.55

22.77

media

anuala

20.0

7.6

7.5

209.7

125.2

38.3

109.2

60

17

3.12

3.17

2.13

83.29

47.92

42.85

22.98

5

S-au efectuat 92 de determinări pentru fiecare punct de recoltare stabilit (Tabelul 3), iar valorile medii anuale ale concentraţiei de fosfor la IG, IB şi EB au fost respectiv de 3,12; 3,17 şi 2,13 mg/l.

Tabelul nr.3 Parametri statistici pentru indicatorul fosfor total la SE Constanţa Sud în perioada iunie 2006 – mai 2007 (original)

Ptotal

IG

IB

EB

nr. valori

92

92

92

val. medie anuala (mg/l)

3,12

3,17

2,13

val. minima (mg/l)

0,73

0,78

0,26

val.maxima (mg/l)

6,02

6,73

5,97

deviaţie standard

1,235

1,210

1,194

fosfor total valoare medie 7 6 5 4 3 2 1 0 06.06 04.07 01.08
fosfor total
valoare medie
7
6
5
4
3
2
1
0
06.06
04.07
01.08
04.09
02.10
07.11
04.12
02.01
05.02
06.03
02.04
02.05
1
9
17
25
33
41
49
57
65
73
81
89
2006
2007
data
total P (mg/l)

a)

fosfor total valoare medie 7 6 5 4 3 2 1 0 06.06 04.07 01.08
fosfor total
valoare medie
7
6
5
4
3
2
1
0
06.06
04.07
01.08
04.09
02.10
07.11
04.12
02.01
05.02
06.03
02.04
02.05
2006
2007
data
1
9
17
25
33
41
49
57
65
73
81
89
total P (mg/l)

b)

Figura nr. 1 – Distribuţia valorilor concentraţiei de Ptotal în apa uzată la SE Constanţa Sud în perioada iunie 2006 – mai 2007: a) la intrarea în staţie; b) la intrarea în treapta biologică (original)

Se poate observa că între valorile medii anuale de la intrarea în staţie şi cele de la intrarea în treapta biologică există foarte mici diferenţe, deci treapta mecanică de tratare nu influenţează valoarea concentraţiei fosforului din apă; distribuţiile valorilor sub şi peste valoarea medie anuală sunt absolut întâmplătoare (Figura 1 a şi b).Valoarea medie anuală pentru concentraţia de fosfor la evacuarea din staţie este de 2,13 mg/l, iar din cele 92 de valori obţinute, numai 19 valori se situează sub limita admisibilă de 1 mg/l, (20,7

6

%), repartizate astfel: 7 valori în luna august, 4 valori în luna iulie, 2 valori în luna iunie, 2 valori în luna septembrie şi câte 1 valoare în lunile aprilie, mai, decembrie şi ianuarie. Se constată deci că în lunile de vară se obţin cele mai multe din valorile situate sub limita admisibilă de 1mg/l (Figura 2).

fosfor total

valoare medie

concentr. max. adm.

7 6 5 4 3 2 1 0 06.06 1 04.07 9 01.08 17 04.09
7
6
5
4
3
2
1
0
06.06
1
04.07
9
01.08
17
04.09
25
02.10
33
07.11
41
04.12
49
02.01
57
05.02
65
06.03
73
81
02.04
89
02.05
2006
2007
data
total P (mg/l)

Figura nr. 2 – Distribuţia valorilor concentraţiei de Ptotal în apa uzată la evacuarea din SE Constanţa Sud în perioada iunie 2006 – mai 2007 (original)

d) Consumul Chimic de Oxigen (CCO) şi Consumul Biochimic de Oxigen (CBO) - indicatorii care exprimă cantitatea de material organic existent în apa uzată – nu prezintă un interes deosebit dacă sunt analizaţi ca atare, ci doar în raport cu valoarea fosforului existent în apa uzată şi cu cantitatea de fosfor ce trebuie eliminată. Deşi se vor lua în discuţie numai valorile rapoartelor CCO/P şi CBO/P la intrarea în treapta biologică (IB), am considerat util de a calcula aceste valori şi la intrarea în staţie (IG). Se observă, Tabelul 2, că valorile concentraţiilor de fosfor sunt apropiate pentru cele doua puncte analizate, dar valorile CCO şi CBO se reduc considerabil în treapta mecanică, ceea ce duce implicit la scăderea valorilor rapoartelor CCO/P şi CBO/P. Analizând valorile medii anuale, se observă că valoarea raportului CCO/P scade de la 83,29 la intrarea generală până la 47,92 la intrarea în treapta de tratare biologică, iar valoarea raportului CBO/P scade de la 42,85 la intrarea generală până la 22,98 la intrarea în treapta de tratare biologică.

CCO/

CCO/ P 160 valoare medie valoare recomandata. 140 120 100 80 60 40 20 0
CCO/ P
160
valoare medie
valoare recomandata.
140
120
100
80
60
40
20
0
06.06
04.07
01.08
04.09
02.10
07.11
04.12
02.01
05.02
06.03
02.04
02.05
1
9
17
25
33
41
49
57
65
73
81
89
2006
2007
data

Figura nr. 3– Distribuţia valorilor raportului CCO/P la intrarea în treapta biologică (original)

