1

Sesiunea 551
Cartea Psalmilor - Introducere

Dragi prieteni, viaţa noastră este un lucru foarte complex. De aceea şi nevoile ei
sunt complexe. De exemplu, una din nevoile noastre este şi aceea de poezie. Fie că unii
scriu poezie, fie că unii o citesc, cel puţin la un moment dat în viaţă orice om are nevoie de
poezie.
O mare parte a Scripturii conţine poezie şi poate cea mai cunoscută secţiune
poetică este cartea Psalmilor.
Iată că prin călăuzirea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu itinerarul nostru ne îndreaptă
atenţia şi către această parte a Scripturii. Dar înainte de a intra în miezul cărţii să trecem
în revistă câteva date legate de cartea Psalmilor.
Haideţi să începem chiar cu titlul cărţii: Psalmi.
Titlul Psalmilor în evreieşte înseamnă “Laude” sau “Cartea laudelor”. În limba
greacă titlul sugerează ideia de acompaniament muzical. Titlul nostru provine din limba
greacă – psalmos. Este în esenţă o carte de preamărire. Este o carte de imnuri pentru
templu.
În ceea ce priveşte autorul uman al cărţii nu se poate numi doar unul pentru că sunt
mai mulţi scriitori care au contribuit cu unul sau mai mulţi psalmi. David, “îndrăgitul
psalmist al Israelului” este desemnat ca autor a 73 de psalmi. (Psalmul 2 îi este atribuit in
Fapte 4/25; Psalmul 95 îi este atribuit în Evrei 4/7).
De asemenea el ar putea fi autorul unor psalmi declaraţi “orfani” (anonimi).
Personal cred că el a fost înzestrat să scrie aceşti psalmi din experienţă,
intervenind desigur şi talentul său special. El a aranjat psalmii astfel încât sa fie cântaţi în
templul acelor zile. Ceilalţi autori ai psalmilor sunt următorii: Moise, 1 (al 90-lea); Solomon
– 2; fii lui Core – 11; Asaf – 12; Heman – 1 (al 88-lea); Etan 1 – (89); Ezechia – 10;
anonime – 39 (David ar putea fi autorul câtorva dintre acestea). Iată toţi cei 150 de psalmi.
Un lucru demn de remarcat este acela că, într-un fel sau altul, Domnul Hristos
Mesia este prezent aproape în toţi psalmii. Alte teme care fac parte din psalmi, sunt
Regele şi regatul său.
Cuvântul cheie în Cartea Psalmilor este “Aleluia” care înseamnă Slavă Domnului.
Această afirmaţie a devenit deja un salut creştinesc, dar trebuie în acelaşi timp să
producă emoţii în adâncul sufletului. Aleluia, slavă Domnului!
 2

Acum, eu consider Psalmul 50 şi 150 ca fiind cheia psalmilor. Psalmul 50 este un

psalm al lui Asaf, şi probabil, spune mult mai multe decât ceilalţi psalmi. Psalmul 150 este
un refren “aleluia” - apropo: cuvântul aleluia este întâlnit de 13 ori în 6 versete scurte.
Acesta concluzionează Cartea Psalmilor şi poate fi considerat refrenul tuturor
psalmilor.
Psalmii înregistrează un devotament adânc, sentimente intense, emoţii de înălţare
şi tristeţe întunecată. Ele joacă un rol important in sufletul uman cu toate opririle smulse.
Sincer vorbind, mă simt copleşit când mă apropii de această carte. Ea este localizată in
centrul Cuvântului lui Dumnezeu. Psalmul 119 este chiar centrul Bibliei înălţând Cuvântul
Lui Dumnezeu.
Dragi ascultători, trebuie să ştiţi că această carte a binecuvântat multe inimii secole
de-a rândul.
Personal, vă mărturisesc că atunci când probleme grele apăsau sufletul meu,
întotdeauna mă îndreptam spre Psalmi. Ei întotdeauna mi-au adus binecuvântare in suflet
şi în viaţă.
Aparent, în acelaşi mod ei au influenţat vieţi de-a lungul veacurilor. De exemplu,
Ambrozie, unul dintre marii sfinţi ai bisericii, spunea: “Psalmii sunt vocea bisericii”.
Preafericitul Augustin spunea: “Ei sunt rezumatul (simbolul) întregii Scripturi”. Martin
Luther spunea: “Psalmii sunt o cărticică pentru toţi sfinţii”. Calvin spunea: “Psalmii sunt
anatomia părţilor sufletului”. Îmi place această descriere!
Cineva spunea că această carte este rezultatul muncii a 126 de psihologi
experimentaţi – sincer nu ştiu cum au ajuns ei la concluzia aceasta (la numărul acesta) –
dar sigur ştiu că toţi sunt înregistraţi în Cartea Psalmilor.
Este foarte adevărat, dragi ascultători. Avem în faţă o carte care conţine experienţe
ale fiinţei umane. Psalmii prezintă o largă gamă psihologică. Fiecare gând, fiecare impuls,
fiecare emoţie care străbate sufletul este înregistrată în această carte a Psalmilor. Cred că
acesta este motivul pentru care Psalmii vorbesc inimilor noastre şi găsesc un răspuns
corespunzător oriunde ne-am întoarce.
Un comentator mai recent al acestei cărţi spunea: “Ei sunt alegerea şi floarea
tuturor lucrurilor profitabile din alte cărţi”.
Un alt comentator pune problema aceasta altfel: “Psalmii, spune el, proorocesc
despre mine, despre oricine ce voi face, ce voi suferi şi ce voi spune”.
Psalmii, dragi prieteni, au avut întotdeauna un loc special in vieţile oamenilor lui
Dumnezeu, mărturisind universalitatea lor, cu toate că ei au o aplicaţie specific evreiască.
Psalmii exprimă adâncile sentimente ale tuturor credincioşilor din toate generaţiile.
 3

