Îndepărtarea Biologică A

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE
TEZĂ DE DOCTORAT
ÎNDEPĂRTAREA BIOLOGICĂ A
FOSFORULUI DIN APA UZATĂ
REZUMAT
Conducător doctorat, Doctorand,

Prof. Univ. Dr., CP I, PANĂ ANGELA - SIMONA
NATALIA ROŞOIU
CONSTANŢA
2008
CUPRINS
OBIECTIVELE ŞI SCOPUL LUCRĂRII

LISTA PRESCURTĂRILOR UTILIZATE
PARTEA I. STADIUL CUNOAŞTERII
Capitolul 1. DESPRE FOSFOR ŞI PREZENŢA SA ÎN ECOSISTEME
1.1. Eutrofizarea apelor de suprafaţă
1.2. Politici de reducere a poluarii apelor cu nutrienţi
1.3. Situaţia actuală
Capitolul 2. ÎNDEPĂRTAREA BIOLOGICĂ A FOSFORULUI DIN APA UZATĂ
2.1. Procese implicate în producerea şi transferul energiei
2.2. Modele biochimice
2.3. Microorganisme implicate
2.4. Factori care influenţează procesul biologic
PARTEA II. CONTRIBUŢII PROPRII
Capitolul 1. CARACTERIZAREA APEI UZATE ÎN VEDEREA APLICĂRII
ÎNDEPĂRTĂRII BIOLOGICE A FOSFORULUI LA STAŢIA DE EPURARE
CONSTANŢA SUD
1.1. Introducere Prezentarea staţiei de epurare Constanţa Sud
1.2. Material şi metode
1.3. Rezultate şi discuţii
1.4. Concluzii
Capitolul 2. MODELARE EXPERIMENTALĂ A POSIBILITĂŢII DE
APLICARE A ÎNDEPĂRTĂRII BIOLOGICE A FOSFORULUI, LA STAŢIA DE
EPURARE CONSTANŢA SUD
2.1. Introducere
2.4. Concluzii
Capitolul 3. INVESTIGAŢII ASUPRA UNOR FACTORI CARE INTERVIN ÎN
PROCESELE BIOLOGICE LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD
3.1. Introducere
3.4. Concluzii
Capitolul 4. CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
LISTA LUCRĂRILOR ELABORATE ÎN CURSUL STAGIULUI DE DOCTORAT
1
OBIECTIVELE ŞI SCOPUL LUCRĂRII
Apa uzată conţine o gamă largă de poluanţi, dintre care unii sunt îndepărtaţi mai
mult sau mai puţin eficient în treptele de epurare convenţională. Cunoaşterea poluanţilor
existenţi în efluentul unei staţii de epurare şi a efectelor pe care le au aceştia asupra
mediului este deosebit de importantă în stabilirea modalităţilor de epurare avansată, în
scopul respectării standardelor de calitate în vigoare. Deşi suspensiile solide şi compuşii
organici biodegradabili sunt reţinuţi în special prin epurare mecano-biologică, sunt unele
situaţii în care pot fi impuse reţineri suplimentare.
Pe la mijlocul anilor `60 compuşii azotului şi fosforului din apele uzate au atras
atenţia datorită efectului lor în accelerarea proceselor de eutrofizare a lacurilor şi
stimularea culturilor acvatice. La ora actuală, pentru statele în care domeniul epurării este
deosebit de avansat, controlul nutrienţilor a devenit o parte obişnuită a epurării apelor
uzate.
Deşi în România problema epurării avansate a apelor uzate a luat amploare în
ultimii zece ani, pe plan mondial au fost cercetate o serie de tehnici şi tehnologii menite
să asigure efluentului unei staţii de epurare caracteristici corespunzătoare limitelor
admisibile stabilite prin standardele de calitate.
Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea aspectelor referitoare la procesul de
îndepărtare biologică a fosforului din apa uzată, cu detalierea mecanismelor biochimice
care se desfăşoară în cadrul acestui proces, şi identificarea posibilităţilor practice de
aplicare în cazul nostru la staţia de epurare a apelor uzate Constanţa Sud, aparţinând SC
RAJA SA Constanţa.
Găsirea unei soluţii optime de implementare a epurării terţiare în acest caz este nu numai
de strictă actualitate, dar şi foarte urgentă, având în vedere legislaţia de mediu în vigoare
şi angajamentul asumat de Guvernul României în cadrul procesului de negociere a
Capitolului 22 – Protecţia Mediului - care impun epurarea terţiară în localităţile cu peste
10000 locuitori echivalenţi până în anul 2015, respectiv pentru municipiul Constanţa până
în anul 2013. Conform cu prevederile legislative în vigoare, în cazul apei uzate evacuate
din statia de epurare Constanţa Sud, limita maximă admisibilă la evacuarea în receptorul
natural Marea Neagră pentru indicatorul fosfor total este de 1mg/l.
În acest context, această lucrare vine în întâmpinarea şi în sprijinul celor interesaţi,
furnizând o serie de date şi concluzii referitoare la calitatea apei uzate procesate în staţia
de epurare Constanţa Sud, în sensul pretabilităţii acesteia la o variantă de îndepărtare
biologică a fosforului.
Lucrarea de faţă tratează o serie de aspecte legate de îndepărtarea fosforului din
apele uzate, plecând de la necesitatea şi importanţa acestui proces până la aplicabilitatea
lui pe scară industrială.
Obiectivul principal al cercetării, respectiv partea aplicativă a studiului realizată
la staţia de epurare Constanţa Sud, este acela de a furniza informaţii utile pentru un viitor
proiect de retehnologizare a staţiei, în sensul includerii unei trepte de epurare terţiară în
procesul tehnologic existent la momentul actual.
Pentru atingerea obiectivului principal menţionat mai sus, programul de cercetare
a avut drept obiective secundare:
- documentarea şi actualizarea cunoştinţelor teoretice în domeniul studiat;
- întocmirea unei baze de date privind calitatea apei uzate tratate în staţia de epurare
Constanţa Sud, ca substrat pentru biomasa activă din sistemul considerat;
- modelarea experimentală a capacităţii nămolului biologic de a îndepărta fosforul din
apa uzată;
2
- investigarea unor factori care intervin în funcţionarea bioreactorului instalaţiei
existente;
- prelucrarea şi sintetizarea rezultatelor obţinute.
Capitolul 1
CARACTERIZAREA APEI UZATE ÎN VEDEREA APLICĂRII ÎNDEPĂRTĂRII
BIOLOGICE A FOSFORULUI LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD
Material şi metode
La staţia de epurare a apelor uzate Constanţa Sud, s-au făcut o serie de determinări
cantitative pentru a analiza situaţia existentă şi pentru a evalua posibilitatea aplicării
procesului de îndepărtare biologică a fosforului, [99], [100], [101].
Aceste determinări vizează caracterizarea apei uzate utilizând parametrii fizico-
chimici globali (pH, temperatură, MSS, CCO, CBO, Ptotal) pentru fiecare treaptă a
procesului tehnologic.
Se calculează rapoartele CCO/P şi CBO/P pentru influentul staţiei şi pentru
influentul treptei biologice, în vederea evaluarii iniţiale a pretabilităţii apei uzate la
procesul de îndepărtare biologică a fosforului.
Mod de lucru:
- s-au analizat 8 probe / lună timp de 12 luni (iunie 2006 – mai 2007);
- determinările s-au efectuat pe probe medii zilnice (obţinute din 6 recoltări timp de 12
ore/zi) pentru indicatorii: materii solide în suspensie (MSS), consum chimic de oxigen
(CCO), consum biochimic de oxigen (CBO); probele au fost păstrate la frigider, la 4˚C,
până în momentul efectuării analizelor de laborator;
- pentru determinarea concentraţiilor de fosfor total Ptotal (mg/l), s-au prelevat probe
instantanee; probele nu au fost conservate, analizele fiind efectuate imediat după
recoltare;
- la recoltarea probelor s-a respectat standardul de metodă SR ISO 5667-2/1998, Partea 2:
Ghid general pentru tehnicile de prelevare;
- probele au fost prelevate din următoarele puncte: intrare generală staţie, intrare în
treapta de epurare biologică şi evacuare din treapta biologică (după decantarea
secundară);
- la determinarea cantitativă s-au aplicat metode standardizate şi aparatura specificată
(Tabelul 1).
Rezultate şi discuţii
Se calculează valorile rapoartelor CCO/P şi CBO/P pentru apa uzată la intrarea în
staţie şi la intrarea în treapta biologică. Se calculează valorile medii lunare şi valorile
medii anuale pentru perioada luată în studiu (Tabelul 2).
Se constată următoarele:
a) Temperatura apei nu prezintă variaţii mari în cursul unui an calendaristic;
valorile punctuale determinate au înregistrat valori între 17˚C (minima în iarnă) şi 24 ˚C
(maxima în vară), iar valorile medii lunare se situează în intervalul 17,7 – 22,5 ºC, cu o
valoare medie anuală de 20,0ºC. Temperatura optimă desfăşurării proceselor biochimice,
în general, se situează în intervalul 20˚C - 30˚C, deci este posibil ca în lunile de iarnă,
procesul să fie uşor încetinit. S-a constatat că cea mai mică valoare medie lunară pentru
3
concentraţia fosforului la evacuare este de 0,57mg/l care s-a înregistrat în luna august,
când şi valoarea medie lunară a temperaturii a fost de 22,2ºC. De asemenea, pentru lunile
iunie, iulie şi septembrie, când valorile medii lunare ale temperaturii au fost peste media
anuală, pentru concentraţia fosforului la evacuare s-au înregistrat valori sub media anuală
a acestui parametru. Rezultă deci că în lunile de vară staţia a avut o eficienţă mai mare de
îndepărtare a fosforului, dar apreciem că nu este o relaţie directă sigură între temperatură
şi valoarea concentraţiei de fosfor în efluentul final.
Acest parametru fizic se monitorizează în permanenţă, pentru că eventuale şocuri
de termice ar putea avea efecte nedorite.
Tabelul nr.1
Metode de analiză şi aparatura utilizată pentru determinările cantitative
la SE Constanţa Sud în perioada iunie 2006 – mai 2007 (original)
Nr. Denumire Standard Aparatură

Crt. indicator de metodă
1. Temperatura - Termometru de laborator
2. pH SR ISO pH-metru de laborator
10523/1997 Mettler Toledo MP225
3. Materii solide în STAS 6953-81 Etuva WTB FD 53 Binder
suspensie Balanţta analitică Mettler Toledo AG204
Fiole de cântărire din sticlă
4. Consum chimic de SR ISO Unitate de digestie SELECTA,
oxigen (metoda cu 6060/1996 Bloc Digest 6
bicromat de potasiu) Biureta Pellet, cls. A, 10 ml, diviz. 0,02 ml
5. Consum biochimic de SR EN 1899- Incubator cu răcire MIR 153 Sanyo
oxigen la 5 zile 1/2003 Echipament pentru determinarea concentraţiei
de oxigen dizolvat
Conform SR EN 25813 sau SR EN 25814
6. Fosfor total. SR EN ISO Spectrofotometru UV-VIS, GBS CINTRA 5
6878:2005 dublu fascicol, Unitate de digestie SELECTA,
Bloc Digest 6
b) Valorile de pH s-au menţinut relativ constante, cu mici variaţii în intervalul

7,0 – 8,0, valori favorabile desfăşurării reacţiilor biochimice şi proceselor metabolice,
ceea ce face ca acest parametru să nu fie considerat semnificativ în influenţarea
procesului urmărit. Valorile medii lunare se situează în intervalul 7,3-7,8, cu o valoare
medie anuală de 7,6 în zona anaerobă şi respectiv 7,5 în zona aerobă.
Monitorizarea permanentă a acestui parametru este necesară în staţia de epurare
întrucât există riscul de a surveni o descărcare accidentală de apă uzată de provenienţă
industrială cu pH puternic acid sau bazic care ar perturba funcţionarea bioreactorului.
c) Obiectivul studiului fiind îndepărtarea biologică a fosforului din apa uzată, este
foarte important de stabilit care este valoarea concentraţiei acestui component în apa
influentă în staţie şi respectiv cantitatea ce trebuie eliminată. Pentru că schema
tehnologică a staţiei de epurare prevede o treaptă de epurare mecanică înaintea treptei
biologice, determinările s-au făcut atât pentru apa care intră în staţie (adică în treapta
mecanică de epurare), cât şi în influentul şi efluentul treptei biologice. În cele ce urmează
punctele de recoltare au fost notate simbolic astfel: IG – intrare generală, IB – intrare
treapta biologică, EB – evacuare treapta biologică.
4
Tabelul nr.2
Valori medii anuale ale indicatorilor de calitate ai apei uzate la SE Constanta Sud
în perioada iunie 2006 - mai 2007 (original)
pH CCO-Cr CBO P total CCO/P CBO/P
Temp.
oC
luna mg/l mg/l mg/l
AN A IG IB EB IG IB EB IG IB EB IG IB IG IB
Iunie 2006 20.6 7.7 7.4 185 98 34 92 44 17 3.07 4.35 1.42 64.62 27.03 31.64 12.27
Iulie 2006 22.5 7.8 7.4 207 111 32 101 50 16 2.72 2.33 1.47 79.16 49.60 38.45 22.54
August 2006 22.2 7.5 7.4 229 156 52 115 71 23 3.18 3.75 0.57 72.68 41.40 36.87 18.95
Septembrie 2006 21.1 7.5 7.4 196 104 40 98 49 19 1.05 1.38 1.32 198.80 91.18 99.30 42.65
Octombrie 2006 20.3 7.5 7.5 175 93 35 95 48 18 3.79 3.48 3.09 49.95 31.29 27.00 15.83
Noiembrie 2006 17.7 7.5 7.5 179 124 37 95 59 17 2.84 2.56 2.61 64.62 48.89 34.07 22.86
Decembrie 2006 18.4 7.6 7.5 203 125 37 106 62 18 2.42 2.33 1.73 110.58 62.91 57.46 31.30
Ianuarie 2007 18.8 7.8 7.3 214 131 34 111 65 16 3.84 4.35 2.47 97.43 49.11 50.57 24.35
Februarie 2007 18.2 7.8 7.5 200 144 42 95 70 18 2.90 3.05 2.73 68.89 47.54 32.92 23.12
Martie 2007 19.1 7.5 7.5 229 152 42 135 64 13 3.95 3.90 3.45 61.22 39.96 36.29 16.90
Aprilie 2007 20.0 7.6 7.5 257 128 41 135 64 15 3.52 3.17 1.65 73.00 44.04 38.04 22.21
Mai 2007 20.9 7.6 7.5 242 136 33 132 74 14 4.19 3.33 2.99 58.48 42.12 31.55 22.77
media anuala 20.0 7.6 7.5 209.7 125.2 38.3 109.2 60 17 3.12 3.17 2.13 83.29 47.92 42.85 22.98
5
S-au efectuat 92 de determinări pentru fiecare punct de recoltare stabilit (Tabelul
3), iar valorile medii anuale ale concentraţiei de fosfor la IG, IB şi EB au fost respectiv de
3,12; 3,17 şi 2,13 mg/l.
Tabelul nr.3
Parametri statistici pentru indicatorul fosfor total la SE Constanţa Sud
în perioada iunie 2006 – mai 2007 (original)
Ptotal IG IB EB
nr. valori 92 92 92
val. medie anuala (mg/l) 3,12 3,17 2,13
val. minima (mg/l) 0,73 0,78 0,26
val.maxima (mg/l) 6,02 6,73 5,97
deviaţie standard 1,235 1,210 1,194
f osf or total
valoare medie
7
total P(mg/l)
0
06.06 04.07 01.08 04.09 02.10 07.11 04.12 02.01 05.02 06.03 02.04 02.05
1
2006 9 17 25 33 41 49 57
2007 65 73 81 89
data
a)
f osf or total
v aloare medie
7
total P(mg/l)
006.06 04.07 01.08 04.09 02.10 07.11 04.12 02.01 05.02 06.03 02.04 02.05
2006 2007 data
1 9 17 25 33 41 49 57 65 73 81 89
b)
Figura nr. 1 – Distribuţia valorilor concentraţiei de Ptotal în apa uzată la SE Constanţa Sud în
perioada iunie 2006 – mai 2007: a) la intrarea în staţie; b) la intrarea în treapta biologică (original)
Se poate observa că între valorile medii anuale de la intrarea în staţie şi cele de la

