Sunteți pe pagina 1din 760

BOLI OCUPATIONALE

COMPLIMENT SIMPLU

1. Numiti profesia ce nu include riscul aparitiei bolii de trepidatie


a) [ ] Concasator de piatra
b) [ ] Miner - perforator
c) [x] Montajor - electric
d) [ ] Betonist
e) [ ] Rectificator - lustruitor
---
2. Care acid este eliminat prin intermediul urinei in caz de intoxicatie
cu Plumb:
a) [ ] Acidul arahidonic
b) [x] Acidul aminolevulinic
c) [ ] Acidul etacrinic
d) [ ] Acidul folic
e) [ ] Acidul uric
---
3. Determinati care este veriga initiala in patogenia schimbarilor
vasculare in cazul bolii de trepidatie:
a) [ ] Vasodilatarea imediata
b) [x] Angiospasmul
c) [ ] Necroza intimei vasculare
d) [ ] Hipertrofia intimei vasculare
e) [ ] Perforarea peretelui vascular
---
4. Dereglarile trofice aparute in cazul bolii de trepidatie cauzate de
actiunea vibratiei locale sint urmatoarele, in afara de:
a) [ ] Hipercheratoza palmara
b) [x] Accentuarea desenului
c) [ ] Unghii ingrosate, deformate
d) [ ] Fisuri palmare multiple
e) [ ] Miofasciculite, tendomiozite
---
5. Principala cauza in afectiuni neoplazice profesionale la barbati
este:
a) [ ] Cancerul renal
b) [ ] Cancerul laringian
c) [x] Cancerul bronhopulmonar
d) [ ] Cancerul sinonazal
e) [ ] Cancerul prostatei
---
6. La formarea silicozei contribuie praful de:
a) [ ] Plumb
b) [ ] Fosfor
c) [ ] Arsen
d) [ ] Bor
e) [x] Oxid de siliciu liber
---
7. Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt urmatoarele, in
afara de:
a) [x] Hemoptizia
b) [ ] Tusea
c) [ ] Dispneea
d) [ ] Toracalgiile
e) [ ] Insuficienta respiratorie
---
8. Numiti sindromul, care nu se include in intoxicatia cu plumb:
a) [x] Bronsita cronica
b) [ ] Eritrocitele cu granule bazofile
c) [ ] Polineurita motorie
d) [ ] Anemia
e) [ ] Colica saturnina
---
9. Formarea methemoglobinei are loc ca urmarea intoxicatiei cu:
a) [ ] Fluor
b) [ ] Compusii mercurului
c) [x] Amino- si nitro- compusii benzenului
d) [ ] Plumb
e) [ ] Compusii arsenului
---
10. Numiti intoxicatia in care corpusculii Heinz au valoare diagnostica
cu:
a) [ ] Compusii mercurului
b) [ ] Compusii organici ai fosforului
c) [ ] Plumb
d) [ ] Tetraetil de plumb
e) [x] Amino- si nitro- compusii benzenului
---
11. Precizati patogeneza anemiei in intoxicatia cronica cu plumb:
a) [ ] Anemia feripriva
b) [ ] Anemia aplastica
c) [ ] Anemia posthemoragica
d) [ ] Anemia B12 deficitara
e) [x] Blocarea formarii hemului
---
12. Pentru tratamentul crizei de „colica saturnina" se folosesc
remediile urmatoare, in afara de:
a) [ ] Atropina
b) [ ] Blocada cu novocaina
c) [ ] Pentacina
d) [ ] Tetacina
e) [x] Purgative
---
13. Intoxicatia acuta cu pesticide clororganice se manifesta prin:
a) [ ] Sindrom astenovegetativ, encefalopatie, polineuropatie
b) [x] Lacrimare, senzatie de uscaciune si arsura in cavitatea nazala si
laringe, disfonie, constringere toracica, tuse chinuitoare
c) [ ] Culoare icterica a tegumentelor
d) [ ] Ameteli, greata, palpitatii, pierderea cunostintei, convulsii
e) [ ] Stomatita si gingivita ulceroasa
---
14. Precizati care dintre indicatiile enumerate nu se includ in
tratamentul intoxicatiilor acute cu pesticide clororganice:
a) [ ] Evacuarea bolnavilor din zona periculoasa
b) [ ] Eliberarea de hainele de lucru
c) [x] Administrarea glucocorticosteroizilor
d) [ ] Spalaturi a ochilor cu sol. bicarbonat de sodiu
e) [ ] Administrarea aminofilinei, efedrinei, dimedrolului
---
15. Determinati in ce consta actiunea toxica a pesticidelor
fosfororganice:
a) [x] Micsoreaza activitatea colinesterazei
b) [ ] Maresc activitatea colinesterazei
c) [ ] Micsoreaza continutul acetilcolinei
d) [ ] Maresc pH-ul sanguin
e) [ ] Micsoreaza continutul O2 in singe
---
16. Indicati care remediu restabileste activitatea colinesterazei in
intoxicatii acute cu pesticide fosfororganice:
a) [x] Dipiroximul
b) [ ] Glucoza
c) [ ] Inhalatiile cu O2
d) [ ] Tiamina
e) [ ] Cocarboxilaza
---
17. Grupele de pesticide, conform clasificarii sunt urmatoarele, in
afara de:
a) [ ] Insecticide
b) [ ] Bactericide
c) [ ] Fungicide
d) [ ] Ierbicide
e) [x] Mixt
---
18. Complicatiile silicozei sunt urmatoarele, in afara de:
a) [ ] Tuberculoza
b) [ ] Bronsita cronica
c) [ ] Emfizemul pulmonar
d) [ ] Pneumotoracele spontan
e) [x] Cardiomiopatiile
---
19. Investigatile instrumentale informative folosite in diagnosticul
pneumoconiozelor sunt urmatoarele, in afara de:
a) [x] Punctia pleurala
b) [ ] Tomografia
c) [ ] Bronhografia
d) [ ] Spirografia
e) [x] Radiografia
---
20. Masurile profilactice in cadrul bolii de trepidatie sunt cele
enumerate, in afara de:
a) [ ] Utilizarea amortizatoarelor la uneltele generatoare de vibratie
b) [ ] Controlul medical periodic al muncitorilor
c) [ ] Efectuarea intreruperilor si gimnasticii de inviorare
d) [ ] Automatizarea proceselor de producere
e) [x] Evitarea fumatului
---
21. Care antidot este de prima linie in tratamentul intoxicatiei cu
Plumb:
a) [ ] Succimerul
b) [ ] Unitiolul
c) [x] Edtamina
d) [ ] Fenolul
e) [ ] Diproximul
---
22. Substantele cu actiune asfixianta sunt urmatoarele, in afara de:
a) [ ] Clorul
b) [ ] Oxidul de sulf
c) [x] Acetatul de plumb
d) [ ] Oxidul de azot
e) [ ] Amoniac
---
23. Numiti activitatea la locul de munca in care poate fi riscul
antracozei:
a) [ ] Mineritul in carbune
b) [ ] Incarcarea carbunelui in vagoneti
c) [ ] muncitorii care lucreaza macinarea carbunilor
d) [ ] Fabricarea de electrozi de carbune si a negrului de fum
e) [x] Fabricarea de incaltaminte
---
24. Precizati patogenia antracozei, cu exceptia:
a) [ ] Pulberile de carbune nu au proprietati fibrogene, ele actioneaza
prin aglomerare
b) [ ] Efectul nociv este accentuat de adsorbtia de gaze toxice la nivelul
particulelor de carbune
c) [ ] Proliferare reticulinica
d) [ ] Proliferare colagena
e) [x] Efectul anticolinergic
---
25. Acuzele de baza in cazul antracozei sunt cele enumerate, in afara
de:
a) [ ] E deseori asimptomatica
b) [ ] Dispnea de efort
