ȘCOALA GIMNAZIALĂ VOITEG – TIMIȘ

PROIECT
DE
ACTIVITATE
EXTRAŞCOLARĂ
AN ȘCOLAR
2017-2018
 OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN

Argument

Sărbătoarea Naşterii Domnului este celebrată de creştinii din întreaga

lume, fiecare ţară având însă propriile datini şi obiceiuri. Semnificaţia sau
originea multora dintre ele s-au pierdut în negura vremilor, dar frumuseţea
lor dau un plus de mister Sărbătorilor de iarnă.
Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin
multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face
nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi
specifice fiecărei etnii ce coabitează aici.
Colindatul, obicei străvechi pentru români, Obiceiuri de Advent pentru
maghiarii și germanii din Banat, Crăciunul pe rit vechi la sârbi, sunt
sărbătorile importante pentru toți bănățenii, cu ocazia Crăciunului.
De aceea am ales ca în acest an să desfășurăm o serie de activități
menite să aducă bucurie și voie bună în rândul elevilor, să le transmită în
suflete spiritul Crăciunului, dar în același timp să conștientizeze împortanța
acestei sărbători pentru toți oamenii. Iar din punct de vedere al realităților și
evenimentelor trecute, să nu-i uite și să comemoreze an de an pe acei tineri
care au căzut la revoluție, în 1989, pentru ca noi să trăim în democrație,
putând să ne exprimăm liber, fără nici o constrângere.
Am urmărit prin aceasta, ca elevii noștri să dobândească priceperi,
deprinderi, informații noi despre tradiții și obiceiuri de Crăciun( din zona
BANAT și nu numai) și cu ocazia sărbătorilor, să învețe să fie mai buni,
dăruind din inimă celor de lângă ei.
 OBIECTIVELE URMĂRITE:
 Formarea capacităţii de a dărui, de a ajuta, de a înţelege şi aprecia tradiția Crăciunului;
 Formarea simţului şi gustului estetic;
 Dezvoltarea aptitudinilor literar- artistice;
 Formarea capacităţii de asociere și colaborare;
 Conceperea unor lucrări ce implică originalitate, creativitate, imaginaţie.
GRUP ŢINTĂ: elevi din ciclul gimnazial, cadre didactice.
BENEFICIARI: elevi, cadre didactice .
RESURSE:
 Umane: elevi, cadre didactice.
 Temporale: 18- 22 DECEMBRIE 2017;
 Materiale: lucrări ale copiilor, panouri pentru expoziţie, cărţi, reviste şcolare, cameră video,
aparat foto, diplome, laptop, materiale în powerpoint;
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
 Valorificarea potenţialului creativ al copiilor şi al cadrelor didactice;
 Realizarea unor modele populare tradiționale, prin țesut.
 Facilitarea obținerii cadourilor lui Moș Crăciun.
 Realizarea unei expoziţii la nivelul şcolii;
 Realizarea de fotografii cu imagini din derulare a proiectului.

DISEMINARE
 pliante informative;
 expoziţii cu lucrările copiilor;
 imagini din timpul desfăşurării activităţilor;
 mediatizarea proiectului şi activităţilor în școală.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Activitatea nr. 1
Titlul activităţii: decembrie în istorie- revoluția de la 1989 Timișoara
Data/ Perioada: 18-22 decembrie 2017
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Participanţi: elevii claselor V-VIII
Descrierea activităţii:
– vizionare materiale ppt.
– citirea în faţa clasei a unor lucrări despre revoluția din 1989, utilizarea
dicţionarului pentru explicarea unor cuvinte necunoscute,
– compunerea de poezii cu tema Crăciunul..

Responsabil: prof. de istorie și prof. de lb.română.

Modalitaţi de evaluare:
– realizarea unei fişe pentru portofoliu cu una din lucrările citite sau poeziile compuse
de către copii.
Activitatea nr. 2
Titlul activităţii: TABLOU DE CRĂCIUN
Data/ Perioada: 18-22 decembrie 2017
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Participanţi: elevii claselor V-VIII
Descrierea activităţii:
– utilizarea diverselor tehnici de realizare a compoziţiilor plastice,
– redarea Crăciunului prin pictură.

