Sunteți pe pagina 1din 10

Introducere

Transportul rutier de mărfuri reprezintă distribuirea încărcăturilor cu autovehicule din punctul de


încărcare la punctele de destinaţie în baza contractelor de transport.
Transport din latină „transporto” – deplasare în spaţiu. Transportul rutier este o ramură de
producere, ce are un caracter comercial ce asigură necesitatea vitală a societăţii în transportul de mărfuri
şi călători. Procesul de transport reprezintă totalitatea operaţiilor efectuate de mijloacele de transport la
deplasarea în spaţiu şi timp a bunurilor materiale şi a pasagerilor.
Obiectul transportului rutier constituie bunurile materiale (marfa) şi pasagerii.
Orice marfă din momentul amplasării în caroserie până la descărcarea ei în punctul de destinaţie
reprezintă sarcina sau încărcătura.
Prin activitatea de transport nu se creează bunuri materiale, ci se efectuează prestaţii la deplasarea
mărfurilor, cheltuielile pentru transportare fiind incluse în valoarea lor. De aceea în economia naţională,
transportul rutier ocupă un sector terţar.
Transportul uneşte toate ramurile economiei naţionale într-un organism ce asigură funcţionarea
sistemei bani – marfă – bani ce stă la baza dezvoltării economiei oricărei ţări.
Evoluţia civilizaţiei umane este strâns legată de posibilităţile de transport ale produselor
activităţilor economice şi pentru realizarea relaţiilor tot mai strânse între diferite grupuri de oameni, s -a
născut necesitatea perfecţionării continue a mijloacelor de transport şi crearea unor reţele rutiere vaste
de transport. Odată cu inventarea automobilului şi trecerea la producţia de masă a diverselor tipuri de
autovehicule, s-a realizat dezvoltarea reţelelor rutiere, care asigură posibilitatea deplasării între marile
aglomeraţii urbane şi practic toate localităţile unei ţării.
Circulaţia rutieră reprezintă mişcarea generală de vehicule şi persoane, concentrată pe suprafeţe
de teren amenajate special în acest scop, respectiv drumurile. Fenomenul circulaţiei rutiere sau a
traficului rutier se manifestă tot atât de clar pe distanţe mari, în teritorii largi, cît şi în zone restrânse
(oraşe şi alte tipuri de aşezări). Ca urmare a perfecţionării continue a autovehiculelor, s-a ajuns astăzi la
ritmuri ridicate şi proporţii foarte mari de evoluţie a circulaţiei rutiere, practic are loc o „explozie
rutieră”.
Parcul mondial de autovehicule a ajuns la cifre impresionante. În întreaga lume circulă în prezent
peste 700 milioane de autovehicule de toate tipurile şi categoriile şi an de an sunt produse din ce în ce
mai multe astfel de mijloace de transport. Această situaţie a adus la atingerea limitei de saturaţie a
gradului de motorizare, în special în ţările puternic industrializate.

Prin trafic rutier înţelegem numărul de vehicule – etalon sau efective – care circulă pe un drum
în ambele sensuri într-o unitate de timp: zi (24 ore), an (365 zile).
Traficul rutier de mărfuri şi că lători creşte de la un an la altul, într-un timp rapid atât din punct de
vedere al intensităţii, cât şi din punct de vedere al structurii tonajului. Are loc o creştere continuă a
numărului de autovehicule de tot felul, sporirea capacităţii de transport şi a vitezei de circulaţie
concomitent cu intensificarea schimbărilor de măsuri şi a deplasării călătorilor, care trebuie să se
realizeze cu cheltuieli de timp, de mijloace materiale şi financiare din ce în ce mai scăzute, cu un grad
mereu mai sporit de siguranţă şi confort.
În ultima perioadă sporeş te rapid ponderea autovehiculelor grele şi foarte grele, utilizarea a două
sau mai multe remorci, ceea ce va permite realizarea de trenuri de mijloace de transport auto, fapt care
trebuie avut în vedere la realizarea modernizării reţelei de drumuri.
Traficul rutier de perspectivă se poate determina prin:

- Cercetarea dinamicii creşterii traficului în perioada anterioară studiului folosindu-se mai


multe recensăminte consecutive;
- Din cercetarea dinamicii creşterii coeficienţilor de motorizare în ţara noastră;
- Din analiza detaliată a nevoilor de trafic rutier în zona deservită de drumuri etc.
Traficul de perspectivă se determină ca numărul total de vehicule tone brute şi tone net
transportate pe categorii: de vehicule şi ca medie ponderată, fie pe întregul drum, fie pe sectoare
diferenţiate distincte.

1
DOCUMENTE DE TRANSPORT OBLIGATORII PENTRU TOATE CATEGORIILE DE
TRANSPORT SUPUSE REGIMULUI LICENŢELOR
Aceste documente sunt :
licenţa de transport sau după caz exemplarul de serviciu al acesteia (în copie xerox)
licenţa de execuţie pentru vehicul
foaie de parcurs
certificatul de înmatriculare al vehiculului, talonul de inspecţie tehnică valabilă

permisul de conducere al conducătorului auto, valabil pentru categoria de vehicul pe care îl

conduce

DOCUMENTE PENTRU TRANSPORTURILE DE MARFĂ


1. documente de însoţire a mărfurilor şi autorizări speciale dacă e cazul
2. scrisoare de transport

ALTE DOCUMENTE NECESARE


PENTRU TRANSPORTUL INTERNAŢIONAL DE MARFĂ :

- scrisoare de transport CMR


- carnet TIR
- certificat de agreere vamală
- certificat de încadrare privind emisia de noxe şi poluare fonică, eliberat de R.A.R.
- autorizaţie de transport eliberată de Ministerul Transporturilor
- documente de însoţire a mărfurilor

PENTRU TRANSPORTUL DE MĂRFURI CU GREUTĂŢI ŞI/SAU GABARIT DEPĂŞIT


- autorizaţia specială emisă de Administraţia Naţională a Drumurilor

PENTRU TRANSPORTUL DE PRODUSE PERICULOASE ŞI MATERIALE


RADIOACTIVE
- certificatul de atestare profesională pentru şoferi conform Acordului European ADR
- certificat de agereere emis de organismul specializat, abilitat pentru fiecare categorie de
produse în parte care se transportă
- certificat de agreere a vehiculului pentru asemenea transporturi emis de R.A.R.
- autorizări speciale pentru mărfuri care se transportă, în conformitate cu legislaţia în
vigoare

Documente necesare pentru executarea unui transport rutier

În transportul intern sau internaţional de mărfuri periculoase este necesar ca aurovehiculele să fie
agreate şi şoferii trebuie să fie recunoscuţi ca apţi de către organele competente .
-MINISTERUL TRANSPORTURILOR
-REGISTRUL AUTO ROMÂN
-SERVICIUL RUTIER JUDEŢEAN SAU AL MUNICIPIULUI BUSUREŞTI
-ALTE INSTITUŢII ABILITATE DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR

2
Documente de bord referitoare la :
Autovehicul
Conducătorul auto
Mărfurile transportate
Instrucţiunile de securitate privind mărfurile periculoase transportate
Scrisoare de transport tip CMR
Documentul de transport referitor la ambalaje
Documentele vehiculului
Licenţele de transport
Licenţa de execuţie
Livretul tehnic al cisternelor
Certificat de înmatriculare
Certificatul de agreere ADR (acesta atestă din punct de vedere tehnic, valabilitatea
autovehicului destinat transportului de mărfuri periculaose în cisterne, containere cisterne. Acest
document se eliberează de R.A.R. şi este valabil 12 luni, şi trebuie să se obţină pentru fiecare vehicul în
parte ).