7

Randall ş.a. [106] arată că substratul organic, exprimat în CBO şi/sau CCO, raportat la concentraţia de fosfor în apa uzata care intră în zona anaerobă a instalaţiei va determina concentraţia în fosfor a efluentului final. Sintetizând datele experimentale obţinute în urma studiilor efectuate pe instalaţii industriale şi pe instalaţii pilot, aceştia au concluzionat că pentru instalaţiile tipice existente, în vederea obţinerii unei concentraţii de 1 mg/l P (sau chiar mai mici) în efluentul final, este necesar ca apa uzată tratată să aibă raportul CBO/P cel puţin egal cu 20:1, iar raportul CCO/P cel puţin egal cu 40:1. Ţinând cont de cele de mai sus, se constată că pentru valorile medii anuale ambele condiţii sunt îndeplinite, valorile fiind de 47,92 pentru CCO/P şi respectiv 22,98 pentru CBO/P. Valorile punctuale şi valorile medii lunare însă nu respectă întotdeuna această condiţie. Cele 92 de valori obţinute pentru raportul CCO/P la intrarea în treapta biologică de tratare se situează în intervalul 14,55 – 152,17; din acestea 39 de valori (42,4%) se situează sub valoarea minimă recomandată şi 53 de valori (57,6%) se situează peste această valoare. Distribuţia acestora în cursul anului calendaristic analizat (iunie 2006- mai 2007) este prezentată în Figura 3. Valorile obţinute pentru raportul CBO/P la intrarea în treapta biologică de tratare se situează în intervalul 6,43 – 11,95; din acestea 43 de valori (46,74%) se situează sub valoarea minimă recomandată şi 49 de valori (53,26%) se situează peste această valoare. Distribuţia acestora în cursul anului calendaristic analizat (iunie 2006-mai 2007) este prezentată în Figura 4.

90 CBO/ P valoare medie 80 valoare recomandata. 70 60 50 40 30 20 10
90
CBO/ P
valoare medie
80
valoare recomandata.
70
60
50
40
30
20
10
0
06.06
04.07
01.08
04.09
02.10
07.11
04.12
02.01
05.02
06.03
02.04
02.05
1
9
17
25
33
41
49
57
65
73
81
89
2006
2007
data
CBO/P

Figura nr. 4. Distribuţia valorilor raportului CBO/P la intrarea în treapta biologică (original)

Concluzii În urma studiului realizat pe durata unui an calendaristic (iunie 2006-mai 2007) cu scopul de a caracteriza apa uzată tratată în SE Constanţa Sud, se pot concluziona următoarele:

Temperatura apei nu prezintă variaţii mari în cursul unui an calendaristic; valorile

punctuale determinate au înregistrat valori între 17˚C (minima în iarnă) şi 24 ˚C (maxima în vară). Temperatura optimă se situează în intervalul 20˚C - 30 ˚C, deci este posibil ca în lunile de iarnă, procesul să fie uşor afectat în sens negativ.

Valorile de pH s-au menţinut relativ constante, cu mici variaţii în intervalul 7 – 8,

valori favorabile desfăşurării reacţiilor biochimice şi proceselor metabolice, ceea ce face

ca acest parametru să nu fie considerat semnificativ în influenţarea procesului de îndepărtare biologică a fosforului.

Valorile medii anuale ale concentraţiei de fosfor la IG, IB şi EB au fost respectiv de

3,12, 3,17 şi 2,13 mg/l. Valoarea medie anuală pentru concentraţia de fosfor la evacuarea din staţie este de 2,13 mg/l. Numai 20,7 % din valori se situează sub limita admisibilă de

8

1 mg/l. În lunile de vară s-au obţinut cele mai multe din valori situate sub limita admisibilă de 1mg/l.

S-au obţinut valori medii anuale de 47,92 pentru CCO/P şi respectiv 22,98 pentru

CBO/P, dar nu se poate stabili o relaţie directă între valoarea raportului CCO/P (sau cea a raportului CBO/P) şi valoarea concentraţiei fosforului la evacurea din treapta biologică de tratare. De asemenea se constată că asigurarea unui raport CCO/P convenabil în apa tratată nu este o condiţie suficientă pentru a se obţine o valoare a concentraţiei de fosfor sub 1mg/l.

Deşi raportul CCO/P se utilizează cel mai des, determinarea acestuia nu este

suficientă pentru a caracteriza apa uzată tratată, deci se impune o determinare a fracţiunilor CCO, şi mai ales a CCO-ului solubil uşor biodegradabil, respectiv a cantitaţii

de acizi volatili cu catenă scurtă C2-C5 (acid acetic, propilic, butiric, valerianic).

Întrucât parametrii ce influenţează procesul de îndepărtare biologică a fosforului

analizaţi până acum sunt favorabili desfăşurării procesului, însă rezultatele finale nu sunt întotdeauna cele scontate (respectiv valoarea P total în efluent mai mică de 1mg/l), cercetările vor continua în sensul identificării altor factori care intervin în desfăşurarea proceselor chimice.

Capitolul 2 MODELARE EXPERIMENTALĂ A POSIBILITĂŢII DE APLICARE A ÎNDEPĂRTĂRII BIOLOGICE A FOSFORULUI, LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD

Material şi metode Testul pe care îl propunem în acest studiu urmăreşte evaluarea posibilităţii de aplicare a procedeului de îndepărtare biologică a fosforului din apa uzată tratată în staţia de epurare Constanţa Sud. Am efectuat un experiment de laborator în care am utilizat nămolul activ din bazinul de aerare al staţiei şi apa uzată din influentul acestui bazin (testul nr. 1); am reluat acceaşi procedură, dar cu suplimentarea cantităţii de carbon uşor asimilabil sub forma unui adaos de acetat de sodiu în apa uzată (testul nr.2). Sistemul apă-nămol a fost supus la o succesiune de faze anaerob-aerob şi am urmărit, în ambele variante testate, evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în mediul supus experimentului. Am efectuat experimentul în două perioade calendaristice diferite ale anului 2008, respectiv într-o lună de iarnă (ianuarie) şi o lună de vară (iunie).

Materiale utilizate

- 1 litru apă uzată prelevată din influentul bioreactorului staţiei;

- 1 litru suspensie nămol activ (se poate recolta din nămolul exces sau din nămolul recirculat);

- acetat de sodiu (CH 3 COOH·3H 2 O);

- un vas de sticlă de aprox. 3 litri (cu posibilitate de a fi acoperit);

- pH-metru;

- oxigenometru;

- aerator;

- sticlărie de laborator (pipete, cilindri gradaţi), hârtie de filtru de porozitate mică, 0,2-

0,4μm;

- echipament de laborator specific pentru determinarea parametrilor urmăriţi.

