UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Aglaia MOGÂRZAN

Student,
Narcisa-Elena CIUBOTARIU

2019
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

CONDIȚIONAREA ȘI PĂSTRAREA
PRODUSELOR AGRICOLE ÎN CADRUL
FERMEI S.C. ALFA BIT S.R.L.

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Aglaia MOGÂRZAN

Student,
Narcisa-Elena CIUBOTARIU

IAȘI,
2019
DECLARAȚIE,
 CUPRINS

LISTA FIGURILOR............................................................................................................... 6
LISTA TABELELOR.............................................................................................................. 7
INTRODUCERE...................................................................................................................... 8
PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE.......................................................................... 10
CAPITOLUL I RECEPȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE.................................. 11
1.1. Întocmirea planului de recepționare a produselor........................................................ 11
1.2. Asigurarea și pregătirea spațiului pentru depozitarea produselor.............................. 11
1.3. Pregătirea utilajelor și instalațiilor pentru recepționarea și depozitarea produselor
agricole....................................................................................................................................... 12
1.4. Recepționarea calitativă a produselor.......................................................................... 12
1.4.1. Examenul organoleptic............................................................................................. 12
1.4.2. Determinarea conținutului de umiditate................................................................... 13
1.4.3. Determinarea purității............................................................................................... 14
1.4.4. Determinarea masei a 1000 de boabe (MMB).......................................................... 14
1.4.5. Determinarea masei hectolitrice (MH)..................................................................... 14
1.5. Cântărirea produselor agricole..................................................................................... 15
1.6. Compartimentarea produselor agricole........................................................................ 16
1.6.1. Compartimentarea produselor pe specii................................................................... 16
1.6.2. Compartimentarea în funcție de umiditate................................................................ 16
1.6.3. Compartimentarea în funcție de corpuri străine....................................................... 16
1.6.4. Compartimentarea în funcție de starea sanitară........................................................ 16
1.6.5. Compartimentarea în funcție de masa hectolitrică................................................... 17
1.6.6. Compartimentarea în funcție de tipul depozitului.................................................... 17
CAPITOLUL II ÎNSUȘIRI FIZICE ALE MASEI DE SEMINȚE..................................... 18
2.1. Curgerea semințelor (friabilitatea)............................................................................... 18
2.2. Autosortarea................................................................................................................. 19
2.3. Densitatea și spațiul intergranular al masei de semințe............................................... 19
 2.4. Sorbțiunea.................................................................................................................... 20
2.5. Hidroscopicitatea semințelor....................................................................................... 20
CAPITOLUL III PROCESELE FIZIOLOGICE CARE SE PETREC ÎN MASA DE
SEMINȚE................................................................................................................................. 21
3.1. Respirația semințelor în timpul păstrării...................................................................... 21
3.2. Maturarea semințelor după recoltare........................................................................ 24
3.3. Încingerea masei de semințe în timpul păstrării.......................................................... 25
3.4. Germinația semințelor în timpul păstrării.................................................................... 26
CAPITOLUL IV CONSTRUCȚII PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR
AGRICOLE.............................................................................................................................. 27
4.1. Generalități................................................................................................................... 27
4.2. Construcții de depozitare pe orizontală....................................................................... 28
4.2.1. Platformele descoperite............................................................................................. 28
4.2.2. Platformele acoperite (șoproanele)........................................................................... 28
4.2.3. Arioaiele demontabile............................................................................................... 28
4.2.4. Pătulele..................................................................................................................... 29
4.2.5. Magaziile.................................................................................................................. 29
4.3. Spațiile de depozitare pe verticală: silozurile.............................................................. 29
4.3.1. Silozurile din lemn.................................................................................................... 29
4.3.2. Silozurile din cărămidă............................................................................................. 30
4.3.3. Silozurile metalice.................................................................................................... 30
4.3.4. Silozurile din beton armat......................................................................................... 30
CAPITOLUL V CONDIȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE PRIN METODE
DE CURĂȚIRE, SORTARE ȘI USCARE............................................................................ 31
5.1. Curățirea produselor agricole....................................................................................... 31
5.2. Sortarea produselor agricole........................................................................................ 31
5.3. Uscarea produselor agricole......................................................................................... 31
5.3.1. Noțiuni generale........................................................................................................ 31
5.3.2. Metode de uscare...................................................................................................... 32
CAPITOLUL VI METODE DE CONSERVARE ȘI CONTROLUL PRODUSELOR
AGRICOLE ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII................................................................................ 33
6.1. Conservarea produselor la temperaturi scăzute........................................................... 33
6.2. Conservarea produselor prin deshidrorefrigerare........................................................ 33
6.3. Conservarea produselor prin aerare activă și naturală................................................. 34
 6.3.1. Aerarea naturală........................................................................................................ 34
6.3.2. Aerarea activă........................................................................................................... 34
6.4. Autoconservarea produselor (conservarea anaerobă).................................................. 34
6.5. Conservarea chimică a produselor agricole vegetale................................................... 35
6.6. Conservarea produselor prin iradiere........................................................................... 36
PARTEA a II-a CONTRIBUȚII PROPRII.......................................................................... 37
CAPITOLUL VII SILOZUL FERMEI S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI................... 38
7.1. Amplasare geografică.................................................................................................. 38
7.2. Scurtă prezentare a S.C. ALFA BIT S.R.L.................................................................. 39
7.3. Descrierea spațiilor de depozitare de la firma S.C. ALFA BIT S.R.L........................ 40
7.4. Recepționarea produselor agricole la S.C. ALFA BIT S.R.L...................................... 42
7.5. Recepționarea calitativă a produselor de la S.C. ALFA BIT S.R.L............................ 44
CAPITOLUL VIII DETERMINAREA PERISABILĂTĂȚII ÎN BAZA DE
RECEPȚIE DE LA S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI LA PRODUSELE
AGRICOLE RECEPȚIONATE, PĂSTRATE ȘI LIVRATE............................................. 45
8.1. Determinarea scăzămintelor de masă prin uscare........................................................ 45
8.2. Determinarea scăzămintelor de masă prin condiționare ............................................. 47
8.3. Determinarea scăzămintelor de masă prin procesul de respirație................................ 48
8.4. Determinarea scăzămintelor de masă prin transport.................................................... 49
CAPITOLUL IX VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE LA S.C.ALFA
BIT S.R.L. BOTOȘANI........................................................................................................... 50
9.1. Stabilirea utilului de înregistrare privind produsele agricole....................................... 50
9.2. Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate, calcularea prețului de vânzare și
estimarea profitului fermei......................................................................................................... 51
CONCLUZII............................................................................................................................ 59
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 60
 LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Umidometru Twist Grain PRO................................................................................... 13

Fig. 1.2. Balanță hectolitrică..................................................................................................... 14
Fig. 1.3. Balanță cu cadran........................................................................................................ 15
Fig. 2.1. Determinarea unghiului taluzului natural................................................................... 18
Fig. 4.1. Platformă acoperită pentru depozitare temporară....................................................... 28
Fig. 4.2. Silozuri din lemn în formă de butoi............................................................................ 29
Fig. 4.3. Silozuri metalice......................................................................................................... 30
Fig. 4.4. Silozuri din beton armat............................................................................................. 30
Fig. 7.1. Așezarea teritorială a comunei Ungureni................................................................... 38
Fig. 7.2. Vedere de ansamblu a fermei..................................................................................... 39
Fig. 7.3. Date de bilanț ale fermei............................................................................................. 40
Fig. 7.4. Vedere de ansamblu a silozului S.C. ALFA BIT S.R.L............................................. 42
Fig. 7.5. Cântarul de la S.C. ALFA BIT S.R.L......................................................................... 43
Fig. 7.6. Sonda hidraulică din cadrul fermei............................................................................. 43
Fig. 8.1. Uscătorul de produse agricole SILOTECH din cadrul fermei................................... 46
 LISTA TABELELOR

Tabelul 3.1. Populații de acarieni raportat la numărul de kilograme........................................ 23

Tabelul 7.1. Finanțarea investiției pentru construirea silozului de la S.C. ALFA BIT S.R.L... 41
Tabelul 8.1. Determinarea scăzămintelor de masă prin uscare................................................. 46
Tabelul 8.2. Determinarea scăzămintelor de masă prin condiționare....................................... 47
Tabelul 8.3. Determinarea scăzămintelor de masă prin procesul de respirație ........................ 48
Tabelul 8.4. Determinarea scăzămintelor de masă prin transport ............................................ 49
Tabelul 9 1. Cantitatea finală a produselor agricole pentru comercializare.............................. 50
Tabelul 9.2. Porumb 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate....................... 51
Tabelul 9.3. Porumb 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate....................... 51
Tabelul 9.4. Soia 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate............................ 52
Tabelul 9.5. Soia 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate............................ 52
Tabelul 9.6. Floarea-soarelui 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate......... 53
Tabelul 9.7. Floarea-soarelui 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate......... 53
Tabelul 9.8. Rapiță 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate......................... 54
Tabelul 9.9. Rapiță 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate......................... 54
Tabelul 9.10. Orz 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate........................... 55
Tabelul 9.11. Orz 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate........................... 55
Tabelul 9.12. Grâu 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate......................... 56
Tabelul 9.13. Grâu 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate......................... 56
Tabelul 9.14. Mazăre 2017 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate..................... 57
Tabelul 9.15. Mazăre 2018 – Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate..................... 57
Tabelul 9.16. Profitul realizat în urma comercializării produselor în anii 2017 și 2018........... 58
 INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au exploatat resursele naturale cultivând
pământul și crescând animale. În funcție de condițiile climatice, tehnologia aplicată și gradul de
implicare a acestora, s-au obținut, prin cultivarea plantelor, diferite producții mai mici sau mai
mari, fiind utilizate imediat în alimentație sau supuse procesului de condiționare și păstrare pe
perioade mai mari de timp.
În zilele noastre, o dată cu explozia demografică și a progresului științific, importanța
condiționării și păstrării producțiilor agricole a căpătat o mare notorietate în rândul cercetării
experimentale cu privire la îmbunătățirea pierderilor, a duratei și a costului de condiționare și
păstrare. Problematicile actuale cu privire la securitatea alimentară, cât și a suveranității
alimentare și-au găsit soluții prin introducerea și perfecționarea tehnologiilor de păstrare
eficientă a producției agricole, care de cele mai multe ori este supusă deteriorării și pierderilor.
Producția agricolă pentru a putea fi valorificată trebuie mai întâi supusă unor operații
preliminare de curățire, sortare, uscare și maturare. Prin operațiunea de curățare se urmărește ca
din masa de semințe să fie extrase următoarele impurități: praf, plevuri, paie, resturi vegetale,
semințe de buruieni, pietre, granule de pământ, nisip și altele ce pot apărea accidental: bucăți de
metal, sticlă, carton, plastic, sfori etc.
Sortarea are rolul separării boabelor conforme de cele ce prezintă deforări cum ar fi:
spărturi, boabe mici, aglomerări de semințe, semințe seci, semințe șiștave etc.
Pentru a se stopa procesele biochimice ce pot avea loc în masa de semințe se aplică cel
mai des și non-invaziv metoda uscării prin care boabele își pierd din umiditate până ce ajung
într-o zonă stabilă în care fenomene ca încingerea, mucegăirea sau încolțirea nu pot avea loc.
Maturarea semințelor după recoltare este esențială pentru a rezulta ulterior prin prelucrare
produse cu înalte valori calitative, cum ar fi de exemplu grâul dedicat industriei de panificație.
Proiectul de diplomă ”Condiționarea și păstrarea produselor agricole în cadrul fermei
S.C. ALFA BIT S.R.L.” conturează o idee de ansamblu a diferitor parametri cu privire la
operațiunile de condiționare și păstrare a produselor agricole produse în cadrul fermei agricole cu
sediul în localitatea Plopenii Mari, comuna Ungureni, județul Botoșani.

8
 Obiectivele experimentale din cadrul lucrării de diplomă sunt reprezentate de studierea
procesului de lucru, a parametrilor constructivi, a influenţei diferiţilor parametri funcţionali
asupra indicilor cantitativi ai condiţionării în silozurile metalice-cilindrice şi a optimizării
fluxului cu scopul creşterii calităţii produselor agricole şi scăderii costurilor economice.
Tehnologiile moderne de condiționare și păstrare, necesită cunoașterea proprietăților
fizice și fizico-chimice ale produselor, dacă obiectivul este de creștere a calității și scăderii
costurilor economice. Cercetarea preliminară a domeniul proprietăților produselor agricole a
vizat problema originii pierderilor cantitative ale acestora prin metodele de păstrare.