intrarea în treapta biologică există foarte mici diferenţe, deci treapta mecanică de tratare
nu influenţează valoarea concentraţiei fosforului din apă; distribuţiile valorilor sub şi
peste valoarea medie anuală sunt absolut întâmplătoare (Figura 1 a şi b).Valoarea medie
anuală pentru concentraţia de fosfor la evacuarea din staţie este de 2,13 mg/l, iar din cele
92 de valori obţinute, numai 19 valori se situează sub limita admisibilă de 1 mg/l, (20,7
6
%), repartizate astfel: 7 valori în luna august, 4 valori în luna iulie, 2 valori în luna iunie,
2 valori în luna septembrie şi câte 1 valoare în lunile aprilie, mai, decembrie şi ianuarie.
Se constată deci că în lunile de vară se obţin cele mai multe din valorile situate
sub limita admisibilă de 1mg/l (Figura 2).
f osf or total
valoare medie
concentr. max. adm.
total P(mg/l)
7
0
1
06.06 9
04.07 17
01.08 25 02.10
04.09 33 41
07.11 49
04.12 57
02.01 65
05.02 73
06.03 81
02.04 89
02.05
2006 2007 data
Figura nr. 2 – Distribuţia valorilor concentraţiei de Ptotal în apa uzată la evacuarea din SE
Constanţa Sud în perioada iunie 2006 – mai 2007 (original)
d) Consumul Chimic de Oxigen (CCO) şi Consumul Biochimic de Oxigen

(CBO) - indicatorii care exprimă cantitatea de material organic existent în apa uzată – nu
prezintă un interes deosebit dacă sunt analizaţi ca atare, ci doar în raport cu valoarea
fosforului existent în apa uzată şi cu cantitatea de fosfor ce trebuie eliminată.
Deşi se vor lua în discuţie numai valorile rapoartelor CCO/P şi CBO/P la intrarea
în treapta biologică (IB), am considerat util de a calcula aceste valori şi la intrarea în
staţie (IG).
Se observă, Tabelul 2, că valorile concentraţiilor de fosfor sunt apropiate pentru
cele doua puncte analizate, dar valorile CCO şi CBO se reduc considerabil în treapta
mecanică, ceea ce duce implicit la scăderea valorilor rapoartelor CCO/P şi CBO/P.
Analizând valorile medii anuale, se observă că valoarea raportului CCO/P scade
de la 83,29 la intrarea generală până la 47,92 la intrarea în treapta de tratare biologică, iar
valoarea raportului CBO/P scade de la 42,85 la intrarea generală până la 22,98 la intrarea
în treapta de tratare biologică.
CCO/ P
CCO/P
160 valoare medie

valoare recom andata.
140
120
100
80
60
40
20
0
06.06 04.07 01.08 04.09 02.10 07.11 04.12 02.01 05.02 06.03 02.04 02.05
1 9 17 25 33 41 49 57 65 73 81 89
2006 2007 data
Figura nr. 3– Distribuţia valorilor raportului CCO/P la intrarea în treapta biologică (original)
7
Randall ş.a. [106] arată că substratul organic, exprimat în CBO şi/sau CCO,
raportat la concentraţia de fosfor în apa uzata care intră în zona anaerobă a instalaţiei va
determina concentraţia în fosfor a efluentului final. Sintetizând datele experimentale
obţinute în urma studiilor efectuate pe instalaţii industriale şi pe instalaţii pilot, aceştia au
concluzionat că pentru instalaţiile tipice existente, în vederea obţinerii unei concentraţii
de 1 mg/l P (sau chiar mai mici) în efluentul final, este necesar ca apa uzată tratată să aibă
raportul CBO/P cel puţin egal cu 20:1, iar raportul CCO/P cel puţin egal cu 40:1.
Ţinând cont de cele de mai sus, se constată că pentru valorile medii anuale ambele
condiţii sunt îndeplinite, valorile fiind de 47,92 pentru CCO/P şi respectiv 22,98 pentru
CBO/P. Valorile punctuale şi valorile medii lunare însă nu respectă întotdeuna această
condiţie.
Cele 92 de valori obţinute pentru raportul CCO/P la intrarea în treapta biologică
de tratare se situează în intervalul 14,55 – 152,17; din acestea 39 de valori (42,4%) se
situează sub valoarea minimă recomandată şi 53 de valori (57,6%) se situează peste
această valoare. Distribuţia acestora în cursul anului calendaristic analizat (iunie 2006-
mai 2007) este prezentată în Figura 3.
Valorile obţinute pentru raportul CBO/P la intrarea în treapta biologică de tratare
se situează în intervalul 6,43 – 11,95; din acestea 43 de valori (46,74%) se situează sub
valoarea minimă recomandată şi 49 de valori (53,26%) se situează peste această valoare.
Distribuţia acestora în cursul anului calendaristic analizat (iunie 2006-mai 2007) este
prezentată în Figura 4.
90 CBO/ P
CBO/P
valoare m edie
80
valoare recomandata.
70
60
50
40
30
20
10
0
06.06 04.07 01.08 04.09 02.10 07.11 04.12 02.01 05.02 06.03 02.04 02.05
1
2006 9 17 25 33 41 49 57
2007 65 73 81 89
data
Figura nr. 4. Distribuţia valorilor raportului CBO/P la intrarea în treapta biologică (original)
Concluzii
În urma studiului realizat pe durata unui an calendaristic (iunie 2006-mai 2007) cu
scopul de a caracteriza apa uzată tratată în SE Constanţa Sud, se pot concluziona
următoarele:
 Temperatura apei nu prezintă variaţii mari în cursul unui an calendaristic; valorile
punctuale determinate au înregistrat valori între 17˚C (minima în iarnă) şi 24 ˚C (maxima
în vară). Temperatura optimă se situează în intervalul 20˚C - 30 ˚C, deci este posibil ca în
lunile de iarnă, procesul să fie uşor afectat în sens negativ.
 Valorile de pH s-au menţinut relativ constante, cu mici variaţii în intervalul 7 – 8,
valori favorabile desfăşurării reacţiilor biochimice şi proceselor metabolice, ceea ce face
ca acest parametru să nu fie considerat semnificativ în influenţarea procesului de
îndepărtare biologică a fosforului.
 Valorile medii anuale ale concentraţiei de fosfor la IG, IB şi EB au fost respectiv de
3,12, 3,17 şi 2,13 mg/l. Valoarea medie anuală pentru concentraţia de fosfor la evacuarea
din staţie este de 2,13 mg/l. Numai 20,7 % din valori se situează sub limita admisibilă de
8
1 mg/l. În lunile de vară s-au obţinut cele mai multe din valori situate sub limita
admisibilă de 1mg/l.
 S-au obţinut valori medii anuale de 47,92 pentru CCO/P şi respectiv 22,98 pentru
CBO/P, dar nu se poate stabili o relaţie directă între valoarea raportului CCO/P (sau cea a
raportului CBO/P) şi valoarea concentraţiei fosforului la evacurea din treapta biologică
de tratare. De asemenea se constată că asigurarea unui raport CCO/P convenabil în apa
tratată nu este o condiţie suficientă pentru a se obţine o valoare a concentraţiei de fosfor
sub 1mg/l.
 Deşi raportul CCO/P se utilizează cel mai des, determinarea acestuia nu este
suficientă pentru a caracteriza apa uzată tratată, deci se impune o determinare a
fracţiunilor CCO, şi mai ales a CCO-ului solubil uşor biodegradabil, respectiv a cantitaţii
de acizi volatili cu catenă scurtă C2-C5 (acid acetic, propilic, butiric, valerianic).
 Întrucât parametrii ce influenţează procesul de îndepărtare biologică a fosforului
analizaţi până acum sunt favorabili desfăşurării procesului, însă rezultatele finale nu sunt
întotdeauna cele scontate (respectiv valoarea Ptotal în efluent mai mică de 1mg/l),
cercetările vor continua în sensul identificării altor factori care intervin în desfăşurarea
proceselor chimice.
Capitolul 2
MODELARE EXPERIMENTALĂ A POSIBILITĂŢII DE APLICARE A
ÎNDEPĂRTĂRII BIOLOGICE A FOSFORULUI, LA STAŢIA DE EPURARE
CONSTANŢA SUD
Material şi metode
Testul pe care îl propunem în acest studiu urmăreşte evaluarea posibilităţii de
aplicare a procedeului de îndepărtare biologică a fosforului din apa uzată tratată în staţia
de epurare Constanţa Sud.
Am efectuat un experiment de laborator în care am utilizat nămolul activ din
bazinul de aerare al staţiei şi apa uzată din influentul acestui bazin (testul nr. 1); am reluat
acceaşi procedură, dar cu suplimentarea cantităţii de carbon uşor asimilabil sub forma
unui adaos de acetat de sodiu în apa uzată (testul nr.2). Sistemul apă-nămol a fost supus
la o succesiune de faze anaerob-aerob şi am urmărit, în ambele variante testate, evoluţia
concentraţiei de orto-fosfat în mediul supus experimentului.
Am efectuat experimentul în două perioade calendaristice diferite ale anului 2008,
respectiv într-o lună de iarnă (ianuarie) şi o lună de vară (iunie).
Materiale utilizate
- 1 litru apă uzată prelevată din influentul bioreactorului staţiei;
- 1 litru suspensie nămol activ (se poate recolta din nămolul exces sau din nămolul
recirculat);
- acetat de sodiu (CH3COOH·3H2O);
- un vas de sticlă de aprox. 3 litri (cu posibilitate de a fi acoperit);
- pH-metru;
- oxigenometru;
- aerator;
- sticlărie de laborator (pipete, cilindri gradaţi), hârtie de filtru de porozitate mică, 0,2-
0,4μm;
- echipament de laborator specific pentru determinarea parametrilor urmăriţi.
9
Mod de lucru
- într-un vas de aprox. 3 l capacitate se introduc: 1 litru de apă uzată şi 1 litru de
nămol activ;
- se introduc senzorii de pH şi oxigen dizolvat;
- se acoperă vasul de reacţie şi se porneşte agitatorul magnetic;
- după 2 ore se porneşte şi aeratorul şi se menţine încă 3 ore, asigurându-se în vas o
concentraţie de minim 2 mg/l oxigen dizolvat;
- la fiecare 30 minute se măsoară valorile de temperatură, pH şi oxigen dizolvat şi se
recoltează o probă care se filtrează imediat;
- se determină orto-fosfatul şi CCO din filtrat;
- se reface testul de mai sus, pentru apa uzată la care se adaugă de la început 25 mg/l
CCO sub formă de acetat de sodiu;
- se înregistreză rezultatele pentru cele două teste (T1 şi T2).
În Figura 5 se prezintă schema de lucru pentru cele două variante ale testului.
TEST nr. 1 TEST nr. 2
1 litru 1 1 litru 1
litru litru
apa apa
nămol uzată 0,064 g nămol
uzată
activ acetat activ
pH pH
metru metru
oxigeno- oxigeno-
metru aerator metru aerator
agitator magnetic agitator magnetic
a) b)
Figura nr. 5. Schema de lucru pentru:

a) Testul nr.1 - fara adaos de acetat ; b) Testul nr.2- cu adaos de acetat
(original)
Pentru buna desfăşurare a experimentului se ţine cont de următoarele:

- timpul între recoltarea probei de nămol şi efectuarea experimentului trebuie să fie cât
mai scurt posibil. Dacă nămolul trebuie transportat de la locul prelevării (max. câteva
ore), va trebui efectuată o pre-aerare a acestuia timp de 15-30 minute înainte de a se
adăuga acetatul; dacă testul se efectuează a doua zi, durata de aerarare trebuie să fie
de 30-60 minute;
- efectuarea experimentului se va face cu o cantitate suficientă de nămol, cel puţin 1
litru;
- temperatura trebuie să fie constantă pe toata durata efectuării testului (± 1 ºC). Dacă
este necesar, se poate utiliza de exemplu o baie de apa în care se imersează vasul de
reacţie şi care se menţine la o temperatură constantă;
10
- se vor evita variaţiile mari de pH în timpul experimentului (± 0,1 unităţi de pH). Se
recomandă o valoare a pH-ului existentă în mod normal în instalaţia industrială
considerată;
- se poate folosi acid sulfuric sau hidroxid de sodiu pentru corectarea pH-ului;
- valori mai mari de 7,5-8,0 ale pH-ului pot duce la precipitări ale reactanţilor, iar în
acest caz pot apărea erori în interpretarea rezultatelor testului;
- dacă probele recoltate în timpul testului nu se analizează imediat, filtratele se vor
păstra la rece până în momentul analizării.
Metode de analiză
În Tabelul 4 se prezintă metodele standardizate aplicate pentru determinările
cantitative, precum şi aparatura utilizată.
Tabelul nr.4
Metodele de analiză şi aparatura utilizată (original)
Nr. Denumire Standard de metodă Aparatură

crt indicator aplicat utilizată
1. pH SR ISO 10523/1997 pH-metru de laborator

Calitatea apei. Determinarea pH-ului Mettler Toledo MP225
2. Oxigen dizolvat SR EN 25814-1999 Oxigenometru WTW
Calitatea apei. Determinarea Inolab Oxi Level 2
continutului de oxigen dizolvat.
Metoda electrochimica cu sonda
3. Consum chimic de SR ISO 6060/1996 Unitate de digestie
oxigen Calitatea apei. Determinarea SELECTA, Bloc Digest 6;
(metoda cu bicromat consumului chimic de oxigen Biureta Pellet, cls. A, 10
de potasiu) ml, diviz.0,02 ml
4. Orto-fosfat şi fosfor SR EN ISO 6878:2005 Spectrofotometru UV-
total Calitatea apei. Determinarea VIS, GBS CINTRA 5
conţinutului de fosfor. dublu fascicol
Metoda spectrometrica cu molibdat Unitate de digestie
de amoniu SELECTA, Bloc Digest 6
a) Rezultatele experimentului efectuat în ianuarie 2008