Responsabil: prof. de desen

Modalitaţi de evaluare:
 expoziţie cu lucrările elevilor, participarea cu cele mai reuşite lucrări la concursuri
şcolare de creaţie plastică.

Activitatea nr. 3
Titlul activităţii: Cine știe… câștigă!
Data/ Perioada: 18-22 decembrie 2017
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Participanţi: elevii claselor V-VIII
Descrierea activităţii:
– concurs de cultură generală
– ghicitori
– ,, gura-satului” - superstiții de... iarnă

Responsabil: d-na director și profesorii școlii

Modalitaţi de evaluare:
– organizarea concursului “Cine ştie mai multe ? “
– răspunsuri la ghicitori recompensate cu steluțe.
– Dezbateri pe tema superstițiilor la,,gura-satului”

Activitatea nr. 4
Titlul activităţii: Darurile lui MOȘ CRĂCIUN
Data/ Perioada: 18-22 decembrie 2017
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Participanţi: elevii claselor V-VIII
Descrierea activităţii:
– ,, Dar din dar se face rai”, tombola lui Moș Crăciun
– realizarea unei tombole cu obiecte aduse de copii.

Responsabili: diriginții claselor V-VI(prof.de engleză și prof.de sport)

Modalitaţi de evaluare
– fotografii
Activitatea nr. 5
Titlul activităţii: Să țesem ca pe la noi
Data/ Perioada: 18-22 decembrie 2017
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Participanţi: elevii claselor VII
Descrierea activităţii:
– pregătirea mini-războaielor de țesut,
– realizarea produselor după un model popular din Banat,
– acordarea unui nume fiecărui produs.

Responsabili: prof.Dalinesc D.și d-na director Fogas Camelia

Modalitaţi de evaluare:
– expoziţia ,,Poveste din Banat”

Activitatea nr. 6
Titlul activităţii: Iarna vine …MOȘ CRĂCIUN.
Data/ Perioada: 18-22 decembrie 2017
Locul de desfăşurare: holul şcolii
Participanţi: elevii claselor V-VIII
Descrierea activităţii:
– Organizarea unei expoziţii cu produsele și lucrările copiilor.
– Prezentarea unui program de colinde dedicate Sărbătorilor de iarnă.
– Impresii despre obiceiuri de iarnă(proiecte, eseuri, referate, poezii, colinde)
în lb.română, engleză și franceză.

Responsabil: d-na director Fogas Camelia și profesorii școlii.

Modalitaţi de evaluare:
– Fotografii pentru realizarea unui poster cu aspecte ale activităţii
desfăşurate.
Crăciunul în Banat: tradiţii şi obiceiuri

Sărbătoarea Naşterii Domnului este celebrată de creştinii din întreaga lume, fiecare
ţară având însă propriile datini şi obiceiuri. Semnificaţia sau originea multora dintre ele
s-au pierdut în negura vremilor, dar frumuseţea lor dau un plus de mister Sărbătorilor
de iarnă.
Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi
obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care
sunt legate credinţe populare vechi specifice fiecărei etnii ce coabitează aici.