9
 PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

10
 CAPITOLUL I
RECEPȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE

1.1. Întocmirea planului de recepționare a produselor

În vederea stabilirii atribuțiilor de recepționare dintr-o bază de silozuri se urmăresc
elementele:
- volumul și tipul depozitului;
- nivelul de mecanizare a bazelor de recepționare și a silozurilor;
- produsele aflate în zonă;
- nivelul calității produselor recepționate din ultimii ani;
- posibilitatea îndrumării spre silozurile mai apropiate ale producătorilor;
- atribuțiile predării ale unităților mari producătoare;
- atribuțiile livrării produselor diferiților beneficiari în campania de recepționare.
În temeiul acestor elemente, se fundamentează contracte cu diverși producători și se
elaborează graficele care însoțesc produsul cu circa 15 zile înainte de începerea recoltării.
Graficele de predare stabilesc:
- data de începere și de încheiere a predării produselor;
- cantitățile produselor predate zilnic;
- timpul de staționare a mijloacelor de transport în momentul predării produsului.

1.2. Asigurarea și pregătirea spațiului pentru depozitarea produselor

În vederea asigurării și pregătirii spațiului de depozitare, se ține cont de planul de
recepționare și de capacitatea de depozitare a spațiilor fermei.
Asigurarea spațiului de depozitare se îndeplinește prin următoarele sarcini: se golesc
spațiile unde au mai rămas produse din anii trecuți, se multiplică numărul de straturi de produs
până la limita maximă, se acumulează produsele din stoc într-un număr mic de depozite, se
restaurează spații suplimentare în cazul în care producțiile sunt mai ridicate decât cele
preconizate și se amenajează spații pentru depozitarea provizorie a produselor.

11
 După efectuarea acestor operațiuni se ține cont de reparațiile care sunt necesare pentru
buna funcționare a depozitelor.
Următorul pas este acela de igienizarea spațiilor destinate păstrării produselor agricole,
prin măturare, aspirare din interior și exterior și prin dezinsectare, care se realizează minim o
dată pe an.

1.3. Pregătirea utilajelor și instalațiilor pentru recepționarea și depozitarea

produselor agricole
În scopul realizării obiectivului de pregătire a utilajelor, se efectuează aprovizionarea cu
piese și materiale. Pentru a stabili necesarul de piese și de materiale se execută o revizuire a ceea
ce trebuie înlocuit, repararea aparatelor și dezinsectarea tuturor instalațiilor care intră în contact
cu produsul.
Pentru o desfășurare operativă în timpul recepționării, la utilajele de transport se adaugă
relee, unde se înglobează un utilaj de curățire, în vederea realizării proceselor de precurățire și
depozitare, simultan.
Toate aparatele și utilajele din cadrul unei ferme trebuie să fie însoțite de avize pentru a
putea fi folosite.

1.4. Recepționarea calitativă a produselor

În momentul în care produsele ajung la sediul firmei, sau la baza de siloz, acestea sunt
preluate de către personalul din laborator pentru cântărire. În cele din urmă se vor preleva
eșantioane în vederea stabilirii gradului calitativ al produsului. Pentru aceasta se exercită
următoarele determinări:
- examenul organoleptic;
- determinarea conținutului de umiditate;
- determinarea purității;
- determinarea masei a 1000 de boabe (MMB);
- determinarea masei hectolitrice (MH).
1.4.1. Examenul organoleptic – reprezintă întâia analiză efectuată de către personalul de
laborator. Constă în vizualizarea și aprecierea calitativă prin indici de aspect, culoare, miros și
gust.
Aspectul se determină prin aprecierea generală, de ansamblu a suprafețelor exterioare ale
semințelor. Se are în vedere ca acestea să nu prezinte corpuri străine, să fie sănătoase, fără pete
sau spărturi, mărime uniformă, prezența sau absența boabelor încolțite.

12
 Culoarea se stabilește sub același principiu al aspectului, urmărindu-se diferențele de
culoare între un bob sănătos și un bob bolnav.
Examinarea mirosului constă în aspirarea aerului din spațiile intergranulare ale
semințelor. Pentru o examinare cât mai concretă, proba se încălzește în mâini, sau prin utilizarea
apei încălzită la 60℃. Mirosul trebuie să fie caracteristic, să lipsească mirosul de mucegai, de
încingere sau alte mirosuri străine.
Examinarea gustului se efectuează prin introducerea în cavitatea bucală a două, trei
semințe. Gustul trebuie să fie specific speciei de semințe, să nu fie rânced, acru sau amar.
1.4.2. Determinarea conținutului de umiditate
Determinarea umidității este o operațiune obligatorie pentru toate tipurile de semințe,
care urmează a fi depozitate sau păstrate.
Umiditatea poate fi determinată în laborator prin mai multe metode, dintre care cele mai
precise sunt metoda de uscare la etuvă și metoda de distilare.
Pentru a fi condiționate și păstrate, semințele trebuie să ajungă la umiditatea de păstrare
pentru a evita pericolele încingerii și încolțirii, deținând consecințe grave pentru germinație.
Umiditatea de referință pentru produsele agricole sunt următoarele:
- cereale: 14-15%;
- soia: 12%;
- oleaginoase: sub 10%.
Umiditatea semințelor se efectuează prin următorul calcul:
𝑎𝑝𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑢𝑡ă 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑢𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒
𝑈% = 𝑥100
𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒𝑖 î𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒
Contoarele de umiditate măsoară una sau mai multe proprietăți electrice ale cerealelor
care sunt strâns legate de conținutul de umiditate. Dezvoltările în domeniul electronicii au
condus la fabricarea unor aparate electronice ieftine și ușor de utilizat, care sunt de asemenea,
destul de precise.

Fig. 1.1. - Umidometru TwistGrain PRO

(fotografie internet - www.bentleyfarm.ro)
13
 Aparatul TwistGrain PRO prezintă o carcasă ergonomică, ideală pentru determinarea
umidității pe teren. Este un aparat mic, ușor de manvrat și redă măsurători de precizie într-un
timp scurt.
1.4.3. Determinarea purității
Puritatea se referă la gradul de infestare a semințelor cu corpuri străine raportat la masa
totală. Efectuarea purității se face manual, cu folosirea sitelor de diferite mărimi.
Procentul de corpuri străine și natura acestora, sunt factori în alegerea tipul de curățire.
Categoriile de corpuri străine se împart în funcție de:
- influența exercitată asupra calității produsului. După acest criteriu, corpuri străine se împart
în: albe (boabe vătămate, șiștave, pătate sau seci) și negre (praf, nisip, corpuri metalice)
- modul de separare și greutatea lor. În această categorie avem impurități ușor separabile
(cele mari, voluminoase și ușoare), impurități greu separabile care sunt similare cu produsul
testat și semințele de la alte culturi sau semințele de buruieni.
1.4.4. Determinarea masei a 1000 de boabe (MMB)
Prin masa a 1000 de boabe se înțelege un reper al mărimii acestora și se formulează în
grame.
Principiul metodei constă în extinderea pe o suprafață dreaptă a semințelor în urma
separării de impurități. Semințele se numără întâmplător grupându-se inițial câte 10, apoi câte
100, și în final câte 500. Se procedează astfel de două ori, pentru a avea numărul de 1000 de
semințe. Probele a câte 500 de semințe se cântăresc separat, și se adună rezultatele.
1.4.5. Determinarea masei hectolitrice (MH)
Masa hectolitrică poate fi definită ca fiind masa unui volum de 100 de litri de boabe,
exprimându-se în kilograme. Cu cât masa hectolitrică este mai ridicată, cu atât crește nivelul
calității produsului. Principiul acestei metode constă în cântărirea semințelor cu ajutorul unui
instrument numit balanța hectolitrică, care se folosește în laboratoare pentru determinarea
calității semințelor.

1 – cilindru
2 – cilindru cu fund mobil
3 – cilindru cu rol de pâlnie
4 – cuțit
5 – cutie de greutăți
6 – loc cu rol de fixare a cilindrului
Fig. 1.2. - Balanță hectolitrică
(fotografie internet - scrigroup.com)
14
 1.5. Cântărirea produselor agricole
Cântărirea produselor agricole este prima operațiune executată în fermă, în momentul
sosirii. Este necesar a se realiza pentru a stabili evidența produselor, dar și pentru a stabili modul
și locul de depozitare pentru masa respectivă.
Aparatele care sunt utilizate pentru cântărire sunt balanțele și basculele.
Balanțele prezintă o singură pârghie de cântărire cu brațe egale sau neegale. În funcție de
obținerea poziția de echilibru se cunosc următoarele tipuri de balanțe:
- balanțe simple sau compuse – echilibrarea se realizează cu greutăți;
- balanțe romane – contrabalansarea se realizează pe lungimea divizată a brațului de
pârghie;
- balanțe cu cadran – valoarea greutății se citește în funcție de zonarea acului indicator.

1 – talere;
2 – cadran;
3 – ac indicator.

Fig. 1.3. Balanță cu cadran

(fotografie internet - www.scritub.com)
Basculele – funcționează prin intermediul unui sistem de pârghii cu brațele neegale și au
rolul cântăririi produselor grele și voluminoase.
Se prezintă sub forma mai multor tipuri:
- bascule zecimale – cântărirea se efectuează cu ajutorul greutăților de lucru;
- bascule romane – cântărirea se realizează prin mersul greutăților pe lungimea divizată a
unor brațe;
- bascule semi–automate – cântărirea se înregistrează prin înclinarea unei pârghii care
mișcă acul indicator în direcția cadranului, influențat de produsul care urmează a fi cântărit;
- bascule automate – consemnează în același timp greutatea masei mijlocului de transport
și numărul de înmatriculare al acestuia.

15
 1.6. Compartimentarea produselor agricole
Compartimentarea produselor se referă la distribuirea sau aranjarea loturilor de semințe în
spațiile de depozite în funcție de criteriile calitative (tipul de produs, umiditate, procent și felul
impurităților, stare sanitară, masă hectolitrică, tipul depozitului, ș.a.).
1.6.1. Compartimentarea produselor pe specii
După momentul recepționării produselor, acestea se grupează pe fiecare specie în parte,
în scopul evitării eventualelor greșeli mecanice, cum ar fi de a se amesteca.
Amestecarea speciilor între ele reprezintă un impediment deoarece semințele diferite de
produsul de bază sunt apreciate ca fiind corpuri străine. În cazul în care nu se mai poate realiza
separarea prin procesele de curățire ori sortare, calitatea produsului va scădea, ceea ce va
determina în cele din urmă și diminuarea prețului de vânzare.
Compartimentarea pe specii se efectuează în funcție de destinația loturilor de semințe și
se separă pe grupe calitative, cele care corespund valorilor impuse de STAS.
1.6.2. Compartimentarea în funcție de umiditate
În acest caz, separarea semințelor se face în funcție de conținutul de umiditate. Cele care
prezintă umiditate scăzută sunt trimise pentru depozitare separat, iar cele care au un conținut mai
mare de umiditate vor fi păstrate pentru uscare.
Pentru compartimentarea în funcție de umiditate se va ține cont de umiditatea cu care a
fost recepționat lotul, umiditatea la livrare sau pentru păstrare, extragerea conținutului de
umiditate în urma unei treceri prin uscătorul unității și numărul de treceri utile până la uscarea
produsului.
1.6.3. Compartimentarea în funcție de conținutul de corpuri străine
În funcție de acest criteriu, compartimentarea se va efectua după procentul de corpuri
străine, după felul acestora, mărimea și numărul de treceri necesar eliminării lor.
În general, produsele care urmează a fi depozitate li se aplică o precurățire, reducându-se
astfel, procentul impurităților ușoare și mari. Se determină așadar, depozitarea în funcție de
calitatea produsului după precurățire.
La fundamentarea grupelor de compartimentare în funcție de puritatea semințelor se ține
cont de curățarea fină, folosită pentru excluderea impurităților greu separabile și de numărul de
repetări.
1.6.4. Compartimentarea în funcție de starea sanitară
Produsele recoltate și aduse spre recepționare au un procent foarte scăzut de dăunători. În
cazul în care totuși există dăunători, lotul respectiv de semințe va fi izolat de restul produselor.
Prezența în același loc a produselor infestate cu cele neinfestate produce deprecieri calitative
însemnate și efecte economice negative.
16
 În același mod se procedează și cu produsele infestate, se vor separa produsele afectate de
gărgărițe și produsele infestate de acarieni, deoarece diferă modul de combatere. În cazul
gărgărițelor se apelează la gazare, în timp ce acarienii se îndepărtează prin lucrări de curățire.
Produsele curățate prin gazare, nu se vor păstra, ci vor fi destinate spre livrare.
În cazul bolilor criptogamice care pot infesta uneori produsele, se procedează la fel ca în
cazul infestării cu dăunători.
1.6.5. Compartimentarea în funcție de masa hectolitrică
Umiditatea și impuritățile sunt elemente de influență pentru masa hectolitrică, ceea ce
rezultă, că această caracteristică este una secundară pentru compartimentarea produselor.
În majoritatea cazurilor, în urma executării proceselor de urcare și curățire masa
hectolitrică se majorează foarte mult, pentru că se pierd procentul de apă și corpurile străine.
Pentru produsele care sunt destinate prelucrării industriale se exercită o compartimentare
amănunțită ținându-se cont de valorile masei hectolitrice în urma uscării și curățirii (ca exemplu
avem grâul, căruia masa hectolitrică pentru panificație îi corespunde valoarea de min. 75 kg, iar
pentru producerea pastelor făinoase min. 77 kg).
1.6.6. Compartimentarea în funcție de tipul depozitului
Pentru distribuirea produselor în diferite spații de depozitare se va avea în vedere
cerințele produsului ce urmează a fi depozitat și condițiile oferite de spațiul respectiv.
În silozuri, produsele cu o umiditate ridicată, nu vor fi depozitate decât pentru o perioadă
scurtă de timp, maxim două zile. De altfel, floarea-soarelui nu este indicat a se depozita în
silozuri deoarece există pericolul apariției unor procese biochimice ce degajă gaze pirofore, fapt
care poate determina explozii la aprindere.
Magaziile, sunt spațiile unde se pot depozita toate speciile de produse, fără influență
asupra calității acestora. Pentru a se evita încingerea, depozitarea se va face la o anumită
înălțime, care se stabilește după următoarele considerente:
- stadiul de maturare al produsului;
- temperatura atmosferică și timpul destinat conservării;
- dotările din depozit, modul de manipulare, curățire și uscare;
- conținutul umidității produsului;
- procentul și tipul impurităților;
- tipul magaziei.
Pentru a ușura munca de decizie a modului de depozitare, pe fiecare spațiu destinat
păstrării se prinde un panou vopsit cu o culoare specifică fiecărui grad de calitate.