S-a utilizat nămol cu o concentraţie de 5,04 g/l recoltat din conducta de nămol
recirculat. S-a utilizat apă uzată recoltată de la intrarea în bioreactorul staţiei de epurare.
S-au determinat indicatorii de calitate ai apei uzate utilizate în test, iar rezultatele sunt
prezentate în Tabelul 5. Conţinutul de fosfor total este de 2,89 mg/l, din care 2,46 mg/l
sunt orto-fosfaţi (85,12 %), iar valoarea raporului de interes CCO/P este de 47,40.
Dacă se consideră numai fracţiunea solubilă a CCO, valoarea acestui raport este
mult mai mică, respectiv 25,08, teoretic suficientă pentru reducerea fosforului existent,
având în vedere că fracţiunea biodegradabilă este majoritară în CCO solubil, iar după
Janssen (1999) citat de Baetens D., 2001, [4], pentru a reduce 1 mg de fosfor este nevoie
de 10 mg CCO solubil biodegradabil.
11
Tabelul nr. 5
Valorile indicatorilor de calitate ai apei uzate testate - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
Tempe O2 P CCO CCO CCOsolub./P

proba pH orto-P
ratura dizolvat total total solubil
ºC mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
apa
18,0 7,40 3,20 2,46 2,89 137 72,48 25,08
uzata
În Tabelul 6 sunt prezentate rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat. Proba
nr.1 la momentul t = 0 reprezintă prima probă recoltată din vasul de reacţie, adică din
amestecul de apă uzată şi nămol activ (în raport de 1:1). Probele nr.2 – nr.11 sunt probele
prelevate la fiecare 30 minute pe toată durata desfăşurării testului, respectiv 120 minute
de operare anaerobă şi 180 minute de operare aerobă.
Temperatura pe durata desfăşurării testului s-a menţinut în jurul valorii de 20 ºC
(20,2 ÷ 21,0ºC), iar valorile pH-ului s-au menţinut în intervalul 7,40 ÷ 7,46.
Se observă că în primele 90 minute valoarea concentraţiei orto-fosfatului în apă
scade uşor, de la 2,721 mg/l la 2,549 mg/l, apoi prezintă o foarte uşoară creştere până la
valoarea de 2,698 mg/l atinsă la 150 minute faţă de momentul iniţial. Variaţiile sunt însă
nesemnificative în ambele sensuri şi în nici una din cele două secvenţe operaţionale nu se
respectă evoluţia teoretică a concentraţiei orto-fosfatului în apă, respectiv creşterea
concentraţiei acestui compus în faza anaerobă şi scăderea concentraţiei în faza aerobă.
Tabelul nr. 6
Rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
proba timp temperatura pH O2 dizolvat orto-P CCO-Cr

solubil
minute ºC mg/l mg/l mg/l
1 0 20.2 7.40 0.75 2.721 41.94
2 30 20.2 7.42 0.70 2.607 27.96
3 60 20.5 7.45 0.65 2.554 23.30
4 90 20.6 7.47 0.65 2.549 27.96
5 120 20.6 7.45 0.65 2.623 18.64
6 150 20.8 7.44 2.00 2.698 16.78
7 180 20.8 7.45 2.50 2.384 15.84
8 210 21.0 7.42 2.00 2.379 13.98
9 240 21.0 7.46 2.50 2.374 18.64
10 270 21.0 7.44 2.00 2.372 13.98
11 300 21.0 7.46 2.20 2.370 13.05
În Figura 6 se prezintă grafic evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe

parcursul desfăşurării testului nr.1, fără suplimentarea sursei de carbon.
12
ANAEROB A EROB
6.00
5.00
4.00
orto-P(mg/l)
3.00
2.00
1.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
timp (min)
Figura nr.6. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

pe parcursul desfăşurării testului nr.1 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
În Tabelul 7 se prezintă rezultatele testului nr. 2, cu suplimentarea sursei de

carbon (cca. 25 mg/l CCO) prin adaos de acetat de sodiu în proba iniţială.
Tabelul nr. 7
Rezultatele testului nr.2, cu adaos de acetat - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
timp temperatura pH O2 orto-P CCO-Cr

proba dizolvat solubil
1 0 20.0 7.52 0.50 2.721 65.24
2 30 20.2 7.55 0.10 3.669 23.30
3 60 20.5 7.55 0.06 4.594 27.96
4 90 20.5 7.52 0.04 4.790 28.89
5 120 20.6 7.52 0.04 5.046 23.30
6 150 20.8 7.50 2.50 4.265 18.64
7 180 20.8 7.55 2.90 3.700 13.98
8 210 20.6 7.55 3.00 3.182 18.64
9 240 20.6 7.50 2.80 2.195 9.32
10 270 20.8 7.50 2.78 1.947 13.98
11 300 20.6 7.52 2.80 1.937 12.12
Proba nr.1 la momentul t = 0 reprezintă prima probă recoltată din vasul de reacţie,
adică din amestecul de apă uzată, nămol activ şi acetat de sodiu.
Se observă că în timpul desfăşurării secvenţei anaerobe (0 - 120 min) are loc o
îmbogăţire a mediului apos în orto-fosfat, concentraţia acestui compus crescând de la
valoarea iniţială de 2,721 mg/l la 5,046 mg/l (proba nr.5). În secvenţa aerobă care
urmează se observă o scădere continuă a concentraţiei de orto-fosfat în mediul apos până
la valoarea finală de 1,937 mg/l.
parcursul desfăşurării testului nr.2. Este evident că în acest caz evoluţia concentraţiei
orto-fosfatului în apa uzată respectă întocmai consideraţiile teoretice ale procesului
biologic ce se desfăşoară într-o instalaţie de îndepărtare a fosforului.
În timpul operării instalaţiei în condiţii de anaerobioză are loc o degradare a
polifosfaţilor intracelulari, rezultând o eliminare de orto-fosfat în mediul apos. În faza
aerobă, organismele acumulatoare de fosfor utilizează fosforul din fosfaţii solubili
conţinuţi în mediul apos pentru refacerea rezervelor de polifosfaţi.
13
ANAEROB AEROB
6.00
5.00
4.00
orto-P (mg/l)
3.00
2.00
1.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
timp (min)

pe parcursul desfăşurării testului nr.2 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
Valorile finale ale orto-fosfatului în cele două variante testate sunt de 2,370 mg/l
şi respectiv 1,937 mg/l, deci o evoluţie ceva mai bună în cazul al doilea, dar fără a se
atinge valoarea necesară respectării legislaţiei (max.1 mg/l fosfor total).
In Figura 8 se prezinta evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe
parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2.
apă uzată cu acetat (T2)
apă uzată (T1)

ANAEROB AEROB
6.00
5.00
4.00
orto-P (mg/l)
3.00
2.00
1.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
timp (min)

pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
În ceea ce priveşte evoluţia valorilor CCO solubil pe durata desfăşurării testului fără
adaos de acetat se observă o scădere continuă a acestor valori de la 41,94 mg/l
(momentul 0) până la 13,05 mg/l (ultima probă), cu o pantă ceva mai mare în primele 30
minute ale testului.
În cazul celui de-al doilea test însă proba iniţială este suplimentată cu sursă de
carbon asimilabil (65,24 mg/l la momentul 0) şi se observă o reducere bruscă a valorii
CCO solubil în primele 30 minute concomitent cu o creştere a valorii orto-fosfatului
eliberat în apă în acelaşi interval de timp. Acest lucru indică clar o intensificare a
activităţii metabolice a organismelor acumulatoare de fosfor în secvenţa anaerobă în cazul
testului nr.2.
14
Test 1 Test 2
ANAEROB AEROB
80.00
70.00
60.00
CCO (mg/l)
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
tim p (m in)
Figura nr.9. Evoluţia concentraţiei de CCO solubil în apa uzată

pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud ianuarie 2008 (original)
Se observă de asemenea că valoarea finală a CCO solubil este aproximativ aceeaşi

(13,05 mg/l şi respectiv 12,12 mg/l). În Figura 9 se prezintă grafic evoluţia valorilor
CCO solubil în ambele variante testate.
b) Rezultatele experimentului efectuat în iunie 2008

S-a utilizat nămol cu o concentraţie de 5,33 g/l recoltat din conducta de nămol
recirculat şi apă uzată recoltată de la intrarea în bioreactorul staţiei de epurare. Indicatorii
de calitate ai apei uzate utilizate în test sunt prezentaţi în Tabelul 8.
Conţinutul de fosfor total este de 6,02 mg/l, din care 4,46 mg/l sunt orto-fosfaţi
(74,08 %), valoarea raporului de interes CCO/P este de 26,91, iar valoarea raportului
CCOsolub./P este 16,20.
Comparativ cu experimentul realizat în luna ianuarie, deşi valoarea CCOtotal este
mai mare (162 mg/l faţă de 137 mg/l), valoarea raportului CCOsolub./P este mai mică
(16,20 faţă de 25,08).
Tabelul nr. 8
Valorile indicatorilor de calitate ai apei uzate testate - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
proba Tempera pH O2 orto- P CCO CCO CCOsolub./P

tura dizolvat P total total solubil
ºC mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
apa
23.0 7.50 2.47 4.46 6.02 162 97.55 16.20
uzată
În Tabelul 9 se prezintă rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat. Temperatura

pe durata desfăşurării testului s-a menţinut în jurul valorii de 22,5 ºC (22,5 ÷ 22,8ºC), iar
valorile pH-ului s-au menţinut în intervalul 7,49 ÷ 7,54. Se observă că valoarea
concentraţiei orto-fosfatului în apă se menţine în perioada anaerobă în jurul valorii de 4,9
mg/l, cu o foarte uşoară creştere la 5,227 mg/l în punctul 5, apoi scade până la 3,502 mg/l
în ultima probă analizată (proba 11).
parcursul desfăşurării testului nr.1, fără suplimentarea sursei de carbon.
15
Tabelul nr. 9
Rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
O2
proba timp temperatura pH dizolvat orto-P CCO-Cr solubil
1 0 22.5 7.52 0.55 4.997 61.42
2 30 22.5 7.50 0.38 4.975 43.35
3 60 22.6 7.50 0.10 4.990 38.84
4 90 22.5 7.49 0.12 4.899 34.32
5 120 22.7 7.50 0.65 5.227 41.55
6 150 22.5 7.52 2.32 4.655 31.61
7 180 22.5 7.53 2.52 4.215 25.29
8 210 22.6 7.54 2.01 4.085 26.19
9 240 22.7 7.54 2.36 4.015 20.77
10 270 22.8 7.50 2.00 3.821 21.68
11 300 22.8 7.50 2.20 3.502 19.87
În nici una din cele două secvenţe operaţionale nu se respectă evoluţia teoretică a
concentraţiei orto-fosfatului în apă, respectiv creşterea concentraţiei acestui compus în
faza anaerobă şi scăderea concentraţiei în faza aerobă.
ANAEROB AEROB
10.00
9.00
8.00
7.00
orto-P (mg/l)
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
timp (min)
Figura nr.10 - Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

pe parcursul desfăşurării testului nr.1 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
În Tabelul 10 se prezintă rezultatele testului nr.2, cu suplimentarea sursei de

carbon (cca. 25 mg/l CCO) prin adaos de acetat de sodiu în proba iniţială. Proba nr.1 la
momentul t = 0 reprezintă prima probă recoltată din vasul de reacţie, adică din amestecul
de apă uzată, nămol activ şi acetat de sodiu.
Se observă că în timpul desfăşurării secvenţei anaerobe (0 - 120 min) are loc o
îmbogăţire a mediului apos în orto-fosfat, concentraţia acestui compus crescând de la
valoarea iniţială de 4,997 mg/l la 7,326 mg/l (proba nr.5). În secvenţa aerobă următoare
se observă o scădere continuă a concentraţiei de orto-fosfat în mediul apos până la
valoarea finală de 2,956 mg/l.
parcursul desfăşurării testului nr.2. În acest caz evoluţia concentraţiei orto-fosfatului în
apa uzată respectă consideraţiile teoretice ale procesului biologic ce se desfăşoară într-o
instalaţie de îndepărtare a fosforului.
16
Tabelul nr. 10
Rezultatele testului nr.2, cu adaos de acetat - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
timp temperatura pH O2 orto-P CCO-Cr

proba dizolvat solubil
1 0 22.3 7.50 0.22 4.997 83.09
2 30 22.5 7.51 0.28 6.005 50.58
3 60 22.6 7.50 0.10 6.633 43.35
4 90 22.5 7.49 0.12 7.056 37.93
5 120 22.4 7.50 0.15 7.326 35.22
6 150 22.5 7.49 2.51 7.001 34.32
7 180 22.5 7.53 2.52 5.789 36.13
8 210 22.9 7.54 2.26 5.128 37.03
9 240 22.7 7.54 2.36 4.015 29.81
10 270 22.8 7.50 2.00 3.821 31.61
11 300 22.8 7.50 2.20 2.956 28.90
În timpul operării instalaţiei în condiţii de anaerobioză are loc o degradare a

polifosfaţilor intracelulari, rezultând de aici o eliminare de orto-fosfat în mediul apos. În
faza aerobă, organismele acumulatoare de fosfor utilizează fosforul din fosfaţii solubili
conţinuţi în mediul apos pentru refacerea rezervelor de polifosfaţi.
ANAEROB AEROB
10.00
9.00
8.00
7.00
g/l)
6.00
orto-P(m
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
timp (min)
Figura nr.11 - Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

