Sunteți pe pagina 1din 16

Delta Dunarii

Delta Dunarii este cea mai noua unitate de relief din Romania iar
aceasta are o suprafata de circa 2.540km patrati.
Pozitia Geografica a Deltei este in sud-estul Tarii, orasul Sulina
fiind cel mai estic oras. Delta este formata in urma cresterii
nivelului apelor, cand Dunarea si curentii au format bancuri de
nisip ce s-au transformat in insule. Suprafata uscata din Delta
Dunarii reprezinta doar 15% din suprafata totala, aceasta fiind o
campie in formare.
In Delta Dunarii apar numeroase texte si harti inca din antichitate.
De exemplu Herodot indica Delta Dunarii ca fiind bancuri de nisip
cu brate de apa, iar Strabo indica 7 brate de apa cu insule intre ele.
Delta se intinde pe aproximativ 100km in lungime si 100km in
latime.
Delta a fost inclusa in anul 1990 in UNESCO in circuitul
federatiilor naturale ale biosferei.
Aceasta gazduieste peste 130 de specii de pesti (stiuca, somn,
sturion..etc), peste 300 de specii de pasari (lebada de vara,
lopatarul, egreta mica…etc) peste 1800 de specii de copaci si
planete (nuferi, convolvulus persicus) aceasta fiind un adevarat
paradis. Delta Dunarii poate fi numita si rezervatie naturala
datorita numeroaselor specii de animale si de plante ce cresc aici.
Eco-sisteme in Delta Dunarii
Delta Dunarii, situate intre Dunarie si partea de vest a Marii
Negre, reprezinta un ecosystem divers, unic, nu doar in Europa,
atat acvatic cat si terestru, ocupand 2,5% din suprafata tarii si
formandu-se intre cele 3 brate ale sale: Chila, Sulina si Sf.
Gheorge.
La baza eco-sistemului acvatic sta lantul trofic ce are la randul lui
la baza ficoplanctonul, care cuprinde numeroase alge albastre,
versi sau brune si zooplactonul care reprezinta hrana
nevertebratelor, molustelor (scoici, melci, stridii, o mare varietate
de viermi…etc), adica a organismelor care supravietuiesc pe mal
sip e fundul apei.
O multime de tipuri de eco-sisteme isi gasesc lacasul in Delta
Dunarii, in numar de 32, cele mai importante fin ecosistemeel
apelor curgatoare (canale, garle, brate), eco-sistemul apelor
stagnate (canalei impotmolite, lacuri) si eco-sistemul suprafatelor
mlastinoase si inundabile. De asemenea este si o combinatie de
eco-sisteme si eco-tonuri naturale si artificiale, cum ar fi de apa
potabila, apa de mare, eco-tonuri terestre, mlastini, zone usor
inundate, diguri, etc.
In ceea ce priveste mamiferele prezente in arealul Deltei, gasim
54 de specii, care pot fi intalnite preponderant in zonele de uscat
sau in cele mlastinoase. Dintre acestea amintim: hermina, cainele
enot, bizamul, vulpea, vidra, nurca europeana, pisica salbatica,
mistretul, castorul…etc.

Specii de pasari din Delta Dunarii

Ajuns in Delta Dunarii pentru o clipa nici nu-ti dai seama ca te


aflii in locul unde milioane de pasari vin din indepartate colturi ale
lumii sa se hraneasca sis a-si depuna ouale. Te intampina o liniste
suspecta si cauti cu indarjire imaginea formata despre “Raiul
pasarilor”.
Cele mai numeroase specii de pasari ce le poti intalni in calatoria
ta sunt cele acvatice, reprezentand 82% din avifauna acvatica
europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc 81 de specii
si migreaza prin Delta 60 de specii.
O parte dintre aceste pasari sunt sedentare: pescarusul,
piciorongul, starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul,
cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul codalb, soimul dunarean,
chirighita, bufnita, vanturelul, gainusa de apa, prundasii,
porumbelul de scorbura, califarul alb, corcodelul, cioara,
ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia…etc.
Dar majoritatea pasarilor ce pot fi intalnite fac parte din categoria
celor migratoare:
1. egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul alb
ce migreaza din Asia;
2. lebada de iarna, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare,
rata salbatica migreaza din regiunea Siberiana;