Documentele şoferului
Permis auto
Certificat A.D.R. de formare a conducătorilor de
autovehicule care transportă mărfuri periculoase .
Şoferii care transportă mărfuri periculoase în cisterne fixe sau demontabile cu o capacitate totală
mai mare de 1000l şi şoferii care transportă mărfuri periculoase în cisterne cu o capacitate mai mare de
3000l/unitatea de transport, trebuie să aibă certificat de formare profesională ADR.

Documetele de însoţire ale mărfii


Scrisoarea de trăsură CMR +ADR .
Fişa de siguranţă (instrucţiuni pentru şofer referitoare la
substanţele transportate) .
Copia după un acord bilateral sau a unei derogări
naţionale.

Contractul de transport rutier

Contractul de transport rutierb se încheie între expeditor şi transportator, are ca obiect efectuarea
unor prestaţii de transport asigurând mijlocul de transport necesar.
Contractul de transport: principalele prevederi:
1. Părţile contractate
- expeditorul
- transportator – executantul prestaţiei de transport
2. obligaţia operatorului de transport de a realiza o prestaţie de transport şi obligaţia
expeditorului de a utiliza mijloacele de transport contractate
3. volumul de transport care urmează a se realiza în perioada
4. contractului
5. locul de prezentare şi eliberare al mijloacelor de transport,
6. programul de lucru zilnic şi săptămânal (ore-zile)
7. amenajările pe care trebuie să le deţină mijloacele de
8. transport şi alte prevederi legate de efectuarea transportului
9. obligaţiile expeditorului privind încărcarea mijloacelor
10. de transport într-un interval liber scutit de plată, confirmarea documentelor comerciale şi
alte obligaţii ale expeditorului cu privire la încărcare/descărcare
11. forma de exprimare a tarifului corelat cu obiectul

3
12. transportului, tariful aplicat, baremul minim de tarifare zilnic indiferent de nivelul de
utilizare şi termenele de plată
13. obligaţia expeditorului (eventual) de a depune
14. programări lunare, săptămânale şi zilnice în cazul în care necesarul de transport nu este
repartizat liniar pe întreaga perioadă a contractului
15. perioada pentru care se încheie contractul: anual, un
16. număr de luni, o perioadă mai mare de timp
17. răspunderile şi penalităţile reciproce pentru neexecutarea obligaţiilor :
18. la expeditor pentru nesolicitarea mijloacelor de transport
19. la transportator pentru nerealizarea transporturilor care fac
20. obiectul contractului
21. condiţiile de modificare sau reziliere a contractului şi
22. instanţa de arbitrare a litigiilor
23. data încheierii contractului
24. semnăturile autorizate
Între expeditor şi transportator prestaţia de transport se poate realiza şi în baza unor comenzi
ocazionale care au aceeiaşi valabilitate ca şi un contract, aceasta fiind un contract numai pentru un
singur transport .
Astfel în contractul de transport sunt specificate obligaţiile părţilor, responsabilităţile pe
care le au în procesul de transport sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi cele prevăzute în Codul
Civil, Codul Comercial.