pe parcursul desfăşurării testului nr.2 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
Valorile finale ale orto-fosfatului în cele două variante testate sunt de 3,502 mg/l
şi respectiv 2,956 mg/l, dar nici una din aceste valori nu este satisfăcătoare din punctul de
vedere al valorii admise de legislaţia în vigoare.
În Figura 12 se prezintă evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe
parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2.
În ceea ce priveşte evoluţia valorilor CCO solubil pe durata desfăşurării celor
două teste se observă în ambele cazuri o scădere continuă a acestor valori în ambele
cazuri, şi totodată o pantă ceva mai mare în primele 30 minute ale testului nr.2 (Figura
13). Acest lucru indică o intensificare a activităţii metabolice a organismelor
acumulatoare de fosfor în secvenţa anaerobă în cazul testului nr.2.
17
testul 1 testul 2
ANAEROB AEROB
10.00
9.00
8.00
7.00
orto-P(mg/l)
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270
timp (min)
Figura nr.12- Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
Valoarea finală a CCO solubil în cele două cazuri este destul de apropiată (19.87
mg/l şi respectiv 28.90 mg/l).
Test 1 Test 2
ANAEROB AEROB
100.00
90.00
80.00
70.00
CCO(mg/l)
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300
tim p (m in)
Figura nr.13 - Evoluţia concentraţiei de CCO solubil în apa uzată

pe parcursul desfăşurării testelor nr.1 şi 2 - SE Constanţa Sud iunie 2008 (original)
Concluzii
1. Prima concluzie care se desprinde din analiza datelor obţinute prin testele
efectuate, respectiv din evoluţia valorilor orto-fosfatului în cele două cazuri T1 şi T2, este
aceea că o cantitate mai mare de carbon asimilabil favorizează desfăşurarea procesului
biologic de îndepărtare a fosforului, ceea ce reprezintă o confirmare a teoriei în domeniu.
În cazul de faţă, o suplimentare cu cca. 25 mg/l CCO a cantităţii de carbon organic
disponibil a fost suficientă pentru a schimba evoluţia orto-fosfatului eliberat în mediu în
cele două variante testate, mai exact, numai în testul în care s-a adăugat acetat de sodiu a
avut loc o creştere a valorii orto-P în secvenţa anaerobă, deci numai aici s-a desfăşurat
procesul de degradare a polifosfaţilor intracelulari, care a dus la o eliminare de orto-fosfat
în mediul apos.
2. A doua concluzie importantă este aceea că în nici una din variantele testate nu
s-a atins o valoare suficient de mică în efluentul final, deşi raportul CCO /P necesar
(minim 10 mg CCO solubil biodegradabil/mg P) a fost asigurat. Înseamnă că nu este
suficient să luăm în discuţie numai sursa de carbon asimilabil pe care microorganismele o
au la dispoziţie raportată la conţinutul de fosfor existent, ci trebuie analizaţi în continuare
şi alţi factori care pot interveni în proces.
18
3. A treia concluzie importantă este aceea că nu s-au identificat în apa uzată
substanţe cu efect toxic asupra microflorei responsabile de realizarea reducerii fosforului.
Scopul acestui test a fost de a evalua posibilitatea aplicării procesului biologic de
îndepărtare a fosforului din apa uzată la staţia de epurare Constanţa Sud. Rezultatele
testului indică o concluzie pozitivă în acest sens, dar cu caracter preliminar şi cu
necesitatea continuării investigaţiilor pentru alegerea variantei tehnologice optime ce
poate fi aplicată.
Capitolul 3
INVESTIGAŢII ASUPRA UNOR FACTORI CARE INTERVIN ÎN PROCESELE
BIOLOGICE LA STAŢIA DE EPURARE CONSTANŢA SUD
Material şi metode
Pentru o perioadă de o lună (7 februarie 2007 – 7 martie 2007) s-a analizat
funcţionarea bazinului de aerare, bioreactorul instalaţiei de tratare, luând în consideraţie
toate intrările şi ieşirile din acest segment.
Am eliminat din acest studiu factori ca pH şi temperatură, ale căror valori s-au
situat în domenii favorabile procesului şi nu au avut variaţii semnificative în perioada
studiată anterior (Capitolul 1).
Cercetarea a vizat în principal caracterizarea apei uzate care intră în bioreactor şi
evaluarea influenţei oxigenului şi nitratului prezent în cele două zone ale bioreactorului
asupra procesului de îndepărtare biologică a fosforului.
1 4
2 3
5
Figura nr. 14 - Punctele de recoltare a probelor: 1 - intrare bioreactor, 2 - zona anaerobă (AN), 3 -
zona aerobă (A), 4 - evacuare finală efluent epurat, 5 - nămol recirculat în bioreactor (original)
Schema de lucru pe care am utilizat-o cuprinde cinci puncte de recoltare (Figura

14), iar indicatorii analizaţi se prezintă în Tabelul 11.
Se menţionează următoarele:
- s-a analizat un număr de 10 probe în perioada 07.02.2007 - 07.03.2007;
- la recoltarea probelor s-a respectat standardul de metodă SR ISO 5667-2/1998, Partea 2:
Ghid general pentru tehnicile de prelevare;
- determinările s-au efectuat pe probe instantanee; s-a recoltat un volum de probă de 2l,
din care s-au utilizat fracţiunile necesare fiecărei determinări; probele nu au fost
conservate, analizele fiind efectuate imediat după recoltare. Fac excepţie probele din care
s-a dozat acidul acetic care au fost congelate pe perioada păstrării şi transportului până la
laboratorul care a efectuat analiza;
- s-au determinat indicatorii: pH, CCO, CH3COOH, CBO, O2 dizolvat, NO3-, NO2-, NKT,
Ptotal;
19
- determinările fizico-chimice au fost efectuate în Laboratorul de Încercări Apă Uzată
Constanţa Sud, aparţinând SC RAJA SA Constanţa şi în laboratorul aparţinând SC
BIOTEHNOS SA Bucureşti.
Tabelul nr. 11
Punctele de recoltare şi indicatorii determinaţi în perioada februarie-martie 2007 la SE Constanţa
Sud (original)
indicatori
locaţie
punct de recoltare N P
pH CCO C2H4O2 CBO O2 NO3- NO2- NKT
total total
intrare bioreactor
x x x
pb. filtrată
intrare bioreactor
x x x x x x x x
pb. nefiltrată
zona anaerobă
x x x x x x
bioreactor
zona aerobă
x x x x x x
bioreactor
evacuare finală
x x
efluent - pb.filtrată
evacuare finală
x x x x x x x x
efluent - pb.nefiltrată
namol recirculat în
x x x
bioreactor
Toate rezultatele obţinute sunt înregistrate şi prezentate în Tabelele 12-17.
Punctul nr.1 – intrare bioreactor - pentru că schema tehnologică prevede şi o
treaptă de tratare mecanică primară, în evaluarea fezabilităţii procesului de îndepărtare
biologică a fosforului se va lua în discuţie apa uzată care intră în treapta biologică de
tratare, de aceea primul punct de recoltare a fost stabilit după decantorul primar, dar
înainte de intrarea în bazinul de aerare.
CCO total
159,3 mg/l
CCO solubil CCO insolubil

98,5 mg/l 60,8 mg/l
biodegradabil non-biodegradabil biodegradabil non-biodegradabil

74,47 mg/l 24,03 mg/l
Acizi C2-C5 alţi compuşi

C2 = 8,43 mg/l organici
Figura nr. 15 - Fracţiunile CCO determinate pentru apa uzată la intrarea în biorectorul SE
Constanţa Sud (după Janssen, 2002, aplicat la SE Constanţa Sud)
20
Valorile medii obţinute pentru indicatorii CCO, CBO şi P la intrarea în treapta
biologică (IB) au fost respectiv de 159,3 mg/l, 89,1mg/l şi 3,74 mg/l (Tabelul 12), valori
ce depăşesc media anuală calculată pentru acest punct (a se vedea Cap.1).
Pentru o mai bună caracterizare a compoziţiei apei uzate, s-au determinat CCO
solubil şi CBO solubil, respectiv s-au efectuat determinările de CCO şi CBO pe probele
de apă după filtrarea pe hârtie de filtru de porozitate mică (0,45 µm). Rezultatele arată că
CCOsolubil reprezintă 61,83% din CCOtotal şi are valoare de 98,50 mg/l, iar
CBOsolubil reprezintă 45,20 % din CBOtotal şi are valoarea de 41,30 mg/l.
S-au calculat fracţiunile CCO, urmând modelul prezentat de Janssen în 2002, [45],
fracţiunea non-biodegradabilă solubilă referindu-se la acea parte a CCO care este solubilă
şi inertă, şi care traversează întregul proces de epurare fără a suferi modificări, regăsindu-
se în efluent.
S-a considerat că fracţiunea de CCO solubil non-biodegradabil este 0,9 din CCO
solubil al efluentului, restul fiind reprezentat de CCO solubil biodegradabil, adică partea
cea mai importantă din CCO (Figura 15). S-a obţinut o valoare de 74,47 mg/l CCO
solubil biodegradabil şi 24,03 mg/l CCO solubil non-biodegradabil, care reprezintă 75,6
% şi respectiv 24,4 % din CCO solubil. Cea mai eficientă sursă de carbon uşor
biodegradabilă este acidul acetic, prin dozarea acestuia obţinându-se o valoare medie de
8,43 mg/l.
Pentru că procesul de îndepărtare biologică a fosforului este puternic afectat de
concentraţia nitratului prezent în apa uzată, este absolut necesar să se dozeze compuşii
azotului în fiecare secţiune de control. Din rezultatele obţinute (Tabelul 12) se observă că
influentul are un conţinut mediu de nitrat de 3,05 mg/l care nu trebuie neglijat în
continuare. În schimb conţinutul de nitrit este nesemnificativ, valoarea de 0,52 mg/l fiind
cu mult sub limita de 5-8 mg/l care ar fi nocivă desfăşurării procesului.
Punctul nr. 2 – zona anaerobă bioreactor – în această secţiune unde are loc
prima fază a procesului, concentraţia fosforului are o valoare medie de 4,09 mg/l (Tabelul
13); în această zonă are loc eliberarea de fosfor în apă din mediul intracelular, dar tot aici
influentul se amestecă cu suspensia apă-nămol recirculată din decantorul secundar, care
conţine şi ea o cantitate de fosfor. S-au determinat concentraţiile de oxigen dizolvat şi
toate formele de azot, pentru că în zona anaerobă se desfăşoară şi procesul de
denitrificare; concentraţia de oxigen dizolvat este de 0,03 mg/l, iar valoarea medie a
nitratului este de 11,69 mg/l.
Punctul nr. 3 – zona aerobă bioreactor – este zona în care trebuie să se asigure
o cantitate suficientă de oxigen pentru a se produce fosforilarea oxidativă şi generarea de
ATP care să facă posibilă acumularea fosforului intracelular sub forma polifosfaţilor. De
asemenea, oxigenul dizolvat trebuie să fie suficient pentru a permite nitrificarea în faza
aerobă a procesului. S-a obţinut o valoare medie de 2,58 mg/l O2, valoarea concentraţiei
medii a nitratului a crescut la 38,15 mg/l, iar cea a fosforului total a scăzut la 3,61 mg/l.
Toate rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 14.
21
Tabelul nr.12
Rezultate punct de recoltare nr.1 - intrare bioreactor (original)
CCO solubil
CCO solubil
CCO solubil
CBO solubil
ne-biodegra
Acid acetic
CCO total
CBO total
biodegra
CCO in
N total
solubil
P total
dabil
dabil
NKT
NO3-
NO2-
pH
data
unit mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
07.02.07 7.51 108 89 69.20 19.80 19.00 - 73 46 4.65 0.82 30.72 32.02 3.52
08.02.07 7.62 163 104 73.40 30.60 59.00 - 92 49 0.13 0.23 30.62 30.72 5.57
13.02.07 7.75 196 127 93.70 33.30 69.00 10.07 101 38 7.61 0.55 24.45 26.34 3.98
14.02.07 7.55 200 103 88.60 14.40 97.00 14.96 97 48 1.37 0.58 21.93 22.42 3.24
20.02.07 8.00 224 113 94.10 18.90 111.0 18.07 134 77 2.12 0.42 21.7 22.31 2.89
21.02.07 8.00 116 86 61.70 24.30 30.00 3.53 56 25 0.31 0.02 28.66 28.74 2.12
27.02.07 8.02 170 116 80.90 35.10 54.00 - 124 51 0.44 1.45 23.31 23.85 3.12
28.02.07 7.76 185 104 80.60 23.40 81.00 - 112 47 0.8 0.31 17.96 18.24 4.55
06.03.07 8.00 125 81 64.80 16.20 44.00 3.43 58 17 1.15 0.32 20.32 20.68 5.23
07.03.07 8.00 106 62 37.70 24.30 44.00 0.49 44 15 11.91 0.52 21.18 24.03 3.18
valoare
medie 7.82 159.3 98.50 74.47 24.03 60.80 8.43 89.1 41.3 3.05 0.52 24.09 24.93 3.74
22
Tabelul nr.13
Rezultate punct de recoltare nr.2 - zona anaerobă bioreactor (original)
O2 NO3 - N-NO3 NO2 - N-NO2 NKT N total P total

data
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
07.02.07 0.05 0.4 0.09 0.26 0.08 4.47 4.64 2.82
08.02.07 0.02 2.13 0.48 0.43 0.13 10.43 11.04 5.77
13.02.07 0.03 0.75 0.17 0.21 0.06 6.94 7.17 4.88
14.02.07 0.01 11.11 2.51 2.41 0.73 5.93 9.17 4.94
20.02.07 0.02 13.28 3.00 2.36 0.72 8.86 12.58 3.13
21.02.07 0.03 23.59 5.33 0.77 0.23 4.20 9.77 2.16
27.02.07 0.03 22.27 5.03 1.61 0.49 4.98 10.50 3.5
28.02.07 0.05 4.91 1.11 1.05 0.32 9.06 10.49 5.15
06.03.07 0.05 0.84 0.19 1.06 0.32 6.42 6.93 4.95
07.03.07 0.02 37.63 8.50 2.07 0.63 3.99 13.12 3.59
val med 0.03 11.69 2.64 1.22 0.37 6.53 9.54 4.09
Tabelul nr.14
Rezultate punct de recoltare nr.3 - zona aerobă bioreactor (original)
O2 NO3- N-NO3 NO2- N-NO2 NKT N total P total