3. pelicanul comun, si pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba,


cocorul, lastunul de mal, iar gasca cu piept rosu, rata cu cap
negru, garlita migreaza din regiunea Arcitca;
Pelicanul comun cu o avengura de peste 300cm si cu aproape
60% din efectivele speciei cuibarind in Delta Dunarii, cea mai
emblematica specie a Deltei Dunarii este pelicanul comun, alaturi
de rusa sa mai greu de zarit, pelicanul cret.
Codalbul este regale Deltei este acest rapitor de talie mare, avand
o avengura impresionanta (240 cm). Desi oamenii locului ii spun
vultur Codalb, denumirea este inselatoare; Codalbul este de fapt
din familia acvilelor, el fiind deloc pretentios; pasarile, mamiferele
si pestii deopotriva sunt in dieta acestui temut vanator, indifferent
de talie.
Populatia de Codalbi este in usoara revenire dupa declinul
pronuntat din anii 70-80, in 1990 in Delta ramanand sub 20 de
exemplare.
Cormoranul mare este la fel de iscusita in vanatoarea de peste
precum pelicanul, diferenta fiind ca o face prin scufundare.
Cormoranii pot sta cateva minute sub apa, aproape niciodata
neiesind fara o captura. Il puteti vedea leteralmente oriunde in
Delta, cel mai frumos spectacol fiind sa-i vedeti in colonia de
reproducere.
Lopatarul este o alta specie emblematica a acestor meleaguri,
ciocul sau plat fiind dovada adaptarii la hrana sa preferata,
nevertebratele acvatice pe care le cauta cu frenezie in malul
lacurilor putin adanci. Ceva mai greu de vazut decat alte specii
prezentate aici, lopatarul pleaca la inceputul toamnei, iernand in
Sudul Europei.

Egreta mare este defapt un starc de culoare alba, de talie mare,


excellent pescar si o prezenta eleganta pe canalele Deltei. O puteti
deosebi usor de egreta mica dupa talia evident mare, ciocul
complet galben si picioarele negre (inclusiv labele).
Egreta mica ruda mica dar la fel de alba a egretei mari este egreta
mica, un pescar la fel de bun, care prefera sa vaneze cu ciocul de
pe mal sau din apa mica. Egreta mica este mult mai des intalnita pe
canale sau pe lacuri decat egreta mare, doar ca e mai greu de vazut
la final de sezon, deoarece p[leaca mai repede decat egreta mare
spre sud.

Starcul galben oriunde veti vedea nuferi galbeni, este aproape


imposibil sa nu zariti (uneori cu greu) silueta de statuie a unui starc
galben la vanatoare de broaste sau pesti mici. Abilitatea sa de
camuflare este incredibila fiind cel mai camuflat dintre starci.
Tiganusul este specia de ibis cu irizatii metalice, este poate una din
cele mai frumoase pasari din Delta, chiar daca numele nu se ridica
la inaltimea aspectului sau. In zbor, pasarea intunecata, dar odata
ajunsa pe sol, tiganusul este un spectacol de nuante de rosu stacojiu
cu accente albastre spre indigo. Specie iubitoare de caldura si
tiganusii pleaca la inceputul toamnei, iernand in sudul Europei.