9

Mod de lucru

- într-un vas de aprox. 3 l capacitate se introduc: 1 litru de apă uzată şi 1 litru de nămol activ;

- se introduc senzorii de pH şi oxigen dizolvat;

- se acoperă vasul de reacţie şi se porneşte agitatorul magnetic;

- după 2 ore se porneşte şi aeratorul şi se menţine încă 3 ore, asigurându-se în vas o

concentraţie de minim 2 mg/l oxigen dizolvat;

- la fiecare 30 minute se măsoară valorile de temperatură, pH şi oxigen dizolvat şi se recoltează o probă care se filtrează imediat;

- se determină orto-fosfatul şi CCO din filtrat;

- se reface testul de mai sus, pentru apa uzată la care se adaugă de la început 25 mg/l CCO sub formă de acetat de sodiu;

- se înregistreză rezultatele pentru cele două teste (T1 şi T2).

În Figura 5 se prezintă schema de lucru pentru cele două variante ale testului.

TEST nr. 1

1 litru 1 litru apa uzată nămol activ pH metru oxigeno- aerator metru agitator magnetic
1 litru
1
litru
apa
uzată
nămol
activ
pH
metru
oxigeno-
aerator
metru
agitator magnetic

a)

TEST nr. 2

1 litru 1 litru apa 0,064 g uzată nămol acetat activ pH metru oxigeno- aerator
1 litru
1
litru
apa
0,064 g
uzată
nămol
acetat
activ
pH
metru
oxigeno-
aerator
metru
agitator magnetic

b)

Figura nr. 5. Schema de lucru pentru:

a) Testul nr.1 - fara adaos de acetat ; b) Testul nr.2- cu adaos de acetat (original)

Pentru buna desfăşurare a experimentului se ţine cont de următoarele:

- timpul între recoltarea probei de nămol şi efectuarea experimentului trebuie să fie cât mai scurt posibil. Dacă nămolul trebuie transportat de la locul prelevării (max. câteva ore), va trebui efectuată o pre-aerare a acestuia timp de 15-30 minute înainte de a se adăuga acetatul; dacă testul se efectuează a doua zi, durata de aerarare trebuie să fie de 30-60 minute;

- efectuarea experimentului se va face cu o cantitate suficientă de nămol, cel puţin 1 litru;

- temperatura trebuie să fie constantă pe toata durata efectuării testului (± 1 ºC). Dacă este necesar, se poate utiliza de exemplu o baie de apa în care se imersează vasul de reacţie şi care se menţine la o temperatură constantă;

10

- se vor evita variaţiile mari de pH în timpul experimentului (± 0,1 unităţi de pH). Se recomandă o valoare a pH-ului existentă în mod normal în instalaţia industrială considerată;

- se poate folosi acid sulfuric sau hidroxid de sodiu pentru corectarea pH-ului;

- valori mai mari de 7,5-8,0 ale pH-ului pot duce la precipitări ale reactanţilor, iar în acest caz pot apărea erori în interpretarea rezultatelor testului;

- dacă probele recoltate în timpul testului nu se analizează imediat, filtratele se vor păstra la rece până în momentul analizării.

Metode de analiză În Tabelul 4 se prezintă metodele standardizate aplicate pentru determinările cantitative, precum şi aparatura utilizată.

Tabelul nr.4 Metodele de analiză şi aparatura utilizată (original)

Nr.

Denumire

Standard de metodă aplicat

Aparatură

crt

indicator

utilizată

1.

pH

SR ISO 10523/1997 Calitatea apei. Determinarea pH-ului

pH-metru de laborator Mettler Toledo MP225

2.

Oxigen dizolvat

SR EN 25814-1999 Calitatea apei. Determinarea continutului de oxigen dizolvat. Metoda electrochimica cu sonda

Oxigenometru WTW Inolab Oxi Level 2

3.

Consum chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu)

SR ISO 6060/1996 Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen

Unitate de digestie SELECTA, Bloc Digest 6; Biureta Pellet, cls. A, 10 ml, diviz.0,02 ml

4.

Orto-fosfat şi fosfor total

SR EN ISO 6878:2005 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fosfor. Metoda spectrometrica cu molibdat de amoniu

Spectrofotometru UV- VIS, GBS CINTRA 5 dublu fascicol Unitate de digestie SELECTA, Bloc Digest 6

Rezultate şi discuţii

a) Rezultatele experimentului efectuat în ianuarie 2008 S-a utilizat nămol cu o concentraţie de 5,04 g/l recoltat din conducta de nămol recirculat. S-a utilizat apă uzată recoltată de la intrarea în bioreactorul staţiei de epurare. S-au determinat indicatorii de calitate ai apei uzate utilizate în test, iar rezultatele sunt prezentate în Tabelul 5. Conţinutul de fosfor total este de 2,89 mg/l, din care 2,46 mg/l sunt orto-fosfaţi (85,12 %), iar valoarea raporului de interes CCO/P este de 47,40. Dacă se consideră numai fracţiunea solubilă a CCO, valoarea acestui raport este mult mai mică, respectiv 25,08, teoretic suficientă pentru reducerea fosforului existent, având în vedere că fracţiunea biodegradabilă este majoritară în CCO solubil, iar după Janssen (1999) citat de Baetens D., 2001, [4], pentru a reduce 1 mg de fosfor este nevoie de 10 mg CCO solubil biodegradabil.