c) [ ] Tusea seaca sau cu expectoratie
d) [x] Cardialgie
e) [ ] Examinarea obiectiva releva: raluri bronsice, staza pulmonara
---
26. Pneumoconiozele colagene pot fi induse de:
a) [x] Pulberi fibrogene, cu proprietatea intrinseca de a induce reactia
de tip collagen
b) [ ] Pulberi nefibrogene, ce produc reactie, cand se acumuleaza intr-
un plaman
c) [ ] Pulberi mixte
d) [ ] Pulberi nefibrogene cu reactie imunologica modificata
e) [ ] Pulberi fibrogene prin infectii pulmo nare anterioare specifice
---
COMPLIMENT MULTIPLU

27. Numiti semnele clinice caracteristice bolii de vibratie cauzate de


actiunea combinata a vibratiei locale si generale:
a) [x] Cefalee temporo-frontala
b) [x] Durere, parestezia in membrele inferioare
c) [x] Astenia progresiva
d) [ ] Hemoragia nazala
e) [x] "Crize vegetative"
---
28. Selectati investigatiile instrumentale informative folosite in
diagnosticul bolii de trepidatie:
a) [x] Capilaroscopia
b) [x] Termometria
c) [ ] Ultrasonografia
d) [x] Electromiografia
e) [x] Electromiotonometria
---
29. Numiti patologiile cu care se efectueaza diagnosticul diferentiat
al bolii de trepidatie:
a) [x] Boala Raynaud
b) [ ] Febra reumatizmala
c) [x] Siringomielia
d) [x] Polineuritele vegetative
e) [x] Boala Behterev (spondilita anchilozanta)
---
30. Numiti acuzele de baza in cazurile bolii de vibratie cauzata de
actiunea vibratiei locale:
a) [ ] Febra 38C
b) [x] Accese de albire brusca a degetelor miinilor
c) [x] Dureri, insotite de parestezii in membre
d) [ ] Somnolenta
e) [ ] Dereglari dispeptice
---
31. Indicati modificarile vasculare caracteristice pentru boala de
trepidatie, cauzate de actiunea vibratiei locale:
a) [x] Asimetria TA
b) [x] Sindromul Pal - pozitiv
c) [ ] Hiperemia tegumentelor palmare
d) [x] Fenomenul „petei albe"
e) [ ] Teleangiectazia
---
32. Numiti patologiile care se includ in pneumoconioze:
a) [x] Metaloconioza
b) [x] Carboconioza
c) [ ] Bronsita de praf
d) [x] Pneumoconioza conditionata de inhalarea prafului mixt
e) [x] Pneumoconioza conditionata de inhalarea prafului cu continut
de SiO2
---
33. Numiti sindroamele care se pot forma in pneumoconioze:
a) [ ] Pericardita
b) [x] Insuficienta respiratorie
c) [x] Emfizemul pulmonar
d) [x] Pneumoscleroza
e) [x] Bronsita
---
34. Indicati cele mai frecvente complicatii ale pneumoconiozelor:
a) [ ] Alveolita alergica
b) [x] Artrita reumatoida
c) [x] Boala bronsiectatica
d) [x] Pneumonia
e) [x] Tuberculoza
---
35. Precizati principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozei:
a) [ ] Punctia pleurala
b) [x] Radiografia
c) [x] Spirografia
d) [x] Bronhografia
e) [x] Tomografia
---
36. Precizati in care intoxicatii reticulocitoza si eritrocitele cu granule
bazofile au valoare diagnostica majora:
a) [ ] Cu ftor
b) [x] Cu amino- si nitro- compusii benzenului
c) [x] Cu plumb
d) [ ] Cu mercur
e) [ ] Cu arsen
---
37. Numiti investigatiile necesare pentru estimarea diagnozei de
silicoza
a) [x] Expunerei profesionale la pulberi silicogene
b) [ ] Radiografiei pulmonare cu tehnica standartizata si ireprosabila
c) [x] Tabloului clinic
d) [x] Punctiei sternale
e) [ ] Rezultatului ultrasonografiei adominale
---
38. Marcati manifestarile periferice sanguine care apar in intoxicatia
cronica cu benzen:
a) [x] Leucopenie
b) [x] Anemie
c) [x] Trombocitopenie
d) [x] Pancitopenie
e) [ ] Eozinifilie
---
39. Indicati simptomele caracteristice intoxicatiei cronice cu plumb:
a) [x] Crize de dureri abdominale
b) [x] Incordarea peretelui abdominal
c) [x] Micsorarea durerilor abdominale la palpare
d) [ ] Constipatii
e) [ ] Diaree
---
40. Numiti care antidoti se folosesc in tratamentul intoxicatiei cu
mercur:
a) [x] Unitiol
b) [x] D-penicilamina
c) [ ] Atropina
d) [ ] Prozerina
e) [ ] Bendazol
---
41. Numiti grupele de pesticide conform clasificarii structurii chimice:
a) [x] Clororganice
b) [x] Fosfororganice
c) [x] Mercurororganice
d) [ ] Preparate de Sulf
e) [ ] Acide
---
42. Numiti care-s particularitatile particolelor silicogene:
a) [x] Diametrul particulei trebuie sa fie mai mic de 5 mm
b) [x] Concentratia particulelor in aerul locului de munca trebuie sa fie
mare
c) [x] Varietatea alomorfica sa fie cat mai fibrogena
d) [ ] Diametrul particulei trebuie sa fie mai mare de 5 mm
e) [ ] Concentratia particulelor in aerul locului de munca trebuie sa fie
mica
---
43. Stabiliti sistemele afectate de intoxicatia cronica cu benzol:
a) [x] Sistemul hemopoetic
b) [ ] Sistemul renal
c) [x] Sistenul nervos
d) [x] Sistemul cardiovascular
e) [ ] Sistemul muscular
---
44. Numiti grupele profesionale expuse riscului dezvoltarii silicozei
a) [ ] Industria mineritului : lucratorii din minele de extractie a aurului
b) [ ] Industria constructiilor de masini: topitorii (turnator -formator,
sablator, polizator)
c) [x] Industria sticlei: operatii de preparare a materiei prime, sablare
d) [x] Industria faiantei si portelanului
e) [x] Constructia de tuneluri, prelucrarea mecanica a rocilor
cuartoase(gresie,granit)
---
45. Numiti clasificarea agentilor nocivi profesionali:
a) [x] Factorii fizici
b) [x] Factorii chimici
c) [x] Factorii biologici
d) [x] Factorii ergonomici
e) [ ] Factorii mediului
---
46. Stabiliti depozitarea preponderenta a noxelor profesionale in
organism:
a) [x] Sistemul adipos - cutanat
b) [ ] Sistemul muscular
c) [x] Sistemul renal
d) [x] Sistemul gastro-intestinal
e) [x] Ficatul
---
47. Patogeneza intoxicatiei compusilor fosfororganici se
caracterizeaza prin:
a) [x] Blocarea unor fermenti ce se refera la esteraze (colinesteraze)
b) [x] Acumularea mediatorului SN - acetilcolinei
c) [x] Dereglarea transmiterii impulsului nervos prin celule nervoase si
sinapsele ganglionare
d) [ ] Dereglarea actiunii capilarotoxice
e) [ ] Dereglarea activitatii sistemelor fermentative
---
48. Stabiliti efectele manifestarilor clinice ale intoxicatiei cu pesticide
fosforoorganice:
a) [x] Efectul muscarinic
b) [x] Efectul nicotinic