Colindatul, obicei străvechi pentru români

Una dintre cele mai importante festivităţi ale Crăciunului românesc o reprezintă
colindul. În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi,
aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi
“piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe
care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus.
Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care
copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că
cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine,
un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este
un bărbat.
În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie
să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă
boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor
pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.
Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele
sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui,
care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.
Obiceiuri de Advent
Pentru comunităţile de maghiari şi germani din Banat, sărbătorile religioase de iarnă
încep cu Adventul sau „Venirea (Domnului)”, perioadă caracterizată printr-o aşteptare
bucuroasă a lui Iisus. În prima duminică de Advent, pentru catolici începe postul
Crăciunului, care durează patru săptămâni (în tradiţia ortodoxă, postul Crăciunului
începe pe 15 noiembrie, perioada premergătoare marii sărbători fiind de şase
săptămâni).
Simbolul specific acestei sărbători este cununa de Advent, formată din crenguţe de
brad împletite cu panglici şi decorată cu nuci şi conuri poleite, pe care se aşează patru
lumânări, care se aprind pe rând, duminică de duminică, până în Noaptea de Ajun.
Lumânările simbolizează lumina adusă pe pământ de Iisus Mântuitorul, fiind un simbol
al speranţei.
Pentru a îndulci aşteptarea Crăciunului, în comunităţile de germani se mai obişnuieşte
să se facă un calendar de Advent – „Adventskalender”. Calendarul conţine câte o
ferestruică pentru fiecare zi care a mai rămas până la Crăciun, în spatele căreia copiii
vor găsi câte o jucărie, dulciuri sau imagini din istoria Naşterii.
Tot în prima zi a Adventului, în unele sate din Banat, se rupe o crenguţă dintr-un pom
fructifer – cireş, vişin, prun – şi se pune într-un vas cu apă, la căldură. Creanga, care
va înflori până la Crăciun, e ţinută în casă până la Bobotează, când e sfinţită de preot,
apoi e prinsă de un perete din grajd, pentru a proteja animalele din gospodărie.

Crăciunul pe rit vechi la sârbi

Deosebit de frumoase sunt şi obiceiurile sârbilor legate de sărbătorile de iarnă. Aceştia
sărbătoresc Ajunul Crăciunului după calendarul gregorian, pe 6 ianuarie. Una dintre
tradiţii este aprinderea Badnjakului – un trunchi de stejar tânăr – în cuptorul casei sau,
mai nou, în curtea bisericii. Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Mântuitor şi intrarea lui
în lume, iar arderea Badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. Se spune că
numărul mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică şi bogăţia din
casa respectivă, pentru anul care vine.
Un alt obicei al sârbilor de Crăciun este ca gospodinele să aducă în casă paie, care
semnifică ieslea Pruncului Iisus. Primul musafir de Crăciun trebuie să fie bărbat.
Asupra acestuia se aruncă grâu, iar el trebuie să adune nucile pe care gazda le aruncă
în cameră, prin paie.

Sărbătorile lunii decembrie vin cu o suită de datini populare încă perpetuate în majoritatea
zonelor țării. Sărbătoarea Nașterii Domnului este un moment important pentru toți creștinii.
Spațiu multicultural de excepție datorită diversității etnice, Banatul surprinde prin multitudinea
de datini şi obiceiuri păstrate încă vii în zonă.

În preajma sărbătorilor de iarnă Banatul arată tot ce are mai frumos. Multiculturalitatea este
cuvântul de ordine, iar tradițiile, fie că vorbim despre cele ale sârbilor, maghiarilor sau
bănățenilor, se îmbină într-un spectacol folcloric de excepție. Dar să le luăm pe rând. În marea
majoritate a localităților din Banat, Crăciunul este marcat printr-o tradiție străveche: irozii.
Copii etnicilor maghiari, bulgari, sârbi și ai românilor formează cete de colindători și pornesc
prin sat să vestească Nașterea Domnului.

Iată, vin colindători!

Colindul rămâne un numitor comun al Sărbătorilor de iarnă pentru multitudinea de datini și

obiceiuri ale zonelor etnogeografice. Cete de colindători vestesc cea mai mare sărbătoare a
creștinilor în toate zonele țării, iar Banatul nu face excepție. Aici, din seara de Ajun și până după
Anul nou, sunt readuse în actualitate tradiții precum mersul cu Steaua, Irozii, Viflaimul și în
unele zone izolate Pițărăii. În partea de nord-est a Banatului colinda se face cu duba.
Convingerea fermă a locuitorilor acestei zone este că cel care va primi colinda va fi binecuvântat
tot anul care vine.
 Fotografie preluata de pe noul-univers-christalin.blogspot.ro. © Toate drepturile apartin
autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Pentru bunăstare și an rodnic, în Banat există obiceiul împodobirii mesei de Crăciun. Sub fața de
masă pe care sunt așezate bucatele se obișnuiește să se pună boabe de grâu, porumb, floarea
soarul și paie. După Crăciun acestea sunt date animalelor din gospodărie pentru a fi sănătoase și
productive în anul care urmează. Tot în semn de bunăstare, cel care intră primul în casă în ziua
de Crăciun este un bărbat.