Tipuri de acorduri, convenţii

C.M.R. se aplică oricărui transport internaţional de mărfuri cu vehicule, în cazul în care pentru
acest fel de transport este încheiat un contract de transport de mărfuri pe şosele , dacă locul primirii
mărfurilor şi locul prevăzut pentru eliberare sunt situte în două ţări diferite; ţara noastră a aderat la
acestă convenţie în baza Decretului 451/20.XI.1972.
A.D.R. acordul european privitor la transportul mărfurilor periculoase, a luat fiinţă la 30.09.1957,
fiind în vigoare în Anglia, Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia, acest acord se
aplică transporturilor efectuate (chiar şi în tranzit) pe teritoriul a cel puţin două ţări, părţi ale acordului şi
numai pe teritoriul lor. România a aderat la A.D.R. în 1994.
Asociaţia internaţională pentru transportul de mărfuri perisabile TRANSFRIGOROUTE
EUROPE. Este organizaţia intereuropeană a transportului profesional rutier de mărfuri perisabile sub
temperatură dirijată. Transfrigoroute, înfiinţată de la 28.03.1955 şi a propus să realizeze următoarele
obiective :
-coordonarea şi schimbul de experienţă cu întreprinderile şi grupările naţionale aderente
-elaborarea unor studii pe problemele legate de transportul rutier de mărfuri sub temperatură
dirijată, a tarifelor şi condiţiilor de transport pentru mărfuri perisabile
-publicitatea şi coordonarea acesteia în vederea promovării transportului rutier a mărfurilor
perisabile
-studiul tarifelor şi a condiţiilor de transport referitoare la transportul rutier european cu vehicule
sub temperatură dirijată
TRANSFRIGOROUTE EUROPA este un organism care favorizează cooperarea economică şi
tehnică pe plan european, elaborează unele convenţii tarifare, uniformizarea condiţiilor de transport şi
totodată oferă membrilor săi avantajele unei reţele europene de aprovizionare cu carburanţi a
autocamioanelor, fără plata imediată .
Convenţia asupra circulaţiei rutiere şi Protocolul privind semnalizarea rutieră, au fost eleborate în
cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite cu privire la traficul rutier de la Geneva în 1949 şi îmbunătăţite la
Conferinţa de la Viena în 1968 şi conţin dispoziţii referitoare la caracteristicile tehnice ale
autovehiculelor şi la codurile de semnalizare rutieră; ţara noastră a aderat la aceste reglementări rutiere
prin Decretul nr.442/1968.

4
Acorduri şi convenţii bilaterale încheiate de ţara noastră cu diferite ţări europene:
părţile contractate îşi acordă reciproc o serie de avantaje: necontingentarea numărului de curse şi
scutirea reciprocă de orice fel de taxe şi impozite, reducerea parţială a taxelor şi impozitelor pentru un
număr contingentat de călători, acordarea unor contingente de călătorii pe bază de autorizaţie, cu plata
integrală a taxelor şi a impozitelor .
Înlesnirile pe care şi le acordă reciproc părţile depind de regimul autorizaţiilor de transport
statuat în acordul sau convenţia respectivă. Ele pot fi autorizaţii permanente care asigură dreptul
efectuării unui număr nelimitat de curse dus-întors pe perioada unui an calendaristic şi autorizaţii pe
călătorie care dă dreptul la efectuarea unei singure călătorii dus-întors în perioada valabilităţii
autorizaţiei.
Acordul Shengen1intrat în vigoare la 25.03. 1995 la care au participat: Franţa, Germania,
Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, şi Portugalia, prin care s-a eliminat controlul de la frontieră
(adoptarea paşapoartelor şi permiselor de conducere europene, desfiinţarea graniţelor).

Contractul de transport în traficul internaţional

Proba contractului de transport în traficul rutier internaţional de mărfuri se face cu scrisoarea de


