5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.

com

2014
 

USAMVB – Facutatea de
Horticultură 

Daniela Galani (Neculai)

[MODUL DE MANIFESTARE A
DIVERSITĂȚII LA GUTUI
(CYDONIAOBLONGA)] 
Interacțiunea cu Erwinia Amylovora 

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

Cuprins

Introducere sau importanța biodiversității ............................................................................................ 2

Gutuiul - generalități ............................................................................................................................. 3

Sortimentul de soiuri .............................................................................................................................. 3

Diversitatea Gutuiului în ceea ce privește rezistența la Erwinia Amylovora  ........................................... 5

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

Introducere sau importanța biodiversității 

Dicţionarul de biologie Oxford (1999) defineşte biodiversitatea ca “mare varietate de specii
(diversitatea speciilor) sau de alţi taxoni de plante, animale şi micro -organisme existente într -
un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anum ită regiune (diversitate ecologică) sau
variabilitatea genetică din cadrul unei specii (diversitate genetică).  

Prin biodiversitate se înţelege totalitatea genotipurilor, speciilor şi ecosistemelor ce apar într -

un areal. Dar biodiversitatea are un înţeles şi mai larg, ea cuprinzând următoarele categorii:
diversitatea genetică, a speciilor, a ecosistemelor, peisageră și culturală umană. 

Importanţa biodiversităţii este considerabilă pentru ansamblul vieţii pe glob şi în special

 pentru om. Aceasta are rol impor tant ca hrană pentru om, ca bază pentru diverse industrii şi
are o valoare estetică şi pedagogică. Biodiversitatea trebuie considerată un element al
 priorităţilor şi al securităţii mondiale, pentru asigurarea viitorului umanităţii.  
Biodiversitatea suferă continuu, anual zeci de specii de plante şi animale dispar. Procesul nu
este o noutate pentru viaţa de pe Terra, căci în decursul istoriei geologice dispariţiile unor
forme de viaţă au fost permanente, ele fiind o consecinţă inevitabilă a mecanismului evoluţiei.
Cu milioane de ani în urmă extincțiile în masă aveau cauze naturale, fie de ordin geofizic, fie
de ordin biologic(lipsa hranei, boli). Însă din 1850, odată cu Revoluția industrială, impactul
omului asupra biodiversității se face simțit la toate nivelele: diversitatea genetică, a speciilor,
a ecosistemelor, și chiar culturală au de suferit într -un mod accelerat.
Diversitatea speciilor cultivate de om are avantajul creșterii numărului de sotimente la speciile
agreate în cultura de masă prin ameliorări genetice, însă dezavantajul folosirii unui număr în
continuă scădere de specii utilizate în alimentație. Restrângerea permanentă a speciilor
consumate și folosite de către om, și folosirea monoculturilor care înlocuiește culesul din flora
spontană până la a-l exclude total este un alt pericol pentru biodiversitate.

Revenind însă asupra îmbunătățirii genofondului speciilor cultivate, și în special al celor

 pomicole voi aborda în această lucrare tema culturii Gutuiului, Cydonia oblonga, o specie pe
aproape abandonată în cultură datorită atacurilor masive ale Focului bacterian (Erwinia
amylovora) care au distrus într -adevăr livezi întregi. 