data
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
07.02.07 2.54 12.53 2.83 0.22 0.07 0.80 3.70 1.54
08.02.07 2.57 26.07 5.89 0.28 0.09 3.15 9.13 2.49
13.02.07 2.05 26.65 6.02 0.19 0.06 3.82 9.90 5.46
14.02.07 2.17 54.58 12.34 0.18 0.05 1.40 13.79 6.01
20.02.07 2.73 27.84 6.29 0.03 0.01 4.23 10.53 1.81
21.02.07 2.71 51.22 11.58 0.02 0.01 1.04 12.62 3.98
27.02.07 2.84 55.73 12.59 0.01 0.00 1.27 13.87 4.67
28.02.07 1.34 35.46 8.01 0.13 0.04 0.70 8.75 1.83
06.03.07 4.09 29.39 6.64 0.03 0.01 1.18 7.83 3.75
07.03.07 2.71 62.06 14.03 0.02 0.01 1.02 15.05 4.59
Val. med 2.58 38.15 8.62 0.11 0.03 1.86 10.52 3.61
Punctul nr. 4 – evacuarea finală – proba se recoltează la finalizarea etapei

biologice de tratare, adică după decantorul secundar. Rezultatele obţinute sunt prezentate în
Tabelul 15. Parametrul care s-a urmărit în acest studiu, şi anume fosforul total, are o
valoare de 2,90 mg/l în efluentul final, reducerea obţinută fiind insuficientă.
23
Tabelul nr.15
Rezultate punct de recoltare nr.4 - evacuare finala (original)
CCO CBO N P
pH CCO CBO NO3 - NO2- NKT
data solubil solubil total total
unit. mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
07.02.07 7.50 53 22 22 11 14.47 0.47 1.99 5.40 1.56
08.02.07 7.41 42 34 27 21 61.93 0.05 2.60 16.61 2.08
13.02.07 7.50 67 37 23 6 20.32 0.49 3.46 8.20 5.05
14.02.07 7.28 38 16 17 10 7.25 0.23 1.14 2.85 3.97
20.02.07 7.50 42 21 14 5 12.66 0.02 1.45 4.32 2.81
21.02.07 7.50 30 27 6 5 49.18 0.02 1.62 12.74 1.08
27.02.07 7.50 44 39 13 3 58.63 0.01 1.62 14.87 2.95
28.02.07 7.46 42 26 7 5 48.91 0.02 1.82 12.88 4.00
06.03.07 7.50 35 18 11 2 22.22 0.02 1.18 6.21 3.40
07.03.07 7.50 40 27 10 2 61.75 0.13 2.97 16.97 2.12
valoare 7.47 43.3 26.7 15.0 7.0 35.73 0.15 1.99 10.10 2.90
medie
Punctul nr. 5 – nămolul recirculat – cantitatea şi calitatea suspensiei apă-nămol

recicirculată în bioreactor prezintă o foarte mare importanţă în desfăşurarea proceselor din
zona anaerobă; astfel, pentru interpretarea finală a rezultatelor prezintă interes indicatorii
O2, NO3 - şi P, pentru care s-au obţinut respectiv valorile de 0,05 mg/l, 24,94 mg/l şi 3,82
mg/l. Rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 16.
Tabelul nr.16
Rezultate punct de recoltare nr.5 - nămol recirculat (original)
O2 NO3- N-NO3 NKT P total

data
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
07.02.07 0.03 14.20 3.21 2.65 4.41
08.02.07 0.03 15.05 3.40 2.29 2.39
13.02.07 0.03 22.00 4.97 2.95 5.23
14.02.07 0.01 50.64 11.44 1.54 3.61
20.02.07 0.02 31.07 7.02 1.23 3.29
21.02.07 0.09 18.81 4.25 2.96 3.41
27.02.07 0.08 22.22 5.02 - 3.63
28.02.07 0.08 29.53 6.67 - 4.47
06.03.07 0.06 19.57 4.42 - 3.84
07.03.07 0.03 26.34 5.95 - 3.91
Val. medie 0.05 24.94 5.64 2.27 3.82
Valorile medii obţinute în această campanie sunt centralizate în Tabelul 17.
24
Tabelul nr.17
Rezultate bioreactor - valori medii in perioada 07.02.2007.- 07.03.2007
(original)
CCO acid CBO N

punct de CCO CBO O2 NO3- NO2- NKT P total
solubil acetic solubil total
recoltare
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
1-intrare
159.3 98.5 8.43 89.1 41.3 3.05 0.52 24.09 24.93 3.74
bioreactor
2-zona
0.03 11.69 1.22 6.53 9.54 4.09
anaerobă
3-zona
2.58 38.15 0.11 1.86 10.52 3.61
aerobă
4-evacuare
43.3 26.7 15.0 7.0 35.73 0.15 1.99 10.10 2.90
finală
5-nămol
0.05 24.94 2.27 3.82
recirculat
În Figura 16 se prezintă într-o schemă de flux valorile finale ale concentraţiilor

indicatorilor de interes, precum şi debitele Qi – pentru apa influentă în bazinul de aerare şi
Qr – pentru nămolul recirculat.
Utilizând rezultatele obţinute se poate face o balanţă masică pentru fosfor şi nitrat,
astfel:
a) Cantitatea de fosfor care intră în bioreactor se însumează din influent şi nămol
recirculat:
Pi x Qi + Pr x Qr =
3,74 x 1085 x 3600 x 10 + 3,82 x 1545 x 3600 x 10-6 = 35,85 kg/h
-6
Debitul total la intrarea în bioreactor:

Qt = Qi + Qr = 1085 l/s + 1545 l/s = 2630 l/s (9468 m3/h)
Conc. = 35,85 kg/h : 9468 m3/h = 3,78 mg/l
- concentraţia de fosfor determinată în secţiunea nearerată (AN) este de 4,09 mg/l
- se eliberează în apă o cantitate de fosfor de:
4,09 mg/l - 3,78 mg/l = 0,31 mg/l
- în zona aerată se reduce din apă o cantitate de fosfor de:
4,09 mg/l - 3,61 mg/l = 0,48 mg/l
b) Cantitatea de nitrat care intră în bioreactor se însumează din influent şi nămol
recirculat:
NO3i x Qi + NO3 r x Qr =
3,05 x 1085 x 3600 x 10-6 + 24,94 x 1545 x 3600 x 10 -6 = 150,63kg/h
Conc. = 150,63 kg/h : 9468 m3/h = 15,90 mg/l
- concentraţia de nitrat determinată în secţiunea nearerată (AN) este de 11,69 mg/l
- în zona neaerată se reduce o cantitate de nitrat prin denitrificare de:
15,90 mg/l – 11,69 mg/l = 4,21 mg/l
- în zona aerată cantitatea de nitrat din apa creşte datorită nitrificării cu:
38,15 mg/l -11,69 mg/l = 26,46 mg/l
c) Concentraţia de carbon solubil biodegradabil în influent este de 74,47mg/l, iar după
amestecarea cu nămolul recirculat devine:
74,47 mg/l x 1085 l/s : 2630 l/s = 30,72 mg/l
Deci, la intrare se înregistrează următoarele valori de concentraţii:
25
- 30,72 mg/l CCO solubil biodegradabil (sursa de carbon)
- 3,78 mg/l fosfor
- 15,90 mg/l nitrat
Figura nr. 16. Rezultate finale pe secţiuni de control (original)
După Janssen (1999) citat de Baetens D., [4] pentru a se îndepărta 1 mg de fosfor
este nevoie de 10 mg CCO solubil biodegradabil şi de asemenea, după Janssen ş.a. 2002,
[45], pentru 1 mg de nitrat în zona anaerobă se consumă 4mg de CCO solubil
biodegradabil.
Rezultă de aici că necesarul teoretic de carbon este de:
3,78 mg/l x 10 +15,90 mg/l x 4 = 101,4mg/l,
Din datele experimentale a rezultat o valoare de 30,72 mg/l CCO solubil

biodegradabil în influent, adică de numai 30,29 % din CCO total, ceea ce explică eficienţa
scăzută a procesului de reducere biologică a conţinutului de fosfor.
Concluzii
O primă concluzie a studiului efectuat este aceea că efluentul staţiei de epurare nu
îndeplineşte cerinţele legislaţiei în vigoare, atât în cazul conţinutului de fosfor total, cât şi
în cazul conţinutului de nitraţi, aceste limite fiind de 1 mg/l pentru fosfor şi respectiv 25
mg/l pentru nitraţi, iar valorile obţinute experimental pentru aceşti indicatori sunt de 2,90
mg/l şi respectiv 35,73 mg/l.
Analizând datele experimentale şi comparând rezultatele cu bazele teoretice ale
procesului şi cu rezultatele cercetărilor anterioare în domeniu, se constată:
- sunt îndeplinite condiţiile legate de concentraţia oxigenului dizolvat, respectiv lipsa
oxigenului dizolvat în zona anaerobă şi în nămolul recirculat, precum şi prezenţa lui în
zona aerobă;
- întrucât nitratul este prezent atât în apa influentă, cât şi în nămolul recirculat, zona
considerată anaerobă a bioreactorului este de fapt o zonă anoxă;
- în prima secţiune a bioreactorului are loc eliberarea unei cantităţi mici de fosfor în
mediu;
26
- cantitatea de carbon asimilabil conţinută în apa influentă este insuficientă, şi este
consumată preferenţial de bacteriile denitrificatoare, însă nici denitrificarea nu este
completă;
- în zona aerobă are loc nitrificarea, dar faptul că nu există o zonă pentru denitrificare
duce la depăşiri ale valorii nitratului în efluentul final; de asemenea, prezenţa nitratului în
nămolul recirculat micşorează semnificativ eficienţa procesului de eliberare a fosforului
intracelular în prima zonă;
- se constată o reducere netă de 22,45 % a conţinutului de fosfor în treapta biologică, dar
această reducere se datorează mai mult eliminării din sistem a nămolului în exces după
decantarea secundară, şi mai puţin proceselor biochimice din bioreactor.
CONCLUZII GENERALE
Lucrarea de faţă tratează o serie de aspecte legate de îndepărtarea biologică a

fosforului din apele uzate, plecând de la necesitatea şi importanţa acestui proces până la
aplicabilitatea lui pe scară industrială.
Partea teoretică a studiului oferă o sinteză a cercetărilor efectuate până în prezent
în domeniul îndepărtării fosforului din apa uzată prin proocese biologice, cunoaşterea
mecanismelor biochimice care se desfasoară în cadrul acestui proces fiind foarte importantă
pentru proiectarea, dar mai ales pentru operarea staţiilor de epurare în care s-a implementat
această variantă tehnologică.
Partea aplicativă a studiului realizată la staţia de epurare municipală Constanţa
Sud, judeţul Constanţa, furnizează informaţii utile pentru un posibil proiect de
retehnologizare a staţiei, în sensul includerii unei trepte de epurare terţiară în procesul
tehnologic existent la momentul actual. Aceste date oferă o imagine completă asupra
calităţii apei uzate procesate în staţia de epurare, în sensul pretabilităţii acesteia la o
variantă de îndepărtare biologică a fosforului şi o concluzie importantă legată de modul în
care intervin unii factori asupra proceselor biologice care au loc in bioreactor.
1. În urma studiului realizat pe durata unui an calendaristic (iunie 2006-mai 2007)