17
 CAPITOLUL II
ÎNSUȘIRI FIZICE ALE MASEI DE SEMINȚE

2.1. Curgerea semințelor (friabilitatea)

Capacitatea de curgere este o însușire a masei de semințe, în care acestea se deplasează în
cădere liberă pe un plan înclinat. În urma acestui proces, masa de semințe formează un con, care
poartă numele de taluz natural. Unghiul dintre panta care se formează și orizontală, datorită
curgerii libere a semințelor se numește unghiul taluzului natural.
Friabilitatea este de o importanță majoră deoarece, în practică se ține seama de acest
aspect pentru construirea depozitelor, a utilajelor pentru transport și la curățirea prin cădere
liberă.

Fig. 2.1. - Determinarea unghiului taluzului natural

(fotografie – madr.ro)
O bună friabilitate o au boabele cu tegumentul neted și tare, cum sunt mazărea și soia, dar
redusă la speciile cu bobul oval (grâu), la cele îmbrăcate în palei (orz, ovăz, orez), semințele de
sfeclă și achenele de floarea-soarelui. Atât creșterea conținutului de umiditate cât și gradul de
impurități din masa de semințe, influențează negativ capacitatea de curgere.
Friabiliatea prezintă câțiva factori influențatori, cum ar fi:
- forma boabelor (boabele sferice prezintă cea mai bună capacitate de curgere);
- starea suprafeței boabelor (capacitatea mare de curgere o prezină boabele netede și
lucioase);

18
 - conținutul de umiditate al semințelor (cele mai friabile semințe sunt cele cu un conținut
redus de umiditate);
- conținutul și natura corpurilor străine (cu cât absența conținutului în impurități este mai
pronunțată, cu atât friabilitatea va fi mai ridicată);
- felul și forma suprafeței de curgere, starea acesteia (capacitatea de curgere este ridicată
când suprafața de curgere este înclinată, lucioasă și netedă).
Cunoașterea friabilității și a factorilor influențatori sunt importante pentru încărcare și
golire a celulelor, transportul local din celulă în celulă și timpul acordat acestor procese.

2.2. Autosortarea
Această însușire se referă la separarea masei de semințe în funcție de ⅿărime, formă și
greutate, în ⅿod natural, în tiⅿpul manipulării.
Autosortarea este cel mai ușor de observat, în timpul manipulării semințelor, unde,
datorită capacității de curgere, semințele mai grele vor cădea primele și se vor afla în centru, iar
cele mai ușoare, șiștave vor cădea mai greu și vor fi spre marginile grămezii.
Autosortarea se poate produce în situațiile următoare:
- în timpul încărcării mecanizate a depozitelor;
- în timpul golirii produselor din depozit, prin cădere liberă;
- în momentul transportului;
- în timpul cernerii produselor.
Pentru păstrarea produselor, autosortarea nu are efecte favorabile deoarece, praful și
impuritățile oferă condiții prielnice pentru dezvoltarea procesului de încingere. În astfel de
situații se montează conuri de împrăștiere la gura de umplere și la cea de evacuare a celulelor
silozului și astfel se împiedică autosortarea.

2.3. Densitatea și spațiul intergranular al masei de semințe

Spațiul care este ocupat de aer, din masa de semințe poartă denumirea de spațiu
intergranular, respectiv porozitatea lotului.
Prin porozitate se întelege raportul dintre volumul spațiului intergranular și volumul total
al masei de semințe, iar densitatea reprezintă raportul dintre volumul ocupat de componentele
solide și volumul total al lotului semincer.
Pentru o păstrare și conservare cât mai eficientă și corectă, masa de semințe este necesar
să prezinte porozitate ridicată care să permită aerului să circule, respirației semințelor să
parcurgă în parametrii normali, iar vaporii de apă să fie eliminați. De aceea, se vor avea în
vedere ca produsele să fie uscate, să se exercite aerarea activă și gazarea cu substanțe chimice
19
asupra acestora. Densitatea se diferențiază de porozitate prin: mărimea, forma componentelor
solide ale lotului, umiditatea semințelor, starea suprafeței componentelor, procentul corpurilor
străine și tipul depozitului.

2.4. Sorbțiunea
Sorbțiunea - capacitatea semințelor de a absorbi apă, substanțe chimice, gaze, sub formă
de vapori din mediul înconjurător și din cel ambiant. Pentru producerea acestui fenomen stau la
bază 5 procese, și anume: desorbția, absorbția, adsorbția, chemosorbția și condensarea.
Prin desorbție, se produce fenomenul invers sorbțiunii, deoarece vaporii absorbiți de
masa de semințe sunt cedați în mediu.
Adsorbția prezintă însușirea boabelor de a fixa la suprafața acestora gaze și vapori de
apă, fără a intra în reacții chimice.
Absorbția este reprezentată de pătrunderea în interiorul semințelor a vaporilor de apă și
gaze, din cauza diferenței de presiune osmotică între mediul interior și cel exterior.
Condensarea capilară constă în schimbarea vaporilor saturați, în vapori nesaturași în
momentul în care intră în capilarele seminței, urmând a se condensa.
Chemosorbția este reprezentată de reacțiile care determină modificări chimice în
interiorul seminței prin absorbția de gaze și vapori de apă.
Procesul de sorbțiune este important pentru cel de uscare, de gazare, modul de
conservare, păstrare, transport și prelucrarea produselor. În urma procesului de sorbțiune,
semințele pot fi depreciate parțial sau total prin reținerea de mirosuri neplăcute prin care se
mărește umiditatea, se absorb substanțe toxice, în urma cărora se pierd substanțe volatile.

2.5. Hidroscopicitatea semințelor

Hidroscopicitatea semințelor poate fi definită, ca fiind proprietatea acestora de a prelua
vapori de apă din mediul mai umed și de a o elibera mediului extern uscat, prin fenomenele de
sorbție și desorbție.
Hidroscopicitatea prezintă câțiva factori prin care poate fi influențată: compoziția chimică
a boabelor, mărime, structură și integritate a boabelor, temperatură și conținutul în umiditate a
aerului atmosferic.
Procesului de sorbțiune îi corespunde două faze:
- difuziunea exterioară - care constă în intrarea vaporilor de apă în intergranulele
semințelor din aerul atmosferic;
- difuziunea internă – constă în migrarea vaporilor absorbiți din spațiul intergranular al
semințelor, în interior.
20
 CAPITOLUL III
PROCESELE FIZIOLOGICE CARE SE PETREC
ÎN MASA DE SEMINȚE

După recoltare, produsele își continuă activitatea vitală și sunt influențate mai mult sau
mai puțin de factorii externi și de mediul înconjurător.
În cazul în care intensitatea factorilor externi crește, procesele fiziologice ale semințelor,
duc la degradarea calității acestora, dar și la pierderi însemnate.
Pentru a putea preîntâmpina efectele negative ale factorilor externi, trebuie cunoscute
procesele fiziologice și fizico-chimice, care au loc în masa de semințe pe parcursul depozitării și
a cauzelor care produc dezvoltarea lor. Astfel se vor adopta măsuri de precauție și de combatere,
ținând cont de destinația produsului, climat, zonă etc.
Procesele fiziologice importante pentru păstrarea semințelor sunt reprezentate de:
respirație, maturizare fiziologică, încingere, încolțire și germinație a semințelor la păstrare.

3.1. Respirația semințelor în timpul păstrării

Respirația semințelor din timpul păstrării are ca efecte pierderi în substanță uscată,
schimbarea compoziției chimice, precum și a unor însușiri calitative, în urma proceselor
biochimice de oxidare a hidraților de carbon, sau a unor substanțe organice.
Unii factori cum sunt: gradul de umiditate al semințelor, impuritățile, microorganismele
și dăunătorii din masa de semințe, precum și temperatura mediului ambiant, concentrația de
oxigen, au influență majoră asupra procesului de respirație.
Respirația semințelor este de două tipuri: respirație aerobă și respirație anaerobă.
Respirația aerobă – are loc în condițiile normale de respirație, unde se produce oxidarea
compușilor organici, în special a hidraților de carbon și a grăsimilor, fiind influențată de
oxigenul din mediul înconjurător, iar bioxidul de carbon, apa și cantități de energie sunt
rezultatul procesului.

21
 Respirația anaerobă – procesul are loc în lipsa oxigenului, fiind reprezentată de
fermentația alcoolică, acetică, de unde rezultă alcool etilic, acid formic, acid acetic, acid oxalic,
bioxid de carbon și o cantitate redusă de căldură.
Respirația are ca efecte:
 Pierderea în greutate;
 Reducerea procentului de oxigen;
 Creșterea umidității și a căldurii.
În urma procesului de respirație, căldura degajată se acumulează în masa de semințe și
determină creșterea temperaturii chiar până la 60-90℃, din cauza conductibilității slabe a
semințelor. În cazul în care se acumulează și căldură în urma respirației microorganismelor sau a
dăunătorilor, calitatea, dar mai ales germinația semințelor, va scădea considerabil.
Pentru a putea stabili pierderile de substanță organică, în urma respirației, se recurge la:
- Determinarea bioxidului de carbon;
- Cântărirea greutății inițiale.
Respirația prezintă interes în momentul păstrării semințelor, în special tipul acesteia.
Pentru semințele destinate consumului, se recomandă respirația anaerobă, deoarece
bioxidul de carbon previne dezvoltarea dăunătorilor sau a unor microorganisme din masa de
semințe, iar respirația anaerobă este indicată loturilor de însămânțare, deoarece se păstrează
foarte bine facultatea germinativă.
Factorii influențatori ai intensității respirației:
a ) Compoziția chimică, însușirile botanice ale masei de semințe
În cadrul acelorași condiții de păstrare, diferitele tipuri de semințe au o intensitate diferită
de respirație. Structura straturilor protectoare, permeabilitatea semințelor, raportul dintre
embrion și substanțele de rezervă, sunt însușiri care fac diferită intensitatea respirației la aceleași
soiuri. Spre exemplu semințele care prezintă embrion mai mare vor avea o respirație mai intensă,
decât cele care au embrionul mai mic.
b) Gradul de integritate al semințelor
În funcție de modul de manipulare, expunere la diferitele procese de condiționare
executate greșit sau forțat, determină degradarea învelișului bobului și permite accesul
oxigenului.
c) Umiditatea semințelor
Semințele care sunt bine uscate și corect întreținute, au un grad de intensitate al respirației
scăzut, datorită lipsei apei libere care favorizează activitatea biochimică. Cu cât umiditatea este
mai ridicată, cu atât semințele vor respira mai intens, iar riscul ca acestea să se încingă este mai
mare.
22
 Există un punct în care intensitatea respirației nu este intensă, ci la limită, acesta
numindu-se umiditatea critică. Pentru produsele de depozitare, avem următoarele valori ale
umidității critice:
 cereale – 14-15%;
 leguminoase – 13,5-14%;
 soia – 12,5%;
 oleaginoase – 8-9%.
Semințele absorb vapori de apă în timpul iernii, astfel chiar dacă inițial, în vrac au avut
umiditatea scăzută, există riscul ca acestea să dezvolte populații foarte mari de acarieni, după
informațiile din tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Populații de acarieni raportat la numărul de kilograme
Conținutul de umiditate în Umiditatea de suprafață în Lepidoglifus destructor -
vrac timpul iernii acarianul de depozitare
(%) (%) (număr/kg)
13,5 17,5 124
15 18,6 3762
16,5 19,4 8488