Vă spunea deja că Psalmii sunt plini de persoana Domnului Domnul Hristos. Este
interesant ceea ce descoperim despre Domnul Isus în cartea Psalmilor.
De exemplu, Evangheliile ne spun că Domnul Hristos a urcat pe munte să se roage,
dar Psalmii ne relatează rugăciunea Lui.
Evangheliile ne spun că El a fost crucificat dar Psalmii ne spun ce se petrecea în
inima Lui în timpul crucificării.
Evangheliile ne spun că El s-a înălţat la ceruri, Psalmii încep de unde Evangheliile
se termină, arătându-ne pe Domnul Hristos locuind în ceruri.
Domnul Hristos Mesia este predominant în cartea Psalmilor drag ascultători.
Probabil Îţi vei aduce aminte că Domnul Isus, când a apărut din nou după înviere, în faţa
celor care erau ai Lui, le-a spus: Luca 24:44.
v.44 Apoi le-a zis: ,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se
împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.“
Domnul Hristos este deci subiectul Psalmilor. Cred că El este motivul laudei în
fiecare dintre ei. Nu voi putea să-L localizez în fiecare capitol al Psalmilor, dar aceasta nu
înseamnă că El nu se găseşte în fiecare psalm.
Acum unii dintre aceşti psalmi sunt, tehnic numiţi, psalmi mesianici. Aceştia conţin
date referitoare la naşterea, învierea, gloria, preoţia, împărăţia şi reîntoarcerea lui Isus pe
pământ. Astfel ,sunt 16 psalmi mesianici care vorbesc despre Domnul Isus în mod
specific, dar după cum am mai spus, toţi cei 150 psalmi Îl relatează pe El.
Cartea Psalmilor este o carte a imnurilor şi în acelaşi timp o carte a LUI – unde
este prezentat totul despre El, Domnul nostru. Pe măsură ce îi vom studia, toate lucrurile
vor deveni clare.
Într-un sens mai restrâns, Psalmii îl prezintă pe Domnul Hristos ca aparţinând lui
Israel şi pe Israel aparţinând Domnului Hristos. Amândouă temele însă sunt conectate cu
rebeliunea oamenilor.
Nu va binecuvântare pe pământ până când Israel şi Domnul Hristos nu vor fi aduşi
împreună.
Psalmii sunt evreieşti în aşteptare şi în speranţă. Ei sunt cântări adaptate templului,
serviciului de închinare.
Aceasta nu înseamnă că ei nu au aplicaţie spirituală şi interpretare pentru zilele
noastre. Sigur au.
Probabil chiar că îi studiem mai mult decât pe celelalte cărţi ale Bibliei, dar trebuie
să fim puţin mai entuziasmaţi în ceea ce priveşte interpretarea Psalmilor.
 4

De exemplu, in Psalmi nu se vorbeşte despre Dumnezeu în calitatea Lui de Tată.