Specii de pesti in Delta Dunarii

Una dintre principalele bogatii faunistice a Deltei Dunarii este


pestele, reprezentant prin 133 de specii din care 31 de specii traiesc
atat in apele dulci cat si in cele sarate si aici mentionam morunul,
nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare, cambula; 44 de specii ce
traiesc numai in ape dulci: salaul, carasul, stiuca, linul, somnul si
cel mai bine reprezentante ca numar de specii 58, ce traiesc numai
in apele saline din Marea Neagra si aici mentionam calcanul,
sprotul, hamsia, stavridul…etc;
Cel mai intalnite specii sunt: Stiuca, Somnul, Bibanul, Avatul,
Crapul, Platica, Rosioara, Linul.
Stiuca
Denumire stiintifica: Esox lucius
Raspandirea: Traieste indeosebi in apele statatoare, bogate in
vegetatie, dar si in cele curgatoare pana in zona deluroasa.
Descriere: Are corpul relative gros, cilindric si alungit, avand de
regula lungimea obisnuita 30-40 cm (exceptional 1.5m), iar
greutatea de 0.500kg – 1kg.

Somnul
Denumirea stiintifica: Silurus granis
Raspandire: In general este intalnit in Dunare si in raurile mari.
Primavara poate fi gasit si in balti in cautare de hrana sau a
locurilor de reproducere.
Descriere: Are corpul masiv, puternic, gros in partea din fata si
comprimat in partea din spate. Pielea nu prezinta solzi, este moale
si alunecoasa cu secretii abundente de mucus. Capul somnului este
turtit de sus in jos, gura mare, armata cu dinti ascutiti, conici,
indreptati inapoi si asezati in serii pe ambele parti. Pe falca
superioara sunt prezente mustati – o perche – foarte lungi, iar pe
cea inferioara doua perechi mult mai scurte. La somn, inotatoarea
anala este foarte lunga.
Salaul
Denumirea stiintifica: Stizostedio lucioperca
Raspandire: In apele statatoare de ses si in Dunare, din care urca in
cursul inferior al raurilor mari, coboara pana in Delta, intrand si in
lacurile litorale usor salmastre.
Descriere: Are corpul fusiform, putin comprimat, acoperit de solzi
mici; botul scurt, gura mare, terminala, inarmata cu dinti asezati in
cate un rand pe fiecare falca si alti numerosi dinti pe cerul gurii.
Bibanul
Denumirea stiintifica: Perca fluvialitis
Raspandire: Foarte raspandit, este intalnit in apele dulci si
salmastre, in cele curgatoare pana in mreneni, dar mai ales in apele
statatoare, unde nu trebuie sa infrunte curentul.
Descriere: Are corpul indesat, arcuit, mai inalt spre cap si mult mai
gatuit spre coada, capul aproape conic cu botul scurt si gura
terminala captusita cu dinti si ochi mari. Aripioara dorsala, formata
numai din radii tari, tepoase. Are corpul acoperit cu solzi mici,
zimtati, adanc infipti.

Avatul
Denumirea stiintifica: Aspius Aspius
Raspindire: Fiind peste de apa dulce poate fi intalnit: in Dunare,
poate urca pe rauri si sa ajunga pana in zonele de deal, in raurile de
apa salcie ale Deltei si chiar si in apele litorale.
Descriere: Corpul avatului este alungit, viguros, cu solzi mici bine
fixate cu striuri, cu spinarea si muchia ventrala rotunjite,
innotatoarea dorsala mai inalta decat lunga, taiata oblic si mult
impinsa spre coada. Are capul conic, gura mare, larga, cu falca de
jos arcuita in sus.
Crapul
Denumirea stiintifica: Face parte din familia Cyprinidae
Raspandire: Se gaseste in aproape toate apele din Romania, mai
putin in apele de munte.
Descriere: Este un peste robust, puternic si viclean, cu gura
carnoasa si doua perechi de mustati pe buza superioara dintre care
prima pereche are organe mici, urmate de 2 mustati mari, asezate
spre colturile gurii. De regula are spatele de la verzui inchis pana la
cenusiu, cu lateralele argintii sau galbui. In bazinele piscicole cu
inmultire controlata culorile acestui peste sunt mai albicioase,
estompate fata de nuantele inchise pe care le gasim la pestii din
mediul natural salbatic.