11

Tabelul nr. 5 Valorile indicatorilor de calitate ai apei uzate testate - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

proba

Tempe

pH

O

2

orto-P

P

CCO

CCO

CCOsolub./P

ratura

dizolvat

total

total

solubil

 

ºC

 

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

 

apa

18,0

7,40

3,20

2,46

2,89

137

72,48

25,08

uzata

În Tabelul 6 sunt prezentate rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat. Proba nr.1 la momentul t = 0 reprezintă prima probă recoltată din vasul de reacţie, adică din amestecul de apă uzată şi nămol activ (în raport de 1:1). Probele nr.2 – nr.11 sunt probele prelevate la fiecare 30 minute pe toată durata desfăşurării testului, respectiv 120 minute de operare anaerobă şi 180 minute de operare aerobă. Temperatura pe durata desfăşurării testului s-a menţinut în jurul valorii de 20 ºC (20,2 ÷ 21,0ºC), iar valorile pH-ului s-au menţinut în intervalul 7,40 ÷ 7,46. Se observă că în primele 90 minute valoarea concentraţiei orto-fosfatului în apă scade uşor, de la 2,721 mg/l la 2,549 mg/l, apoi prezintă o foarte uşoară creştere până la valoarea de 2,698 mg/l atinsă la 150 minute faţă de momentul iniţial. Variaţiile sunt însă nesemnificative în ambele sensuri şi în nici una din cele două secvenţe operaţionale nu se respectă evoluţia teoretică a concentraţiei orto-fosfatului în apă, respectiv creşterea concentraţiei acestui compus în faza anaerobă şi scăderea concentraţiei în faza aerobă.

Tabelul nr. 6 Rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

proba

timp

temperatura

pH

O 2 dizolvat

orto-P

CCO-Cr

solubil

minute

ºC

 

mg/l

mg/l

mg/l

1 0

 

20.2

7.40

0.75

2.721

41.94

 

2 30

20.2

7.42

0.70

2.607

27.96

 

3 60

20.5

7.45

0.65

2.554

23.30

 

4 90

20.6

7.47

0.65

2.549

27.96

 

5 120

20.6

7.45

0.65

2.623

18.64

 

6 150

20.8

7.44

2.00

2.698

16.78

 

7 180

20.8

7.45

2.50

2.384

15.84

 

8 210

21.0

7.42

2.00

2.379

13.98

 

9 240

21.0

7.46

2.50

2.374

18.64

 

10 270

21.0

7.44

2.00

2.372

13.98

 

11 300

21.0

7.46

2.20

2.370

13.05

În Figura 6 se prezintă grafic evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.1, fără suplimentarea sursei de carbon.

12

ANAEROB AEROB 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 0 30 60 90 120 150
ANAEROB
AEROB
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
orto-P (mg/l)

timp (min)

Figura nr.6. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.1 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

În Tabelul 7 se prezintă rezultatele testului nr. 2, cu suplimentarea sursei de carbon (cca. 25 mg/l CCO) prin adaos de acetat de sodiu în proba iniţială.

Tabelul nr. 7 Rezultatele testului nr.2, cu adaos de acetat - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

 

timp

temperatura

pH

O

2

orto-P

CCO-Cr

proba

dizolvat

solubil

minute

ºC

 

mg/l

mg/l

mg/l

1

0

20.0

7.52

0.50

2.721

65.24

2

30

20.2

7.55

0.10

3.669

23.30

3

60

20.5

7.55

0.06

4.594

27.96

4

90

20.5

7.52

0.04

4.790

28.89

5

120

20.6

7.52

0.04

5.046

23.30

6

150

20.8

7.50

2.50

4.265

18.64

7

180

20.8

7.55

2.90

3.700

13.98

8

210

20.6

7.55

3.00

3.182

18.64

9

240

20.6

7.50

2.80

2.195

9.32

10

270

20.8

7.50

2.78

1.947

13.98

11

300

20.6

7.52

2.80

1.937

12.12

Proba nr.1 la momentul t = 0 reprezintă prima probă recoltată din vasul de reacţie, adică din amestecul de apă uzată, nămol activ şi acetat de sodiu. Se observă că în timpul desfăşurării secvenţei anaerobe (0 - 120 min) are loc o îmbogăţire a mediului apos în orto-fosfat, concentraţia acestui compus crescând de la valoarea iniţială de 2,721 mg/l la 5,046 mg/l (proba nr.5). În secvenţa aerobă care urmează se observă o scădere continuă a concentraţiei de orto-fosfat în mediul apos până la valoarea finală de 1,937 mg/l. În Figura 7 se prezintă grafic evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.2. Este evident că în acest caz evoluţia concentraţiei orto-fosfatului în apa uzată respectă întocmai consideraţiile teoretice ale procesului biologic ce se desfăşoară într-o instalaţie de îndepărtare a fosforului. În timpul operării instalaţiei în condiţii de anaerobioză are loc o degradare a polifosfaţilor intracelulari, rezultând o eliminare de orto-fosfat în mediul apos. În faza aerobă, organismele acumulatoare de fosfor utilizează fosforul din fosfaţii solubili conţinuţi în mediul apos pentru refacerea rezervelor de polifosfaţi.

13

ANAEROB AEROB 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 0 30 60 90 120 150
ANAEROB
AEROB
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
orto-P (mg/l)

timp (min)

Figura nr.7. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.2 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

Valorile finale ale orto-fosfatului în cele două variante testate sunt de 2,370 mg/l şi respectiv 1,937 mg/l, deci o evoluţie ceva mai bună în cazul al doilea, dar fără a se atinge valoarea necesară respectării legislaţiei (max.1 mg/l fosfor total). In Figura 8 se prezinta evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2.

apă uzată cu acetat (T2) apă uzată (T1) ANAEROB AEROB 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00
apă uzată cu acetat (T2)
apă uzată (T1)
ANAEROB
AEROB
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
orto-P (mg/l)

timp (min)

Figura nr.8. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

În ceea ce priveşte evoluţia valorilor CCO solubil pe durata desfăşurării testului fără adaos de acetat se observă o scădere continuă a acestor valori de la 41,94 mg/l (momentul 0) până la 13,05 mg/l (ultima probă), cu o pantă ceva mai mare în primele 30 minute ale testului. În cazul celui de-al doilea test însă proba iniţială este suplimentată cu sursă de carbon asimilabil (65,24 mg/l la momentul 0) şi se observă o reducere bruscă a valorii CCO solubil în primele 30 minute concomitent cu o creştere a valorii orto-fosfatului eliberat în apă în acelaşi interval de timp. Acest lucru indică clar o intensificare a activităţii metabolice a organismelor acumulatoare de fosfor în secvenţa anaerobă în cazul testului nr.2.