c) [x] Efectul actiunii centrale al acetilcolinei
d) [ ] Efectul hiposensibilizarii specifice
e) [ ] Efectul activitatii colinesterazei
---
49. Numiti actiunile efectului muscarinic al intoxicatiei cu pesticide
fosforoorganice:
a) [x] Bradicardie
b) [x] Mioza
c) [x] Contracturi musculare ale musculaturii netede a intestinului
d) [ ] Contracturi musculare ale musculaturii rinichilor
e) [ ] Diminuarea secretiei glandelor salivare
---
50. Stabiliti efectele nicotinice al intoxicatiei cu pesticide
fosforoorganice:
a) [x] Contractura pleoapelor
b) [x] Contractura limbii
c) [x] Contractura gatului
d) [x] Hipertensiune arteriala
e) [ ] Contractura muschilor
---
51. Stabiliti manifestarile clinice ale intoxicatiei cu pesticide
fosforoorganice:
a) [x] Nistagmul
b) [x] Edematierea fetii
c) [x] Hipertranspiratie
d) [x] Respiratie ingreuiata
e) [ ] Acrocianoza
---
52. Stabiliti specificul compusilor pesticidelor clororganice:
a) [x] Rezistenta in mediul ambiant
b) [x] Solubilitatea mare in grasimi
c) [x] Capacitatea de cumulare in tesuturile organismului
d) [x] Solubilitatea in lipide
e) [ ] Absenta rezistentei in mediul ambiant
---
53. Stabiliti patogeneza intoxicatiei cu pesticide clororganice:
a) [x] Modificarea sistemelor fermentative
b) [x] Dereglarea respiratiei tisulare
c) [x] Neelectroliti lipoidosolubili
d) [ ] Modificarea electrolitilor lipoidoinsolubili
e) [ ] Dereglarea secretiei glandelor salivare
---
54. Determinati caile de patrundere a toxinului in organism a
pesticidelor - compusilor clororganici:
a) [x] Pe cale inspiratorie
b) [x] Prin tractul gastro-intestinal
c) [x] Prin patrunderea prin piele
d) [ ] Pe cale hematogena
e) [ ] Pe cale limfogena
---
55. Stabiliti specificul pesticidelor cu complecsi mercuroorganici:
a) [x] Reprezinta grupul substantelor chimice cu efect toxic inalt
b) [x] Poseda rezistenta
c) [x] Au capacitate de cumulare
d) [x] Prezinta pericol pentru persoanele cu care contacteaza
e) [ ] Reprezinta substante chimice fara efect toxic
---
56. Patogeneza intoxicatiilor cu pesticide cu complexi
mercuroorganici se caracterizeaza prin:
a) [x] Mecanismul de actiune al interactiunii mercurului cu grupele -SH
ale proteinelor celulare
b) [x] Dereglarea activitatii sistemelor fermentative de baza
c) [x] Absenta modificarilor in organism
d) [x] Actiunea capilarotoxica a substantelor mercuroorganice
e) [ ] Actiunea cardiotonica
---
57. Tabloul clinic al intoxicatiei acute al pesticidelor cu complecsi
mercuroorganici se caracterizeaza prin aparitia:
a) [x] Gingivitei
b) [x] Gastroenterocolitei
c) [x] Sindromului asteno-vegetativ
d) [ ] Cardialgiei
e) [ ] Artralgiei
---
58. In care organe preponderent se depoziteaza Plumbul:
a) [ ] Creier
b) [x] Oase
c) [x] Ficat
d) [ ] Pulmoni
e) [x] Rinichi
---
59. Asupra caror sisteme ale organismului preponderent actioneaza
Plumbul:
a) [x] Nervos
b) [ ] Pulmonar
c) [x] Cardio-vascular
d) [x] Hemapoietic
e) [x] Fermentativ
---
60. Care sunt caile principale de patrundere in organism a Plumbului:
a) [x] Respiratorie
b) [x] Digestiva
c) [ ] Cutanata
d) [ ] Mucoase
e) [ ] Hematogen
---
61. Numiti sindroamele principale ce se manifesta in intoxicatia cu
Plumb:
a) [x] Asteno-vegetativ
b) [x] Anemic
c) [x] Digestiv
d) [x] Nervos
e) [ ] Radicular
---
62. Tabloul clinic al intoxicatiei cu Plumb este caracterizat de
urmatoarele sindroame:
a) [x] Sindromul asteno-vegetativ
b) [x] Sindromul digestiv
c) [ ] Sindromul colestatic
d) [x] Sindromul anemic
e) [x] Sindromul afectiunii sistemului nervos central
---
63. Cu care patologii se face diagnosticul diferentiat al intoxicatiei cu
Pb:
a) [x] Colica renala
b) [x] Colica hepatica
c) [x] Ocluzia intestinala
d) [ ] Colica biliara
e) [x] Apendicita acuta
---
64. Ce modificari pot fi depistate in analiza generala a singelui in
cazul intoxicatiei cu plumb:
a) [x] Anemie
b) [ ] Leucocitoza
c) [ ] Leucopenie
d) [ ] Eritrocitoza
e) [x] Eritropenie
---
65. Domeniile industriale in care predomina cancerele cutanate:
a) [x] Industria navala
b) [x] Agricultura
c) [x] Constructii
d) [x] Personal din serviciile radiologice
e) [ ] Prelucrarea lemnului
---
66. Care sunt masurile igienice personale care trebuie respectate cu
stictete persoanelor supusi expunerii cu Plumb:
a) [x] Baie sau dus cu apa calda si sapun
b) [x] Se spala dintii cu periuta si pasta de dinti
c) [x] Masa se va lua in afara zonelor poluate
d) [x] Alimentatie bogata in proteine si vitamine
e) [ ] Evitarea abuzului de lichide
---
67. Numiti investigatiile instrumentale si de laborator in
diagnosticarea intoxicatiei cu Plumb:
a) [x] Hemograma
b) [x] Urograma
c) [ ] Coprograma
d) [x] Examinarea maduvei osoase
e) [x] R-grafia abdominala
---
68. Care mecanisme sunt caracteristice intoxicatiei cu Plumb:
a) [x] Fosforolarea oxidativa a mitocondriilor
b) [x] Blocarea ionilor de Calciu
c) [x] Blocheaza proteinkinaza C cerebrala
d) [ ] Blocheaza grupele sulfhidrilice
e) [ ] Blocheaza colinesteraza
---
69. Care mecanisme de actiune sunt caracteristice intoxicatiei cu
Plumb:
a) [x] Mecanismul enzimatic
b) [ ] Dilatarea musculaturii netede
c) [x] Constrictia musculaturii netede
d) [x] Mecanismul hemolitic
e) [x] Mecanismul imuno-biologic
---
70. Frecventa cancerelor profesionale difera in functie de:
a) [x] Agent cancerigen
b) [ ] Tipul de munca
c) [ ] Profesia
d) [x] Agent cocancerigen
e) [ ] Sexul
---
71. Numiti simptoamele caracteristice colicei saturnine:
a) [x] Dureri sub forma de crampa in abdomen
b) [ ] Dureri siciitoare in abdomen
c) [x] Constipatie
d) [ ] Diaree
e) [x] Greturi
---
72. Numiti agentii cocancerigeni:
a) [ ] Raze ultraviolete
b) [x] Gudroane
c) [x] Unele uleiuri minerale
d) [x] Esteri de forbol
e) [ ] Praful de lemn
---
73. Principalii agenti cancerigeni sunt:
a) [ ] Mutatii genetice
b) [x] Radiatii solare
c) [x] Gaze de esapament
d) [ ] Alcool
e) [ ] Practicarea sportului
---
74. Numiti principiile tratamentului astmului bronsic profesional:
a) [x] Intreruperea contactului cu agentul cauzal
b) [x] Abandonarea fumatului
c) [x] Restabilirea permeabilitatii bronhiilor
d) [x] Hiposensibilizarea specifica cu factorul etiologic incrimniat
e) [ ] Expectorantele
---
75. Expunerea acuta de Plumb poate provoca urmatoarele modificari
din partea sistemului urinar:
a) [x] Aminoacidurie
b) [x] Glucozurie
c) [ ] Hiperproteinemie
d) [x] Hiperfosfaturie
e) [ ] Leucocitoza
---
76. Numiti care antidoti se folosesc in tratamentul intoxicatiei cu
mercur:
a) [x] Unitiol
b) [x] D-penicilamina
c) [ ] Atropina
d) [ ] Prozerina
e) [ ] Bendazol
---
77. Numiti antidotii folositi in cazurile intoxicatiilor acute cu
substante fosfororganice:
a) [x] Atropina
b) [x] Dipiridoxin
c) [ ] Sulfat de magneziu
d) [ ] Enalapril
e) [ ] Adrenalina
---
78. Dupa mecanismul de actiune carcinogenii se clasifica in:
a) [x] Cu actiune directa
b) [x] Cu actiune indirecta
c) [ ] Cu actiune completa
d) [ ] Cu actiune incompleta
e) [ ] Cu actiune mixta
---
79. In stabilirea diagnosticului de astm bronsic profesional au
importanta:
a) [x] Ruta profesionala
b) [x] Aparitia acceselor in conditii nocive
c) [x] Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectati
d) [x] Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectati
e) [ ] Analiza sangelui
---
80. Tabloul clinic al bronsitei cronice de praf se caracterizeaza prin
urmatoarele manifestari:
a) [x] Debut insidios cu tuse uscata sau productiva
b) [x] Evolueaza in faze
c) [ ] Anemie
d) [x] Dezvoltare rapida a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilor
e) [x] Alterare difuza a arborelui bronsic
---
81. Alegeti cea mai frecventa afectiune profesionala a aparatului
respirator:
a) [x] Silicoza
b) [x] Asbestoza
c) [x] Antracoza
d) [ ] Talcoza
e) [ ] Mixta---

CARDIOLOGIE

DEREGLARI DE RITM (BLOCURI CARDIACE)


1. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticata
electrocardiografic
a) [ ] Blocul atrioventricular de gr.I
b) [ ] Blocul complet de ram drept a fascicolului His
c) [x] Blocul sinoatrial de gr. I
d) [ ] Blocul atrioventricular de gr. III
e) [ ] Blocul sinoatrial de gr. II
---
2. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifesta
prin:
a) [x] lipsa periodica a 1,2,3 complexe PQRS
b) [ ] lipsa periodica a complexelor QRS
c) [ ] pauze compensatorii complete dupa complexul PQRST
d) [ ] contractii atriale si ventricularare frecvente
e) [ ] alungirea intervalului PQ
---
3. CS. Numiti dereglarea de conductibilitate caracterizata ECG prin
perioade Wenckebach:
a) [ ] bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)
b) [x] bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
c) [ ] bloc atrioventricular gradul III
d) [ ] bloc complet de ramura dreapta a fasciculului His
e) [ ] bloc de ramura stanga a fasciculului His
---
4. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial si atrioventricular de gr. II
tip II (Mobitz II) avansat este:
a) [ ] Palpitatii
b) [ ] Dispnee de tip mixt la efort moderat
c) [ ] Cefalee
d) [x] Stari sincopale
e) [ ] Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
---
5. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifesta electrocardiografic
prin:
a) [ ] Interval QRS alungit
b) [ ] Unde P negative inaintea complexului QRST
c) [x] Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2 sec
d) [ ] Intervale PQ diferite
e) [ ] Unde delta
---
6. CS. In blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atesta:
a) [ ] lipsa periodica a complexului PQRST
b) [ ] lipsa undei P
c) [x] lipsa periodica a complexelor QRS
d) [ ] prezenta undelor "f"
e) [ ] prezenta undelor "F"
---
7. CS. Numiti semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de
gradul III:
a) [x] Nici unul din impulsurile atriale nu se propaga spre ventricule
b) [ ] Incetinirea treptata a propagarii impulsurilor spre ventricule
c) [ ] Lipsa periodica a complexelor PQRST
d) [ ] Oprirea temporara a activitatii electrice a nodului sinusal
e) [ ] Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
---
8. CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se
manifesta prin:
a) [ ] raportul contractiilor atriale si celor ventriculare este de 3:1
b) [x] contractii atriale si ventriculare independente
c) [ ] pauze sinusale fara unda P
d) [ ] lipsa periodica a complexelor PQRST
e) [ ] lipsa periodica a 1,2,3 complexe QRST cu interval PP iregulat
---
9. CS. Mentionati semnul ECG caracteristic blocului complet de
ramura dreapta a fasciculului His
a) [x] prezenta undelor R largi, crosetate in III, AVF, V1, V2
b) [ ] alungirea intervalului PQ
c) [ ] scurtarea intervalului PQ
d) [ ] unde R largi, crosetate in I, AVL, V5, V6
e) [ ] unde S largi in III, AVF, V1, V2
---
10. CS. Mentionati semnul ECG caracteristic blocului complet de
ramura stanga a fasciculului His
a) [ ] prezenta undelor R largi, crosetate in III, AVF, V1, V2
b) [ ] alungirea intervalului PQ
c) [ ] scurtarea intervalului PQ
d) [x] unde R largi, crosetate in I, AVL, V5, V6
e) [ ] unde S largi in I, AVL, V5, V6
---
11. CS. Mentionati indicatia directa a cardioverterului-defibrilatorului
implantabil:
a) [x] Recidive de fibrilatie ventriculara la intervale variabile de timp
b) [ ] Bloc atrioventricular complet
c) [ ] Fibrilatie atriala
d) [ ] Fluter atrial
e) [ ] Bloc sinoatrial complet
---
12. CM.Numiti cauzele asistoliei:
a) [x] blocul atrioventricular gr.III
b) [x] oprirea temporara a impulsurilor sinusale
c) [ ] ritm ectopic din jonctiunea atrioventriculara de mijloc
d) [x] blocul sinoatrial complet
e) [ ] fibrilatia atriala cronica
---
13. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:
a) [x] Extensiunea fibrelor miocardice
b) [x] Schimbarile echilibrului electrolitic
c) [x] Actiunea catecolaminelor
d) [x] Infarctul miocardic
e) [ ] Potential de membrana - 90 mV
---
14. CM. Mentionati mecanismele electrofiziologice a tulburarilor de
ritm
a) [ ] Automatism normal
b) [x] Cresterea automatismului normal