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

Gutuiul - generalități  
Gutuiul este una din speciile cele mai vechi aflate în cultură, fiind semnalat în  documente de
cca. 4000 ani.
Fructele sale erau foarte apreciate la greci, romani şi alte popoare antice, atât  pentru consumul
în stare proaspată, cât şi prelucrate. 
Gutuia  –   “mărul de aur” –   era considerată simbolul fertilităţii. Importanţa acestei   specii a
scăzut treptat pe masura dezvoltării altor specii pomicole, în principal mărul şi  părul. 
În prezent, deşi cultura acestei specii s -a restrâns mult, fructele se consumă atât în stare
 proaspată, cât, mai ales, prelucrate şi industrializate. Fructele au un grad ridic at de gelificare,
îşi menţin aroma, aciditatea şi fermitatea şi după fierbere. 
Compoziţia biochimică a gutuilor este destul de complexă: zaharuri 6,6 -13,3%; acizi 0,6-
1,76%; substanţe tanoide 0,19 -0,50 %; substanţe proteice 0,33-0,95%; pectine 0,69-1,13%;
lipide 0,50%; săruri de potasiu 201 mg %; calciu 10 mg %; magneziu 8 mg %; fier 0,60 mg
%; vitamina C 10-40 mg/100 g (A. Gherghi, 1983).
Fructele se pastrează bine o perioadă lungă de timp, permiţând prelungirea perioadei de
 prelucrare industrială. De la gutui, în scopuri terapeutice se folosesc seminţele, frunzele şi
florile.
Gutuiul este un bun portaltoi (generativ şi vegetativ) pentru plantaţiile intensive şi
superintensive de păr şi gutui. Sub aspect agrobiologic, cultura gutuiului este mai puţin
 pretenţioasă decât a altor specii pomicole.
Pomul este în general rustic, robust, cu plasticitate ecologică bună. Specia valorifică bine
terenurile cu exces temporar de umiditate sau cu apa freatică la suprafaţă chiar sub 1 m.
Având cea mai tardivă înflorire, nu este expus îngheţurilor târzii de primăvară. 
Fructifică regulat, dând producţii sigure şi constante. Preţul de cost al gutuilor este mai redus
cu 20-25% faţă de cel al merelor, perelor, la o producţie cel puţin egală. 

Sortimentul de soiuri
În fondul de germoplasmă organizat în România există cca 70 genotipuri de gutui,
reprezentate de soiuri şi selecţii autohtone şi străine. Dintre acestea, în lista oficială pentru
anul 2000 sunt propuse la înmulţire 8 soiuri care aparţin speciei C. oblonga şi se încadrează în
 primele trei varietăţi. 
1. De Constantinopol  –   soi cu origine incertă, probabil turcesc, mult răspândit în ţara noastră
mai ales în sud şi sud -est. Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană rară, sferic turtită, foarte

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

 productiv, însă sensibil la ger, boli şi dăunători. Fructul este mijlociu spre mare, (200 -400g),
galben-auriu, maliform, cu coaste evidente şi cavitate pedunculară caracteristică. Pulpa este
 potrivit de suculentă, aromată, slab astringentă, bună pentru consum în stare propaspătă şi
industrializare. Fructele cad uşor din pom încă din prepârgă şi se păstrează puţin (30 -60 zile).
2. Moldoveneşti  –   soi românesc (1982), de vigoare mică -mijlocie, cu coroană globuloasă-
turtită, rezistent la ger, boli şi secetă, sensibil la monilioză, comportare bună la cloroză. Fruct
mijlociu (330 g), maliform, puţin alungit spre zona calicială, galbenportocaliu, cu suprafaţa
uşor ondulată prin coaste largi. Pulpa este galbenă - portocalie, cu puţine sclereide, potrivit de
suculentă, bun pentru industrializare. Perioada de consum: octombrie-noiembrie.
3. Aurii  –   soi românesc (1982), de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, precoce, foarte
 productiv, rezistent la ger (-27oC) şi la boli. Fructul este mare (450-500 g), piriform-rotunjit,
galben-portocaliu, cu pie liţa netedă lucioasă. Pulpa este densă, suculentă, dulce, puţin
acidulată şi plăcut aromată. Perioada de consum: octombriedecembrie. 
4. Bereczki  –   soi de origine maghiară, foarte răspândit în sudul şi vestul ţării. Pomul are
vigoare mare, cu coroana invers  piramidală, cu plasticitate ecologică ridicată, produce
abundent, rezistent la Monilinia, sensibil la ger. Fructul este mare spre foarte mare (600-800
g), larg- piriform cu proeminenţe, cu un mamelon peduncular brun-cenuşiu şi suprafaţa
neuniform costată, de culoare gălbuie. Pulpa este gălbuie, intens aromată, dulce acidulată,
 plăcută la gust, de calitate foarte bună pentru consum şi industrializare. Perioada de consum:
octombrie-noiembrie.
5. Champion  –   soi american (1870), mult răspândit în estul şi sud -estul ţării noastre. Pomul
este viguros, productiv, longeviv, formează o coroană globuloasă, rezistent la ger, sensibil la
Monilinia. Fructul este mare sau foarte mare (400-800 g), scurt-piriform, uneori aproape
cilindric, cu suprafaţa aproape netedă, de culoare galbenverzui la recoltare şi galben la
maturitatea de consum. Pulpa este alb-aurie, fină, slab astringentă, intens aromată, cu puţine
sclereide şi gust plăcut. Perioada de consum: 
octombrie-decembrie.
6. De Portugalia  –   soi vechi, răspândit mult în sud-estul ţării noastre. Pomul este de vigoare
mijlocie, cu coroana larg- piramidală, productiv, pretenţios la condiţiile edafice şi climatice,
sensibil la boli şi dăunători. Fructul este mijlociu spre mare (200 -400 g), piriform-alungit spre
 peduncul, cu un gât mic asimetric, uneori puţin curbat, cu suprafaţa netedă, uşor costată spre
extremităţi. Pulpa este gălbuie, cu gust plăcut uşor astringent. Perioada de consum: octombrie -
ianuarie.

