Sunteți pe pagina 1din 4

Probabil că această carte te va supăra. Poate că vei fi dezamăgită.

Probabil că vei pierde cele


mai dragi iluzii. Cu siguranţă te vei indispune, vei fi
supărată, te vei înfuria sau vei râde. Nu este exclus că te vei căsători sau poate că, invers, vei divorţa,
citind-o. Aşa că, înainte de a da pagina, gândeşte-te bine, poate că nu merită să ştii atâtea lucruri despre
bărbaţi.
În această carte bărbatul apare exact aşa cum este în realitate. Iar această privelişte nu este pentru
cei cu psihicul slab. Anume din această cauză îţi mai repet: dacă ţii la iluziile tale, dacă vrei în continuare
să crezi că bărbaţii sunt nişte copii mari renunţă la această carte. Fă acelaşi lucru dacă eşti convinsă că îi
cunoşti pe bărbaţi.
Iar dacă totuşi decizi să citeşti această carte, nu spera căvei găsi aici teorii psihologice sofisticate
şimetode de a-ţi vrăji iubitul.Nimic din toate acestea nu vei găsi aici. În general nu conţine nimic în afară
de adevărul gol-goluţ despre bărbaţi.Fărăînflorituri, eschivări şi aluzii. Fără justificări şi păreri de rău.
Fără reflecţiifilozofice despre atracţia contrariilor şi declaraţii falsede dragoste tuturor femeilor din lume.

Mă îndoiesc că după ce vei citi această carte o să ajungi să iubeşti mai mult bărbaţii sau vei fi mai
bună cu ei. Dar poate că măcar vei înţelege de ce ne purtăm aşa şi nu altfel. Şi cu siguranţă vei privi altfel
fiinţa care sforăie lângă tine.

A​şadar, bărbatul.Apropo, şi elunhomo sapiens, adică o fiinţă cu cuget. Chiar dacă mai degrabă tinde spre
denumirea de om îndemânatic (deşi
unora le cresc mâinile ştii şi tu de unde). Savanţii sunt convinşi de faptul că el, totuşi, este o fiinţă cu
cuget, dar majoritatea lor sunt şi ei bărbaţi. Şi cu certitudine au făcut această afirmaţie în favoarea
confraţilor săi din solidaritate masculină.
După cumse cuvine în lucrările serioase, înainte de a vorbi despre calităţile de bază, despre
carac-teristicile unei specii, e bine de menţionat origineaei. Cred că nu voi greşi dacă voi spune că bărbaţii
au provenit din maimuţe. Spre deosebire de femei. Minunatele doamne cu siguranţă au ajuns la noi în zbor
de pe o planetă necunoscută şi fermecătoare cu un scop nobil, de a transforma maimuţa în om. Adică de a
transforma bărbatul în om. Nimeni nu le-a cerut acest lucru, nimeni nu le-a implorat, dar ele au acţionat,
pentru că aşa au considerat de cuviinţă. Şi trebuie să menţionăm că, după mii de ani de evoluţie, aureuşit.
Bărbaţii s-au dat jos din copaci, şi-au tăiat cozile, au scăpat pe alocuri de blană (aici mai există unele
probleme), au învăţat să meargă în două picioare şi cât de cât să-şi folosească mâinile. Da, da, nu munca a
transformat-o pe maimuţă
în om, ci femeia. Adică, da, munca, dar pentru cine munceau maimuţele? Pentru ele? Pe naiba!
Dacă nu erau femeile, noi şi acum ne tolăneam cu plăcere subpalmieri şi mâncam bananele şinucile
decocos, care ne picau direct în mână. Iar uneori mai jucam şi fotbal cu aceste nuci de cocos. Dar nu mai
mult de atât. De ce să-ţi faci griji în plus, dacă şi aşa toate merg bine?Apropo, aici e baza unui mare
adevăr: tot ce face un bărbat, într-un fel sau altul, face pentru femeie. Întimp ce femeia nu va mişca
undeget pentru bărbat. Ea va face totul pentru copii.
Sigur că de la început lucrurile nu au mers foarte bine. Bărbaţii luptau pentrumasculinitatea lor până
în pânzele albe. Să ne aducem aminte despre cum erau arsepe rug vrăjitoarele. Eclar că vrăjitoare era
considerată orice femeie cât de cât drăguţă, care era capabilă să transforme maimuţa în om. Existau şi
metode mai puţin radicale, ca lipsirea femeilor de drepturi.
Însă progresul este inexorabil. Sub ochiul neobosit al femeii,bărbatul a încetat sădea bananele jos
din palmier cu băţul şi a asimilat computerul şi unele reguli de bună purtare. S-ar părea că judecata
prietenii facem toate aceste lucruri. Adică nu „ambârfit la un pahar de băutură”, dar „am discutat chestii
importante şi ne-am relaxat”. Sensul esteacelaşi, dar aparent totul este multmai serios.
Atunci cândmergem la amante, nu mai folosim pretexte, ci minţim de-a dreptul. Dar minţim destul
de neîndemânatic, spre deosebire de femei.
Ce concluzii putem trage înacest caz? Niciun fel de concluzii. Voi femeile nu aveţi decât să vă
împăcaţi cu aceste pretexte ale bărbaţilor, pentru că ele sunt inevitabile. Iar dacă vreuna dintre voi îi va
spune: „Lasă, că ştiu foarte bine toate scuzele tale prosteşti”, bărbatul imediat va inventa altelenoi, care nu
vor mai fi la fel de prosteşti.
În încheiere aş putea spune un singur lucru: folosind aceste pretexte, bărbaţii mai degrabă îşi ascund
greşelile decât faptele urâte propriu-zice.