tip C.M.R., care se întocmeşte în 3 exemplare în original şi vor fi semnate de expeditor şi transportator:
astfel primul exemplar se remite expeditorului la predarea mărfii, al doilea exemplar va însoţi marfa iar
al treilea exemplar este al transportatorului.
Atunci când marfa trebuie să fie încărcată în diferite vehicule, sau este de diferite feluri de
mijloace de transport şi pe loturi distincte, expeditorul sau transportatorul poate să ceară întocmirea
scrisorii de trăsură pentru fiecare vehicul în parte, fel sau lot de marfă.
Scrisoarea de trăsură trebuie să conţină2 :
-locul şi data întocmirii
-numele şi adresa expeditorului
-numele şi adresa transportatorului
-locul şi data primirii mărfii şi locul prevăzut pentru eliberarea acesteia
-numele şi adresa destinatarului
-denumirea curentă a mărfii şi felul ambalajului iar pentru mărfurile periculoase, denumirea lor
general recunoscută
-numărul coletelor, marcajele speciale şi numerele lor
-greutatea brută sau altfel exprimată a mărfii
-cheltuielile aferente transportului
-instrucţiunile necesare pentru formalităţile de vamă şi altele
-menţiunea că transportul este supus regimului stabilit prin C.M.R.
După caz scrisoarea de trăsură mai poate cuprinde şi următoarele menţiuni :
-interzicerea transbordării
-cheltuielile pe care le ia exeditorul asupra sa
-totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea mărfii
-instrucţiunile expeditorului către transportator cu privire la asigurarea mărfii
-termenul convenit în care transportul trebuie să fie efectuat
-lista documentelor remise transportatorului
Expeditorul – răspunde pentru toate cheltuielile şi daunele pricinuite din cauza datelor
necorepunzătoare care sunt înscrise în scrisoarea de trăsură
Transportatorul – este obligat la primirea mărfii să verifice exactitatea datelor referitoare la
numărul de colete şi starea mărfii şi a ambalajelor, precum şi privitoare la stivuirea mărfurilor iar dacă
are rezerve acestea trebuie să fie motivate şi scrise în scrisoarea de trăsură.
Scrisoarea de trăsură este documentul în care se specifică condiţiile contractului de transport şi
primirea mărfii de către transportator.

1 V.Nicula ,'' Tehnica Operaţiunilor de Turism '', Editura Alma Mater, Sibiu 2002, p. 73
2 Constantin Alexa, '' Transporturi şi expediţii internaţionale '' , Ed. All 1995, p.33

5
Expeditorul răspunde faţă de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor sau altor
mărfuri, precum şi pentru cheltuielile care pot apărea din cauza ambalajelor necorespunzătoare dacă
transportatorul nu a observat la primirea mărfii că starea ambalajului este necorespunzătoare. În cazul
stivuirii necorespunzătoare transportatorul trebuie să facă menţiune în scrisoare de transport.
Pentru a îndeplini formalităţile vamale şi alte formalităţi care trebuie efectuate înainte de
eliberarea mărfii, expeditorul trebuie să anexeze la scrisoarea de trăsură sau să pună la dispoziţia
transportatorului documentele necesare şi să-i furnizeze toate informaţiile necesare.
Expeditorul răspunde pentru daunele pricinuite transportatorului din cauza lipsei
documentelor şi a informaţiilor care nu sunt suficiente, inexacte sau necorespunzătoare.
Totodată transportatorul răspunde de pierderea sau folosirea într-un mod necorespunzător
a documentelor care însoţesc scrisoarea de trăsură sau care i-au fost înmânate de expeditor .
Acordul ADR pentru transportul de mărfuri periculoase

În Europa transportul rutier de mărfuri periculoase este


reglementat de Acordul European referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri
periculoase ADR3, încheiat la Geneva 30.09.1957, iar din 1995 România respectă prevederile acestui
acord.
Acordul ADR clasifică substanţele periculoase şi stabileşte normele pentru preluarea, ambalarea şi
transportul acestora.
ADR nu reglementează transporturile naţionale de mărfuri periculoase .
CONŢINUTUL ACORDULUI ADR cuprinde indicaţii cu caracter tehnic referitoare la:
-modul de transport
-caracteristicile constructive ale mijloacelor de ambalare
-etichete de semnalizare a pericolului
-condiţiile speciale pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele (tipuri de vehicule,
semnalizarea vehiculelor, motorul, caroseria, cabina, echipamentul de frânare etc.)
-formarea şoferilor
-documentele de bord
-echipajul autovehiculelor
-cisterne goale
-prescripţii speciale privind încărcarea, descărcarea, stivuirea mărfurilor periculoase, interdicţia de
a fuma în timpul încărcării/descărcării mărfurilor periculoase
-staţionarea vehiculelor