14

Test 1 Test 2 ANAEROB AEROB 80.00 70.00 60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00
Test 1
Test 2
ANAEROB
AEROB
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
CCO (mg/l)

timp (min)

Figura nr.9. Evoluţia concentraţiei de CCO solubil în apa uzată pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)

Se observă de asemenea că valoarea finală a CCO solubil este aproximativ aceeaşi (13,05 mg/l şi respectiv 12,12 mg/l). În Figura 9 se prezintă grafic evoluţia valorilor CCO solubil în ambele variante testate.

b) Rezultatele experimentului efectuat în iunie 2008 S-a utilizat nămol cu o concentraţie de 5,33 g/l recoltat din conducta de nămol recirculat şi apă uzată recoltată de la intrarea în bioreactorul staţiei de epurare. Indicatorii de calitate ai apei uzate utilizate în test sunt prezentaţi în Tabelul 8. Conţinutul de fosfor total este de 6,02 mg/l, din care 4,46 mg/l sunt orto-fosfaţi (74,08 %), valoarea raporului de interes CCO/P este de 26,91, iar valoarea raportului CCOsolub./P este 16,20. Comparativ cu experimentul realizat în luna ianuarie, deşi valoarea CCOtotal este mai mare (162 mg/l faţă de 137 mg/l), valoarea raportului CCOsolub./P este mai mică (16,20 faţă de 25,08).

Tabelul nr. 8 Valorile indicatorilor de calitate ai apei uzate testate - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

proba

Tempera

pH

O

2

orto-

P

CCO

CCO

CCOsolub./P

tura

dizolvat

P

total

total

solubil

ºC

 

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

 

apa

23.0

7.50

2.47

4.46

6.02

162

97.55

16.20

uzată

În Tabelul 9 se prezintă rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat. Temperatura pe durata desfăşurării testului s-a menţinut în jurul valorii de 22,5 ºC (22,5 ÷ 22,8ºC), iar valorile pH-ului s-au menţinut în intervalul 7,49 ÷ 7,54. Se observă că valoarea concentraţiei orto-fosfatului în apă se menţine în perioada anaerobă în jurul valorii de 4,9 mg/l, cu o foarte uşoară creştere la 5,227 mg/l în punctul 5, apoi scade până la 3,502 mg/l în ultima probă analizată (proba 11). În Figura 10 se prezintă grafic evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.1, fără suplimentarea sursei de carbon.

15

Tabelul nr. 9 Rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

       

O2

   

proba

timp

temperatura

pH

dizolvat

orto-P

CCO-Cr solubil

 

minute

ºC

 

mg/l

mg/l

mg/l

 

1 0

22.5

7.52

0.55

4.997

61.42

 

2 30

22.5

7.50

0.38

4.975

43.35

 

3 60

22.6

7.50

0.10

4.990

38.84

 

4 90

22.5

7.49

0.12

4.899

34.32

 

5 120

22.7

7.50

0.65

5.227

41.55

 

6 150

22.5

7.52

2.32

4.655

31.61

 

7 180

22.5

7.53

2.52

4.215

25.29

 

8 210

22.6

7.54

2.01

4.085

26.19

 

9 240

22.7

7.54

2.36

4.015

20.77

 

10 270

22.8

7.50

2.00

3.821

21.68

 

11 300

22.8

7.50

2.20

3.502

19.87

În nici una din cele două secvenţe operaţionale nu se respectă evoluţia teoretică a concentraţiei orto-fosfatului în apă, respectiv creşterea concentraţiei acestui compus în faza anaerobă şi scăderea concentraţiei în faza aerobă.

ANAEROB AEROB 10.00 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 0 30
ANAEROB
AEROB
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
orto-P (mg/l)

timp (min)

Figura nr.10 - Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.1 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

În Tabelul 10 se prezintă rezultatele testului nr.2, cu suplimentarea sursei de carbon (cca. 25 mg/l CCO) prin adaos de acetat de sodiu în proba iniţială. Proba nr.1 la momentul t = 0 reprezintă prima probă recoltată din vasul de reacţie, adică din amestecul de apă uzată, nămol activ şi acetat de sodiu. Se observă că în timpul desfăşurării secvenţei anaerobe (0 - 120 min) are loc o îmbogăţire a mediului apos în orto-fosfat, concentraţia acestui compus crescând de la valoarea iniţială de 4,997 mg/l la 7,326 mg/l (proba nr.5). În secvenţa aerobă următoare se observă o scădere continuă a concentraţiei de orto-fosfat în mediul apos până la valoarea finală de 2,956 mg/l. În Figura 11 se prezintă grafic evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.2. În acest caz evoluţia concentraţiei orto-fosfatului în apa uzată respectă consideraţiile teoretice ale procesului biologic ce se desfăşoară într-o instalaţie de îndepărtare a fosforului.

16

Tabelul nr. 10 Rezultatele testului nr.2, cu adaos de acetat - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

 

timp

temperatura

pH

O2

orto-P

CCO-Cr

proba

dizolvat

solubil

 

minute

ºC

 

mg/l

mg/l

mg/l

 

1 0

22.3

7.50

0.22

4.997

83.09

 

2 30

22.5

7.51

0.28

6.005

50.58

 

3 60

22.6

7.50

0.10

6.633

43.35

 

4 90

22.5

7.49

0.12

7.056

37.93

 

5 120

22.4

7.50

0.15

7.326

35.22

 

6 150

22.5

7.49

2.51

7.001

34.32

 

7 180

22.5

7.53

2.52

5.789

36.13

 

8 210

22.9

7.54

2.26

5.128

37.03

 

9 240

22.7

7.54

2.36

4.015

29.81

 

10 270

22.8

7.50

2.00

3.821

31.61

 

11 300

22.8

7.50

2.20

2.956

28.90

În timpul operării instalaţiei în condiţii de anaerobioză are loc o degradare a polifosfaţilor intracelulari, rezultând de aici o eliminare de orto-fosfat în mediul apos. În faza aerobă, organismele acumulatoare de fosfor utilizează fosforul din fosfaţii solubili conţinuţi în mediul apos pentru refacerea rezervelor de polifosfaţi.