Umiditatea ridicată, crește de asemenea riscul mucegaiurilor care pot produce

micotoxine.
d) Temperatura lotului de semințe
Dezvoltarea insectelor, a acarienilor, a fungilor și a micotoxinelor este controlată de
temperatură. La temperaturile găsite în depozitele de cereale, activitatea biologică a insectelor,
acarienilor, fungilor și cerealelor se dublează la fiecare creștere de temperatură cu 10℃. Prin
urmare, pe măsură ce cerealele intră în depozit, acestea trebuie răcite imediat pentru a preveni
apariția insectelor.
Depozitarea produselor în condiții optime prelungește durata de păstrare, reduce
pierderile facultății germinative și protejează împotriva infestării. De asemenea, permite stocarea
la o umiditate mai ridicată fără a se pune problema degradării calității produselor.
e)Maturarea semințelor
Semințele care nu au ajuns la maturitate deplină, respiră foarte intens datorită gradului de
umiditate. Pe masură ce semințele își reduc cantitatea de apă, scade și intensitatea respirației.

23
 f) Procentul de bioxid de carbon și oxigen în masa de semințe
Bioxidul de carbon este prezent în timpul respirației anaerobe, ceea ce nu este tocmai
benefic masei de semințe, deoarece acesta acționează toxic asupra viabilității embrionului și a
germinației semințelor. Bioxidul de carbon poate fi prezent doar în loturile de consum, și numai
în cazul în care umiditatea are un procent scăzut. În caz contrar este recomandată aerarea activă
și lopătarea repetată.
Oxigenul este specific respirației aerobe, cu cât prezența acestuia este mai mare cu atât
respirația va fi mai intensă.
g) Influența microorganismelor din masa de semințe asupra respirației
Microorganismele sunt independente de umiditate, ceea ce înseamnă că, atunci când
umiditatea este scăzută, activitatea acestora este încetinită.
Microorganismele cele mai întâlnite, sunt: mucegaiurile, drojdiile și bacteriile.
Atacul microorganismelor este prezent pe țesuturile moarte, necrozate ale semințelor
deoarece sunt saprofite.
h) Influența insectelor din masa de semințe asupra respirației
Unele insecte sunt dăunători specializați ai produselor alimentare depozitate, inclusiv
cerealele. Gândacii și moliile cresc doar la temperaturi relativ ridicate. Aerarea activă încetinește
semnificativ sau împiedică dezvoltarea problemelor din magazine.
Prezența insectelor determină o intensitate a respirației mult mai ridicată decât este
necesar, și are ca efecte încingerea și alterarea.
Pentru prevenție de folosesc uscarea și aerarea activă, iar în cazul în care montorizarea
arată că infestarea a ajuns la un nivel ridicat se vor folosi pesticidele.

3.2. Maturarea semințelor după recoltare

Maturarea semințelor începe în momentul de după recoltare, când bobul este desprins de
planta mamă și are acces la substanțele de rezervă și la apă.
La grâu maturarea se produce prin îmbunătățirea calității glutenului și a proprietăților de
panificație, iar la oleaginoase sunt în creștere capacitatea germinativă și energia, grăsimile
continuă să se sintetizeze, iar activitatea fermenților scade.
Loturile destinate consumului sunt considerate a fi ajunse la maturitate deplină atunci
când însușirile necesare procesului de prelucrare sunt încadrate la valori maxime, iar cele pentru
însămânțare sunt mature în momentul în care valoarea germinativă este mai ridicată.
Esențială în procesul de maturare al semințelor este respirația aerobă, care își manifestă
prezența prin aerare activă și solarizare.
Durata de postmaturare este diferită în funcție de specie și soi.
24
 3.3. Încingerea masei de semințe în timpul păstrării
Încingerea semințelor prezintă la bază o multitudine de cauze, printre care activitatea
microorganismelor, activitatea dăunătorilor, care produc degajare de căldură. Prin urmare,
temperatura din masa de semințe va crește considerabil, dacă nu se vor lua măsuri imediate de
remediere prin aerisire și lopătare.
Creșterea temperaturii se datorează intensității ridicate de respirație, intensitate care este
influențată de umiditatea semințelor. Astfel în urma respirației intense, provocată de apa din
semințe se va produce încingerea.
Activitatea microorganismelor și mucegaiurilor constituie cea mai mare cauză a
încingerii, deoarece poate crește temperatura până la 50-65℃, prin oxidare chimică. La
temperaturi mai ridicate unele microorganisme dispar și apar altele termofile, care conduc la
putrezirea semințelor.
Prin încingere se ajunge la o calitate slabă a produselor, la pierderea viabilității și a
germinației. În cazuri avansate, semințele își schimbă culoarea în brun-închis, sau chiar ajung la
carbonizare.
Procesul de încingere are loc prin trei faze:
- faza a I-a – temperatura ajunge la 24-30℃, moment în care organismele saprofite își
încep activitatea, iar boabele devin ușor umezite prin condensarea vaporilor de apă;
- faza a II-a – temperatura a crescut la 34-38℃, umezeala din boabe este mai pronunțată,
apar semne de fermentație, urme de mucegai, iar culoarea semințelor devine brună;
- faza a III-a – temperatura a ajuns la 50-55℃, se simte prezența bacteriilor de
putrefacție, iar friabilitatea semințelor este foarte scăzută.
Există cazuri, în care, imediat după depozitare semințele își încep activitatea de încingere
din cauza faptului că în masa de semințe sunt prezente semințe de buruieni, care cresc
temperatura boabelor mult mai repede. De aceea, se adoptă unele măsuri de prevenire prin:
- controlarea periodică a masei de semințe prin determinări de umiditate și temperatură;
- efectuarea curățirii semințelor de impurități înainte de a fi înmagazinate;
- depozitare în strat subțire în primele zile.
Cu toate acestea, în cazul în care un lot este păstrat timp de mai mulți ani, este posibil să
se instaleze focare de încingere, chiar dacă umiditatea și temperatura se află în parametrii optimi,
deoarece se ajunge la o tasare puternică a masei de semințe. Motivul îl reprezintă variațiile de
temperatură din iarnă și din vară care activează procesele fiziologice și microflora.

25
 3.4. Germinația semințelor în timpul păstrării
Germinația reprezintă un proces fiziologic foarte important, mai ales pentru calitatea
semințelor, datorită faptului că în timpul acestui proces, respirația este intensă, iar semințele
pierd substanță organică.
Germinația are loc numai dacă, în masa de semințe există suficientă umiditate (pe lângă
umiditatea relativă a aerului și umiditatea dobândită prin infiltrații), iar temperaturile sunt
ridicate.
Loturile care sunt destinate însămânțării și care au încolțit în depozit, nu vor mai putea fi
folosite, deoarece sunt compromise calitățile tehnologice, și vor fi dirijate spre furajare.

26
 CAPITOLUL IV
CONSTRUCȚII PENTRU DEPOZITAREA
PRODUSELOR AGRICOLE

4.1. Generalități
Producția de cereale a crescut în întreaga lume în ultimele decenii, deoarece cerealele
reprezintă bunurile de consum esențiale pentru economia umană și modulativă. Adică, producția
de cereale este partea esențială a dezvoltării economice și sociale.
În timpul depozitării, se produc pierderi semnificative calitative și cantitative datorate
mai multor factori, cum ar fi factorii de mediu (temperatura, conținutul de umiditate al boabelor,
pH-ul, umiditatea etc.), tipul de structură de depozitare utilizată, lungimea și scopul depozitării,
și factori biologici (insecte, dăunători, microorganisme și rozătoare).
În zilele noastre, boabele sunt stocate folosind metode îmbunătățite, cum ar fi în vrac,
silozuri, hale, containere și chiar în grămezi de pământ gestionați ca ecosisteme antropice.
În mod tradițional, există două abordări utilizate pentru depozitarea cerealelor: stocarea
temporară și metodele de stocare pe termen lung. În cazul depozitării temporare sunt folosite
metode de păstrare precum depozitarea aeriană, depozitarea pe pământ sau uscarea pe pardoseli
și platformele deschise de lemn, care se efectuează în mod normal la nivelul fermei, în timp ce în
cazul metodelor de depozitare pe termen lung, coșurile de depozitare sunt fabricate exclusiv din
materiale lemnoase, oțel galvanizat, cărămidă, beton armat, sau tot ce înseamnă material solid.
În mod modern, depozitele sunt structuri de depozitare științifice special construite pentru
a proteja cantitatea și calitatea produselor depozitate.
În timpul perioadei de depozitare, trebuie efectuată o aerare adecvată a cerealelor,
inspecția regulată a stocurilor de cereale, curățarea și fumigarea cerealelor depozitate, deoarece
acești factori au o importanță deosebită asupra depozitării sigure. Spațiul de depozitare ales
trebuie să satisfacă cerințele privind uscarea, temperatura și protecția împotriva insectelor,
rozătoarelor și păsărilor.
Stocarea în vrac, etanșarea și aerarea joacă un rol important. Aerarea poate fi ambientală
sau frigorifică în funcție de cerință. Astfel, structurile de depozitare îmbunătățite și depozitarea

27
științifică a cerealelor sub formă de depozite sunt necesitatea orarului de a întări mijloacele
tradiționale de depozitare cu resurse moderne și de a oferi agricultorilor un spațiu de stocare mai
ieftin, precum și de a preveni pierderile enorme de depozitare.

4.2. Construcții de depozitare pe orizontală

4.2.1. Platformele descoperite – sunt compuse din pământ sau beton asfaltat, prevăzut
cu două pavele transversale cu scopul de a se realiza scurgerea apei în șanțuri. Sunt construite
pentru depozitare temporară, pentru expunerea la soare a produselor ce au nevoie de uscare.
Prezintă dezavantajul că nu sunt acoperite.
4.2.2. Platformele acoperite (șoproanele) – sunt destinate păstrării pe timp mai
îndelungat a produselor în comparație cu platformele descoperite, iar construcția acestora
permite mijloacelor de transport să aibă acces prin ușile frontale. Platforma are construcție din
beton, cu schelet din lemn și acoperiș din lemn cu carbon asfaltat și este destinat depozitării pe
termen scurt.

Fig. 4.1. - Platformă acoperită pentru depozitare temporară

(fotografie proprie)

4.2.3. Arioaiele demontabile – sunt construite mai ales pentru depozitarea știleților de
porumb. Au construcție din lemn, cu dimensiuni de 2 x 1 m. Montarea arioiului nu este
complicată, este un spațiu de depozitare care necesită consum mare de material lemnos, ceea ce
determină costuri ridicate.
4.2.4. Pătulele – sunt construite în scopul depozitării știuleților de porumb, din material
lemnos, beton armat și metal. Pereții prezintă șipci cu distanțe de 2-2,5 cm între ele, având o
capacitate de depozitare de 150-340 tone.

28
 4.2.5. Magaziile – sunt destinate depozitării tuturor categoriilor de semințe. Sunt
reprezentate de o construcție cu fundație izolată, cu pereți din lemn sau cărămidă. Prezintă
capacități diferite de stocare în funcție de destinația acestora.