Crăciunul țiganilor, la Măgura

În unele zone ale Banatului, Ignatul este considerat Crăciunul țiganilor. Se spune că în această
zi etnicii rromi trebuie să vadă sânge. Astfel, aceștia își mânjesc obrajii cu sânge de porc, pentru
ca în anul care vine să fie feriți de boli. Cei care nu au porc de tăiat își înțeapă degetul pentru a
ieși sânge. Pe de altă parte, în această zi, femeile opresc untura de la porcii negri, cu care ung
morții bănuiți că s-ar putea întoarce din lumea de dincolo sub formă de muroi.

Crăciunul la puterea a doua

În Banat, Crăciunul este sărbătorit de două ori, iar asta datorită comunităților de sârbi care
sărbătoresc Nașterea Domnului pe rit vechi, în 6 ianuarie. Un obicei al acestei comunități este
aprinderea Badnjakului. Acesta este un trunchi de stejar tânăr pe care sârbii din Banat îl ard în
sobă sau în curtea bisericii. Flăcările simbolizează căldura dragostei lui Hristos. Un alt obicei a
sârbilor din Banat este aducerea paielor în casă, care semnifică ieslea în care s-a născut pruncul
Iisus. Primul musafir care calcă pragul casei în ziua de Crăciun trebuie să fie bărbat, iar asupra
acestuia se aruncă grâu. Musafirul trebuie să adune nucile aruncate în paie de către gazdă.

