Analiza de piață și construcția unui plan de afaceri inteligent poate deservi companii mari și

dealeri(Persoană juridică (firmă) autorizată să execute tranzacții cu valori mobiliare, cu titlu profesional,
ca fapt de comerț și pe cont propriu. 2. Agent de bursă. ♦ Vânzător intermediar. 3. (La jocul de cărți)
Persoană care împarte cărțile.) mici deopotrivă. Cum se face acest lucru? 6 cuvinte: prin examinarea
punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor. Într-un cuvânt: SWOT

Dar, cum se face asta corect? Sunt atât de mulți factori care trebuie să fie luati în considerare în
funcționarea unei afaceri, ca o privire obiectiva asupra imaginii de ansamblu, pare, uneori, ca o sarcină
imposibilă. Pentru asta au venit pe lume modelele de planificare de afaceri – de data aceasta ne vom
concentra asupra modelului SWOT.

SWOT este un model de analiza și planificare strategica care analizează o companie, un produs, un
proiect sau o anumită persoană, avind rolul de a ajuta factorii de decizie sa obțina o imagine clară a
situației economice , financiare ale organului cercetat. Numele SWOT e compus din initialele Strength,
Weaknesses, Opportunities, Threats, (puterea, puncte slabe, oportunități, amenințări) care „in traducere ”
reprezintă puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări. Modelul necesită definirea scopului de
afacerii, precum și listarea factorilor interni și externi legati de organizație, care lucrează în favoarea sau
împotriva aceluiași obiectiv. Factorii interni pot fi împărțiti în puncte forte sau puncte slabe în cadrul
organizației, în timp ce variabilele externe sunt descrise ca fiind oportunități sau amenințări externe.

In cele mai multe cazuri in care se foloseste modelul SWOT, se seteaza matricea factor de patru pătrate –
două rânduri și două coloane. Vom definim fiecare celula din cele patru ale matricei din modelul SWOT
și vom explica cum se completeaza:

Punctele forte – caracteristicile interne ale organizației sau ale proiectului care ii dau un avantaj
competitiv pe piață. Atunci când vreti să completati punctele forte ale grilei, întrebați-vă dacă aveti
capabilitati pe care competitorii tăi nu le au? Daca detineti un avantaj în numărul sau calitatea forței de
muncă? Daca oferiti un produs la un preț mai atractiv decât concurența? Sau poate calitatea produsului
este unul din punctele tale forte?

PUNCTELE TARI ALE UNEI AFACERI

Analiza SWOT va scoate în evidență factorii interni ai societății care funcționează la parametri optimi,
asigurând companiei un avantaj concurențial. În această categorie putem numi elemente tangibile:

 forța de muncă bine calificată;

 disponibilități bănești suficient de mari, pentru desfășurarea activității în condiții optime;

 echipamente noi și moderne;

 existența unor contracte clare și precise încheiate cu furnizorii;

 existența unui magazin de desfacere într-o zonă cu trafic.

Și elementele intangibile pot fi, de asemenea, puncte tari:

 dedicarea angajaților față de societate;

 imaginea și reputația construite în timp;

 deschiderea firmei către inovație de produs și proces;

 deținerea unei licențe de fabricație, a unui brevet de invenție sau a unei francize;

 „know-how”-ul deținut.

Existența multor puncte tari este un avantaj competitiv în relația cu concurenții. Strategia pe care
firma trebuie să o aplice în privința punctelor tari este aceea de a le păstra, de a le monitoriza, asigurând
menținerea lor pe termen îndelungat.

Puncte slabe – Caracteristicile interne ale organizației sau ale proiectului pe care il analiyari care se afla
într-o poziție inferioară fata de concurenți. Puncte slabe pot apărea sub forma unor probleme financiare și
a fluxurilor de afaceri, programari care va preseaza, lipsa forței de muncă, poziționare problematică pe
piață, și inca altele. În ciuda dificultăților psihologice implicate de aducerea la suprafata a punctelor slabe,
trebui urmărita realizarea unei imagine reale a punctelor slabe ale activității, în scopul de a efectua o
analiză reală a situației care va fi decide strategiea.

PUNCTELE SLABE ALE UNEI AFACERI

Analiza SWOT va permite, totodată, identificarea acelor elemente din cadrul societății care nu
funcționează la parametri optimi. Aceștia sunt, la fel ca punctele tari identificate mai sus, în mediul intern
al societății, prin urmare se află sub controlul direct al acesteia. Exemple de puncte slabe:

 forța de muncă slab calificată;

 fluctuația mare a personalului;

 utilaje învechite sau utilaje care se se strică frecvent;

 rebuturi (produse refuzate de clienți);

 consumuri tehnologice mari, ca o consecință a utilajelor învechite;

 management slab calificat;

 reputație proastă;

 datorii către furnizori sau către bugetul de stat;

 reticiență față de inovare și cercetare-dezvoltare.