4.3. Spațiile de depozitare pe verticală: silozurile

Tehnica cea mai preferată de păstrare a produselor vegetale este aceea de a le depozita în
silozuri. Prezintă multe avantaje datorită costului scăzut al forței de muncă și consumului redus
de timp, datorită modului de descărcare ușoară, transportului cerealelor și de menținerea
condițiilor de igienă în timpul acestor procese. Și construcția prezintă un real avantaj, datorat
faptului că au capacitate mare de stocare, mai mare decât a altor spații de depozitare de 5-10 ori.
Deoarece silozurile sunt verticale, produsele sunt stocate chiar în incinta unității. Există
patru tipuri de silozuri: silozuri din lemn, silozuri din cărămidă, silozuri metalice și silozuri din
beton armat.
4.3.1. Silozurile din lemn - Sunt primele silozuri apărute, construite cu scopul de a
depozita produsele vegetale. Aveau aspectul unui porumbar sau a unui butoi de vin și erau de
dimensiuni foarte mari. În prezent se mai întâlnesc câteva în Elveția și nordul Italiei, doar cu
scopul de a fi admirate.
Silozurile din lemn nu sunt potrivite pentru conservare, deoarece sunt susceptibile la foc
și favorabile pentru supraviețuirea insectelor.

Fig. 4.2. – Silozuri din lemn în formă de butoi

(fotografie internet - www.constructosu.eu)
4.3.2. Silozurile din cărămidă - Silozurile din cărămidă au fost construite după silozurile
din lemn și înaintea celor din metal. Nu prezintă niciun pericol din punct de vedere al
incendiilor, cărămida fiind consolidată cu plăci ceramice.
29
 4.3.3. Silozuri metalice - Silozurile din oțel și silozurile galvanizate sunt cele mai
utilizate spații de depozitare folosite, deoarece sunt mai rezistente și mai ușor de controlat în
comparație cu celelalte. Au o capacitate mai mare cu 12% decât silozurile din beton și prezintă
pereți subțiri. Aceste silozuri nu sunt preferabile în țara noastră deoarece pot avea o comportare
defectuoasă în momentul incendiilor.

Fig. 4.3. - Silozuri metalice

(fotografie internet- www.siloz-cereale.ro)
4.3.4. Silozurile din beton armat – sunt probabil cele mai dificil de construit spații de
depozitare, dar sunt și cele mai rigide, consumând o cantitate redusă de materiale. Înălțimea
acestor silozuri este în general de 30 m, diametrul fiind cuprins între 6,3 m și 16 m.

Fig. 4.4. – Silozuri din beton armat

(fotografie internet -www.wolfsystem.ro)

30
 CAPITOLUL V
CONDIȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE PRIN
METODE DE CURĂȚIRE, SORTARE ȘI USCARE

5.1. Curățirea produselor agricole

Curățirea produselor este necesar a se realiza deoarece, acestea vin în fermă cu diferite
tipuri de impurități și corpuri străine, cum ar fi praf, semințe de buruieni, semințe de la alte
culturi, boabe șiștave și sparte, insecte. Toate aceste conduc către o deprecieze calitativă, dar și
cantitativă a masei de produse.
Curățirea poate fi definită ca fiind un proces prin care sunt eliminate impuritățile din
masa de semințe. Pentru a putea avea un rezultat cât mai favorabil, curățirea se efectuează prin
două metode: curățirea brută și curățirea fină.
Curățirea brută se realizează în momentul depozitării prin separarea impurităților ușor
vizibile, grosiere, cele care sunt diferite total de produsul de bază.
Curățirea fină se poate realiza, atât în timpul depozitării cât și după depozitare, prin
eliminarea din masa de produs a impurităților care prezintă caracteristici asemănătoare cu cele
ale produsului de bază.

5.2. Sortarea produselor agricole

Procedeul de sortare presupune scindarea semințelor din cultura de bază pe categorii de
mărime, formă și culoare.
Sortarea se efectuează cu scopul de a stabili gradul de calitate al produsului, prețul de
vânzare, metodele de păstrare.
Pentru a stabili modul tehnologic de separare se vor lua în vedere însușirile fizico-
mecanice, atât în cazul produsului țintă cât și în cazul impurităților.

5.3. Uscarea produselor agricole

5.3.1. Noțiuni generale

31
 Unul dintre factorii fiziologici cei mai critici pentru depozitarea reușită a cerealelor este
conținutul de umiditate al culturii.
Conținutul ridicat de umiditate duce la probleme de stocare, deoarece încurajează
problemele fungice și insectele, respirația și germinarea. Cu toate acestea, conținutul de
umiditate în cultura în creștere este în mod natural ridicat și începe să scadă odată ce cultura
atinge maturitatea și boabele se usucă.
Uscarea este cea mai sigură metodă de conservare care se poate realiza pentru o
depozitare în siguranță a produselor agricole.
5.3.2. Metode de uscare
Uscarea naturală – reprezintă o metodă tradițională utilizată de fermieri și se bazează pe
mișcarea naturală a aerului pentru a reduce conținutul de umiditate la un nivel sigur de
depozitare.
Uscarea naturală poate fi împărțită în trei metode principale:
• Uscarea pe câmp înainte de recoltare;
• Uscarea în straturi superficiale și expunerea la soare și vânt pe o suprafață care
împiedică umezeala de la sol să ajungă la produs;
• Uscarea pe o structură cu laturi deschise pentru a permite circulația aerului prin masă.
Uscarea prin contact cu suprafețe încălzite – această metodă este foarte eficientă
datorită faptului că se îmbunătățesc însușirile tehnologice ale produselor, făcându-le superioare
și previn fenomenul de „călire”. Supraîncălzirea este evitată prin faptul că semințele sunt în
continuă mișcare pe suprafața radiatoarelor.
Uscarea cu aer cald – constă în introducerea sub presiune a aerului cald cu ajutorul
radiatoarelor ce au suprafață mare de contact, în masa de semințe. Cu ajutorul aerului cald, apa
din semințe ia formă de vapori care se deplasează spre interior, luând direcția curenților de aer.
Această metodă se folosește în combinații cu alte sisteme de uscare.
Uscarea cu gaze de combustie în amestec cu aerul atmosferic – utilizată cel mai des în
România, se realizează prin omogenizarea gazelor calde provenite din arderea diferiților
combustibili cu aerul atmosferic și inserarea acestui amestec în masa de semințe ce urmează a fi
uscată. Există dezavantajul ca uscarea să se realizeze neuniform din cauza curenților de aer care
pot fi distribuiți neomogen.
Uscarea în vid parțial – prezintă la bază, procesul de micșorare a presiunii aerului, prin
temperatură mai scăzută decât temperatura din interiorul boabelor, ceea ce determină evaporarea
apei. Uscarea în vid este o metodă facilă din punct de vedere economic, având cu 30% mai
puține costuri decât metoda de uscare cu gaze de combustie.

32
 CAPITOLUL VI
METODE DE CONSERVARE ȘI CONTROLUL
PRODUSELOR AGRICOLE ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII

6.1. Conservarea produselor la temperaturi scăzute

Conservarea la temperaturi scăzute se aplică loturilor de semințe care prezintă exces de
umiditate și care urmează a fi trimise spre procesul de uscare.
Această metodă este pretabil a se realiza în anotimpul cald, deoarece acțiunea sa are loc
sub influența aerului rece care provine de la agregatele frigorifice. Se folosește pentru a preveni
dezvoltarea unor procese negative precum: autoîncălzirea, încingerea, apariția microflorei, a
acarienilor și a insectelor.
Răcirea produselor vegetale cu ajutorul aerului atmosferic rece se realizează astfel:
- depozitarea în strat subțire a produselor;
- manevrarea acestora prin aerul atmosferic rece;
- insuflarea aerului rece prin intermediul ventilatoarelor.
Umiditatea produsului trebuie să fie direct proporțională cu debitul de aer rece care intră
în contact cu lotul respectiv, pentru a preveni degradarea prin creșterea umidității.

6.2. Conservarea produselor prin deshidrorefrigerare

Principiul metodei are la bază introducerea aerului atmosferic răcit în masa de semințe în
mod spontan cu scopul reducerii umidității, iar mai apoi încălzirea aerului în vederea creșterii
capacității de absorbție a apei din masa produsului.
Executarea lucrării de deshidrogenare se face cu ajutorul unui aparat numit refrigerator,
care condensează vapori de apă din aer, prin curenții atmosferici.
În momentul în care temperatura curenților de aer este scăzută, aceștia se saturează în
umiditate, își modifică negativ volumul reținerii apei și se condensează în exces vaporii de apă
din aerul respectiv.

33
 6.3. Conservarea produselor prin aerare activă și naturală
Aerarea produselor constă în realizarea schimbului de aer din masa de semințe în mod
constant, fără necesitatea mișcării lor. Pentru o efectuare cât mai corectă se ține seama de
condițiile atmosferice, deoarece există riscul absorbirii aerului din atmosferă, lucru nedorit.
Obiectivele principale pentru care se efectuează aerarea sunt următoarele:
- menținerea temperaturii la un nivel constant;
- reducerea activării proceselor biochimice;
- prevenirea apariției dăunătorilor și microorganismelor;
- înlăturarea gazelor, bioxidului de carbon din spațiul intergranular;
- stoparea procesului de încingere;
- micșorarea pierderilor de substanță uscată;
- îmbunătățirea caracteristicilor calitative și tehnologice ale produselor.
6.3.1. Aerarea naturală – se realizează prin intermediul curenților de aer din exteriorul
depozitului, prin deschiderea ferestrelor și a ușilor, unde se dorește a se efectua aerarea.
Pentru intensificarea aerării se folosesc cutii paralelipipedice, care se amplasează la 1
metru între ele. Acestea au o lungime de 80 cm și înălțimea cuprinsă între 80 și 200 cm, sunt
prevăzute cu jaluzele laterale cu scopul împiedicării pătrunderii semințelor în interiorul cutiei.
6.3.2. Aerarea activă – se întrunește prin intermediul unor instalații de ventilatoare, prin
care se introduce în masa de boabe curenți de aer sub presiune. Aceste ventilatoare sunt în
legătură cu distribuitoarele și conductele de aer ale depozitului.
În funcție de conținutul de umiditate al semințelor se stabilește cantitatea de aer necesară
a se folosi la aerare, pentru uscare completă.
Momentul în care trebuie acordat o mai mare atenție îl reprezintă primăvara, când, în
timpul depozitării, se poate provoca condensarea vaporilor și umezirea straturilor superioare ale
produselor.

6.4. Autoconservarea produselor (conservarea anaerobă)

Această metodă constă în înmagazinarea bioxidului de carbon obținut din procesul de
respirație și reducerea procentului de oxigen din spațiul intergranular, până la evaporarea
acestuia, din depozitele închise ermetic.
Substituirea bioxidulului de carbon cu oxigenul, limitează procesul de respirație,
activitatea insectelor și microorganismelor aerobe, prin urmare micșorându-se cantitatea de
căldură.
Conservarea anaerobă oferă câteva avantaje:
- diminuează dezvoltarea microorganismelor aerobe;
34
 - nu permite evoluția dăunătorilor animali;
- în comparație cu respirația aerobă, căldura produsă este mult mai scăzută;
- deficitul de substanță uscată este mai scăzut.
Dintre dezavantajele care pot surveni în procesul de conservare anaerobă amintim:
- în cazul produselor cu umiditate ridicată (18%), substituirea celor două componente,
bioxidul de carbon și oxigenul, se face foarte lent, timp în care se pot dezvolta
mucegaiuri;
- respirația anaerobă a semințelor umede, dezvoltă produși de fermentație, precum:
alcoolul etilic, acidul acetic, produși care depreciază calitatea lotului;
- boabele pentru semănat își micșorează sau își compromit capacitatea germinativă în
condițiile respirației anaerobe.

6.5. Conservarea chimică a produselor agricole vegetale

Conservarea chimică se desfășoară prin înglobarea substanțelor chimice în lotul de
semințe, cu scopul de a inhiba creșterea microorganismelor, a insectelor și acarienilor, reducerea
activității vitale a produselor.
Cele mai indicate produse chimice care se pot folosi în cazul acestei metode sunt:
dicloretanul, metabisulfitul, thiourea, granoranul, TMTD-ul, acidul propionic.
Dicloretanul – se utilizează pentru excluderea mucegaiurilor, împiedicarea activității
acarienilor, a insectelor. Se folosește în general pentru produsele cu umiditate ridicată care nu
sunt afectate de procese de încingere și autoîncălzire, deoarece nu are puterea de diminuare sau
de excludere a acestora.
Metabisulfitul – se folosește pentru produsele furajere, cu rolul de a evita sau de a opri
încingerea, distrugerea microflorei. Aplicarea acestui produs chimic are efecte negative înspre
embrion la umiditate ridicată a semințelor. Metabisulfitul își menține efectul sterilizant timp de
30-35 de zile, apoi se mai poate administra o doză în cantitate mai mică.
Thioureeea - în funcție de procentul de administrare inhibă respirația semințelor umede,
diminuează dezvoltarea mucegaiurilor, fără efecte negative asupra viabilității semințelor.
Granoranul – conservă foarte bine mazărea, lupinul, măzărichea, în doză de 2 kg/tonă,
pentru semințele cu umiditatea ridicată, neavând efecte negative asupra germinației.
TMDT-ul (disulfură de tetrametil tiuram) – se folosește pentru loturile de leguminoase
care prezintă umiditate ridicată, cu rolul de a stopa dezvoltarea mucegaiurilor.
Acidul propionic - folosit pentru protejarea în timpul păstrării a porumbului umed, în
doze fluctuante în funcție de umiditate și durata de păstrare a semințelor.