Sfinţii nu sunt numiţi fii.
În Psalmi, El este Dumnezeu Tatăl, nu Tatăl Dumnezeu. Aşteptarea prezenţei
Duhului Sfânt şi speranţa binecuvântată a Noului Testament nu sunt prezente in Psalmi.
Ei bine eşecul recunoaşterii acestui lucru, a abătut mulţi oameni de la interpretarea
corectă a Psalmului 2, de exemplu. Trimiterea din acest psalm nu se referă la răpirea
bisericii, ci la a doua venire a lui Isus pe pământ în a-şi stabili Împărăţia şi domnia Lui în
Ierusalim.
Psalmii ce conţin blesteme au cauzat mari critici datorită pregnantului spirit al
răzbunării şi a rugăciunilor pentru judecată şi pedeapsă. Trebuie însă să luăm în
considerare că aceşti psalmi provin din timpurile de război şi de la oameni care în afara
legilor căutau ei înşişi să facă dreptate şi pace.
Dragi prieteni, nu puteţi avea pace fără a renunţa la necredincioşie şi rebeliunea.
În Noul Testament creştinului i se spune să-şi iubească duşmanul, şi poate te va
surprinde să citeşti rugăciunile din Psalmi unde sunt scrise unele cuvinte aspre despre
duşmani. Dar să ştiţi, judecata are menirea de a aduce dreptatea peste pământ.
Sunt, de asemenea, unii psalmi care anticipează perioada când Anticrist va fi la
putere. Noi nu avem baze sigure pentru a spune cum să reacţioneze sau să se roage
oamenii în astfel de situaţii. Nu ştim… Trebuie să cerem înţelepciune de la Dumnezeu şi
sunt sigur că El ne-o va da.
Alte tipuri de psalmi includ teme ca: pedeapsa, istoria, natura, călătoriile, lauda,
misionarismul, puritatea, sau preamărirea Cuvântului lui Dumnezeu.
Deci, am ajuns la o secţiune bogată. Prietenul meu dragi, aici vom căuta aur şi
diamante.
În ce priveşte Cartea Psalmilor trebuie să vă spun că ea nu este aranjată intr-o
ordine aleatorie. Unele popoare cred că Psalmii sunt aruncaţi la întâmplare şi amestecaţi,
iar după aceea puşi împreună într-o nouă formă.
Este interesant de notat că unul dintre psalmi este considerat şi prezentat ca un
principiu, pentru a urma alţi câţiva psalmi care sunt explicativi, care dau lămuriri
suplimentare cu privire la principiul prezentat.
De exemplu, Psalmii de la numărul “1” la “8” reprezintă un exemplu de astfel de
psalmi.
Deci Cartea Psalmilor este aranjată intr-o anumită manieră.
De fapt, de ani de zile consideră că această Cartea Psalmilor este aranjată după
modelul Pentateuhului lui Moise.
 5

Corespondenţa dintre Psalmi şi Pentateuh este deci uşor de observat.

De exemplu, în Geneza poţi vedea omul perfect aflat în starea de binecuvântare,
ca şi în Psalmul 1. Urmează căderea şi recuperarea omului. Psalmul 2 prezintă imaginea
omului rebel. În Psalmul 3 omul perfect este respins. În Psalmul 4 vedem conflictul dintre
sămânţa femeii şi şarpele. În Psalmul 5 vedem omul perfect în mijlocul duşmanilor.
Psalmul 6 prezintă omul perfect în mijlocul pedepsei prin zdrobirea călcâiului. În Psalmul 7
vedem omul perfect în mijlocul martorului mincinos. În cele din urmă, în Psalmul 8 vedem
că mântuirea omului vine prin zdrobirea capului. În Psalmul 9 – 15 vedem conflictul
duşmanului şi al Anticristului şi eliberarea finală. Apoi, în Psalmul 16 – 41 vedem pe
Domnul Hristos în mijlocul poporului Său, sfinţindu-i pentru Dumnezeu.
Toate acestea vor fi observate în detaliu pe măsură ce vom studia Cartea
Psalmilor.
Marele predicator englez Spurgeon spunea: “Cartea Psalmilor ne instruieşte în
folosirea aripilor, asemenea cuvintelor. Le pune împreună pentru a urca muntele cântând”
Această carte, dragul mei prieten, poate să te facă să te înalţi spre cer asemenea
unei păsări. Ea cartea fost numită simbolul şi analogia sufletului. A fost de asemenea
descrisă ca grădina Scripturilor.
Din cel 219 citate ale Vechiului Testament în Noul Testament, 116 din ele sunt din
Psalmi.
Vom vedea deci 150 de cântări spirituale care, cu siguranţă, într-un anumit timp au
fost puse pe muzică. Această carte este făcută să ne facă inimile să cânte.
Dar haideţi să conturăm şi o anumită schiţă a cărţii făcând apel şi la acea
similaritate cu structura Pentateuhului. Astfel avem o primă secţiune, să spunem:
I. Secţiunea Geneza, Psalmii 1 – 41
Omul este văzut aici in starea de binecuvântare, cădere şi recuperare (Imaginea Omului)
A. Omul perfect (Ultimul Adam), Psalmul 1
B. Omul Rebel, Psalmul 2
C. Omul perfect, respins Psalmul 3
D. Conflictul dintre Sămânţa femeii şi Şarpe, Psalmul 4
E. Omul Perfect în mijlocul duşmanilor, Psalmul 5
F. Omul Perfect în mijlocul pedepsei (Zdrobirea Călcâiului), Psalmul 6
G. Omul perfect în mijlocul Martorului fals, Psalmul 7
H. Refacerea Omului venit prin Om (Zdrobirea Capului), Psalmul 8
I. Conflictul dintre Duşmanul şi Anticrist; eliberarea finală, Psalmii 9 – 15
J. Domnul Hristos în mijlocul Poporului Sau Sfinţiţi prin Dumnezeu, Psalmii 16 – 41
 6