 Punctele slabe identificate cu ajutorul analizei SWOT trebuie să fie analizate sub aspectul cauzelor care
le determină și a efectelor pe care le produc. O dată definite și fundamentate, societatea trebuie să aplice
o strategie de eliminare sau de diminuare a lor. Pe termen mediu și lung, punctele slabe se pot
transforma în puncte tari, societatea putându-și crea, în acest fel, noi avantaje competitive.

Oportunități – variabile externe, care vor permite organizației să creeze un avantaj competitiv pentru
sine. Este important să se înțeleagă că e vorba de factori tangibili care se pot identifica; în caz contrar
orice gând pozitiv care va vine in minte s-ar transforma rapid într-o oportunitate. Întrebați-vă care sunt
punctele slabe ale concurenților dumneavoastră? Daca mai sunt piețe noi, pe care se poate penetra? Există
tendințe pe piață sau în stilul de viață, care iti pot afecta afacerea în bine? Daca exista parteneriate
potențiale, care pot genera venituri suplimentare sau posibilitati de expunere la noi piețe? Daca tendințele
meteorologice globale sunt favorabile in orice fel scopurilor voastre de afaceri, și multe altele.

Oportunitățile identificate de analiza SWOT sunt factorii proveniți din mediul extern, pe care
societatea nu îi poate controla, însă pe care îi poate fructifica spre avantajul propriu în concurența cu alte
societăți din piață.

O confuzie frecventă este aceea de a numi oportunități acele aspecte pozitive identificate în mediul intern
al societății. Spre exemplu, am putea fi tentați să considerăm că forța de muncă calificată reprezintă o
oportunitate, pentru că permite realizarea unor produse de calitate, fără defecte. Totuși, acest factor nu
este o oportunitate, ci este un punct forte în cadrul societății. Exemple de oportunități:

 schimbări în preferințele consumatorilor;

 preluarea unui furnizor, ce ar permite diminuarea costurilor de fabricație;

 dezvoltarea infrastructurii de acces;

 facilități fiscale în cazul creării unui număr ridicat de locuri de muncă, precum scutirea totală sau
parțială, a costurilor cu contribuțiile sociale;

 obținerea unei finanțări nerambursabile, din surse europene sau naționale;

 pătrunderea pe o piață nouă sau încă neexploatată.

În cazul oportunităților identificate cu ajutorul analizei SWOT, strategia aplicată de către societate trebuie
să fie aceea de fructificare rapidă și de maximizare a beneficiilor. Trebuie remarcat că aceste oportunități
pot fi sesizate și de către concurență, astfel că ele nu vor rămâne drept oportunități pe termen mediu sau
lung.

Amenințări – variabile externe, care ar putea lovi capacitatea ta de a concura într-o anumită activitate. La
completarea rubricii de amenințări,puneti-vă întrebări cum ar fi: Exista factori legislativi sau politici care
 va pot afecta negativ activitatea? Sunt schimbări zonale care ar putea face acest lucru? Observati dacă s-a
inregistrat o scadere de randament sau a scăzut cererea de pe piață. Daca au aparut tehnologii noi care
rezolva aceleasi probleme ca si Compania Dvs sau le rezolva în mod mai eficient sau mai ieftin?
Răspunsurile la toate acestea trebuie să fie completate în cadrul rubricii amenințări din matricea SWOT.

Analiza SWOT permite, de asemenea, identificarea unor factori proveniți din mediul extern, care pot
avea efecte negative asupra desfășurării activității. La fel ca în celelalte situații, simpla identificare a
acestor factori nu va produce societății niciun beneficiu. De aceea, este important ca analiza SWOT să fie
dublată de o analiză a cauzelor și a efectelor acestor amenințări.

Prin urmare, strategia recomandată este aceea de adaptare a societății la noile provocări, conturarea
unui plan de acțiune și monitorizarea continuă a evoluției societății și a mediului extern.

O greșeală frecventă este aceea de a face confuzie între un punct slab și o amenințare. Cea mai ușoară
metodă de a încadra corect factorii identificați este aceea de a observa mediul în care se manifestă: dacă
se produce în mediul intern, este un punct slab, iar factorii din exteriorul societății sunt amenințări. În
această categorie, putem avea următoarele exemple:

 schimbarea legislației, care va determina o predictibilitate scăzută a mediului de afaceri;

 introducerea sau modificarea unor taxe și impozite și, eventual, anunțate cu foarte puțin timp înainte
de aplicarea lor, astfel că societatea nu și-a conturat un buget de venituri și cheltuieli adecvat;

 influența politică;

 intrarea pe piață a unor competitori noi sau puternici, care vor distorsiona piața. Spre exemplu,
deschiderea unui magazin în franciză va duce la reducerea drastică a vânzărilor înregistrate de
magazinele din vecinătatea sa;

 existența unui canal de distribuție prea lung, cu mulți intermediari între producător și client;

 pentru o afacere sezonieră, factorii de mediu pot fi considerați, de asemenea, ca fiind o amenințare.
Dacă vindem mărțișoare, iar între 1 și 8 martie vremea este deosebit de rece, vânzările vor fi slabe.