cu scopul de a caracteriza apa uzată tratată în SE Constanţa Sud, se pot formula
următoarele aprecieri, comentarii şi concluzii:
Temperatura apei nu prezintă variaţii mari în cursul unui an calendaristic; valorile
determinate au înregistrat valori între 17˚C (minima în iarnă) şi 24 ˚C (maxima în vară),
fiind favorabile proceselor biologice.
Valorile de pH se menţin relativ constante, cu mici variaţii în intervalul 7 – 8, valori
favorabile desfăşurării reacţiilor biochimice şi proceselor metabolice, ceea ce face ca acest
parametru să nu fie considerat semnificativ în influenţarea procesului urmărit.
Valorile medii anuale ale concentraţiei de fosfor la intrarea în staţie şi la intrarea în
treapta biologică au fost de 3,12 mg/l. şi respectiv 3,17 mg/l, ceea ce sugerează faptul că
treapta de epurare primară nu intervine în nici un fel asupra conţinutului de fosfor din apa
uzată.
Valoarea medie anuală pentru concentraţia de fosfor la evacuarea din staţie este de
2,13 mg/l şi numai 20,7 % din valori se situează sub limita admisibilă de 1 mg/l.
S-au obţinut valori medii anuale de 47,92 pentru CCO/P şi respectiv 22,98 pentru
CBO/P, dar nu se poate stabili o relaţie directă între valoarea raportului CCO/P (sau cea a
raportului CBO/P) şi valoarea concentraţiei fosforului la evacurea din treapta biologică de
27
tratare, ceea ce înseamnă că asigurarea unui raport CCO/P convenabil în apa tratată nu este
o condiţie suficientă pentru a obţine o valoare a concentraţiei de fosfor sub 1mg/l.
2. Testarea nămolului din bioreactorul instalaţiei existente prin supunerea lui la o
succesiune de faze anaerob/aerob cu şi fără suplimentarea cantităţii de carbon în apa uzată
arată că o cantitate mai mare de carbon asimilabil este favorabilă desfăşurării procesului
biologic de îndepărtare a fosforului. În cazul testului de faţă, o suplimentare cu cca. 25 mg/l
CCO a cantităţii de carbon organic a fost suficientă pentru a schimba evoluţia orto-
fosfatului eliberat în mediu în secvenţa anaerobă a celor două variante testate. Reducerea
netă exprimată în mg/l orto-fosfat este de 0,351 mg/l în varianta fără suplimentare de
carbon şi 0,784 mg/l în varianta cu suplimentare de carbon în cazul experimentului realizat
în ianuarie 2008 şi respectiv 1,495 mg/l şi 2,041 mg/l în cazul experimentului realizat în
iunie 2008.
Deci, suplimentarea cantităţii de carbon asimilabil a avut ca efect final o mai mare
reducere a cantităţii de fosfor din apa uzată, dar in nici una din variante nu s-a obtinut o
reducere suficienta, deşi raportul CCO solubil/P necesar a fost asigurat.
O altă observaţie importantă este aceea că nu s-au identificat în apa uzată substanţe
cu efect toxic asupra microflorei responsabile de realizarea reducerii fosforului.
3. Analizând datele experimentale obţinute în urma studiului realizat la nivelul
bioreactorului din staţia de epurare se constată:
- sunt îndeplinite condiţiile legate de lipsa oxigenului dizolvat în zona anaerobă şi în
nămolul recirculat, precum şi prezenţa lui în cantitate suficientă în zona aerobă;
- nitratul este prezent atât în apa influentă, cât şi în nămolul recirculat, astfel încît zona
considerată anaerobă a bioreactorului este de fapt o zonă anoxă;
- în prima secţiune a bioreactorului are loc eliberarea unei cantităţi foarte mici de fosfor
în mediu;
- cantitatea de carbon asimilabil conţinută în apa influentă este insuficientă pentru a
susţine şi defosforizarea şi denitrificarea, şi se consumă preferenţial de bacteriile
denitrificatoare, însă nici denitrificarea nu este completă;
- în zona aerobă se produce nitrificarea, dar faptul că nu există o zonă pentru denitrificare
(intercalată între anaerob şi aerob) duce la depăşiri ale valorii nitratului în efluentul final,
cel mai important aspect fiind acela că prezenţa nitratului în nămolul recirculat micşorează
semnificativ eficienţa procesului de îndepărtare biologică a fosforului;
- se constată o reducere a conţinutului de fosfor în treapta biologică, dar această reducere
se datorează în principal eliminării din sistem a nămolului în exces după decantarea
secundară, şi mai puţin proceselor biochimice desfăşurate în bioreactor.
Sintetizând toate observaţiile de mai sus care au rezultat în urma cercetărilor
prezentate în cuprinsul lucrării de faţă, concluzia generală este aceea că la staţia de
epurare Constanţa Sud se poate aplica un procedeu de îndepărtare biologică a
fosforului din apa uzată, dar cu două condiţii esenţiale:
I. Asigurarea unei cantităţi suficiente de carbon organic la intrarea în bioreactor;
II. Introducerea treptei de nitrificare – denitrificare pentru îndepărtarea azotului.
Pentru îndeplinirea primei condiţii există la momentul actual mai multe soluţii. Se
poate aplica o suplimentare a sursei de carbon uşor asimilabil la intrarea în zona anaerobă
prin adaos de acetat, metanol sau zaharuri (ex. glucoză, melasă), dar soluţia fiind foarte
costisitoare nu este agreată pe scară industrială. O altă soluţie ar putea fi introducerea unui
tanc de fermentare anaerobă a nămolului primar; produşii de fermentaţie introduşi la
intrarea în bioreactor ar suplimenta astfel cantitatea de hrană pentru microorganismele
prezente în nămolul activ. O altă soluţie viabilă ar putea fi o variantă tehnologică care să
nu prevadă decantare primară în treapta de epurare mecanică, astfel ca apa uzată să intre
28
după îndepărtarea materiilor grosiere direct în treapta de epurare biologică, soluţie care,
după părerea noastră, ar fi cel mai uşor de implementat într-o instalaţie existentă.
În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, şi anume asigurarea unei zone anaerobe
lipsite de nitrat, este cea mai importantă întrucât face ca sursa de carbon să fie suficientă
pentru organismele reducătoare de fosfor. Propunerea noastră pentru această situaţie este
intercalarea unei zone anoxice între compartimentul anaerob şi cel aerob în care să se
realizeze denitrificarea. Este o soluţie utilizată deja în multe variante tehnologice pentru a
asigura o denitrificare corespunzătoare, astfel încât în zona anaerobă să nu mai existe o
competiţie pentru substratul carbonic între organismele denitrificatoare şi cele reducătoare
de fosfor.
În vederea stabilirii unei soluţii sigure şi eficace este necesar ca propunerile pe care
le-am enunţat anterior să fie verificate practic într-o instalaţie pilot operabilă în condiţii de
laborator, timp de cel puţin 6 -12 luni, ceea ce constituie obiectivul principal al unei
cercetări ulterioare.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abu-Ghararah Z.H., Randall C.W. – The effect of organic compounds on biological

phosphorus removal, Water Sci. Tech., 23, p.585-594, 1991
2. Ahn, Y.H., Speece, R.E. - Elutriated acid fermentation of municipal primary sludge.
Water Res. 40 (11), p. 2210–2220, 2006
3. Arun V., Mino T., Matsuo T. - Biological mechanism of acetate uptake mediated by
carbohydrate consumption in excess phosphorus removal systems, Wat.Res. 22,
p.565-570, 1988
4. Baetens D. - Enhanced Biological Phosphorus Removal: modelling and experimental
design, Ph.D.Thesis, 2001
5. Barajas G. M., Escalas A., Mujeriego R. - Fermentation of a low VFA wastewater in
an activated primary tank, Water SA, vol.28, No.1, January 2002
6. Barak Y.,van Rijn J. - Atypical Polyphosphate Accumulation by the Denitrifying
Bacterium Paracoccus denitrificans. Applied and Enviromental Microbiology,
vol.66, No.3, p.1209-1212, March 2000
7. Barnard J.L. - Background to biological phosphorus removal, Wat.Sci.Tech,15(3-4),
p.1-13, 1983
8. Barnard L.J. – Biological nutrient removal without the addition of chemicals, Water
Research, 9, p. 485-490, 1975
9. Barnard L.J. – A review of biological phosphorus removal in the activated sludge
process, Water SA, 2 (3), p.136-144, 1976
10. Barnard L.J. – Background to biological phosphorus removal, Wat. Sci.Tech., 15 (3-
4), p.1-13, 1983
11. Barnard L.J. - Biological Nutrient Removal: where we have been, where we are
going? Proceedings of WEFTEC, p.1-25, (www.environmental-expert.com), 2006
12. Beer, M., Stratton, H.M., Griffiths, P.C., Seviour, R.J., - Which are the
polyphosphate accumulating organisms in full-scale activated sludge enhanced
biological phosphate removal systems in Australia?, J. Appl. Microbiol. 100 (2),
p.233–243, 2006
29
13. Bond L. P., Hugenholtz P., Keller J., Blackall L.L. - Bacteria Community Structures
of Phosphate-Removing and Non-Phosphate-Removing Activated Sludges from
Sequencing Batch Reactors, Applied and Enviromental Microbiology, vol.61, No.5,
p.1910-1916, May 1995
14. Bond L. Philip, Erhart R., Wagner M., Keller J., Blackall L.- Identification of some
major groups of bacteria in efficient and nonefficient biological phosphorus removal
activated sludge systems, Applied and Environmental Microbiology, p.4077- 4084,
sept.1999
15. Bordace K., Chicsa S.C. - Carbon flow patterns in enhanced biological phosphorus
accumulating activated sludge culture.Wat.Sci.Tech., 21, p.387-396, 1989
16. Brdjanovic D., Hoojmans C.M., Loosdrecht M.C.M., Alaerts G.J., Heijnen J.J. - The
Dynamic Effects of Potassium Limitation on Biological Phosphorus Removal, Water
Res., 30(10), p.2323-2328, 1996
17. Buchan L. - The possible biological mechanism of phosphorus
removal.Wat.Sci.Tech.,15, p.87-103, 1983
18. Burow, L.C., Kong, Y.H., Nielsen, J.L., Blackall, L.L., Nielsen, P.H., -
Abundance and ecophysiology of Defluviicoccus spp.,glycogen accumulating
organisms in full-scale wastewater treatment processes.
Microbiology 153, p.178–185, 2007
19. Cai T., Guan L. ,Chen L., Cai S., Li X., Cui Z., Li S. - Enhanced biological
phosphorus removal with Pseudomonas putida GM6 from activated sludge,
Phedosphere, 17 (5), p. 624-629, 2007
20. Carruci A. Lindrea K., Majone M, Ramadori R. – Dynamics of the anaerobic
utilization of organic substrates in an anaerobic-aerobic sequencing batch reactor,
Water Sci. Tech., 31(2), p.35-43, 1995
21. Carvalho G., Lemos C. P., Oehmen A., Reis A.M.M. - Denitrifying phosphorus
removal: Linking the process performance with the microbial community structure.
Water Research, Volume 41, Issue 19, p.4383-4396, November 2007
22. Cech J.S., Hartmann P. - Glucose induced break down of enhanced biological
phosphate removal, Environm.Technol., 11, p.651-656, 1990
23. Cech J.S., Hartmann P.(). - Competition between polyphosphate and polysaccharide
accumulating bacteria in enhanced biological phosphate removal systems. Wat.Res.,
27(7), p.1219-1225, 1993
24. Cech J.S., Hartmann P., Macek M. - Bacteria and protozoa population dynamics in
biological phosphate removal systems. Wat.Sci.Tech., 29(70), p.109-117, 1994
25. Chen H. – ATP content and biomass activity in sequential anaerobic/aerobic
reactors. Journal of Zhejang University SCIENCE, 5(6), p.727-732, 2004
26. Cloete T.E., Bosch M. – Acinetobacter cell biomass, growth phase and phosphorus
uptake from activated sludge mixed liquor, Water Sci. Tech., 30, p.219-230, 1994
27. Cloete T.E., Steyn P.L. – The role of Acinetobacter as a phosphorus removing agent
in activated sludge, Water Research, 22 (8), p.971-976, 1988
28. Comeau Y., Hall K.J., Hancock R.E.W., Oldham W.K. - Biochemical model for
enhanced biological phosphorus removal. Wat.Res., 20(12), p.1511-1521, 1986
29. Crocetti R.G., Banfield J.F., Keller J., Bond P.L., Blackall L.L. - Glycogen –
accumulating organisms in laboratory-scale and full-scale wastewater treatment
process. Microbiology-Sgm 148, p.3353-3364, 2002
30. Crocetti R.G, Hugenholtz P., Bond L. Philip, Schuler A., Keller J., Jenkins D.,
Blackall L. L. - Identification of Polyphosphate-Accumulating Organisms and
Design of 16S rRNA-Directed Probes for Their Detection and Quantitation. Applied
and Enviromental Microbiology, p.1175-1182, Mar. 2000
30
31. Ekama G.A., Siebritz I.P., Marais G.V.R – Considerations in the Process Design of
Nutrient Removal Actuivated Sludge Processes, Water Sci. Tech., 15, p.283-318,
1983
32. Erdal U. G. – An investigation of the biochemistry of biological phosphorus removal
system – dissertation, Virginia Polytechnic Institute, 2002
33. Erdal, U.G. - The effects of temperature on system performance and bacterial
community structure in a biological phosphorus removal system. Ph.D. Thesis,
Virginia Polytechnic Institute and State University, Blacksburg, Virginia, USA,
2002a
34. Erdal, Z.K. - The biochemistry of enhanced biological phosphorus removal: role of
glycogen in biological phosphorus removal and the impact of the operating
conditions on the involvement of glycogen. Ph.D. Thesis, Virginia Polytechnic
Institute and State University, Blacksburg, Virginia, USA, 2002b
35. Erdal Z.K., Erdal U.G., Randall C.W. - Biochemistry of EBPR and anaerobic COD
stabilization, paper ID 117600, IWA 4 th World Water Congress, Marrakech,
sept.2004
36. Erdal, Z.K., Erdal, U.G., Randall, C.W. - Biochemistry of enhanced biological
phosphorus removal and anaerobic COD stabilization. Water Sci. Technol. 52 (10–
11), p.557–567, 2005
37. Florentz M., Granger P., Hartemann P. - Use of 31P Nuclear Magnetic Resonance
Spectroscopy and Electron Microscopy to Study Phosphorus Metabolism of
Microorganisms from Wastewaters . Applied and Enviromental Microbiology, p.519-
525, Mar. 1984
38. Fuhs G.W., Chen M.- Microbial basis of phosphate removal in activated sludge
process for the treatment of wastewater. Microbial Ecol. 2, p.119-138, 1975
39. Fukase, T., Shibata, M., Miyaji, Y., - The role of the anaerobic stage on biological
phosphorus removal. Water Sci. Technol. 17, p.69–80, 1985
40. Gu, A.Z., Saunders, A.M., Neethling, J.B., Stensel, H.D., Blackall, L.,
- Investigation of PAOs and GAOs and their effects on EBPR performance at full-
scale wastewater treatment plants in US, October 29–November 2, WEFTEC,
Washington, DC, USA. 2005
41. Hascoet M.C., Florentz M. - Influence of nitrates on biological phosphorus removal
from wastewater. Water SA 11(1), p.1-8, 1985
42. Hesselmann, R.P.X., Werlen, C., Hahn, D., van der Meer, J.R., Zehnder, A.J.B., -
Enrichment, phylogenetic analysis and detection of a bacterium that performs
enhanced biological phosphate removal in activated sludge. Syst. Appl. Microbiol.
22 (3), p.454–465, 1999
43. Hesselmann, R.P.X., Von Rummell, R., Resnick, S.M., Hany, R., Zehnder, A.J.B.-
Anaerobic metabolism of bacteria performing enhanced biological phosphate
removal. Water Res. 34 (14), p.3487–3494, 2000
44. Hao X.D., Dai J., van Loosdrecht – Enhancing bio-P removal by phosphate recovery
from anaerobic supernatant, Water Sci. Technol., vol.6. No.6, p.11-18, 2006
45. Janssen P.M.J., Meinema K, van der Roest H.F – Biological Phosphorus Removal.
Manual of design and operation. Stowa Report, IWA Publishing. 2002
46. Jenkins D., Tandoi V. - The applied microbiology of enhanced biological phosphorus
removal –accomplishment and needs.Wat.Res., 12, p.1471-1478, 1991
47. Johnso B.R, Narayanan B., Baur R,, Mengelkoch M. – High level biological
phosphorus removal failure and recovery – Proceedings of WEFTEC,
(www.environmental-expert.com), 2006
31
48. Kampfer P., Erhart R., Beimfohr C., Bohringer J., Wagner M., Amann R. –
Characterization of bacterial communities from activated sludge: culture- dependent
numerical identification versus in situ identification using group and genus specific
rRNA-targeted ologonucleotide probes. Microbiol. Ecol., 32, p.101-121, 1996
49. Keasling J.D, S.J van Dien, Trelstad P, Renninger N, McMahon K – Application of
Polyphosphate Metabolism to Environmental and Biotechnological Problems,
Biochemistry (Moscow), vol.65, No.3, p.324-331, 2000
50. Kong Y., Nielsen L. J., Nielsen H. P. - Identity and Ecophysiology of Uncultured
Actinobacterial Polyphosphate-Accumulating Organisms in Full-Scale Enhanced
Biological Phosphorus Removal Plants. Applied and Enviromental Microbiology,
vol.71, No.7, p.4076-4085, July 2005
51. Kong Y., Nielsen L. J., Nielsen H. P. - Microautoradiographic Study of
Rhodocyclus-Released Polyphosphate-Accumulating Bacteria in Full-Scale
Enhanced Biological Phosphorus Removal Plants. Applied and Enviromental
Microbiology, vol.70, No.9, p.5383-5390, Sept. 2004
52. Kong, Y.H., Ong, S.L., Ng, W.J., Liu, W.T. - Diversity and distribution of a deeply
branched novel proteobacterial group found in anaerobic–aerobic activated sludge
processes. Environ. Microbiol. 4 (11), p.753–757, 2002
53. Kong, Y.H., Xia, Y., Nielsen, J.L., Nielsen, P.H - Ecophysiology of a group of
uncultured Gammaproteobacterial glycogenaccumulating organisms in full-scale
enhanced biological phosphorus removal wastewater treatment plants. Environ.
Microbiol. 8 (3), p.479–489, 2006
54. Kortstee G.J.J, Appeldoorn K.J, Bonting C.F.G, van Niel E.W.J, H.W van Veen –
Recent Developments in the Biochemistry and Ecology of EBPR, Biochemistry
(Moscow), vol.65, No.3, p.332-340, 2000
55. Kuba T., Smolders G., Vanloosdrecht M.C.M., Heijnen J.J. - Biological Phosphorus
Removal from Waste-Water by Anaerobic –Anoxic Sequencing Batch Reactor
Wat.Sci.Tech., 27(5-9), p. 241-252, 1993
56. Kuba T., Wachtmeister A., Loosdrecht M., Heijnen J.J. - Effect of nitrate on
phosphorus release in biological phosphorus removal systems. Wat.Sci.Tech., 30 (6),
p.263-269, 1994
57. Kuba T., Murnleitner E., van Loosdrecht M.C.M., Heijnen J.J. - A metabolic model
for biological phosphorus removal by denitrifying organisms, Biotech. Bioeng.
52960, p.685-695, 1996a
58. Kuba T., van Loosdrecht M.C.M., Heijnen J.J. - Phosphorus and nitrogen removal
with minimal COD requirement by integration of denitrifying dephosphatation and
nitrification in a two--sludge system. Wat. Res., 30(7), p.1702-1710, 1996b
59. Kuroda A., Ohtake H. - Molecular Analysis of Polyphosphate Accumulation in
Bacteria. Biochemistry Vol. 65, No. 3, p. 304-308, 2000
60. Kristensen G.H, Jorgensen P.E., Henze M., - Characterization of fundamental
microorganism groups and substrate in activated sludge and wastewater by AUR,
NUR and OUR, Water Sci.Tech., 25 (6), p.43-57, 1992
61. Lee, N., Jansen, J.L., Aspegren, H., Henze, M., Nielsen, P.H.,Wagner, M.,.
Population dynamics in wastewater treatment plants with enhanced biological
phosphorus removal operated with and without nitrogen removal. Water Sci.
Technol. 46 (1–2), p.163–170, 2002
62. Lemos P.C., Viana C., Salgueiro E.N., Ramos A.M., Crespo J.P.S.G., Reis M.A.M., -
Effect of carbon source on the formation of polyhydroxyalkanoate (PHA) by a
phosphate accumulating mixed culture, Enzyme and Microbial Technology, 22,
p.662-671, 1998
32
63. Lemos C. Paulo, Serafim S. L., Santos M. M.,. Reis M.A.M, Santos H. - Metabolic
Pathway for Propionate Utilization by Phosphorus Accumulating Organisms in
Activated Sludge: 13C Labeling In Vivo Nuclear Magnetic Resonance. Applied and
Enviromental Microbiology, p.241-251, Jan 2003
64. Liu W.T., Mino T., Nakamura K., Matsui T. - Role of glycogen in acetate uptake and
polyhydroxylalkanoate synthesis in anaerobic activated sludge with minimized
polyphosphate content. J. Ferment. Bioeng., 77(5), p.535-540, 1994
65. Liu W.T., Mino T., Nakamura K. , Matsuo T. - Glycogen accumulating population
and its anaerobic substrate uptake in anaerobic-aerobic activated sludge without
biological phosphorus removal. Wat. Res., 30(1), p.75-82, 1996a
66. Liu W.T., Mino T., Nakamura K., Matsuo T. - Biological phosphorus removal
process- -effect of pH on anaerobic substrate metabolism, Wat. Sci. Tech., 31(1/2),
p.25-32, 1996b
67. Liu W.T.- Function, dynamics and diversity of microbial population in anaerobic
aerobic activated sludge processes for biological phosphate removal. Ph. D. thesis,
University of Tokio, 1995
68. Liu, W.T., Nielsen, A.T., Wu, J.H., Tsai, C.S., Matsuo, Y., Molin, S. - In situ
identification of polyphosphate- and polyhydroxyalkanoate-accumulating traits for
microbial populations in a biological phosphorus removal process. Environ.
Microbiol. 3 (2), p.110–122, 2001
69. Lötter L.H., Pitman A.R. - Improved Biological Phosphorus Removal Resulting from
the Enrichment of Reactor Feed with Fermentation Products. Wat. Sci. Tech., 26(5-
6), p.943-953, 1992
70. Louie, T.M., Mah, T.J., Oldham, W.K., Ramey, W.D. - Use of metabolic inhibitors
and gas chromatography/mass spectrometry to study poly-b-hydroxyalkanoates
metabolism involving cryptic nutrients in enhanced biological phosphorus removal
systems. Water Res. 34 (5), p.1507–1514, 2000
71. Machnicka A, Suschka J, Grubel K – Phosphorous uptake by filamentous bacteria,
paper ID 117101, IWA 4th World Water Congress, Marrakech, sept.2004
72. Martin H.G., Ivanova N., Kunin V., Warnecke F., Barry K., McHardy A.C., Yeates
C., He S., Salamov A., Szeto E., Dalin E., Putnam N., Shapiro H.J., Pangilinan J.L.,
Rigoutsos I., Kyrpides N.C., Blackall L.L., McMahon K.D., Hugenholtz P. -
Metagenomic analysis of two enhanced biological phosphorus removal (EBPR)
sludge communities. Nat. Biotechnol. 24 (10), p.1263–1269, 2006
73. Matsuo Y. - Effect of the anaerobic solids retention time on enhanced biological
phosphorus removal. Wat. Sci. Tech., 30(6), p.193-202, 1994
74. Matsuo Y. - Functioning of the TCA cycle under anaerobic conditions in the
anaerobic aerobic acclimated activated sludge. Proc. 40th Ann. Conf. Jpn. Soc Civil
Eng., 40(2), p.989-990, 1985
75. Maurer M., Gujer W., Hany R., Bachmann S. - Intracellular carbon flow in
phosphorus accumulating organisms from activated sludge systems. Wat. Res., 31(4),
p.907-917, 1997
76. Maurer M., Boller M. - Modelling of phosphorus precipitation in wastewater
treatment plants with enhanced biological phosphorus removal, Wat. Sci. Tech.,
39(1), p.147-163, 1998
77. McMahon K.D, Dojka M.A, Pace N.R, Jenkins D, Keasling J.D – Polyphosphate
Kinase from Activated Sludge Performing EBPR, Applied and Environmental
Microbiology, p.4971-4978 , Oct.2002
78. Meinhold J., Arnold E., Isaacs S. – Effect of nitrite on anoxic phosphate uptake in
biological phosphorus removal activated sludge, Water Res., 33(8), p. 1871-1883,
33
1999
79. Meinhold J. – Biological Phosphorus Removal from municipal Waste Water.