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

7. Aromate  –   soi românesc (1982), de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, precoce,
 productiv, rezistent la ger (-27oC) şi la boli. Fructul este mijlociu spre mare (350 -400 g),
 piriform-alungit, cu suprafaţa netedă, galben -limonie, fără coaste. Pulpa este fermă, suculentă,
intens aromată, plăcută la gust. Perioada de consu m: octombrie-ianuarie.
8. De Huşi  –   soi românesc, viguros, productiv, cu coroana globuloasă, rezistent la ger şi
secetă. Fructul este mijlociu (300 g), maliform, cu coaste largi, rotunjite, epiderma galbenă -
aurie. Pulpa este lipsită de sclereide, cu gust astringent la recoltare, dar care devine dulce, uşor
acidulată la maturitatea de consum. Perioada de consum: octombrie -februarie.
9. De Moşna  –  soi românesc, neînscris în lista oficială din anul 1999. Pom viguros, longeviv,
cu coroana invers- piramidală, precoce, productiv, rezistent la ger şi secetă. Fructele sunt
neuniforme, de la mijlocii la foarte mari (160-570 g), piriforme, slab costate, cu epiderma
mată, verde-gălbuie la recoltare, galbenă la maturitatea deplină. Pulpa este fermă, mediu
acidulată, galbenă-aurie, plăcut aromată dar cu sclereide.Perioada de consum: noiembrie -
martie.
10. De Lescowatz  –   soi viguros, rezistent la ger şi secetă, cu fructe mari, maliforme, slab
costate, moderat suculente, slab acidulate cu multe sclereide. Alte soiuri mai puţin
r ăspândite: De Vranija, Turceşti, Tălpăşeşti 63, Târzii de Deltă, Mălăieţe etc.
Soiuri răspândite la nivel internațional: Ju mbo, Dwar f Or ange, Gamboa, L e Bour geaut,

L escovacz, L udovic, M ali for mi s, M orava, Per fu me, An anas, Si ebosa, Smyr na, Van Deman. 

Diversitatea Gutuiului în ceea ce privește rezistența la Erwinia

 Amylovora
Cultivat în principal în Turcia, China,  Uzbekistan, Maroc, Iran, Argentina, Azerbaijan,
Spania, Serbia și Algeria, gutiul este un fruct foarte apreciat și cu tradiție în țări ca Bulgaria,
Italia, Grecia, România.
Colecții impresionante de Gutui se găsesc atât în Izmir, Turcia, cât și în Iran l a Karaj, unde se
găsesc peste 50 de soiuri de gutui, incluzând soiuri cultivate și sălbatice. Colecții mai mici se
găsesc în Italia, Grecia, Spania și alte țări europene. Colecții semnificative se găsesc În
Ukraina și SV-ul Rusiei. Una dintre colecțiil mari se găseste la Kara Kala, Turkmenistan, care
a făcut part în trecutul sovietic din Institutele Vavilov. Multe cultivaruri, inclusiv gutui au fost
salvate din acel Institut la sfârșitul anilor ´90 și duse în alte bănci de gene pentru siguranță,
cum este banca de gene din Oregon (USDA).