Tradiții de Crăciun și Anul Nou în Banat. Ce obiceiuri izvorâte din

credințe păgâne respectă românii și în ziua de azi

De la Sfântul Nicolae până la Anul Nou, Banatul, ca de altfel toate

regiunile ţării, serbează o mulţime de datini, legate de sărbătorile de
iarnă, care culminează cu Sărbătoarea Naşterii lui Iisus. Multe
obiceiuri şi ritualuri tradiţionale îşi au însă originea în vremuri
străvechi, fiind izvorâte din credinţe păgâne. Prima mare sărbătoare
a iernii este „Moş Nicolae”, foarte dragă bănăţenilor, mulţi dintre ei
având acest sfânt drept patron al casei. De altfel şi numele său, de
origine greacă, are o semnificaţie benefică, „nike” însemnând
victorie iar „laos” oameni, popor. Moş Ignat şi Moş Ajun Tăierea
porcului este legată de sărbătoarea lui Moş Ignat, iar prepararea lui
în această zi are specificul ei, sub influenţă şvăbească. De
sărbătoarea Ignatului se face aşa-numita „turtă a dragostei”, cu
semnificaţie magică, de ea fiind legate vrăjile de iubire. Facerea
unturii este şi ea legată de vrăji, pentru care există şi descântece de
dezlegare. De Moş Ajun veneau să colinde „piţărăii”, denumire
menţionată în 1820 de cercetătorul Simion Mangiuca într-un
„Călindariu” editat la Braşov. Copiii, care erau cei mai mulţi
colindători, primeau în dar mere, nuci, şi cănuţe cu boabe de păsulă,
cucuruz sau grâu. Înainte de Sărbătoarea Crăciunului se face
curăţenie mare în toată casa şi pe vremuri exista obiceiul de a se
împrăştia paie în casă, care se adunau apoi într-un colţ sau se
puneau sub măsai, semnificând probabil ieslea în care a venit pe
lume Iisus Christos. Tot în Ajun, când veneau „piţărăii”, se arunca cu
boabe de grâu sau porumb, care se adunau apoi şi se puneau sub
masă, în ideea purificării. Obiceiuri de Crăciun În ziua de Crăciun mai
exista datina „pomului sterpu”, un ritual legat de rodirea
pământului; gazdele se adunau în jurul unui pom cu frunzele căzute,
bărbatul ameninţa pomul cu un băţ, iar femeia mai cerea o păsuire,
promiţând că în anul care vine, pomul va rodi. Rădăcinile obiceiului
sunt străvechi şi au la bază simbolistica extrem de bogată a
principiului masculin şi a celui feminin. Tot în zilele Crăciunului se
mai practica un ritual purificator, „roata focului”, legat tot de
fertilitatea pământului. Un grup de bărbaţi de vârste diferite urca pe
un loc mai înalt, unde se dădea foc unei roţi căreia i se dădea apoi
drumul să se rostogolească, în timp ce Soarele era rugat să dea
lumină şi căldură în anul următor. Exista credinţa că acest ritual
purifica pământul şi îl făcea să devină roditor. Atunci când se pregătea pâinea
pentru Crăciun, coca ce se lăsa la dospit se punea pe masă, cu un cuţit înfipt în ea.
Pentru ziua de Crăciun se mai făceau din aluat steluţe, diferite alte figurine şi o
vacă, modelată după fantezia fiecărei gospodine, iar după cina de Crăciun toate
mâncărurile rămâneau pe masă, să se îndestuleze şi spiritele celor care au trecut în
veşnicie. Şi la ţară se făcea tradiţionalul brad de Crăciun, împodobit cu dulciuri,
mere sau covrigi, nuci îmbrăcate în hârtie colorată şi clopoţei, iar în loc de beteala
folosită la oraş, bradul se orna cu panglici făcute din inele de hârtie colorată. Toţi
sătenii îmbrăcau hainele de sărbătoare. Anul Nou Ziua Anului Nou era precedată de
colindători, cu dubaşul, trăistarul sau vătaful care ducea capra, pentru ca anul care
urmează să fie la fel de vesel sau de zglobiu ca o căpriţă. Sorcova este un obicei
răspândit peste tot, care semnifică întoarcerea primăverii şi a bunăstării. În ziua de
Anul Nou se mergea la biserică şi se spune că în această zi sătenii se spălau pe faţă
într-un blid, după care, privind apa, descopereau semne care le spuneau cum le va
merge în anul respectiv. În aceste zile de sărbătoare se renunţă şi la salutul
obişnuit şi se spune „La mulţi ani”, salut din care provine şi popularul „mulţam”,
folosit în Banat şi Ardeal. În prima zi a anului este sărbătorit Sfântul Vasile, unul din
cei mai importanţi părinţi ai bisericii ortodoxe şi ocrotitor al săracilor, pe 6 ianuarie
se sărbătoreşte Boboteaza, în amintirea botezului lui Iisus în apa Iordanului şi se
sfinţesc casele cu agheasmă pentru a fi purificate de forţele răului, iar ziua Sfântului
Ion, sărbătorită în 7 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