ANAEROB AEROB 10.00 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 0 30
ANAEROB
AEROB
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
orto-P (mg/l)

timp (min)

Figura nr.11 - Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testului nr.2 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

Valorile finale ale orto-fosfatului în cele două variante testate sunt de 3,502 mg/l şi respectiv 2,956 mg/l, dar nici una din aceste valori nu este satisfăcătoare din punctul de vedere al valorii admise de legislaţia în vigoare. În Figura 12 se prezintă evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2. În ceea ce priveşte evoluţia valorilor CCO solubil pe durata desfăşurării celor două teste se observă în ambele cazuri o scădere continuă a acestor valori în ambele cazuri, şi totodată o pantă ceva mai mare în primele 30 minute ale testului nr.2 (Figura 13). Acest lucru indică o intensificare a activităţii metabolice a organismelor acumulatoare de fosfor în secvenţa anaerobă în cazul testului nr.2.

17

testul 1 ANAEROB AEROB 10.00 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00
testul 1
ANAEROB
AEROB
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
orto-P (mg/l)

timp (min)

testul 2

Figura nr.12- Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

Valoarea finală a CCO solubil în cele două cazuri este destul de apropiată (19.87 mg/l şi respectiv 28.90 mg/l).

Test 1 Test 2 ANAEROB AEROB 100.00 90.00 80.00 70.00 60.00 50.00 40.00 30.00 20.00
Test 1
Test 2
ANAEROB
AEROB
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
CCO (mg/l)

timp (min)

Figura nr.13 - Evoluţia concentraţiei de CCO solubil în apa uzată pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)

Concluzii 1. Prima concluzie care se desprinde din analiza datelor obţinute prin testele efectuate, respectiv din evoluţia valorilor orto-fosfatului în cele două cazuri T1 şi T2, este aceea că o cantitate mai mare de carbon asimilabil favorizează desfăşurarea procesului biologic de îndepărtare a fosforului, ceea ce reprezintă o confirmare a teoriei în domeniu. În cazul de faţă, o suplimentare cu cca. 25 mg/l CCO a cantităţii de carbon organic disponibil a fost suficientă pentru a schimba evoluţia orto-fosfatului eliberat în mediu în cele două variante testate, mai exact, numai în testul în care s-a adăugat acetat de sodiu a avut loc o creştere a valorii orto-P în secvenţa anaerobă, deci numai aici s-a desfăşurat procesul de degradare a polifosfaţilor intracelulari, care a dus la o eliminare de orto-fosfat în mediul apos. 2. A doua concluzie importantă este aceea că în nici una din variantele testate nu s-a atins o valoare suficient de mică în efluentul final, deşi raportul CCO /P necesar (minim 10 mg CCO solubil biodegradabil/mg P) a fost asigurat. Înseamnă că nu este suficient să luăm în discuţie numai sursa de carbon asimilabil pe care microorganismele o au la dispoziţie raportată la conţinutul de fosfor existent, ci trebuie analizaţi în continuare şi alţi factori care pot interveni în proces.

18

3. A treia concluzie importantă este aceea că nu s-au identificat în apa uzată substanţe cu efect toxic asupra microflorei responsabile de realizarea reducerii fosforului. Scopul acestui test a fost de a evalua posibilitatea aplicării procesului biologic de îndepărtare a fosforului din apa uzată la staţia de epurare Constanţa Sud. Rezultatele testului indică o concluzie pozitivă în acest sens, dar cu caracter preliminar şi cu necesitatea continuării investigaţiilor pentru alegerea variantei tehnologice optime ce poate fi aplicată.

Capitolul 3 INVESTIGAŢII ASUPRA UNOR FACTORI CARE INTERVIN ÎN PROCESELE BIOLOGICE LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD

Material şi metode Pentru o perioadă de o lună (7 februarie 2007 – 7 martie 2007) s-a analizat funcţionarea bazinului de aerare, bioreactorul instalaţiei de tratare, luând în consideraţie toate intrările şi ieşirile din acest segment. Am eliminat din acest studiu factori ca pH şi temperatură, ale căror valori s-au situat în domenii favorabile procesului şi nu au avut variaţii semnificative în perioada studiată anterior (Capitolul 1). Cercetarea a vizat în principal caracterizarea apei uzate care intră în bioreactor şi evaluarea influenţei oxigenului şi nitratului prezent în cele două zone ale bioreactorului asupra procesului de îndepărtare biologică a fosforului.

1 4 2 3
1
4
2
3

5

Figura nr. 14 - Punctele de recoltare a probelor: 1 - intrare bioreactor, 2 - zona anaerobă (AN), 3 - zona aerobă (A), 4 - evacuare finală efluent epurat, 5 - nămol recirculat în bioreactor (original)

Schema de lucru pe care am utilizat-o cuprinde cinci puncte de recoltare (Figura 14), iar indicatorii analizaţi se prezintă în Tabelul 11. Se menţionează următoarele:

- s-a analizat un număr de 10 probe în perioada 07.02.2007 - 07.03.2007;

- la recoltarea probelor s-a respectat standardul de metodă SR ISO 5667-2/1998, Partea 2:

Ghid general pentru tehnicile de prelevare;

- determinările s-au efectuat pe probe instantanee; s-a recoltat un volum de probă de 2l,

din care s-au utilizat fracţiunile necesare fiecărei determinări; probele nu au fost conservate, analizele fiind efectuate imediat după recoltare. Fac excepţie probele din care s-a dozat acidul acetic care au fost congelate pe perioada păstrării şi transportului până la

laboratorul care a efectuat analiza;

- s-au determinat indicatorii: pH, CCO, CH 3 COOH, CBO, O 2 dizolvat, NO 3 - , NO 2 - , NKT, Ptotal;

19

- determinările fizico-chimice au fost efectuate în Laboratorul de Încercări Apă Uzată Constanţa Sud, aparţinând SC RAJA SA Constanţa şi în laboratorul aparţinând SC BIOTEHNOS SA Bucureşti.