II. Secţiunea Exod, Psalmii 42 – 72

Ruină şi răscumpărare (Imaginea lu Israel)
A. Ruina lui Israel, Psalmii 42 – 49
B. Răscumpărătorul lui Israel, Psalmii 50 – 60
C. Răscumpărarea lui Israel, Psalmii 61 – 72
III. Secţiunea Levitic, Psalmii 73 – 89
Întunecime şi adâncuri (Imaginea Altarului)
Tabernacle, templu, casa, adunarea şi biserica aproape în fiecare psalm
IV. Secţiunea Numeri, Psalmii 90 – 106
Primejdie şi protecţie (Imaginea Pământului)
V. Secţiunea Deuteronom, Psalmii 107 – 150
Perfecţiune şi lauda Cuvântului Lui Dumnezeu.
Să începem deci cu o abordare a primei secţiune, cea care corespunde primei cărţi
a Pentateuhului, respectiv cartea Geneza.
Tema primului Psalm ar putea suna cam aşa: “Doi oameni, două căi, două destine”
Spre deosebire de cartea Geneza psalmul începe cu omul în loc să înceapă cu
universul material.
În esenţă acest psalm vorbeşte despre omul fericit sau binecuvântat.
Cel binecuvântat este pus în contrast cu cel rău sau nelegiuit. Este, de asemenea,
o imagine a lui Hristos, ultimul Adam, în mijlocul păcătoşilor nelegiuiţi şi batjocoritori.
Vedeţi, noi ne gândim la Domnul Isus ca la un om nefericit, obişnuit cu durerea şi
cu suferinţa. Ba chiar, din nu ştiu ce cauză, cele mai multe picturi Îl înfăţişează ca fiind un
om foarte, foarte trist. Este adevărat că Isaia Îl descrie ca fiind “om al durerii şi obişnuit cu
suferinţa”, dar citiţi mai departe! Tot aici veţi afla că durerea şi suferinţa aceasta nu erau
ale lui Hristos. Isaia 53:4 – “Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a
luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.” Isus purta
durerile noastre, nu pe ale Lui.
Domnul Isus a purtat durerile noastre pentru ca noi să primim în schimb fericirea.
Vedeţi, cred că Duhul Sfânt al lui Dumnezeu a fost în controlul deplin al alcătuirii
acestei cărţi, pentru că însăşi tema primului psalm este fricirea.
De foarte multe ori, oamenii au senzaţia că Dumnezeu nu doreşte fericirea noastră.
Lucrul acesta nu este adevărat. Dumnezeu doreşte fericirea noastră, numai că pentru ea
noi suntem legaţi de El, de Creatorul nostru.
 7

Ori, fiind încă robi ai păcatului nu putem avea parte de aca fericire deplină pe care
Dumnezeu o dă copiilor Săi.
De fapt, aşa cum o să şi observaţi, primul Psalm indică faptul că fericirea nu este o
problemă de a avea, de a şti sau alte lucruri de acest gen ci de teritoriul, influnţa căreia te
supui.
În ce împărăţie stai, ale cui legi le respecţi, vor determina fericirea, pentru că ele
indică relaţia pe care o ai cu împăratul.
Iată dragi ascultători, că avem de a face nu doar cu simple cântări sau poezi ci cu
lucruri de maximă împortanţă pentru viaţa noastră creştină.
Fie ca studiind această carte a Psalmilor să fim umpluţi pe de o parte de
frumuseţea lui Dumnezeu, aşa cum este ea zugrăvită în Psalmi, iar pe de altă parte să
învăţăm lecţiile atât de necesare conformării vieţilor noastre voiii lui Dumnezeu.

Fiţi binecuvântaţi!