Interactions in the anoxic zone and consequences on process operations,
Ph.D.Thesis, 2001
80. Maszenan, A.M., Seviour, R.J., Patel, B.K.C., Schumann, P., Burghardt, J., Tokiwa,
Y., Stratton, H.M.- Three isolates of novel polyphosphate-accumulating Gram-
positive cocci, obtained from activated sludge, belong to a new genus,Tetrasphaera
gen. nov., and description of two new species, Tetrasphaera japonica sp, nov and
Tetrasphaera australiensis spnov. Int. J. Syst. Evol. Microbiol. 50, p.593–603, 2000
81. Metcalf&Eddy - Wastewater Engineering. Treatment and Reuse.4th Edition,
McGrawHill, New York, 2003
82. Meyer, R.L., Saunders, A.M., Blackall, L.L. - Putative glycogenaccumulating
organisms belonging to Alphaproteobacteria identified through rRNA-based stable
isotope probing. Microbiology 152, p.419–429, 2006
83. Mino T – Microbial selection of Polyphosphate-Accumulating bacteria in activated
sludge wastewater treatment process, Biochemistry (Moscow), vol.65, No.3, p.341-
348, 2000
84. Mino T., van Loosdrecht M.C.M., Heijnen J.J. - Microbiology and Biochemistry of
the Enhanced Biological Phosphate Removal Process. Wat. Res., 32(11), p.3193-
3207, 1998
85. Mino T., Liu W.T., Kurisu F., Matsuo T. - Modelling glycogen storage and
denitrification capability of microorganisms in enhanced biological phosphate
removal processes. Wat. Sci. Tech., 31(2), p.25-34, 1995
86. Mino T., Liu W.T., Satoh H., Matsuo T. - Possible metabolisms of polyphosphate
accumulating organisms (PAO) and glycogen accumulating non-poly-P organisms
(GAO) in the enhanced biological phosphate removal process. Proc. 10th Forum
Appl. Biotechnol., Brugge, Belgium 1, p.1769-1776, 1996
87. Mino T., Arun V.,Tsuzuki Y., Matsuo T. - Effect of phosphorus accumulation on
acetate metabolism in the biological phosphorus removal process. In R.Ramadori
(ed), Advances in Water Pollution Control. Biological Phosphate Removal from
Wastewaters, p.27-38. Pergamon Press, Great Britain, 1987
88. Mudaly D. D., Atkinson B.W., Bux F. - Microbial community profile of a biological
excess phosphorus removal (BEPR) activated sludge system using a cultivation-
independent approach . Water SA, vol.26, No.3, july 2000
89. Mudrack K., Kunst S. - Biology of Sewage Treatment and Water Pollution
Control.Ellis Horwood Limited, 1986
90. Nakamura K. Dazai M. – Growth characteristics of batch-cultured activated sludge
and its phosphate elimination capacity, J. Ferment. Tech., 64, p.433-439, 1986
91. Nakamura, K., Hiraishi, A., Yoshimi, Y., Kawaharasaki, M., Masuda, K., Kamagata,
Y.,- Microlunatus phosphovorus gen-nov, sp-nov, a new gram-positive
polyphosphate-accumulating bacterium isolated from activated-sludge. Int. J. Syst.
Bacteriol. 45 (1), p.17–22, 1995
92. Narayanan B., Johnson B., Baur R., Mengelkoch M. - Critical role of aerobical
uptake in biological phosphorus removal, Proceedings of WEFTEC, p. 4240-4249,
(www.enviromental-expert.com), 2006
93. Nicholls H.A., Osborn D.W. – Bacterial stress: Prerequisite for biological removal
of phosphorus, J.Wat. Poll. Cont. Fed., 51, p. 557-569, 1979
94. Niac G - Mediul biotic. Note de curs., Procariotes, p.45-46, (www. chimie.utcluj.ro),
2006-2007
34
95. Nielsen, A.T., Liu, W.T., Filipe, C., Grady, L., Molin, S., Stahl, D.A., -
Identification of a novel group of bacteria in sludge from a deteriorated biological
phosphorus removal reactor. Appl. Environ. Microbiol. 65 (3), 1251–1258, 1999
96. O’Shaughnessy M., Harvey B. G., Sizemore J., Murthy N.S. - Influence of plant
parameters on effluent organic nitrogen .Proceedings of WEFTEC, p.3417-3423,
(www.enviromental-expert.com), 2006
97. Oehmen A., Lemos C. P., Carvalho G., Yuan Z., Keller J., Blackall L. L., Reis A.M.
- Advances in enhanced biological phosphorus removal: From micro to macro scale,
Water Research 41, p.2271-2300, 2007
98. Orhon D., Okutman D., Insel G. - Characterisation and biodegradation of setteable
organic matter for domestic wastewater, Water SA, vol 20, No.3, 2002
99. Pană A., Roşoiu N. – „Studiu privind îndepărtarea biologică a fosforului din apa
uzată la staţia de epurare Constanţa Sud (I)”, ROMAQUA, anul XIII, nr.4, vol.52,
pag.64-67, 2007
100. Pană A, Roşoiu N. – „Studiu privind îndepărtarea biologică a fosforului din apa
uzată la staţia de epurare Constanţa Sud (II)”, ROMAQUA, anul XIII, nr.5, vol.53,
pag.41-44, 2007
101. Pană A, Chirilă E. - „The assessment of biological phosphorus removal possibilities
at Constantza South Municipal WWTP, Romania”, Ovidius University Annals of
Chemistry, Vol.18, no.1, pp 60-66, 2007
102. Pană A, Roşoiu N – „Investigaţii privind posibilitatea aplicării procesului de
îndepărtare biologică a fosforului în staţia de epurare a apelor uzate Constanţa
Sud”/ „Investigations on the assessment of biological phosphorus removal
possibilities at Constantza South municipal Waste Water Treatment Plant” (articol
bilingv română-engleză), Buletinul Ştiinţific al Universitatii Tehnice de Construcţii
Bucureşti, 2008 (in press)
103. Park J.K, Wang J., Novotny G - Wastewater Characterization for Evaluation of
Biological Phosphorus Removal, Research Report 174,
(www.dnr.state.wi.us/org/water/wm/ww/biophos), 2007
104. Pereira H., Lemos P.C., Reis M.A.M., Crespo J. P.S.G., Carrondo M.J.T., Santos H. -
Model for carbon metabolism in biological phosphorus removal processes based on
in vivo C-13- NMR labeling experiments. Wat. Res., 30(9), p.2128-2138, 1996
105. Punrattanasin W. – Investigation of the effects of COD/P ratio on the performance of
a biological nutrient removal system – Ph.D Thesis, 1997
106. Randall A.A., Benefield L.D., Hill W.E. – The effect of fermentation products on
enhanced biological phosphorus removal, polyphosphate storage and microbial
population dynamics, Water Sci. Tech., 25(6), p.83-92, 1994
107. Robescu D., Robescu D., Constantinescu I., Szabolcs L. – Tehnologii, instalaţii şi
echipamente pentru epurarea apei, Ed.Tehnică, Bucureşti, 2000
108. Roşoiu N.- Biochimie Medicală şi farmaceutică, curs, vol.2, Editura Fundaţiei
Andrei Şaguna, Constanţa, 1995
109. Roşoiu N., Şerban M - Biochimie medicală Vol.II, Metabolism intermediar cu
corelaţii clinice, Ed. Muntenia, Constanţa, 2005
110. Ruya T., Derin O., Nayik A. – The effect of substarte composition on the nutrient
removal potential of sequencing batch reactors, Water S.A. Vol.25, No.3, p.337-344,
1999
111. Rybicki S. - Phosphorus Removal from Waste Water. A literature review, Stocholm,
Joint Polish-Swedish Reports, Report no.1, 1997
112. Santos, M.M., Lemos, P.C., Reis, M.A.M., Santos, H.,. – Glucose metabolism and
kinetics of phosphorus removal by the fermentative bacterium Microlunatus
35
phosphovorus. Appl. Environ. Microbiol. 65 (9), p.3920–3928, 1999
113. Satoh H., Mino T., Matsuo T. - Uptake of organic substrates and accumulation of
polyhydroxialkanoates linked with glycolysis of intracellular carbohydrates under
anaerobic conditions in the biological excess phosphate removal process. Wat. Sci.
Tech., 26(5-6), p.933-942, 1992
114. Satoh H., Mino T., Matsuo T. - Deterioration of enhanced biological phosphorus
removal by the domination of microorganisms without polyphosphate accumulation.
Wat. Sci. Tech., 30(6), p.203-211, 1994
115. Satoh H., Remey W.D., Koch F.A., Oldham W.K., Mino T., Matsuo T. - Anaerobic
substrate uptake by the enhanced biological phosphorus removal activated sludge
treating real sewage. Wat. Sci. Tech., 34(1-2), p.9-16, 1996
116. Şerban M., Roşoiu N. – Biochimie medicală Vol.I, Principii de organizare
moleculară. Ed. Muntenia, Constanţa, 2003
117. Seviour J. Robert, Abdul M. Maszenan, Soddell A. J., Trandoi V., Patel K.C. B.,
Kong Y., Schumann P. - Microbiology of the G-bacteria in activated sludge.
Enviromental Microbiology, 2 (6), p. 581-593, 2000
118. Simon-Gruita A. - Cercetari Asupra Retelei Trofice Microbiene Din Ecosisteme
Acvatice Eutrofe, Raport de Cercetare, Grant: 249/2003, Univ. Bucuresti; Revista de
Politica Ştiinţei şi Scientometrie, ISSN 1582-1218, număr special 2005
119. Skalsky D.S, Daigger G.T. - Waste-Water Solids Fermentation for Volatile Acid
Production and Enhanced Biological Phosphorus Removal. Wat. Envr. Res., 67(2),
p.230-237, 1995
120. Smolders G.J.F., van der Meij J., van Loosdrecht M.C.M., Heijnen J.J. –
Stoichiometric model of the aerobic metabolism of the biological phosphorus
removal process, Biotechnol. Bioeng., 44, p.837-848, 1994a
121. Smolders G.J.F., van der Meij J., van Loosdrecht M.C.M., Heijnen J.J. – Model of
the anaerobic metabolism of the biological phosphorus removal process:
stoichiometry and pH influence, Biotechnol. Bioeng., 42, p.461-470, 1994b
122. Smolders G.J.F. - A metabolic model of the biological phosphorus removal.
Stoichiometry, kinetics and dynamic behaviour. Ph.D. thesis, TU Delft, 1995
123. Tetreault M.J., Benedict A.H., KaempferC., Barth E.F. – Biological phosphorus
removal: a technology evaluation; Journal Water Poll.Contr. Fed., vol.58, no.8,
p.823-837, 1986
124. Teodorescu D., Cruceanu T.- Noua legislatie europeana privind gospodarirea
resurselor de apa, (www.artecno.ro), 2007
125. Thomas, M., Wright, P., Blackall, L., Urbain, V., Keller, J. - Optimisation of Noosa
BNR plant to improve performance and reduce operating costs. Water Sci. Technol.
47 (12), p.141–148, 2003
126. Torien D.F., Gerber A., Lötter L.H., Cloete T.E. - Enhanced biological phosphorus
removal in activated sludge systems. In Marshall K.C., Advances in microbial
ecology, 11, Plenum Press, New York, 1990
127. Vaboliene G., Matuzevicius A.B., Valentukeviciene M. – Effect of nitrogen on
phosphate reduction in biological phosphorus removal from wastewater;
EKOLOGIJA, Vol.53. No.1, p.80-88, 2007
128. Vaboliene G., Matuzevicius A.B.– Investigation into biological nutrient removal
from wastewater – Journal of Environmental Engineering and Landscape
Management, Vol.XIII, No.4, p.177-181, 2005
129. Vaicum L. – Epurarea apelor uzate cu nămol activ. Bazele biochimice.
Ed.Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1981
36
130. Van Leeuwenhoek A. - A review and update of the microbiology of enhanced
biological phophorus removal in wastewater treatment plants. Springer Netherlands ,
vol. 81 no. 1- 4, March 2002
131. Van Niel E.W.J, Kortstee G.J.J, Appeldoorn K.J, Zehnder A.J.B – Inhibition of
Anaerobic Phosphate release by Nitric Oxide in acvtivated Sludge, Applied and
Environmental Microbiology, p.2925-2930, Aug.1998
132. Vilalta M.P. – Effect of different carbon sources and continuous aerobic conditions
on the EBPR process, Ph.D.Thesis, 2004
133. Wagner M., Erhart R., Manz W.,Amann R., Lemmer H., Wedi D., Schleifer K.H. -
Development of an RNA-targeted oligonucleotide probe specific for the genus
Acinetobacter and its application for in- situ monitoring of activated sludge. Appl.
Environ. Microbial., 60(3), p.792-800, 1994
134. Wagner M., Amann R., Lemmer H., ,Schleifer K.-H. - Probing activated sludge with
oligonucleotides specific for proteobacteria: inadequacy of culture- dependent
methods for describing microbial community structure. Appl. Environ. Microbial.,
59, p.1520-1525, 1993
135. Wentzel M.C., Lotter L.H., Loewenthal R.E., Marais G.V.R. - Metabolic behaviour
of Acinetobacter spp. in enhanced biological phosphorus removal—a biochemical
model. Water SA 12, p.209–224, 1986
136. Wentzel M.C., Lotter L.H., Ekama G.A, Lowenthal R.E., Marais G.V.R. –
Evaluation of biochemical models for biological excess phosphorus removal, Water
Sci. Tech., 23(4-6), p.567-576, 1991
137. Wentzel M.C., Ekama G.A, Lowenthal R.E., Dold P.L., Marais G.V.R. – Enhanced
polyphosphate organism cultures in activated sludge systems. Part II: Experimental
behaviour. Water SA 15(2), p.71-78, 1989a
138. Wentzel M.C., Ekama G.A, Dold P.L., Marais G.V.R. – Enhanced polyphosphate
organism cultures in activated sludge systems. Part III: Kinetic model, Water SA
15(2), p.89, 1989b
139. Wentzel M.C., Marais G.V.R., Ekama G.A, Lowenthal R.E.,– Enhanced
polyphosphate organism cultures in activated sludge systems. Water SA 14(2), p.81-
92, 1988
140. Wind T. - The Role of Detergents in the Phosphate-Balance of European Surface
Water, Official Publication of the European Water Association, Art. No 3, 2007
141. Wong M.T., Mino T., Seviour R.J., Onuki M., Liu W.T., - In situ identification and
characterization of the microbial community structure of full-scale enhanced
biological phosphorous, removal plants in Japan. Water Res. 39 (13), p.2901–2914,
2005
142. Zeng, R.J., Yuan, Z., Keller, J. - Effects of solids concentration, pH and carbon
addition on the production rate and composition of volatile fatty acids in
prefermenters using primary sewage sludge. Water Sci. Technol. 53 (8), p.263–269,
2006
143. Zilles, J.L., Peccia, J., Kim, M.W., Hung, C.H., Noguera, D.R., - Involvement of
Rhodocyclus-related organisms in phosphorus removal in full-scale wastewater
treatment plants. Appl. Environ. Microbiol. 68 (6), p.2763–2769, 2002
144. ***Environmental European Agency Report 2003 (www. reports.ro.eea.europa.eu)
145. *** US EPA Report 2007
146. *** www.ceep-phosphates.org
147. *** www.green-report.ro
148. *** www.mmdd.ro; *** www.mmediu.ro
149. *** Environmental European Agency Report no.7, 2005
37
150. *** www.eea.europa.eu/themes/water/water-pollution
151. *** www.focuseco.ro
152. *** www.hydrop.pub.ro
153. *** www.dnr.wi.gov (the official internet site of Wisconsin Department of Natural
Resources)
LISTA LUCRĂRILOR ELABORATE