În Banat, tradiţiile creştineşti s-au împletit, în preajma Crăciunului, cu tradiţiile laice, rezultând un
amalgam care dă farmec Sărbătorilor. Cel mai spectaculos obicei este cel al sârbilor, care de
Crăciun dau foc badnjak-ului. La Timişoara, renii lui Moş Crăciun chiar pot să zboare
Numeroasele etnii care trăiesc sau au trăit în Banat de-alungul timpului şi-au lăsat amprenta
asupra tradiţiilor locale, fie că este vorba despre obiceiuri religioase sau nu. De Crăciun, în
unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din
casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun,
colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a
ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”,
reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui
Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în
anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de
Crăciun este un bărbat, conform paginidecultura.ro. În unele sate se păstrează şi un alt obicei:
cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de
porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu
sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor. Tot în
Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se
pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să
aibă casa linişte şi bogăţie. Sârbii din Banat obişnuiesc să sărbătorească Crăciunul de două
ori: o dată alături de toţi ceilalţi, iar a doua după calendarul vechi, în prima săptămână după
anul nou. De Ajun, după vecernie, la ei este se face focul pentru arderea badnjak-ului. Este
vorba de obicei de un trunchi de stejar tânăr, care este aprins în mod tradiţional în seara de
Crăciun în curtea casei. Focul reprezintă căldura iubirii lui Hristos, iar tradiţia spune că numărul
mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică şi bogăţia din casa respectivă,
pentru anul care vine. În noaptea de Anul nou, la trecerea dintr-un an într-altul, în unele sate
din Banat mai are loc încă „Jocul de Sânvăsii”. Expresia de „Sânvăsii” vine de la numele
Sfântului Vasile, sărbătorit pe 1 ianuarie, iar în popor i se mai zice „Silvestru”. „Odinioară,
trecerea de la un an la altul se făcea pe neobservate, fără prea mult fast, oamenii la sat se
culcau devreme într-un an şi se trezeau a doua zi în alt an. Totuşi, la o casă cu mai mulţi copii,
băieţii în prag de cătănie, fetele în prag de măritiş, aşadar, la o astfel de casă, se adunau tineri
şi tinere şi practicau „Jocul de Sânvăsii”. Sub nouă farfurii, străchini sau blide, se aşezau nouă
simboluri, precum: o bucată de mămăligă sau de pâine, un inel, un creion, un pieptene, un
cărbune, foarfece, un ac de cusut etc. o femeie bătrână aşeza sub fiecare farfurie câte un
obiect, tinerii şi tinerele erau în altă încăpere, în timp ce farfuriile erau învârtite şi descântate de
femeia în etate. Apoi intrau tinerii şi tinerele în cameră şi, pe rând, ridicau trei farfurii şi cu toţii
erau curioşi şi se amuzau de dorinţa lor cum va arăta viitorul soţ sau viitoarea soţie. Mămăliga
simboliza o persoană mâncăcioasă, inelul şi oglinda un bărbat frumos sau o femeie frumoasă,
trasă prin inel, pieptenul – o persoană dinţoasă, cărbunele o persoană urâtă, creionul simboliza
pe cineva cu carte, iar acul, de regulă, o femeie harnică, cusătorească. Jocul se repeta până
ajungea să ridice farfuriile fiecare participant. În vremea asta pe cuptor fierbeau boabe de
porumb, mere sau o oală cu răchie, cu care cei prezenţi se omeneau, înainte de trecerea în
Anul Nou”, explica scriitorul bănăţean Nicolae Danciu Petniceanu într-un articol din periodicul
„Vestea”.

Crăciun în Banat cu obiceiuri din străbuni

Banatul răsună de colindători și voie bună

De Crăciun în Banat, veți descoperi tradiții unice și o atmosferă de sărbătoare specifică satelor
de bănățeni din Caraș-Severin și Timiș!
Cel mai important obicei în satele din Banat este mersul la colindat, obicei păstrat și în zilele
noastre. La colindat merg atât copii, cât și cete de tineri.
În seara de Ajun sau în prima zi de Crăciun, copii merg cu ”Steaua”, vestind Nașterea
Domnului. Totodată amintesc de astrul călăuzitor care a fost urmat de cei trei păstori, ce au
ajung la ieslea, unde Mântuitorul s-a născut.
Un alt obicei străvechi este ”Viflaimul” sau ”Irozii”, ce reprezintă o scenetă, prin care copii refac
povestea nașterii Domnului. De asemenea, în unele locuri bănățene, toți săteni ies pe ulițele
satului la colindat și intră la fiecare casă, vestind Nașterea Domnului.
Tradiția de prin sate spune că, cel care va primi colinda va fi binecuvântat de Dumnezeu și va
avea noroc și bunăstare tot anul. Superstițioși spun că dacă prima persoană care intră în casă
de Crăciun este bărbat este semn de bun augur.
Tot în Banat este tradiția ca de Crăciun să fie aruncate, de către cel mai vârstnic membru al
familiei, boabe de grâu în fața colindătorilor, ca recoltele să fie bogate anul viitor. De asemenea,
gospodinele pun sub masa festivă de Crăciun, semințe de porumb, grâu, floarea soarelui, că să
fie date apoi vitelor din gospodărie, pentru bogăție și belșug.
Colindul Dubașilor – obicei unic în Banat
Unul, dintre cele mai frumoase și unice obiceiuri din Banat, este Colindul Dubașilor. Dubașii
sunt un grup de tineri, care bat tobele alert, pornind de la biserică și merg din casă în casă tot
satul, vestind Nașterea Domnului. Aceștia poartă costume populare tradiționale, specifice din
Banat. În trecut, tinerii care doreau să fie în grupul de Dubași erau supuși unui test, de a
sacrifica un animal și din pielea lui să facă o dobă. Acest ritual s-a pierdut, în prezent cei care
doresc să fie în grup, trebuie să cânte frumos.
Dubașii merg din casă în casă, în special în casele unde sunt fete de măritat. La fiecare casă se
cântă altă colindă, ținându-se seama și de meseria pe care o are capul familiei. Grupul este
condus de vătaf, cel care organizează grupul. Lângă el, stă întotdeauna cel care primește
darurile din partea gazdelor. La sfârșitul colindatului acesta împarte în mod egal câștigul la tot
grupul. De obicei, Dubașii sunt însoțiți și de orchestră, pornindu-se brâul, mai ales în casele cu
fete tinere.
Banatul abundă de tradiții, muzică tradițională și preparate gustoase, iar petrecerea Crăciunului
în această zonă este o încântare pentru turiști. Petrece un Crăciun în Banat să descoperi
aceste tradiții minunate!