35
 6.6. Conservarea produselor prin iradiere
Metoda prin iradiere este o metodă experimentală, momentan. Se folosesc razele gamma
pentru efectele sterilizante, iar dozele de administrare se fixează în funcție de gradul de umiditate
al produsului și în funcție de situația de folosire în alimentație a produsului.
S-a constatat că pentru oprirea dezvoltării mucegaiurilor, sunt necesare doze foarte mari
de raze gamma, ceea ce înseamnă costuri ridicate, nejustificate în acest moment.

36
 PARTEA A II-A
CONSIDERAȚII PROPRII

37
 CAPITOLUL VII
SILOZUL DE CEREALE AL S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI

7.1. Amplasare geografică

Firma S.C. ALFA BIT S.R.L. Botoșani se află în comuna Ungureni, cu sediul principal în
satul Plopenii Mari, strada Eugen Neculau, la ieșirea din comună, pe drumul național DN 29
Botoșani-Săveni.
Comuna Ungureni este una dintre cele mai importante noduri comerciale ale județului cu
o suprafață de 13.700 ha, care este ocupată de 12 sate. Se află în Câmpia Moldovei, în partea
central-vestică a Prutului Mijlociu și în albia majoră a râului Jijia.
Comuna este poziționată în zona centrală a județului, la întretăierea căii ferate a orașelor
Dorohoi și Iași, la 25 km distanță de municipiu Botoșani, 35 km distanță față de municipiul
Dorohoi și 13 km distanță față de orașul Săveni.
Clima este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de aproximativ 8-9ᴼC.
Climatul continental imprimă zonei ierni secetoase cu temperaturi de -30ᴼC și veri uscate cu
temperaturi de +38ᴼC.
Solurile au potențial mediu și ridicat, reprezentate de cernoziomuri în mare parte,
podzoluri și soluri nisipoase, dar care nu sunt valorificate suficient.

Fig. 7.1.- Așezare teritorială a comunei Ungureni

(fotografie internet- ro.wikipedia.org )
38
 Situată în zona de silvostepă, comuna beneficiază de doar 37 ha de pădure, ceea ce
reprezintă un procent de 0,3% din suprafața totală. Vegetația este formată în mare parte de
graminee și plante xero-mezofile, iar văile prezintă plante hidrofile și hidrohalofile.
Din punct de vedere fizico-geografic, zona prezintă terase și lunci, suprafețe extinse de
pășuni, iar arabilul are un procent de 94%, în urma defrișării și desțelenirii terenurilor comunale.
În ceea ce privește situația economică, comuna Ungureni cuprinde activități din domeniul
serviciilor în proporție de 60% și 27% reprezentând activități privind creșterea animalelor,
cultivarea fructelor și legumelor.

7.2. Scurtă prezentare a S.C. ALFA BIT S.R.L.

Societatea ALFA BIT S.R.L își are sediul în satul Plopeni Mici, comuna Ungureni,
județul Botoșani, din Regiunea Nord-Est și desfășoară ca activitate principală cultivarea de
produse agricole și creșterea de bovine pentru lapte, iar ca activitate secundară depozitarea de
produse agricole, acestea cuprinzând codul CAEN 0150 și codul CAEN 5210.
A luat naștere în anul 1994, iar din anul 1995 a demarat arendarea suprafețelor agricole
din raza comunei.
Activitățile zilnice ale întreprinderii ALFA BIT SRL sunt realizate de un număr de 15
angajați.
În prezent deține aproximativ 1000 de ha teren arabil și pășune, dintre care 530 ha
proprietate privată, iar restul aparține prin contract de arendă. Terenurile sunt lucrate de utilaje
moderne, sub atenta supraveghere a inginerului șef.

Fig. 7.2. - Vedere în ansamblu a fermei

(fotografie proprie)
39
 Terenurile sunt ocupate de culturi precum cerealele (grâu, orz, ovăz, secară, orzoaică,
porumb), urmate de rapiță, soia, floarea-soarelui, lucernă, mai rar de sfeclă pentru zahăr.
De-a lungul timpul, ferma a reușit să realizeze produse de o bună calitate și a reușit să
surprindă prin profesionalism și devotament. De altfel, pentru că doresc să aibă o evoluție
continuă, inginerul șef a propus să se realizeze probe de sol, pentru a îmbunătății realizarea
activității firmei și pentru a o ridica la un alt nivel.

Fig. 7.3. – Date de bilanț ale fermei

(fotografie internet - membri.listafirme.ro)

7.3. Descrierea spațiilor de depozitare de la firma S.C. ALFA BIT S.R.L.

Lucrările pentru spațiile de depozitare ale firmei S.C. ALFA BIT S.R.L. au început în
anul 2011, prin demararea unui proiect în cadrul programelor Uniunii Europene de dezvoltare
rurala. Investiția a avut ca scop creearea unui spațiu de stocare, depozitare în condiții optime cu
respectarea cerințelor pieței, cât și prestarea serviciilor de recepție, condiționare și depozitare a
altor producători de cereale din raza județului Botoșani.
Proiectul aprobat cu succes a fost în conformitate cu standardele Uniunii Europene,
bucurându-se de tehnologii moderne, cu eficiență economică. În afara serviciilor oferite terților
de condiționare, uscare, aerare activă și depozitare, vor fi executate analize de laborator.
În cadrul demersurilor făcute pentru aprobarea proiectului, s-au avut în vedere aspecte ale
condițiilor pentru dezvoltarea agriculturii ecologice din România:
- soluri fertile și productive, întinse pe o mare suprafaţă de teren arabil;
- chimizarea și tehnologizarea nu au atins nivelurile din țările Uniunii Europene, nefiind
dependentă de acestea;
- există posibilitatea să se delimiteze perimetre ecologice, nepoluante unde să se aplice
practicile agriculturii biologice;
40
 - agricultura românească actuală, cu parcele mici, se pretează foarte bine la aplicarea de
tehnologii după modul de producţie ecologică;
- cererea pentru produse ecologice este în creştere, oferind României şansa de a exporta
astfel de produse;
- prețurile produselor ecologice sunt avantajoase și permit creşterea veniturilor
producătorilor agricoli.
Crearea noului ansamblu de depozitare a permis obţinerea unor produse cu valoare
adăugată mare, utilizarea optimă a resurselor existente (teren și capital) și creşterea
productivităţii muncii.
Tabelul 7.3.
Finanțarea investiției pentru construirea silozului de la
S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI
Curs valutar: 4.1920 lei/euro din data de 10.03.2011
Procent de finanțare publică = 50%
Cheltuieli eligibile Cheltuieli Total
neeligibile
Euro Euro Euro
Ajutor public 942 995 942 995
nerambursabil
Sursele de finanțare 942 995 725 430 1 668 425
pentru completarea
necesarului de
finanțare din care:
- autofinanțare 0 722 535 722 535
- împrumuturi 942 995 2 895 945 890
TOTAL PROIECT 1 885 990 725 430 2 611 420

Prin acest proiect s-au realizat următoarele îmbunătățiri:

- Construirea instalației de recepție, condiționare și stocare a cerealelor, formată din șase
silozuri, dintre care două, cu o capacitate unitară de 1030 tone, iar celelalte patru cu o
capacitate de 529 tone, totalul fiind de 4078 tone. Cilindrii silozului sunt formate din
panouri de tablă ondulată din oțel cu suprafaţa protejată prin zincare 450g/mp. Această
contrucție va permite păstrarea în condiții optime a produselor, până la distribuire.
Dotările instalației constau în sistem de ventilație, sistem de control al temperaturii,
curățitor și uscător.
41
 - Construirea clădirilor operaționale: corpul „Cabină tablou comandă”, platforme
carosabile și alei de incintă, cântar pod-basculă cu o capacitate de 60-80 tone.
Din valoarea totală a investiţiei de 2.611.420 Euro cu TVA, ajutorul public nerambursabil
este de 942.995 Euro.
Proiectul a fost unul de amploare, întrucât prin aprobare s-au pus la dispoziție 5 locuri de
muncă, dintre care: un tehnician calificat/laborant, un operator/supraveghetor precurătire –
uscare, doi şoferi și un manipulator.
S.C ALFA BIT S.R.L. beneficiază de o capacitate de stocare a nutrețului de 776,50 tone,
ce asigură un grad de ocupare în proporţie de ~19% din totalul capacității de depozitare al
județului Botoșani.

Fig. 7.4.- Vedere de ansamblu al silozului S.C. ALFA BIT S.R.L.

(fotografie proprie)

7.4. Recepționarea produselor agricole la S.C. ALFA BIT S.R.L.

Recepționarea produselor la silozul fermei se realizează de către laborant. Se urmărește
ca mijloacele de transport să fie curățite, uscate, în prealabil pentru a preveni infestarea
produselor cu boli sau dăunători.
S.C. ALFA BIT S.R.L. recepționează produse agricole și de la terți, pe care le
condiționează și le depozitează în spațiiile proprii. În momentul în care în urma probelor
efectuate, produsele nu sunt conforme cu cerințele pieței aceste sunt refuzate.
Recepționare propriu-zisă se desfășoară în curtea interioară a sediului firmei, unde se
efectuează cântărirea produselor.
Cântarul din cadrul firmei S.C. AFLA BIT S.R.L. BOTOȘANI, este unul de tip basculă
automată, care consemnează, pe lângă greutatea masei de semințe și numărul de înmatriculare a
mijlocului de transport cu care a fost deplasat la sediul fermei.

42
 Fig. 7.5. - Cântarul de la
S.C. ALFA BIT S.R.L.
(fotografie proprie)

În urma cântăririi se vor preleva eșantioane necesare pentru efectuarea de probe în

vederea stabilirii calității.
Metodele de laborator necesită un eșantion reprezentativ al boabelor. Deoarece este puțin
probabil ca conținutul de umiditate să fie uniform pe parcursul unui lot de cereale, este esențial
ca: - fie să fie prelevate sau testate mai multe eșantioane;
- fie să se preleveze o probă din mai multe locuri;
- să fie amestecate temeinic, așezate pe o suprafață curată și procedura repetată până când
se obține o probă de mărime adecvată;
- de asemenea, eșantionul prelevat este păstrat într-un recipient etanș (de exemplu, staniu,
sticlă sau pungă de plastic), între momentul prelevării probei și timpul de determinare a
conținutului de umiditate.

Fig. 7.6. – Sonda hidraulică din cadrul fermei

(fotografie proprie)
43
 7.5. Recepționarea calitativă a produselor de la S.C. ALFA BIT S.R.L.
Recepţia calitativă se realizează pentru fiecare mijloc de transport în parte, prin preluarea
de eșantioane folosind sonda hidraulică din dotare în vederea efectuării analizelor de laborator.
Principalele analize efectuate, care stau la baza recepţiei calitative sunt:
 examinarea senzorială;
 determinarea umidității;
 determinarea conţinutului de corpuri străine;
 determinarea masei hectolitrice;
 infestarea cu boli și dăunători în masei de seminţe.
Analizele se vor efectua după cum urmează:
- examinarea senzorială constă în examinarea culorii, luciului, mirosului, gustului, aspectului
și mărimii boabelor.
- determinarea umidităţii. Umiditatea optimă pentru recepţie și depozitare în cazul cerealelor
(grâu, orz, porumb, etc.) de 14 -16%. Loturile de cereale cu umiditatea mai mare decât limita
maximă admisă vor fi identificate corespunzător astfel încât după efectuarea operaţiei de curățire
să fie direcţionate spre uscător și abia după uscare vor fi dirijate spre silozurile de depozitare. Se
previn pe această cale riscurile determinate în timpul depozitării de excesul de umiditate, cum
sunt: încingerea, autoaprinderea, mucegăirea.
- determinarea corpurilor străine se efectuează manual, folosind site de diferite mărimi,
iar nivelul acestora în condiţiile recoltării cu utilaje performante este de 5-6% și se compun din
impuritățile minerale (negre), nevalorificabile (praf, nisip, pietriş, corpuri metalice, etc) și
impuritățile albe, valorificabile sub denumirea de gozuri, reprezentate de resturi vegetale,
spărturi, boabe și seminţe de buruieni sau alte plante de cultură. Ponderea impurităților
valorificabile reprezintă peste 4% din cereale, respectiv peste 80% din totalul corpurilor străine.
Procentul de corpuri străine și natura acestora dau informaţii asupra tipului operaţiei de curăţire.
- determinarea masei hectolitrice este facultativă și se efectuează folosind aparatura
specifică din dotarea laboratorului.
- aprecierea infestării cu boli și dăunători al masei de seminţe urmărește prezența
mucegaiurilor și ploşnitelor. Aceste boli conduc la deprecierea boabelor de cereale în timpul
depozitării.
Rezultatele analizelor sunt consemnate în buletine de analiză și în registrul special, cu
precizarea furnizorului, datelor de identificare a mijlocului de transport, datele de identificare ale
delegatului, natura și cantitatea de produse agricole, cantitatea utilă și brută, menţiunea
recepţionat/respins.