Tabelul nr. 11 Punctele de recoltare şi indicatorii determinaţi în perioada februarie-martie 2007 la SE Constanţa Sud (original)

locaţie punct de recoltare

 

indicatori

 
           

-

 

-

 

N

P

 

pH

CCO

C 2 H 4 O 2

CBO

O2

NO 3

NO 2

NKT

total

total

intrare bioreactor

                   

pb. filtrată

x

x

x

intrare bioreactor

                   

pb. nefiltrată

x

x

x

x

x

x

x

x

zona anaerobă

                   

bioreactor

x

x

x

x

x

x

zona aerobă

                   

bioreactor

x

x

x

x

x

x

evacuare finală efluent - pb.filtrată

 

x

 

x

           

evacuare finală efluent - pb.nefiltrată

x

x

 

x

 

x

x

x

x

x

namol recirculat în bioreactor

       

x

x

     

x

Rezultate şi discuţii Toate rezultatele obţinute sunt înregistrate şi prezentate în Tabelele 12-17. Punctul nr.1 – intrare bioreactor - pentru că schema tehnologică prevede şi o treaptă de tratare mecanică primară, în evaluarea fezabilităţii procesului de îndepărtare biologică a fosforului se va lua în discuţie apa uzată care intră în treapta biologică de tratare, de aceea primul punct de recoltare a fost stabilit după decantorul primar, dar înainte de intrarea în bazinul de aerare.

CCO total 159,3 mg/l CCO solubil CCO insolubil 98,5 mg/l 60,8 mg/l biodegradabil non-biodegradabil biodegradabil
CCO total
159,3 mg/l
CCO solubil
CCO insolubil
98,5 mg/l
60,8 mg/l
biodegradabil
non-biodegradabil
biodegradabil
non-biodegradabil
74,47 mg/l
24,03 mg/l
Acizi C2-C5
C2 = 8,43 mg/l
alţi compuşi
organici
Figura nr. 15 - Fracţiunile CCO determinate pentru apa uzată la intrarea în biorectorul SE
Constanţa Sud (după Janssen, 2002, aplicat la SE Constanţa Sud)

20

Valorile medii obţinute pentru indicatorii CCO, CBO şi P la intrarea în treapta biologică (IB) au fost respectiv de 159,3 mg/l, 89,1mg/l şi 3,74 mg/l (Tabelul 12), valori ce depăşesc media anuală calculată pentru acest punct (a se vedea Cap.1).

Pentru o mai bună caracterizare a compoziţiei apei uzate, s-au determinat CCO solubil şi CBO solubil, respectiv s-au efectuat determinările de CCO şi CBO pe probele de apă după filtrarea pe hârtie de filtru de porozitate mică (0,45 µm). Rezultatele arată că CCOsolubil reprezintă 61,83% din CCOtotal şi are valoare de 98,50 mg/l, iar CBOsolubil reprezintă 45,20 % din CBOtotal şi are valoarea de 41,30 mg/l. S-au calculat fracţiunile CCO, urmând modelul prezentat de Janssen în 2002, [45], fracţiunea non-biodegradabilă solubilă referindu-se la acea parte a CCO care este solubilă

şi inertă, şi care traversează întregul proces de epurare fără a suferi modificări, regăsindu-

se în efluent. S-a considerat că fracţiunea de CCO solubil non-biodegradabil este 0,9 din CCO solubil al efluentului, restul fiind reprezentat de CCO solubil biodegradabil, adică partea cea mai importantă din CCO (Figura 15). S-a obţinut o valoare de 74,47 mg/l CCO solubil biodegradabil şi 24,03 mg/l CCO solubil non-biodegradabil, care reprezintă 75,6 % şi respectiv 24,4 % din CCO solubil. Cea mai eficientă sursă de carbon uşor biodegradabilă este acidul acetic, prin dozarea acestuia obţinându-se o valoare medie de 8,43 mg/l. Pentru că procesul de îndepărtare biologică a fosforului este puternic afectat de concentraţia nitratului prezent în apa uzată, este absolut necesar să se dozeze compuşii azotului în fiecare secţiune de control. Din rezultatele obţinute (Tabelul 12) se observă că influentul are un conţinut mediu de nitrat de 3,05 mg/l care nu trebuie neglijat în continuare. În schimb conţinutul de nitrit este nesemnificativ, valoarea de 0,52 mg/l fiind cu mult sub limita de 5-8 mg/l care ar fi nocivă desfăşurării procesului.

Punctul nr. 2 – zona anaerobă bioreactor – în această secţiune unde are loc prima fază a procesului, concentraţia fosforului are o valoare medie de 4,09 mg/l (Tabelul 13); în această zonă are loc eliberarea de fosfor în apă din mediul intracelular, dar tot aici influentul se amestecă cu suspensia apă-nămol recirculată din decantorul secundar, care conţine şi ea o cantitate de fosfor. S-au determinat concentraţiile de oxigen dizolvat şi toate formele de azot, pentru că în zona anaerobă se desfăşoară şi procesul de denitrificare; concentraţia de oxigen dizolvat este de 0,03 mg/l, iar valoarea medie a nitratului este de 11,69 mg/l.