CLASIFICAREA MĂRFURILOR PERICULOASE


Mărfuri periculoase sunt acele mărfuri care prin natura lor fizico-chimică pot produce daune,
persoanelor, lucrurilor mediului înconjurător.
În acordul ADR sunt indicate:
1. substanţele care sunt admise la transportul rutier internaţional, admise în anumite condiţii
şi cele excluse de la transportul rutier
2. substanţele pot fi pure sau în amestec sau clasificate ca deşeuri periculoase
3. uneori produsul se regăseşte la o rubrică colectivă de
4. produse având proprietăţi similare între ele
Substanţele periculoase sunt împărţite în :
- clase limitative – sunt clasele în care mărfurile periculoase sunt admise la transport numai
în condiţiile prevăzute în note, celelalte fiind excluse de la transport
- clase non limitative – sunt clasele în care unele mărfuri periculoase sunt excluse/admise de
la transport prin notele specificate în clauzele ADR iar mărfurile care nu sunt menţionate
în note sunt considerate mărfuri periculoase şi sunt admise la transport fără condiţii
speciale.

3
Transport Rutier de Mărfuri Periculoase, ADR, Institutul pentru Pregătire Profesională în Transporturile Române, Ed.1999, p.1

6
În funcţie de proprietăţile fizico-chimice: stare de agregare,
culoare, aspect, miros, gust şi pericolul principal, substanţele periculoase se împart în 9 clase.
Prescripţiile conţinute în ADR se aplică transporturilor internaţionale de substanţe periculoase
între ţările semnatare; între cel puţin 2 state semnatare; pe teritoriul a cel puţin 2 state semnatare chiar
dacă transportul este în tranzit.
Prin respectarea prevederilor acordului ADR se urmăresc următoarele obiective :
a) să permită transportul mărfurilor periculoase numai în condiţii sigure de securitate
b) să favorizeze transportul mărfurilor periculoase pe drumurile europene în respectul
securităţii rutiere
c) să armonizeze legislaţia privind transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase

Primirea mărfurilor la transport

Caracteristica şi condiţiile tehnologice de transportare a mărfii se determină conform


Regulamentului transporturilor mărfurilor generale:
Contractul de transport este rezultatul unui contract de vânzare/cumpărare care presupune
deplasarea mărfurilor de la producător la cumpărător/consumator, de la un loc la altul. Cu toate acestea
contractul de transport este independent de contractul de vânzare/cumpărare nefiind legat juridic prin
nimic de acesta.

Obiectul contractului este transportul unor bunuri concrete şi condiţiile în care părţile au convenit
ca acesta să se efectueze. Pentru ca obiectul transportului să fie valabil el trebuie să se încadreze în
prevederile Codului transportului auto, respectiv să fie determinat şi să aibă un caracter licit.
Este cunoscut faptul că anume mărfurile periculoase sunt interzise la transport sau se pot
transporta numai în anumite condiţii prevăzute în reglementări speciale.
Haina juridică a procesului de transport este contractul de transport, de aceea agenţii transportatori
primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza contractelor de transport. Ei sunt obligaţi să pună
la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul de transport auto prevăzut în stare bună,
utilizabil pentru transportarea mărfurilor de categoria dată, în termenul convenit cu expeditorul de
mărfuri. Încărcarea mărfurilor în automobile, fixarea şi legarea mărfurilor se execută de către
expeditorul de mărfuri.
Încărcarea mărfurilor în caroserie este compusă din următoarele operaţii:
1. Sosirea autovehiculului la punctul de încărcare;