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

Practic SUA deține în Colecția Națională   de menținere a Germoplasmei din Oregon, peste
100 de clone de gutui, cu origini în 15 țări, menținute prin pomi înrădăcinați în cîmp. Cam
 jumătate din această colecție reprezintă cultivaruri pentru producția de fructe,cealaltă jumătate
reprezentând portaltoi pentru păr și soiuri sălbatice. Observațiile făcute la banca de gene au
scos în evidență o diversitate mare de genotipuri, unele cu rezistență la pătarea frunzelor și
fructelor cu Fabraea și o varietate de perioade de coacere, care ar putea face posibilă
 producerea de gutui și în zonele cu sezon mai scurt de producție.

Două decade de istorie a Focului bacterian în Bulgaria au făcut ca Gutuiul să se dovedească a

fi cel mai frecvent atacată gazdă, iar producția de gutui la scală largă a fost aproape eliminată.
Chiar și așa, această specie joacă un rol important în răspândirea patogenului la alte gazde,

datorită prezenței sale tradiționale în grădinile private și a perioadei de înflori re care coincide
cu condițiile favorabile petru Focul bacterian de la sfârșitul primăverii. Evaluări ale evoluției
Focului bacterian au fost făcute pe o perioadă de trei într -o colecție cu cele mai importante
cultivaruri din Bulgaria. Două cultivaruri native, „Hemus” și „ Triumph”, au fost descoperite
a avea un nivel mare de rezistență în câmp. (Bobev și Deckers, 1999). Răspunsul de
rezistență promițător al acestor cultivaruri au încurajat inițierea unui program de studii pe o
 perioadă de 10 ani, în cadrul căruia a fost examinată rezistența a 274 de descendenți hibrizi. În

condițiile unei epidemii naturale în 2003 și 2005, u n grup de 19 descendenți au fost selectați
datorită rezistenței semnificative la Focul bacterian. Aceste selecții au produs mai puțin d e 15
infecții de boboci și lăstari per copac și mai puțin de 5% coroană afectată puternic de boală.  

 Noi selecții de gutui care să combine rezistența la Focul bacterian, o calitate sporită a
fructelor și calități bune pentru procesare vor face posibilă producția sustenabilă a acestui
fruct.

Formele rezistente vor putea fi de asemenea examinate pentru potențiali portaltoi atât pentru
 păr cât și pnetru gutui, prevenind astfel îmbolnăviri mai puternice pentru ambele specii.

Folosirea de soiuri de gutui rezist ente la Focul bacterian nu vor reduce numai incidența bolii
și vor îmbunătăți producția de gutui, dar vor reduce și nivelul inoculului care vor îmbunătăți și
 producțiile altor specii afectate de Focul bacterian. 

Germoplasma cultivarurilor rezistente din Bulgaria a fost preluată și de Banca de gene din
Oregon pentru studii viitoare.

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela
5/28/2018 Diversitateagenetic agutuiului-Galani(Neculai)Daniela-slidepdf.com

După cum a concluzionat Luther Burbank acum 100 de ani, „ Gutuiul de azi este într -adevăr
un produs pe jumătate sălbatic, care și -a așteptat mult timp vremea oportună pentru el .
Rămâne la latitudinea crescătorilor de fructe de mâine... să scoată la iveală posibilitățile
acestui fruct unic” (Wickson et al. 1914).

Bibliografie:

   Pomologie  –  Suport de curs, Prof dr. Dorel Hoza

   http://www.actahort.org/books/918/918_119.htm 
   http://arnoldia.arboretum.harvard.edu/pdf/articles/1924.pdf  

  http://www.ars.usda.gov/research/publications/publications.htm?seq_no_115=24


2447 
   http://en.wikipedia.org/wiki/Quince 

http://slidepdf.com/reader/full/diversitatea-genetica-a-gutuiului-galani-neculai-daniela