c) [x] Aparitia automatismului patologic
d) [x] Postdepolarizari precoce
e) [x] Posdepolarizari tardive
---
15. CM. Ce ECG caracteristica au blocurile sinoatriale gradul II tip II
(Mobitz II)
a) [ ] pauze compensatorii complete dupa complexul PQRST
b) [ ] pauze compensatorii incomplete dupa complexul PQRST
c) [x] pauze „sinusale" fara unda P
d) [x] durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P
normale
e) [ ] pauza „sinusala" este precedata de descresterea progresiva a
intervalelor P-P
---
16. CM. Sindromul Morgani - Adams - Stockes, in varianta „clasica"
se manifesta prin:
a) [ ] tahiaritmie
b) [x] debut brusc
c) [x] stare sincopala cu paliditate pronuntata
d) [x] hiperemie reactiva dupa iesirea din criza
e) [x] caracter tranzitoriu
---
17. CM. Mentionati afirmatiile corecte pentru blocul atrioventricular
de gr. I
a) [x] Pastrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule
b) [x] Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
c) [x] Se inregistreaza la varstnici
d) [ ] Interval PQ sau PR sub 0,12 sec
e) [ ] Alungirea treptata a intervalului PQ
---
18. CM. Numiti caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I
(Mobitz I):
a) [x] Alungirea progresiva a intervalului PQ sau PR
b) [x] Omiterea unei contractii ventriculare cu pastrarea contractiei
atriale
c) [x] Prezenta perioadelor Samoilov-Wenckebach
d) [x] Intervale RR iregulate
e) [ ] Intervale RR regulate
---
19. CM. In blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt
caracteristice:
a) [ ] Perioade Samoilov-Wenckebach
b) [x] Intervale PP egale
c) [x] Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
d) [x] Pe traseul ECG se inregistreaza lipsa a 1,2,3 complexe QRS
e) [x] Nu sunt prezente perioade Samoilov-Wenckebach
---
20. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:
a) [ ] Bloc atrioventricular gr. II, tip II
b) [ ] Bloc sinoatrial complet
c) [x] Bloc atrioventricular complet
d) [ ] Extrasistolie ventriculara frecventa
e) [x] Fibrilatie atriala
---
21. CM. Mentionati caracteristicele blocului atrioventricular de
gradul III cu sediul in nodul atrioventricular:
a) [x] Este adeseori congenital
b) [x] La majoritatea pacientilor se inregistreaza ritm AV jonctional cu
FCC 40 - 60 b/min
c) [x] In timpul efortului fizic si in caz de stres FCC se accelereaza pana
la 100 b/min
d) [ ] FCC nu depaseste 40 b/min
e) [ ] Este aproape intotdeauna dobandit
---
22. CM. Mentionati caracteristicele blocului atrioventricular de
gradul III cu sediul in sistemul His - Purkinje:
a) [ ] Este adeseori congenital
b) [x] Pacientii prezinta stari sincopale
c) [ ] In timpul efortului fizic si in caz de stres FCC se accelereaza pana
la 100 b/min
d) [x] Frecventa ritmului de „scapare" nu depaseste 40 b/min
e) [x] Este aproape intotdeauna dobandit
---
23. CM. Notati dereglarile de ritm care se manifesta prin stari
sincopale:
a) [x] Fibrilatie ventriculara
b) [ ] Fibrilatie atriala
c) [x] Flutter ventricular
d) [x] Tahicardie ventriculara
e) [x] Bloc atrioventricular complet
---
24. CM. In blocul complet de ramura stanga a fasciculului His pe ECG
se atesta:
a) [x] durata QRS depaseste 0,12 sec
b) [x] complexe ventriculare de tip S in III, AVF, V1, V2
c) [ ] complexe ventriculare de tip S in I, AVL, V5, V6
d) [x] complexe ventriculare de tip R in I, AVL, V5, V6
e) [ ] durata QRS 0,10 - 0,12 sec
---
25. CM. Numiti semnele ECG a blocului incomplet de ramura dreapta
a fasciculului His:
a) [ ] largirea complexelor QRS peste 0,12 sec
b) [x] complexe ventriculare de tip rsR in derivatiile III, AVF, V1, V2
c) [x] lipsa undelor Q si prezenta undelor S largi in derivatiile V5, V6
d) [ ] ritm ventricular
e) [x] durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
---
26. CM. Mentionati afirmatiile corecte pentru sindromul Wolff-
Parkinson-White:
a) [x] Prezenta unei cai ascesorii care leaga direct atriile de ventriculi
b) [x] Impulsul atrial se propaga concomitent pe calea nodohisiana si a
fascicolului Kent
c) [x] Depolarizarea precoce a ventriculelor
d) [x] Prezenta undei delta pe traseul ECG
e) [ ] Intervalul P-Q in limitele 0,12- 0,20 sec
---
27. CM. Blocul incomplet de ramura stanga anterioara a fasciculului
His se caracterizeaza prin:
a) [x] complexe de tip R in I, AVL, V5, V6
b) [x] axa electrica deviata brusc in stanga
c) [x] complexe de tip S in III, AVF, V1, V2
d) [x] durata QRS 0,1 - 0,12 sec
e) [ ] ritm jonctional
---
28. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se
manifesta prin:
a) [x] Prezenta undei delta
b) [x] Intervale RR egale
c) [x] Unda P normala cu interval P-Q sub 0,12 sec
d) [ ] Interval P-Q peste 0,18 sec
e) [ ] Alungirea progresiva a intervalului P-Q
---
29. CM. Mentionati indicatiile pentru implantarea
cardiostimulatorului permanent:
a) [x] Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie
simptomatica
b) [x] Sindromul Frederica
c) [x] Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec
d) [x] Bloc atrioventricular de gr. II persistent dupa infarct miocardic
anterior acut
e) [ ] Fibrilatie ventriculara
---
30. Ce dereglari de conductibilitate pot fi diagnosticate
electrocardiografic:
a) [x] Blocul atrioventricular de gr.I
b) [x] Blocul complet de ramura dreapta a fascicolului His
c) [ ] Blocul sinoatrial de gr. I
d) [x] Blocul atrioventricular de gr. III
e) [x] Blocul sinoatrial de gr. II
---
31. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifesta
prin:
a) [x] perioade de pauze „sinusale" fara unda P
b) [x] lipsa periodica a complexelor PQRS
c) [ ] pauze compensatorii complete dupa complexul PQRST
d) [ ] contractii atriale si ventricularare frecvente
e) [ ] alungirea intervalului PQ
---
32. Numiti dereglarile de conductibilitate caracterizate
electrocardiografic prin perioade Samoilov - Wenckebach:
a) [x] bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
b) [x] bloc atrioventricular gradul II, tip I (Mobitz I)
c) [ ] bloc atrioventricular gradul III