2. Staţionarea autovehiculului la postul de încărcare;


3. Primirea încărcăturilor determinată de starea mărfurilor stocate, în cazul de faţă avem
palete.
4. Pregă tirea stocurilor de mărfuri şi primirea lor la transport decurge cu următoarele etape:
5. Formarea;
6. Acumularea;
7. Paletizarea;
8. Depozitarea;
9. Încărcarea mecanizată;
10. Întărirea sau fixarea mărfurilor în autovehicul pentru excluderea permutării mărfii pe
parcurs;
11. Reenumerarea;
12. Întocmirea documentelor.
Expeditorul are obligaţia de a ambala marfa în mod corespunzător, deoarece, în caz contrar,
transportatorul este în drept să refuze primirea la transport.
Se primesc la transport:
- Mărfurile pentru transportul ca expediţii de coletărie, pe baza unei singure comenzi şi a
căror greutate sau volum nu depăşesc limitele stabilite.

7
- Mărfurile prezentate la transport cu utilizarea completă a capacităţii autovehiculului,
pentru care expeditorul a solicitat unul sau mai multe autovehicule de un anumit tonaj sau
fără acoperirea capacităţii unui autovehicul, dar cu depăşirea limitelor stabilite pentru
transportul
- de coletărie.
- Facem precizarea că prin expediţie se înţelege cantitatea de marfă predată pe baza unui
singur document de transport, atunci când:
- încărcarea şi preluarea la transport, cât şi eliberarea mărfii se face în câte un singur loc.
- întreaga cantitate este predată de un singur expeditor pentru un singur destinatar.

De asemenea, prin expediţie se înţelege şi cantitatea de marfă transportat ă la o cursă, pe baza unui
singur document de transport, chiar dacă încărcarea sau descărcarea se face în mai multe puncte de
colectare-distribuire. Dacă mijlocul de transport este utilizat cu încărc ătură pe ambele parcursuri la
cererea aceluiaşi expeditor, marfa transportată la fiecare parcurs constituie o expediţie separată.
La expediţiile de coletărie expeditorul are obligaţia de a aplica pe fiecare colet o etichetă sau
inscripţii corespunzătoare comenzii de transport.
Dacă mărfurile prin natura lor reclamă condiţii speciale de transport şi manipulare, se va face
această menţiune pe ambalaj şi în documentul de transport.

Modul de livrare a mărfii


Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinaţie, indicat în factura de expediţie.
Descărcarea lor din autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execută de către destinatarul de
mărfuri.
Descărcarea mărfii se efectuează cu îndeplinirea următoarelor operaţii:
1. Sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor;
2. Eliberarea încărcăturilor de întăriri;
3. Ridicarea şi transportarea în depozit;
4. Reenumerarea şi cântărirea;
5. Curăţirea materialului rulant;
6. Întocmirea documentelor.
Marfa se socoate transmisă după iscălitura persoanei destinatarului în scrisoarea de trăsură şi altor
acte prevăzute de legislaţie.
Executarea contractului de transport

În vederea executării în bune condiţii a transportului, cărăuşul are obligaţia de a pune la


dispoziţie mijlocul de transport în stare corespunzătoare la data şi ora fixată. Dacă autovehiculul
nu corespunde cerinţelor expeditorului, prezentând defecţiuni tehnice, nu este propriu naturii mărfii sau
nu are dotările necesare, va putea cere înlocuirea cu un altul corespunzător.
Dacă nu se dă urmare cererii, menţ inând autovehiculul repartizat, se va încheia un proces-verbal
de constatare, cărăuşul fiind răspunz ător de toate consecinţele ce decurg din neexecutarea transportului
sau din executarea transportului cu acest vehicul.
Încărcarea sau confirmarea în documentul de transport a prezenţei la program a mijlocului auto
sau începerea folosirii lui, constituie dovada recunoaş terii faptului că mijlocul pus la dispoziţie este
corespunzător.
Expeditorul benefeciază de un termen liber necesar operaţiunilor de încărcare (destinatarul pentru
descărcare), pentru confirmarea activităţii sale, cât şi pentru întocmirea formalităţilor de livrare şi
recepţie.
Expeditorii şi destinatarii sunt obligaţi să încarce (descarce) ziua şi noaptea, în zilele de repaus
săptămânal şi sărbători legale sau religioase, fiind răspunzătoare partea în culpă pentru depăşirea
termenului liber de încărcare-descărcare, stabilit prin tarif.
Durata fiecărei operaţiuni încărcare- descărcare cuprinde timpul scurs din momentul sosirii până
la cel al plecării autovehiculului în şi din locul respectiv.