Nici comunitatea bulgarilor din Banat, cea mai numeroasă din țară, nu se lasă mai prejos.
Aceștia își îmbracă straiele populare. Hainele bulgarilor sunt foarte grele, dar sunt purtate cu
mare bucurie atât de cei mici, cât și de cei mari. Colindul este un obicei păstrat cu mare sfințenie
de bulgarii din Banat. De Crăciun, aceștia colindă Bethleemul. Colindătorii se organizează în
cete formate de câte cinci persoane. Doi dintre tineri sunt îmbrăcați în îngeri, iar ceilalți trei în
păstori și poartă cu ei o bisericuță din lemn în miniatură. În gospodăriile în care sunt primiți
aceștia anunță printr-o scenetă nașterea Mântuitorului.

Crăciun în Trasilvania. Tradiţii şi obiceiuri

ORAŞELE LUMII
Cele mai frumoase târguri de Crăciun din Paris

ORAŞELE LUMII

Londra de sărbători: 12 lucruri pe care le poți face iarna în capitala engleză

ORAŞELE LUMII
Târgurile de Crăciun din Belgia: Bruges

DESCOPERĂ ROMÂNIA

Destinație de weekend: Hotelul de gheață de la Bâlea Lac, județul Sibiu

#LocuriMinunate

Fii primul care citește despre locurile minunate pe care le-am vizitat, află idei noi de destinații
bune de descoperit și bucură-te de sfaturile noastre despre cum să ai o vacanță reușită!
Activează-ți notificările noastre și vei primi câte un mesaj de fiecare dată când avem o nouă
poveste. Rapid, simplu și foarte eficient!

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRI

DESCOPERĂ ROMÂNIA
Crăciun în Trasilvania. Tradiţii şi obiceiuri

ORAŞELE LUMII

Târgul de Crăciun din Budapesta, cel mai colorat loc din capitala Ungariei

ORAŞELE LUMII
Cele mai frumoase târguri de Crăciun din Paris

ORAŞELE LUMII

Londra de sărbători: 12 lucruri pe care le poți face iarna în capitala engleză

ORAŞELE LUMII
Târgurile de Crăciun din Belgia: Bruges

DESCOPERĂ ROMÂNIA

Destinație de weekend: Hotelul de gheață de la Bâlea Lac, județul Sibiu

CONCEDIU LA MARE
 Crăciun Andaluz la Mediterană

ORAŞELE LUMII

Târgul de Crăciun din Cracovia, cel mai fermecător loc din Polonia

ORAŞELE LUMII
 Târguri de Crăciun și colinde în Viena

BUSOLA CĂLĂTORULUI

Cele mai delicioase preparate tradiționale de la târgurile de Crăciun din

Europa

ORAŞELE LUMII