d) [ ] bloc complet de ramura dreapta a fasciculului His
e) [ ] bloc de ramura stanga a fasciculului His
---
33. Clinic blocurile sinoatrial si atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz
II) se manifesta prin:
a) [ ] Palpitatii
b) [ ] Dispnee de tip mixt la efort moderat
c) [x] Stari presincopale
d) [x] Stari sincopale
e) [ ] Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
---
34. Blocul atrioventricular gr.I se manifesta electrocardiografic prin:
a) [ ] Interval QRS alungit
b) [ ] Unde P negative inaintea complexului QRST
c) [x] Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2 sec
d) [x] Intervale PQ egale
e) [ ] Unde delta
---
35. In blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atesta:
a) [x] lipsa periodica a complexului QRST
b) [ ] lipsa undei P
c) [x] unda P fara complex QRST
d) [ ] prezenta undelor "f"
e) [ ] prezenta undelor "F"
---
36. CM. Numiti semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular
de gradul III:
a) [x] Niciunul din impulsurile atriale nu se propaga spre ventricule
b) [x] Contractii atriale si ventriculare independente
c) [ ] Lipsa periodica a complexelor PQRST
d) [ ] Oprirea temporara a activitatii electrice a nodului sinusal
e) [ ] Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventriculi la atrii
---
37. Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifesta prin:
a) [x] contractii atriale si ventriculare independente
b) [x] sindrom Morgan-Adams-Stocs
c) [x] stari sincopale
d) [ ] lipsa periodica a complexelor PQRST
e) [ ] lipsa periodica a complexelor QRST cu intervale PP inegale
---
38. Mentionati semnele EKG caracteristice blocului complet de
ramura dreapta a fasciculului His:
a) [x] prezenta undelor R largi, crosetate in III, AVF, V1, V2
b) [ ] alungirea intervalului PQ
c) [ ] scurtarea intervalului PQ
d) [x] unde S largi, crosetate in I, AVL, V5, V6
e) [ ] unde S largi in III, AVF, V1, V2
---
39. Mentionati semnele EKG caracteristice blocului complet de
ramura stanga a fasciculului His:
a) [x] prezenta undelor S largi, crosetate in III, AVF, V1, V2
b) [ ] alungirea intervalului PQ
c) [ ] scurtarea intervalului PQ
d) [x] unde R largi, crosetate in I, AVL, V5, V6
e) [ ] unde S largi in I, AVL, V5, V6
---
40. CM. Mentionati indicatile cardioverterului-defibrilatorului
implantabil:
a) [x] Recidive de fibrilatie ventriculara la intervale variabile de timp
b) [ ] Bloc atrioventricular complet
c) [x] Tahicardie ventriculara recidivanta
d) [ ] Flutter atrial
e) [ ] Bloc sinoatrial complet
---
41. Numiti cauza asistoliei:
a) [x] blocul atrioventricular gr.III
b) [ ] fluterul atrial
c) [ ] ritm ectopic din jonctiunea atrioventriculara de mijloc
d) [ ] blocul sinoatrial gr.I
e) [ ] fibrilatia atriala cronica
---
42. CS. Mentionati potentialul de repaus a celulei miocardice
contractile:
a) [ ] Potential de membrana + 20 mV
b) [ ] Potential de membrana - 20 mV
c) [ ] Potential de membrana - 60 mV
d) [ ] Potential de membrana + 90 mV
e) [x] Potential de membrana - 90 mV
---
43. CS. Mentionati mecanismele electrofiziologice a tulburarilor de
ritm cu exceptia
a) [x] Automatism normal
b) [ ] Automatism normal crescut
c) [ ] Automatism patologic
d) [ ] Postdepolarizari precoce
e) [ ] Posdepolarizari tardive
---
44. CS. Blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II),
electrocardiografic prezinta
a) [ ] pauze compensatorii complete dupa complexul PQRST
b) [ ] pauze compensatorii incomplete dupa complexul PQRST
c) [ ] pauze „sinusale" cu unda P fara complex QRS
d) [x] durata pauzei „sinusale" corespunde cu 2,3 sau mai multe
intervale P - P normale
e) [ ] pauza este precedata de descresterea progresiva a intervalelor P-
P
---
45. CS. Sindromul Morgani - Adams - Stockes se intalneste la
pacientii cu:
a) [ ] tahiaritmie
b) [ ] fibrilatie atriala
c) [x] bloc atrioventricular de gr. III
d) [ ] flutter ventricular
e) [ ] tahicardie ventriculara
---
46. CS. Mentionati afirmatia corecta pentru blocul atrioventricular de
gr. I
a) [ ] Nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventricule
b) [x] Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
c) [ ] Se inregistreaza frecvent la copiii
d) [ ] Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
e) [ ] Alungirea treptata a intervalului PQ
---
47. CS. Numiti semnul electrocardiografic caracteristic blocului
atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
a) [ ] Pauza compensatorie completa
b) [ ] Omiterea a 2,3 contractii ventriculare cu pastrarea contractiei
atriale
c) [x] Prezenta perioadelor Samoilov-Wenckebach
d) [ ] Intervale PQ regulate
e) [ ] Intervale RR regulate
---
48. CS. In blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt
caracteristice:
a) [ ] Perioade Samoilov-Wenckebach
b) [ ] Intervale PP diferite
c) [ ] Toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
d) [x] Pe traseul ECG se inregistreaza lipsa a 1,2,3 complexe QRS
e) [ ] Pe traseul ECG se inregistreaza lipsa a 1,2,3 complexe PQRS
---
49. CS. Sindromul tahi - bradi necesita implantare de:
a) [ ] Cardiovertel-defibrilator
b) [x] Cardiostimulator
c) [ ] Valva cardiaca
d) [ ] Stent bar-metalic
e) [ ] Stent cu impregnare medicamentoasa
---
50. CM. Mentionati medicamentele care pot induce blocului
atrioventricular de gradul I:
a) [x] Digoxina
b) [x] Metoprololul
c) [x] Amiodarona
d) [ ] Amlodipina
e) [ ] Spironolactona
---
51. CS. Mentionati medicamentul care poate induce sindromul
Frederic:
a) [x] Digoxina
b) [ ] Metoprololul
c) [ ] Amiodarona
d) [ ] Amlodipina
e) [ ] Spironolactona
---
52. CM. Notati dereglarile de ritm care se manifesta prin dereglari
severe ale hemodinamicii:
a) [x] Fibrilatiea ventriculara
b) [x] Tahicardiea jonctionala cu frecventa inalta
c) [x] Fluterul ventricular
d) [x] Tahicardiea ventriculara
e) [ ] Blocul atrioventricular gr. I
---
53. CM. In blocul incomplet de ramura stanga a fasciculului His pe
EKG se atesta:
a) [ ] durata QRS depaseste 0,12 sec.