44
 CAPITOLUL VIII
DETERMINAREA PERISABILITĂȚII ÎN BAZA DE RECEPȚIE DE LA
S.C. AFLA BIT S.R.L. BOTOȘANI LA PRODUSELE AGRICOLE
RECEPȚIONATE, PĂSTRATE ȘI LIVRATE

8.1. Determinarea scăzămintelor de masă prin uscare

Produsele vegetale destinate condiționării în cadrul fermei S.C. ALFA BIT S.R.L.
BOTOȘANI, sunt recepționate imediat cum au sosit la sediu . Următorul pas este acela de a
cântării masa de semințe, ca mai apoi să se extragă eșantioanele necesare executării probelor
necesare pentru scopul propus.
Conținutul de umiditate reprezintă un parametru foarte important pentru condiționarea
produselor, deoarece este un indicator care influențează calitatea masei de semințe pe parcursul
păstrării.
Înainte de începerea uscării, se pune un eșantion cântărit de boabe uscate într-un sac
poros și se îngroașă în stratul superior al boabelor din coșul de cereale. În orice moment în
timpul procesului de uscare, sacul poate fi îndepărtat, cântărit și returnat în recipient.
Apoi, folosind greutatea inițială, conținutul inițial de umiditate și greutatea recent
observată în următoarea ecuație, se poate calcula conținutul actual de umiditate la acel nivel
specific:
100(𝑎 − 𝑏)
𝑋=
100 − 𝑏
în care:
X – scăderea în greutate (%);
a – umiditatea inițială a semințelor (%);
b – umiditatea finală (%).
Uscătorul SILOTECH este destinat pentru toate tipurile de produse. Se folosește pentru
procedeele de selectare, uscare și însilozare. Este un produs metalic, cu următoarele componente:
elevator, scări de acces, acoperiș precurățitor, compartiment de uscare, arzător, buncăr de
recepție, buncăr pentru pleve și impurități, panou de control.

45
 Fig. 8.1. – Uscătorul de cereale SILOTECH din cadrul fermei
(fotografie proprie)
Tabelul 8.1.
Determinarea scăzămintelor prin uscare la produsele din cadrul fermei
S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI
Nr. Produsul Scăzămintele
Umiditate Umiditate Cantitatea
Crt. destinat rezultate
Data inițială după uscare recepționată
uscării după uscare
% % tone Tone
2017 20 14 4283 298,5
1 Porumb
2018 17 13 3550 163,3
2017 13,5 11 130 3,69
2 Soia
2018 13 11 90 2,01
Floarea- 2017 9,38 8 268 4,02
3
soarelui 2018 10 8 317 6,87
2017 11 9 620 13,57
4 Rapiță
2018 10,48 9 922 14,9
2017 16 14 645,7 14,98
5 Orz
2018 17 14 1250,4 43,63
2017 17 14 1034,6 36,1
6 Grâu
2018 15 13 896,3 20,5
2017 16 13 398,5 13,7
7 Mazăre
2018 17 13 261,68 12,03

46
 8.2. Determinarea scăzămintelor prin condiționare a produselor agricole
Corpurile străine care sunt prezente în masa de semințe au efecte negative aupra păstrării
produselor agricole pe o perioadă mai îndelungată de timp, deoarece măresc procentul de
respirație al semințelor, având cauze precum încingerea, autoaprinderea etc.
Tabelul 8.2.
Determinarea scăzămintelor de masă prin condiționare

Corpuri Corpuri
Corpuri Scăderea
Cantitatea străine străine la
Nr. străine de produs
Produsul Anul de produs conform livrare/
Crt. înregistrate în greutate
STAS inventariere
tone % % % Tone

2017 4283 5,24 3 2,12 136,52

1 Porumb
2018 3550 4,98 3 1,98 108,65

2017 130 6,23 4 2,56 4,89

2 Soia
2018 90 5,87 4 3,1 2,57

Floarea- 2017 268 6,9 4 2,9 11,04

3
soarelui 2018 317 7,21 4 3,2 13,13

2017 620 7,3 4 1,8 34,72

4 Rapiță
2018 922 6,4 4 2,42 37,6
2017 645,7 5,83 4 3,08 18,32
5 Orz
2018 1250,4 6,54 4 2,22 55,24

2017 1034,6 4,5 2 1,32 33,34

6 Grâu
2018 896,3 5,2 2 1,07 37,41

2017 398,5 8,6 5 3,32 21,76

7 Mazăre
2018 261,68 7,56 5 2,65 13,19

Diferența dintre cantitatea inițială de produs și cea finală, în urma condiționării se

stabilește pe baza formulei următoare:
𝐺(𝐶𝑆1 − 𝐶𝑆2 )
𝑆𝐺 =
100 − 𝐶𝑆2
Unde: SG – scăderea greutății (kg)
G – greutatea boabelor destinate curățirii (kg);
47
 CS1 – procentul impurităților la recepționare;
CS2 – procentul de impurități rezultat în urma curățirii.
În vederea determinării conținutului în impurități s-au rezultatele la recepționare stabilit
comparativ cu rezultatele admise de STAS pentru anii 2017-2018.

8.3. Determinarea scăzămintelor de masă prin procesul de respirație

Pierderile înregistrate în lotul de semințe, prin respirație, sunt datorate proceselor
biochimice de oxidare a hidraților de carbon și a substanțelor organice, care provoacă pierderi de
substanță uscată.
Respirația semințelor se manifestă prin două metode, în funcție de tipul de depozit unde se
păstrează cerealele. Acest proces este influențat de factori precum: conținutul de umiditate,
impuritățile, microorganismele, dăunătorii și acarienii, temperatura și concentrația de oxigen din
mediu.
Tabelul 8.3.
Determinarea scăzămintelor masei de semințe prin respirație

Scăzăminte
Cantitatea Procentul
Nr. Forma de Durata de în urma
Produsul Anul de produs de
Crt. depozitare păstrare respirației
(tone) pierderi
(tone)

2017 4283 siloz < 4 luni 0,11 4,71

1 Porumb
2018 3550 siloz < 4 luni 0,11 3,9
2017 130 siloz < 4 luni 0,08 0,10
2 Soia
2018 90 siloz < 4 luni 0,08 0,072
Floarea- 2017 268 siloz < 4 luni 0,08 0,21
3
soarelui 2018 317 siloz < 4 luni 0,08 0,25
2017 620 siloz < 4 luni 0,08 0,49
4 Rapiță
2018 922 siloz < 4 luni 0,08 0,73
2017 645,7 siloz < 4 luni 0,08 0,51
5 Orz
2018 1250,4 siloz < 4 luni 0,08 1
2017 1034,6 siloz < 4 luni 0,08 0,82
6 Grâu
2018 896,3 siloz < 4 luni 0,08 0,71
2017 398,5 siloz < 4 luni 0,08 0,32
7 Mazăre
2018 261,68 siloz < 4 luni 0,08 0,2

48
 8.4. Determinarea scăzămintelor prin transportul produselor
Transportul produselor de la S.C. ALFA BIT S.R.L., se realizează cu mijloacele proprii,
în incinta unității. Pierderile datorate transportului sunt de 0,015 pentru cereale și legumisoase,
0,02 pentru oleaginoase.
Tabelul 8.4.
Determinarea scăzămintelor lotului de semințe prin transport
Cantitatea de Scăzămintele
Nr. Scăzăminte
Produsul Anul produs standard
Crt. (tone)
(tone) (%)
2017 4283 0,015 0,64
1 Porumb
2018 3550 0,015 0,53
2017 130 0,015 0,019
2 Soia
2018 90 0,015 0,013
Floarea- 2017 268 0,02 0,053
3
soarelui 2018 317 0,02 0,063
2017 620 0,02 0,12
4 Rapiță
2018 922 0,02 0,18
2017 645,7 0,015 0,1
5 Orz
2018 1250,4 0,015 0,18
2017 1034,6 0,015 0,155
6 Grâu
2018 896,3 0,015 0,13
2017 398,5 0,015 0,06
7 Mazăre
2018 261,68 0,015 0,04

49
 CAPITOLUL IX
VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE LA
S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI

9.1. Stabilirea utilului de înregistrare privind produsele agricole

În urma condiționării și păstrării produselor agricole, acestea au avut de suferit pierderi la
nivel cantitativ cu scopul creșterii calității.
Asfel s-a stabilit un raport informativ privind cantitățile disponibile pentru
comercializarea produselor.
Tabelul 9.1.
Scăzăminte determinate în urma condiționării și păstrării produselor agricole
Scăzăminte prin
Canti- Cantita-
tatea Total tea
Nr. recep- uscare condiț. resp. transp. pierderi comer-
Produs Anul
Crt. ționată cializată
tone tone tone tone tone tone tone
2017 4283 298,5 136,52 4,71 0,64 440,37 3842,63
1 Porumb
2018 3550 163,3 108,65 3,9 0,53 276,38 3273,62
2017 130 3,69 4,89 0,1 0,01 8,69 121,30
2 Soia
2018 90 2,01 2,57 0,07 0,01 4,66 85,33
Floarea- 2017 268 4,02 11,04 0,21 0,05 15,32 252,67
3
soarelui 2018 317 6,87 13,13 0,25 0,06 20,31 296,68
2017 620 13,57 34,72 0,49 0,12 48,9 571,1
4 Rapiță
2018 922 14,9 37,6 0,73 0,18 53,41 868,59
2017 645,7 14,98 18,32 0,51 0,1 33,91 611,79
5 Orz
2018 1250,4 43,63 55,24 1 0,18 100,05 1150,35
2017 1034,6 36,1 33,34 0,82 0,15 70,41 964,18
6 Grâu
2018 896,3 20,5 37,41 0,71 0,13 58,75 837,55
2017 398,5 13,7 21,76 0,32 0,06 35,84 362,66
7 Mazăre
2018 261,68 12,03 13,19 0,2 0,04 25,46 236,22

50
 9.2. Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate, calcularea prețului de
vânzare și estimarea profitului fermei
Tabelul 9.2.

Porumb 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 3 14
Calitatea efectivă la comercializare - 2,1 14
Diferența - +0,9 0 =+0,9%
Preț/kg 0,61 RON

Prețul mediu de vânzare a porumbului în anul 2017 a fost de 0,61 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț, în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul la data comercializării era superior față de indicii calitativi de bază cu +0,9%, astfel:
(0,61 x 0,9)/100= 0,005 RON
0,61 + 0,005= 0,615 RON/kg
Cantitatea de porumb a fost de 3842,63 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 3842,63 t x 615 RON/t= 2363051,4 RON.
Tabelul 9.3.
Porumb 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 3 14
Calitatea efectivă la comercializare - 2 13
Diferența - +1 +1 =+2%
Preț/kg 0,62 RON

Prețul mediu de vânzare a porumbului în anul 2018 a fost de 0,62 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul era superior față de indicii calitativi de bază cu +2%, astfel:
(0,62 x 2)/100= 0,012 RON
0,62 + 0,012= 0,632 RON/kg

51
 Cantitatea de porumb a fost de 3273,62 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 3273,62 t x 632 RON/t= 2068927,8 RON

Tabelul 9.4.

Soia 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 4 13
Calitatea efectivă la comercializare - 2,6 11
Diferența - +1,4 +2 =+3,4%
Preț/kg 1,25 RON

Prețul mediu de vânzare a soiei în anul 2017 a fost de 1,25 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +3,4%, astfel:
(1,25 x 3,4)/100= 0,042 RON
1,25 + 0,042= 1,292 RON/kg
Cantitatea de soia a fost de 121,30 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
121,30 t x 1292 RON/t= 156719,6 RON.

Tabelul 9.5.