Punctul nr. 3 – zona aerobă bioreactor – este zona în care trebuie să se asigure

o cantitate suficientă de oxigen pentru a se produce fosforilarea oxidativă şi generarea de

ATP care să facă posibilă acumularea fosforului intracelular sub forma polifosfaţilor. De asemenea, oxigenul dizolvat trebuie să fie suficient pentru a permite nitrificarea în faza aerobă a procesului. S-a obţinut o valoare medie de 2,58 mg/l O 2 , valoarea concentraţiei medii a nitratului a crescut la 38,15 mg/l, iar cea a fosforului total a scăzut la 3,61 mg/l.

Toate rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 14.

21

Tabelul nr.12 Rezultate punct de recoltare nr.1 - intrare bioreactor (original)

   

CCO total

CCO solubil

CCO solubil

biodegra

 

CCO solubil

ne-biodegra

 

CCO in

solubil

Acid acetic

CBO total

CBO solubil

-

-

 

total

N

total

P

data

pH

dabil

dabil

NO 3

NO 2

NKT

unit

mg/l

mg/l

mg/l

 

mg/l

 

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

07.02.07

7.51

108

89

69.20

19.80

19.00

-

73

46

4.65

0.82

30.72

32.02

3.52

08.02.07

7.62

163

104

73.40

30.60

59.00

-

92

49

0.13

0.23

30.62

30.72

5.57

13.02.07

7.75

196

127

93.70

33.30

69.00

10.07

101

38

7.61

0.55

24.45

26.34

3.98

14.02.07

7.55

200

103

88.60

14.40

97.00

14.96

97

48

1.37

0.58

21.93

22.42

3.24

20.02.07

8.00

224

113

94.10

18.90

111.0

18.07

134

77

2.12

0.42

21.7

22.31

2.89

21.02.07

8.00

116

86

61.70

24.30

30.00

3.53

56

25

0.31

0.02

28.66

28.74

2.12

27.02.07

8.02

170

116

80.90

35.10

54.00

-

124

51

0.44

1.45

23.31

23.85

3.12

28.02.07

7.76

185

104

80.60

23.40

81.00

-

112

47

0.8

0.31

17.96

18.24

4.55

06.03.07

8.00

125

81

64.80

16.20

44.00

3.43

58

17

1.15

0.32

20.32

20.68

5.23

07.03.07

8.00

106

62

37.70

24.30

44.00

0.49

44

15

11.91

0.52

21.18

24.03

3.18

valoare

                           

medie

7.82

159.3

98.50

74.47

24.03

60.80

8.43

89.1

41.3

3.05

0.52

24.09

24.93

3.74

22

Tabelul nr.13 Rezultate punct de recoltare nr.2 - zona anaerobă bioreactor (original)

data

O

2

NO 3

-

N-NO 3

NO 2

-

N-NO 2

NKT

N

total

P

total

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

07.02.07

0.05

0.4

0.09

0.26

0.08

4.47

4.64

2.82

08.02.07

0.02

2.13

0.48

0.43

0.13

10.43

11.04

5.77

13.02.07

0.03

0.75

0.17

0.21

0.06

6.94

7.17

4.88

14.02.07

0.01

11.11

2.51

2.41

0.73

5.93

9.17

4.94

20.02.07

0.02

13.28

3.00

2.36

0.72

8.86

12.58

3.13

21.02.07

0.03

23.59

5.33

0.77

0.23

4.20

9.77

2.16

27.02.07

0.03

22.27

5.03

1.61

0.49

4.98

10.50

 

3.5

28.02.07

0.05

4.91

1.11

1.05

0.32

9.06

10.49

5.15

06.03.07

0.05

0.84

0.19

1.06

0.32

6.42

6.93

4.95

07.03.07

0.02

37.63

8.50

2.07

0.63

3.99

13.12

3.59

val med

0.03

11.69

2.64

1.22

0.37

6.53

9.54

4.09

Tabelul nr.14 Rezultate punct de recoltare nr.3 - zona aerobă bioreactor (original)

 

O

 

NO 3 -

N-NO 3

NO 2 -

N-NO 2

NKT

N

total

P

total

data

2

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

07.02.07

2.54

12.53

2.83

0.22

0.07

0.80

3.70

1.54

08.02.07

2.57

26.07

5.89

0.28

0.09

3.15

9.13

2.49

13.02.07

2.05

26.65

6.02

0.19

0.06

3.82

9.90

5.46

14.02.07

2.17

54.58

12.34

0.18

0.05

1.40

13.79

6.01

20.02.07

2.73

27.84

6.29

0.03

0.01

4.23

10.53

1.81

21.02.07

2.71

51.22

11.58

0.02

0.01

1.04

12.62

3.98

27.02.07

2.84

55.73

12.59

0.01

0.00

1.27

13.87

4.67

28.02.07

1.34

35.46

8.01

0.13

0.04

0.70

8.75

1.83

06.03.07

4.09

29.39

6.64

0.03

0.01

1.18

7.83

3.75

07.03.07

2.71

62.06

14.03

0.02

0.01

1.02

15.05

4.59

Val. med

2.58

38.15

8.62

0.11

0.03

1.86

10.52

3.61

Punctul nr. 4 – evacuarea finală – proba se recoltează la finalizarea etapei biologice de tratare, adică după decantorul secundar. Rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 15. Parametrul care s-a urmărit în acest studiu, şi anume fosforul total, are o valoare de 2,90 mg/l în efluentul final, reducerea obţinută fiind insuficientă.

23

Tabelul nr.15 Rezultate punct de recoltare nr.4 - evacuare finala (original)

     

CCO

 

CBO

 

-

 

-

 

N

P

data

pH

CCO

solubil

CBO

solubil

NO 3

NO 2

NKT

total

total

unit.

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

07.02.07

7.50

53

22

22

11

14.47

0.47

1.99

5.40

1.56

08.02.07

7.41

42

34

27

21

61.93

0.05

2.60

16.61

2.08

13.02.07

7.50

67

37

23

6

20.32

0.49

3.46

8.20

5.05

14.02.07

7.28

38

16

17

10

7.25

0.23

1.14

2.85

3.97

20.02.07

7.50

42

21