b) [x] complexe ventriculare de tip S in III, AVF, V1, V2
c) [ ] complexe ventriculare de tip S in I, AVL, V5, V6
d) [x] complexe ventriculare de tip R in I, AVL, V5, V6
e) [x] durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
---
54. CM. Numiti semnele ECG a blocului complet de ramura dreapta a
fasciculului His:
a) [x] largirea complexelor QRS peste 0,12 sec
b) [x] complexe ventriculare de tip rsR in derivatiile III, AVF, V1, V2
c) [x] lipsa undelor Q si prezenta undelor S largi in derivatiile V5, V6
d) [ ] ritm ventricular
e) [ ] durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
---
55. CS. Mentionati afirmatiile corecte pentru sindromul Wolff-
Parkinson-White, cu exceptia:
a) [ ] Prezenta unei cai ascesorii care leaga direct atriul de ventricul
b) [ ] Impulsul atrial se propaga concomitent pe calea nodohisiana si a
f.Kent
c) [ ] Depolarizarea precoce a ventriculelor
d) [ ] Prezenta undei delta pe traseul ECG
e) [x] Intervalul P-Q in limitele 0,12- 0,20 sec
---
56. CM. Blocul complet de ramura stanga anterior a fasciculului His
se caracterizeaza prin:
a) [x] complexe de tip R in I, AVL, V5, V6
b) [x] axa electrica a cordului deviata brusc in stanga
c) [x] complexe de tip S in III, AVF, V1, V2
d) [ ] durata QRS 0,1 - 0,12 sec
e) [ ] axa electrica a cordului deviata brusc in dreapta
---
57. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se
manifesta prin:
a) [x] Prezenta undei delta
b) [ ] Intervale RR inegale
c) [x] Unda P normala cu interval P-Q sub 0,12 sec
d) [ ] Interval P-Q peste 0,2 sec
e) [ ] Alungirea progresiva a intervalului Q - T
---
58. CS. Mentionati indicatiile pentru implantarea
cardiostimulatorului permanent, cu exceptia:
a) [ ] Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie
simptomatica
b) [ ] Sindromul Frederica
c) [ ] Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
d) [ ] Bloc atrioventricular de gr. II persistent dupa infarct miocardic
anterior acut
e) [x] Fibrilatie ventriculara
---
59. CS. Indicati dereglarea de ritm in care veti folosi
electrocardiostimulare transesofagiana:
a) [x] Flutter atrial
b) [ ] Tahicardie ventriculara
c) [ ] Fibrilatie ventriculara
d) [ ] Flutter ventricuar
e) [ ] Bloc bifascicular
---
60. CM. Indicati dereglarile de ritm in care veti folosi
electrocardiostimulare transesofagiana:
a) [x] Flutter atrial
b) [x] Tahicardii paroxistice AV reciproc
c) [ ] Fibrilatie ventriculara
d) [ ] Flutter ventricuar
e) [ ] Bloc bifascicular
---
ENDOCARDITA INFECTIOASA

61. CS. Endocardita infectioasa este o maladie:


a) [ ] Degenerativa
b) [ ] Distructiva
c) [x] Infectioasa
d) [ ] Congenitala
e) [ ] Ereditara
---
62. CS. Endocardita infectioasa afecteaza cel mai rar:
a) [ ] Valva mitrala
b) [ ] Valva aortala
c) [ ] Valva tricuspida
d) [ ] Valva arterei pulmonare
e) [x] Valva Eustache
---
63. CS. Numiti agentul infectios predominant in endocardita
infectioasa a utilizatorilor de droguri intravenos si a pacientilor cu
proteze valvulare:
a) [ ] Streprococul virdans
b) [ ] Streptococul β haemoliticus
c) [x] Stafilococul aureus
d) [ ] Stafilococul epidermicus
e) [ ] Enterococul faecalis
---
64. CS. Numiti autorul carui ii apartine prima descriere detaliata a
endocarditei infectioase:
a) [ ] E. Libman
b) [x] W. Osler
c) [ ] H. Schottmuller
d) [ ] W. Thayer
e) [ ] S. Jaccoud
---
65. CS. Tratamentul endocarditei infectioase include urmatoarele
medicamente in afara de:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Antimicotice
c) [ ] Glicozide cardiace
d) [x] Anticoagulante
e) [ ] Βeta blocante
---
66. CS. Numiti doza profilactica de Amoxacilina la pacientii cu risc
inalt pentru dezvoltarea endocarditei infectioase.
a) [ ] 500mg/zi cu 2 ore inainte de procedura stomatologica
b) [ ] 500 mg/zi dupa procedura stomatologica
c) [x] 2-3g cu 1 ora inainte de procedura stomatologica
d) [ ] 1g/zi cu 2 ore inainte de procedura stomatologica
e) [ ] 500 mg/zi in 4 prize
---
67. CS. Mentionati la ce interval se permite extirparea dintilor la
pacientii cu endocardita infectioasa in anticedenta, pentru a preveni
recurenta unui nou epizod:
a) [ ] 2 dinti in zi
b) [ ] 3dinti in zi
c) [ ] 1 dinte in zi
d) [ ] 1dinte in 3 zile
e) [x] 1dinte in 10 zile
---
68. CS. Endocardita infectioasa streptococica meticilin - rezistenta se
trateaza in exclusivitate cu:
a) [ ] Penicilina G
b) [ ] Ceftriaxona
c) [x] Vancomicina
d) [ ] Ciprofloxacina
e) [ ] Amoxacilina
---
69. CS. Numiti cea mai frecventa si mai grava complicatie a
endocarditei infectioase:
a) [ ] Evenimente embolice
b) [x] Insuficienta cardiaca „osleriana"
c) [ ] Glomerulonefrita
d) [ ] Encefalita
e) [ ] Hepatita toxica
---
70. CS. Numiti cea mai informativa analiza de laborator in
endocardita infectioasa:
a) [ ] Analiza generala a sangelui
b) [ ] Urea
c) [ ] Proteina C reactiva
d) [x] Hemocultura
e) [ ] Urocultura
---
71. CM. Mentionati unde se localizeaza grefa microbiana in
endocardita infectioasa:
a) [x] Valvele native
b) [x] Valva Eustache
c) [ ] Valva ileocecala
d) [x] Protezele valvulare
e) [x] Defectul septal ventricular
---
72. CM. Indicati criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de
endocardita infectioasa:
a) [ ] Febra ≥ 380C
b) [ ] Febra ≤ 380C
c) [x] Hemocultura pozitiva din trei vene periferice
d) [ ] Hemocultura pozitiva dintr-o singura proba
e) [x] Prezenta vegetatiilor la ecocardiografie
---
73. CM. Notati manifestarile clinice esentiale ale endocarditei
infectioase
a) [ ] Diaree
b) [ ] Voma
c) [x] Frisoane
d) [x] Sudoratie sporita
e) [x] Febra
---
74. CM. Mentionati complicatiile predominante in endocardita
infectioasa de cord drept:
a) [x] Pneumonii septice
b) [x] Pneumonii multifocale distructive
c) [ ] Embolii cerebrale
d) [ ] Embolii coronariene
e) [x] Abcese pulmonare
---
75. CM. Notati complicatiile embolice specifice pentru endocardita
infectioasa de cord stang:
a) [x] Embolii renale
b) [x] Embolii cerebrale
c) [x] Embolii splenice
d) [x] Embolii coronariene
e) [ ] Abcese pulmonare
---
76. CM. Mentionati maladiile care necesita obligatoriu profilaxia
endocarditei infectioase:
a) [x] Prolapsul de valva mitrala cu regurgitare semnificativa
b) [ ] Cardiopatiea ichemica
c) [x] Cardiopatiea hipertrofica
d) [x] Protezele valvulare
e) [x] Endocardita infectioasa in antecedente
---
77. CM.Mentionati afirmatiile corecte pentru endocardita infectioasa