Soia 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 4 13
Calitatea efectivă la comercializare - 3,1 11
Diferența - +0,9 +2 =+2,9%
Preț/kg 1,30 RON

Prețul mediu de vânzare a soiei în anul 2018 a fost de 1,30 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +2,9%, astfel:
(1,30 x 2,9)/100= 0,037 RON
1,30 + 0,037= 1,337 RON/kg
52
 Cantitatea de soia a fost de 85,33 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
85,33 t x 1337 RON/t= 114986,2 RON.

Tabelul 9.6.

Floarea-soarelui 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 40 4 12
Calitatea efectivă la comercializare 40,7- 2,9 8
Diferența +0,2 +1,1 +4 =+5,3%
Preț/kg 1,18 RON

Prețul mediu de vânzare a florii-soarelui în anul 2017 a fost de 1,18 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul era superior față de indicii calitativi de bază cu +5,3%, astfel:
(1,18 x 5,3)/100= 0,062 RON
1,18 + 0,062= 1,242 RON/kg
Cantitatea de floarea-soarelui a fost de 252,67 t. După vânzare s-au înregistrat
următoarele venituri: 252,67 t x 1242 RON/t= 313816,1 RON.

Tabelul 9.7.

Floarea-soarelui 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 40 4 12
Calitatea efectivă la comercializare 39,8 3,2 8
Diferența -0,2 +0,8 +4 =+4,6%
Preț/kg 1,29 RON

Prețul mediu de vânzare a florii-soarelui în anul 2018 a fost de 1,29 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul era superior față de indicii calitativi de bază cu +4,6%, astfel:
(1,29 x 4,6)/100= 0,059 RON
1,29 + 0,059= 1,349 RON/kg
53
 Cantitatea de floarea-soarelui a fost de 296,68 t. După vânzare s-au înregistrat
următoarele venituri: 296,68 t x 1349 RON/t= 400221,3 RON.

Tabelul 9.8.

Rapiță 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 5 11
Calitatea efectivă la comercializare - 1,8 9
Diferența - +3,2 +2 =+5,2%
Preț/kg 1,33 RON

Prețul mediu de vânzare a rapiței în anul 2017 a fost de 1,33 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +5,2%, astfel:
(1,33 x 5,2)/100= 0,069 RON
1,33 + 0,069= 1,399 RON/kg
Cantitatea de rapiță a fost de 571,1 t . După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
571,1 t x 1399 RON/t= 798968,9 RON.

Tabelul 9.9.

Rapiță 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 5 11
Calitatea efectivă la comercializare - 2,4 9
Diferența - +2,6 +2 =+4,6%
Preț/kg 1,40 RON

Prețul mediu de vânzare a rapiței în anul 2018 a fost de 1,40 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +4,6%, astfel:
(1,40 x 4,6)/100= 0,064 RON
1,40 + 0,064= 1,464 RON/kg
54
 Cantitatea de rapiță a fost de 868,59 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
868,59 t x 1464 RON/t= 1271615,7 RON.

Tabelul 9.10.

Orz 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 58 5 14
Calitatea efectivă la comercializare 58,4 3 14
Diferența +0,4 +2 0 =+2,4
Preț/kg 0,60 RON

Prețul mediu de vânzare a orzului în anul 2017 a fost de 0,60 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +2,4%, astfel:
(0,60 x 2,4)/100= 0,014 RON
0,60 + 0,014= 0,614 RON/kg
Cantitatea de orz a fost de 611,79 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
611,79 t x 614 RON/t= 375639 RON.

Tabelul 9.11.

Orz 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 58 5 14
Calitatea efectivă la comercializare 58,7 2,2 14
Diferența +0,7 +2,8 0 =+3,5%
Preț/kg 0,62 RON

Prețul mediu de vânzare a orzului în anul 2018 a fost de 0,62 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +3,5%, astfel:
(0,62 x 3,5)/100= 0,021 RON
0,62 + 0,021= 0,641 RON/kg

55
 Cantitatea de orz a fost de 1150,35 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
1150,35 t x 641 RON/t= 737374,3 RON.

Tabelul 9.12.

Grâu 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 75 3 14
Calitatea efectivă la comercializare 77,3 1,3 14
Diferența +2,3 +1,7 0 =+4
Preț/kg 0,62 RON

Prețul mediu de vânzare a grâului în anul 2017 a fost de 0,62 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +4%, astfel:
(0,62 x 4)/100= 0,024 RON
0,62 + 0,024= 0,644 RON/kg
Cantitatea de grâu a fost de 964,18 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
964,18 t x 644 RON/t= 620931,9 RON.

Tabelul 9.13.

Grâu 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 75 3 14
Calitatea efectivă la comercializare 77,5 1,1 13
Diferența +2,5 +1,9 +1 =5,4%
Preț/kg 0,64 RON

Prețul mediu de vânzare a grâului în anul 2018 a fost de 0,64 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +5,4%, astfel:
(0,64 x 5,4)/100= 0,034 RON

56
0,64 + 0,034= 0,674 RON/kg
Cantitatea de grâu a fost de 837,55 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
837,55 t x 674 RON/t= 564508,7 RON.

Tabelul 9.14.

Mazăre 2017- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 10 14
Calitatea efectivă la comercializare - 3,3 13
Diferența - +6,7 +1 =7,7%
Preț/kg 1,22 RON

Prețul mediu de vânzare a mazărei în anul 2017 a fost de 1,22 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +7,7%, astfel:
(1,22 x 7,7)/100= 0,093 RON
1,22 + 0,093= 1,313 RON/kg
Cantitatea de mazăre a fost de 362,66 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 362,66 t x 1313 RON/t= 476172,5 RON.

Tabelul 9.15.

Mazăre 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate

MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 10 14
Calitatea efectivă la comercializare - 2,5 13
Diferența - +7,5 +1 =+8,5%
Preț/kg 1,27 RON

57
 Prețul mediu de vânzare a mazărei în anul 2018 a fost de 1,27 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +8,5%, astfel:
(1,27 x 8,5)/100= 0,107 RON
1,27 + 0,107= 1,377 RON/kg
Cantitatea de mazăre a fost de 236,22 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 236,22 t x 1377 RON/t= 325274,9 RON.

Tabelul 9.16.

Profitul realizat în urma comercializării produselor în anii 2017 și 2018

Canti- Cantita- Venituri Cheltuieli

tatea tea finală produs produs Profit
Nr.
Produs Data recep- comer- comercia- condiționat produs
Crt.
ționată cializată lizat și păstrat
tone tone RON RON RON
2017 4283 3842,63 2363051,4 78807,2 2284244
1 Porumb
2018 3550 3273,62 2068927,8 65320 2003608
2017 130 121,30 156719,6 2392 154327,6
2 Soia
2018 90 85,33 114986,2 1656 113330,2
Floarea- 2017 268 252,67 313816,1 4931,2 308884,9
3
soarelui 2018 317 296,68 400221,3 5832,8 394388,5
2017 620 571,1 798968,9 11408 787560,9
4 Rapiță
2018 922 868,59 1271615,7 16964,8 1254651
2017 645,7 611,79 375639 11880,88 363758,1
5 Orz
2018 1250,4 1150,35 737374,3 23007,36 714366,9
2017 1034,6 964,18 620931,9 19036,64 601895,3
6 Grâu
2018 896,3 837,55 564508,7 16491,92 548016,8
2017 398,5 362,66 476172,5 7332,4 468840,1
7 Mazăre
2018 261,68 236,22 325274,9 4814,91 320460
10588208,
Total 269876,1 10318332,2
3

58
 CONCLUZII

În urma realizării lucrării privind condiționarea și păstrarea produselor agricole vegetale

în cadrul fermei S.C. AFLA BIT S.R.L., din comuna Ungureni, județul Botoșani, s-au constatat
evoluții calitative privind modul de conservare, pătrare și livrare.
Înainte de a fi valorificate în diverse domenii, produsele agricole sunt supuse unor
operaţii de curăţare de corpuri străine, de condiţionare hidrică etc. Operaţiunile de condiţionare a
produselor agricole vegetale nu sunt standardizate, acestea se aleg după tipul şi calitatea
produselor contractate, după dotarea tehnică ce dispune baza de păstrare, după tipul de produs ce
se dorește a se obține prin prelucarea ulterioară a materiilor prime, după capacitatea de producţie
a instalaţiei de curățare, sortare, uscare și păstrare etc.
Producțiile culturilor studiate în cadrul fermei sunt în special culturi ce sunt destinate a fi
prelucrate în cadrul industriei alimentare în produse specifice. Ca urmare, produsele agricole
vegetale (semințele) obținute în diferite perioade de recoltare, care durează în medie câteva
săptămâni, le sunt necesare condiții specifice fiecăruia pentru realizarea păstrării
corespunzătoare, în urma cerințelor diferite.
Astfel, în realizarea studiul privind condițiile de conservare s-a demonstrat că produsele
păstrate la S.C. ALFA BIT S.R.L. li s-a adăugat plus valoare, mărindu-se calitatea atât sub aspect
tehnologic cât și economic.
Cele mai mari cantități recepționate au fost înregistrate la porumb (2017, 2018), respectiv
7833 t din care în urma proceselor specifice bazei de condiționare au rezultat 716,75 t (9,15%)
pierderi reprezentate de scăderea umidității, extragerea impurităților și a boabelor neconforme.
Cantățile cele mai scăzute supuse proceselor de condiționare au fost reprezentate de soia
(2017, 2018), cu o cantiatate de 220 tone din care au rezultat pierderi cantitative de 13,35 t
(6,06%) reprezentate de scăderea conținutului de umiditate și excluderea impurităților.
Prețul cel mai mare pe tona de produse a fost stabilit pentru rapiță (2018) 1464 RON/t la
care în urma calculelor a fost adaugat la valoarea de piață (1400 RON/t) un spor de +4,6%.
Prețul cel mai redus pe tona de produse agricole vegetale comercializate a fost stabilit la
porumb (2017), respectiv 615 RON/t, la care a fost adăugat un plus calitativ de +0,9 %.

59
 BIBLIOGRAFIE

1. Axinte M., Mogârzan Aglaia, Ungureanu O., 2002 – Fitotehnie – lucrări practice, vol.
I, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
2. Axinte M., Mogârzan Aglaia, Ungureanu O., 2002 – Fitotehnie – lucrări practice, vol.
II, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
3. Axinte M., Borcean I., Roman Gh. V., Muntean L.S., 2006 – Fitotehnie, Editura „Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.
4. Bucurescu N., și colab., 1969 – Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura
Agrosilvică, București.
5. Ene T. A., Mocanu V., 2016 – Producerea, condiționarea și stocarea semințelor de
graminee și leguminoase perene de pajiști, Editura Capo Lavoro, Brașov.
6. Hodișan N., Timar A., 2010 – Materii prime vegetale, Editura Universității, Oradea.
7. Lăpușneanu I., Tina F., 1957 – Controlul calității produselor agricole depozitate,
Editura Agrosilvică, București.
8. Mrema Geoffrey C., 2011 - Rural Structures in the Tropics: Design and Development,
FAO.
9. Mogârzan Aglaia, 2012 – Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
10. Mogârzan Aglaia, Robu T., 2005 – Tehnologia păstrării produselor agricole vegetale,
Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
11. Muntean S. L., Borcean., Axinte M., Roman V. Gh., 2001 – Fitotehnie, Editura „Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.
12. Roman Gh. V., Duda M. M., Imbrea F., Matei Gh., Timar A. V., 2012 -
Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura Universitară, București.
13. Thierer L. V., și colab., 1971 – Tehnologia recepționării, depozitării și conservării
produselor agricole, Editura Ceres, București.
14. Thierer L. V., 1971 – Determinarea calității produselor agricole, Editura Ceres,
București.

60
15. Țenu I., 1999 – Tehnologii, procedee, mașini și instalații pentru industrializarea
produselor vegetale, Editura Junimea, Iași.
16. Țenu I., 2002 – Instalații pentru stocarea și conservarea cerealelor de mică capacitate,
Lucrări Științifice, seria Agricultură, vol. 45, U.S.A.M.V., Iași.
17. Zamfirescu N., și colab., 1958 – Fitotehnie, Editura Agrosilvică, București.
18. HGCA, 2003 - Grain storage guide for cereals and oilseeds, Third edition.
19. https://www.bentleyfarm.ro/umidometru-cereale-twist-grain-pro
20. http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/
21. http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica
22. https://www.constructosu.eu/tipuri-de-structuri-cu-destinatie-agriculturala/
23. https://www.google.com/search?q=silozuri+metalice
24. https://www.wolfsystem.ro/produsele-noastre/rezervoare-de-stocare/silozuri-pentru-
agricultura
*** - FAO, 2018.
*** - MADR, 2018.

61