8
Respectarea sau depăşirea timpului liber acordat executării acestor operaţ iuni rezultă din
confirmarea făcută de expeditor pe scrisoarea de transport, fişa sau bonul de transport, asupra
momentului sosirii şi cel al plecării autovehiculului de la locul de încărcare-descărcare.
Pentru depăşirea termenului liber se percepe de la partea culpabilă taxa de staţionare calculată
conform tarifului unitar lei/oră, prevăzut în tariful pe oră şi kilometru.
Taxa de staţionare pentru depăşirea timpului liber se calculează pentru fiecare autovehicul în
parte, reprezentând o taxă suplimentară şi nu o penalitate.
Expeditorul are obligaţ ia să execute încărcarea în mod corespunzător, de a repartiza mărfurile pe
întreaga suprafaţă, să respecte gabaritul, să fixeze încărcătura pentru a asigura stabilitatea în timpul
transportului şi să respecte dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice.
Totodată, expeditorul are obligaţia de a preda, odată cu încărcătura, toate actele necesare
însoţitoare transportului prepusului cărăuşului sau însoţitorului mărfii, răspunzând pentru daunele
suferite de cărăuş, ca urmare a lipsei, insuficienţei sau inexactităţii lor.
Dacă în timpul transportului sau la destinaţie apar pierderi, cărăuşul are obligaţia de a anunţa
expeditorul, care urmează să dispună de urgenţă.
Expeditorul pă strează dreptul de dispoziţie asupra mărfii, care se menţine până în momentul
predării ei de către destinatar.
Transportatorul are un drept de pretenţie asupra mărfii transportate până la plata taxelor care
grevează transportul.

Mărfurile transportate cu mijloace auto complete se consideră eliberate în momentul în care s-a
pus mijlocul de transport la dispoziţia destinatarului pentru descărcare, iar în expediţiile de coletărie, în
momentul preluării lor efective.
La primirea mărfii, destinatarul împreună cu prepusul cărăuşului vor proceda la verificarea
sigiliilor (semnelor şi marcajelor) a coletelor şi a greutăţii mărfii.
Dacă totul este în ordine se va putea începe descărcarea, după ce s-a făcut menţiunea
corespunzătoare de predare, fără urme de violare, în documentul de transport.
În cazul în care se constată urme de violare, pierderi, avarii, scurgeri etc., se va încheia procesul
verbal constatator.
Pentru executarea transportului, cărăuş ul eliberează conducătorului de vehicul o foaie de parcurs
care cuprinde menţiunile: societatea comercială de transport, tipul, capacitatea şi numărul de înregistrare
al autovehiculului, numele şi prenumele conducătorilor de vehicul, destinaţia şi destinatarul, viza şi
observa ţiile revizorului tehnic, seria ş i numărul carnetului foii de parcurs şi a scrisorii de transport,
observaţiile organelor de control, consumul de carburanţi şi lubrifianţi, raportul şoferului referitor la
timpul, parcursul în km, confirmarea benefeciarului.

9
Bibliografie

1. V.Nicula ,'' Tehnica Operaţiunilor de Turism '', Editura Alma Mater, Sibiu 2002, p. 73

2. Constantin Alexa, '' Transporturi şi expediţii internaţionale '' , Ed. All 1995, p.33

3. Transport Rutier de Mărfuri Periculoase, ADR, Institutul pentru Pregătire Profesională în Transporturile Române,

Ed.1999, p.1

10