ÎN CURSUL STAGIULUI DE DOCTORAT
1. Pană A., Pitu N., Bălăuţă M. – „The management of industrial wastewater in RAJA
Constanta”, Conference for young professionals - Innovations in the field of water
supply, sanitation and water, p.129-135, Bucureşti, iunie, 2005
2. Pană A., Roşoiu N. – „Studiu privind îndepărtarea biologică a fosforului din apa uzată
la staţia de epurare Constanţa Sud (I)”, ROMAQUA, anul XIII, nr.4, vol.52, p.64-67,
2007
3. Pană A., Roşoiu N. – „Studiu privind îndepărtarea biologică a fosforului din apa uzată
la staţia de epurare Constanţa Sud (II)”, ROMAQUA, anul XIII, nr.5, vol.53, p.41-44,
2007
4. Pană A., Chirilă E. - „The assessment of biological phosphorus removal possibilities at
Constantza South Municipal WWTP, Romania”, Ovidius University Annals of
Chemistry, Vol.18, no.1, p. 60-66, 2007
5. Pană A., Roşoiu N – „Investigaţii privind posibilitatea aplicării procesului de
îndepărtare biologică a fosforului în staţia de epurare a apelor uzate Constanţa Sud”/
„Investigations on the assessment of biological phosphorus removal possibilities at
Constantza South municipal Waste Water Treatment Plant” (articol bilingv română-
engleză), Buletinul Ştiinţific al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, 2008, (in
press).
Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale:
1. Pană A., Pitu N., Bălăuţă M. – „The management of industrial wastewater in RAJA
Constanta” (lucrare ştiinţifică şi poster), International Conference for young
professionals - Innovations in the field of water supply, sanitation and water, Bucureşti,
iunie, 2005
2. Pană A., Chirilă E. - „The assessment of biological phosphorus removal possibilities
at Constantza South Municipal WWTP, Romania” (abstract publicat si poster P19),
International Conference NTPR 2007 (New Trends in Petroleum Refining) –
Universitatea Ovidius Constanţa – 6-8 decembrie 2007.
38

Îndepărtarea Biologică A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndepărtarea Biologică A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE

Conducător doctorat, Doctorand,

OBIECTIVELE ŞI SCOPUL LUCRĂRII

Nr. Denumire Standard Aparatură

b) Valorile de pH s-au menţinut relativ constante, cu mici variaţii în intervalul

pH CCO-Cr CBO P total CCO/P CBO/P

Se poate observa că între valorile medii anuale de la intrarea în staţie şi cele de la

d) Consumul Chimic de Oxigen (CCO) şi Consumul Biochimic de Oxigen

160 valoare medie

TEST nr. 1 TEST nr. 2

agitator magnetic agitator magnetic

Figura nr. 5. Schema de lucru pentru:

Pentru buna desfăşurare a experimentului se ţine cont de următoarele:

Nr. Denumire Standard de metodă Aparatură

1. pH SR ISO 10523/1997 pH-metru de laborator

a) Rezultatele experimentului efectuat în ianuarie 2008

Tempe O2 P CCO CCO CCOsolub./P

proba timp temperatura pH O2 dizolvat orto-P CCO-Cr

În Figura 6 se prezintă grafic evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată pe

Figura nr.6. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

În Tabelul 7 se prezintă rezultatele testului nr. 2, cu suplimentarea sursei de

timp temperatura pH O2 orto-P CCO-Cr

Figura nr.7. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

apă uzată cu acetat (T2)

apă uzată (T1)

Figura nr.8. Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

Figura nr.9. Evoluţia concentraţiei de CCO solubil în apa uzată

Se observă de asemenea că valoarea finală a CCO solubil este aproximativ aceeaşi

b) Rezultatele experimentului efectuat în iunie 2008

proba Tempera pH O2 orto- P CCO CCO CCOsolub./P

În Tabelul 9 se prezintă rezultatele testului nr.1, fără adaos de acetat. Temperatura

Figura nr.10 - Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

În Tabelul 10 se prezintă rezultatele testului nr.2, cu suplimentarea sursei de

timp temperatura pH O2 orto-P CCO-Cr

În timpul operării instalaţiei în condiţii de anaerobioză are loc o degradare a

Figura nr.11 - Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

Figura nr.12- Evoluţia concentraţiei de orto-fosfat în apa uzată

Figura nr.13 - Evoluţia concentraţiei de CCO solubil în apa uzată

Schema de lucru pe care am utilizat-o cuprinde cinci puncte de recoltare (Figura

CCO solubil CCO insolubil

biodegradabil non-biodegradabil biodegradabil non-biodegradabil

Acizi C2-C5 alţi compuşi

O2 NO3 - N-NO3 NO2 - N-NO2 NKT N total P total

O2 NO3- N-NO3 NO2- N-NO2 NKT N total P total

Punctul nr. 4 – evacuarea finală – proba se recoltează la finalizarea etapei

Punctul nr. 5 – nămolul recirculat – cantitatea şi calitatea suspensiei apă-nămol

O2 NO3- N-NO3 NKT P total

Valorile medii obţinute în această campanie sunt centralizate în Tabelul 17.

CCO acid CBO N

În Figura 16 se prezintă într-o schemă de flux valorile finale ale concentraţiilor

Debitul total la intrarea în bioreactor:

Deci, la intrare se înregistrează următoarele valori de concentraţii:

Figura nr. 16. Rezultate finale pe secţiuni de control (original)

Din datele experimentale a rezultat o valoare de 30,72 mg/l CCO solubil

Lucrarea de faţă tratează o serie de aspecte legate de îndepărtarea biologică a

1. În urma studiului realizat pe durata unui an calendaristic (iunie 2006-mai 2007)

1. Abu-Ghararah Z.H., Randall C.W. – The effect of organic compounds on biological

79. Meinhold J. – Biological Phosphorus Removal from municipal Waste Water.

LISTA LUCRĂRILOR ELABORATE

Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale:

S-ar putea să vă placă și