Carasul
Denumirea stiintifica: Carassius Auratus Gibelio
Raspandire: Este cel mai cunoscut si raspandit peste de apa dulce
din Romania. El face parte din clasa Actinopterygii, ordinul
Cypriniformes, familia Cyprinidae. Carasul este originar din Asia
de Nord, de unde s-a raspandit in toata China ca peste ornamental,
iar mai apoi in intreaga lume.
Descriere: Dimensiunile obisnuite ale Carasului sunt de 10-15cm,
iar greutatea lui poate varia de la 80-150g, la 1,5-2kg in mod
exceptional.
Platica
Denumirea stiintifica: -
Raspandire: -
Descriere: Are un corp turtit lateral cu o lungime intre 30-50cm, in
cazuri de exceptie poate atinge lungimea de 95cm si o greutate de
7kg, ochii raportati la marime sunt relativ mici. Pestele se poate
recunoaste usor dupa culoare verzuie - cenusie – plumburie a
solzilor de pe spate. Pe partile laterale are o culoare mai deschisa
cu sclipici perlat – metalice. La exemplarele mai in varsta nuantele
devin culoarea bronzului. Solzi sunt acoperiti abundent de mucus.
Innotatoarele sunt relativ lungi de culoare brun inchis, prin
lungimea mai mare a innotatoarelor, platica se poate deosebi de
‘blicca bjoerkna’ cu care a fost frecvent confundata. Prin
depunerea icrelor in acelasi timp cu alti pesti apar prin incrucisari
asa numitii bastarzi. Platica in conditii optime de viata poate atinge
varsta de 16 ani.
Rosioara
Denumirea stiintifica: Familia Cyprinidae
Raspandire: Se regaseste in apele dulci.
Descriere: Are o lungime medie de 20-30cm putand atinge 50cm
lungime si o greutate de 2-3kg. Pestele are un corp turtit lateral,
innotatoarele laterale de culoare rosiatica sunt asezate in apropierea
branhiilor, corpul este acoperit cu solzi mari rotunzi. Spatele si
partea laterala a corpului este de culoare cenusie verzuie spre
abdomen devine de culoare argintie. Innotatoarele dorsale,
abdominale si coada au culoare portocalie rosiatica. Rosioara se
poate confunda usor cu Rutilus, singura diferenta este forma gurii.
Linul
Denumirea stiintifica: Familia Cyprinidae
Raspandire: Este o specie de peste de apa dulce care traieste de
obicei pe fundul apelor cu un curs domol. El poate fi gasit peste tot
prin Europa si pe alocuri in Asia.
Descriere: Culoarea Linului este verde maslinie, pe cand in
crescatorii Linul poate avea o varianta rosie aurie, acesta fiind
crescut ca peste in balti ornamentale. Caracteristic Linului este
coada, care este scurta in partea ventrala, corpul este acoperit de
solzi mici rotunzi, mucusul care acopera pestele are un rol de
protectie antibactetrian si antinicotica. Gura Linului are pe partea
laterala 2 mustati scurte. Linul are lungimea medie a corpului intre
20-40cm putand atinge chiar si 70cm, avand o greutate de 10kg.
Este un peste care se hraneste cu plante acvatice alge sau melcisori.

Bibliografie:
https://romaniasalbatica.ro/ro/rezervatie-biosfera/delta-dunarii
https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/
https://www.puf-stuf.ro/blog/ecosistemul-deltei-dunarii/
https://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-
dunarii/biodiversitate/ecosisteme-in-rbdd-a839
https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/pasari-din-delta-dunarii-
137.html
https://www.guerrillaradio.ro/revista-guerrilla/pasari-din-lunca-si-
delta-dunarii/
https://www.info-delta.ro/pescuit-18/continut/specii-de-pesti--din-
delta-dunarii-157.html
http://www.prodelta.ro/pesti-delta-dunarii.html

Membrii proiect:
Tanase Andrei Claudiu – Grupa 4102 TPPA
Moise Alex – Grupa 4102 TPPA
Banica Petrut – Grupa 4102 TPPA