Scurt​ ​dicţionar​ ​feminino-masculin

Bărbatul​ ​ideal​ ​nu​ ​bea,​ ​nu​ ​fumează,​ ​nu​ ​pariazăla​ ​curse,​ ​niciodatănu​ ​facereproşuri​ ​şi​ ​nu​ ​există.

Bărbaţii sunt absolut siguri de faptul că următoarea femeie nu se va comporta niciodată la fel ca
precedenta. Ei refuză cu încăpăţânare să creadă în stereotipurile faptelor feminine, deşi atunci când se
întâlnesc la o bere afirmă în cor că femeile sunt toate la fel. Însă doar afirmă, pentru că în adâncul
sufletelor lor cred că, totuşi, undeva în lume există femeia care adoră imaginea şosetelor murdare
aruncate prin casă. Şi de fiecare dată se miră naiv, când şi prima, şi a doua, şi a zecea îşi exprimă
nemulţumirea cu privire la acest subiect. Apropo, se poate profita de acest lucru la începutul relaţiei. E
suficient ca doar o dată femeia să treacă peste prin-cipiile ei şi să se comporte aşa cum nu se comportă
femeile de obicei, iar bărbatul va sări în sus de fericire şi va crede că a întâlnit o femeie neobişnuită. Şi
chiar dacă după aceea vei fi foarte severă cu el, oricum va crede că eşti deosebită şi nu eşti ca toate
celelalte. Şocul trăit de el, atunci când te va vedea strângându-i entuziasmată şosetele de pe jos şi
zicând că de mică ai vocaţie de gospodină, i se va întipări în creier atât de mult, încât mai târziu îi vei
putea arunca aceste şosete direct în faţă. El oricum va rămâne cu ideea că tu eşti deosebită şi capabilă
să înţelegi un bărbat.

Ce îl face pe un bărbat să se apropie de o femeie total necunoscută? Adică, de obicei, ce anume îi atrage
pe bărbaţi la femei?

Femeile trebuie să atragă în general prin tot. Un bărbat nu se va apropia de ea până când nu o va
examina în detaliu din toate părţile. Totul depinde de gusturile şi priorităţile fiecărui mascul în parte.
Pentru unii e important ca femeia să fie frumoasă la faţă, iar corpul trece pe planul doi. Chiar dacă ea nu
este 90-60-90, iar unele locuri nu sunt foarte frumoase, acest lucru contează mai puţin. Alţii vor
neapărat să aibă un corp frumos, iar faţa este mai puţin importantă. Cred că nu de puţine ori aţi auzit
gluma idioată despre pungă.

Majoritatea îşi doresc armonie. Adică femeia să fie atrăgătoare din toate privinţele. Bineînţeles,
pentru fiecare bărbat în parte. Pentru că unuia îi plac femeile mici şi plinuţe, iar altul poate fi încântat
de cele înalte şi slabe. Gusturile diferă. Pentru orice femeie se poate găsi bărbatul potrivit, care o va
place aşa cum e ea. Dar nu există nicio femeie care să placă absolut tuturor bărbaţilor. Aşa că nu merită
săţi faci probleme din aceasta o cauză.

Dar dacă femeii nu îi place pe ea, acest lucru nu trece neobservat de bărbaţi. Complexele sunt mai
evidente decât cel mai mare decolteu al unei blonde. Noi suntem naivi şi creduli ca nişte copii. Atunci
când o femeie merge pe stradă cu capul sus şi mândră de ea, chiar dacă are un corp de îţi vine să îi
plângi de milă, bărbatul începe să creadă că a pierdut ceva important. Poate chiar foarte important. Şi
atunci devine agitat. Iar dacă o frumuseţe, care şi-a băgat în cap că are nasul prea mare, merge cu acest
nas în pământ, ne dăm seama imediat că, pe lângă acest nas mare, mai are o grămadă de probleme în
cap, cu care nu am vrea să dăm piept.

Aşa că deseori nu te privim pe tine, ci mai degrabă suntem atenţi la cum eşti în viaţă. Dacă te simţi
frumoasă, credem acest lucru, iar dacă ţi se pare că locul tău e la muzeul de orori, dăm bir cu fugiţii.
Pentru că reacţionăm foarte sensibil la aceste lucruri.

Aici nu este vorba doar de cunoştinţele care au avut loc pe stradă. În acest caz ne orientăm doar după
ce vedem. Dacă lipeala a fost planificată de prieteni, vom avea grijă să atragem atenţia la ce şi cum spui
sau cum te comporţi în public. Atunci fizicul va trece temporar pe planul doi. Dacă în faţa noastră este o
femeie simpatică, dar care atunci când deschide gura te face să îţi pară rău că ai cunoscut-o, degeaba
mai e simpatică. Se întâmplă să fie şi invers, însă destul e rar.