activa:
a) [x] Primele 2 luni de la debutul EI
b) [x] Prezenta hemoculturilor pozitive si persistenta febrei indiferent
de durata maladiei
c) [x] Dovedirea inflamatiei endocardului prin examen morfologic
d) [x] Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
e) [ ] Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
---
78. CM. Numiti afirmatiile corecte pentru endocardita infectioasa de
proteza precoce:
a) [x] Agentiii infectiosi predominanti sunt stafilococii si streptococii
b) [x] Complicatiile embolice constituie un procent inalt si o cauza a
mortalitatii
c) [x] Se dezvolta in primele 6 luni dupa protezare
d) [ ] Poarta denumirea de endocardita infectioasa comunitara
e) [x] Se mai numeste endocardita infectioasa nozocomiala
---
79. CM.Tratamentul insuficientei cardiace in endocardita infectioasa
se efectuiaza prin:
a) [x] Corectie chirurgicala a valvulopatiei
b) [x] Administrarea glucozidelor cardiace
c) [x] Administrarea diureticelor
d) [ ] Administrarea glucocorticosteroizilor
e) [x] Administrarea preparatelor vazodilatatoare
---
80. CM. Indicati afirmatiile corecte pentru endocardita infectioasa:
a) [x] Este o maladie infectioasa
b) [x] Este o maladie cu leziuni vegetante pe valvele native
c) [x] Este o maladie cu dehiscenta de proteza
d) [x] Este o maladie cu hemoculturi pozitive
e) [ ] Este o maladie cu frotiu pozitiv din nazofaringe
---
81. CM. Indicati ce valve sunt afectate in endocardita infectioasa:
a) [x] Valvele native
b) [x] Valvele protetice mecanice
c) [x] Valvele protetice biologice
d) [x] Valvele intacte
e) [ ] Valvele ileocecale
---
82. CS. Numiti agentul infectios predominant in endocardita
infectioasa de proteza:
a) [ ] Streprococcus virdans
b) [ ] Streptococcus bovis
c) [ ] Enterococcus faecalis
d) [ ] Staphiylococcus epidermidis
e) [x] Staphiylococcus aureus
---
83. CS. Numiti agentul infectios predominant in endocardita
infectioasa a utilizatorilor de droguri intravenos:
a) [ ] Staphiylococcus epidermidis
b) [x] Staphiylococcus aureus
c) [ ] Streprococcus virdans
d) [ ] Streptococcus bovis
e) [ ] Enterococcus faecalis
---
84. CS. Numiti agentul infectios predominant in endocardita
infectioasa la pacientii care nu respecta igiena dentara:
a) [x] Streprococcus virdans
b) [ ] Streptococcus bovis
c) [ ] Enterococcus faecalis
d) [ ] Staphiylococcus epidermidis
e) [ ] Staphiylococcus aureus
---
85. CM. Notati savantii care s-au ocupat cu cercetari in domeniu
endocarditei infectioase:
a) [x] E. Libman
b) [x] W. Osler
c) [x] H. Schottmuller
d) [ ] L. Nicolaev
e) [ ] V. Socoteanu
---
86. CM. Mentionati ce medicamente include tratamentul
endocarditei infectioase:
a) [x] Antibiotice
b) [x] Antimicotice
c) [x] Glucozide cardiace
d) [ ] Anticoagulante
e) [x] Βeta blocante
---
87. CS. Numiti doza de tratament si calea de administrarea a
Daptomicinei la pacientii cu endocardita infectioasa provocata de
Staphylococcus aureus:
a) [x] 300 - 500 mg/zi intravenos perfuzie
b) [ ] 1gr/zi intravenos bolus
c) [ ] 3 g/zi per os
d) [ ] 1 g/zi per os
e) [ ] 500 mg/zi in 4 prize intramuscular
---
88. CS. Numiti doza de tratament a Vancomicinei la pacientii cu
endocardita infectioasa provocata de stafilococii meticilinrezistenti:
a) [ ] 500 mg/zi intravenos perfuzie
b) [ ] 1 g/zi intravenos perfuzie
c) [x] 2 g/zi intravenos perfuzie in 2 prize
d) [ ] 500 mg/zi intravenos bolus
e) [ ] 1 g/zi intravenos bolus
---
89. CM. Indicati preparatele de elective in tratamentul endocarditei
infectioase stafilococice meticilin-rezistente:
a) [ ] Penicilina G
b) [x] Daptomicina
c) [x] Vancomicina
d) [ ] Augmentina
e) [ ] Amoxacilina
---
90. CM. Numiti complicatiile endocarditei infectioase:
a) [x] Glomerulonefrita
b) [x] Embolii
c) [x] Insuficienta cardiaca
d) [ ] Torticolism
e) [x] Hepatita toxica
---
91. CM. Numiti cele mai informative investigatii in diagnosticul
endocarditei infectioase:
a) [x] Ecocardiografia
b) [ ] Electrocardiografia
c) [ ] Proteina C reactiva
d) [x] Hemocultura
e) [ ] Urocultura
---
92. CS. Grefa microbiana in endocardita infectioasa se localiazeaza
pe urmatoarele valve cu exceptia:
a) [ ] Valvele native
b) [ ] Valva Eustache
c) [x] Valva ileocecala
d) [ ] Protezele valvulare
e) [ ] Valve intacte
---
93. CM. Mentionati criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului
de endocardita infectioasa:
a) [ ] Febra ≥ 380C
b) [x] Abces miocardic la ecocardiografie
c) [x] Hemocultura positiva din trei vene periferice
d) [x] Dehiscenta de proteza la ecocardiografie
e) [x] Prezenta vegetatiilor la ecocardiografie
---
94. CM. Notati manifestarile clinice ale endocarditei infectioase
a) [x] Febra cu frisoane
b) [ ] Diaree
c) [x] Dispnee inspiratorie
d) [x] Tahicardie
e) [x] Sudoratie sporita
---
95. CS. Indicati ce embolii predomina in endocardita infectioasa de
cord drept:
a) [x] Pulmonare cu pneumonii septice
b) [ ] Coronariene
c) [ ] Cerebrale
d) [ ] Mezinteriale
e) [ ] Splenice
---
96. CS. Notati complicatiile embolice specifice pentru endocardita
infectioasa de cord stang cu exceptia:
a) [ ] Embolii renale
b) [ ] Embolii cerebrale
c) [ ] Embolii splenice
d) [ ] Embolii coronariene
e) [x] Pneumonii septice
---
97. CM. Profilaxia endocarditei infectioase se efectueaza obligatoriu
la pacientii cu:
a) [ ] Infarct miocardic vechi
b) [ ] Angina pectorala
c) [x] Cardiopatie hipertrofica
d) [x] Proteze valvulare
e) [x] Endocardita infectioasa in antecedente
---
98. CM. Mentionati in ce cazuri endocardita infectioasa se considera
activa:
a) [x] Persitenta febrei
b) [x] Prezenta hemoculturilor pozitive
c) [x] Dovedirea inflamatiei endocardului prin examen morfologic
d) [x] Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
e) [ ] Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
---
99. CM. Numiti afirmatiile corecte pentru endocardita infectioasa de
proteza precoce:
a) [x] Agentiii infectiosi predominanti sunt stafilococii si streptococii
b) [x] Complicatiile embolice constituie un procent inalt
c) [x] Se dezvolta in primele 6 luni dupa protezare
d) [ ] Poarta denumirea de endocardita infectioasa comunitara
e) [x] Prezinta o mortalitate de 50%
---
100. CM. Mentionati metodele tratamentului insuficientei cardiace
in endocardita infectioasa:
a) [x] Corectie chirurgicala a valvulopatiei
b) [x] Administrarea glucozidelor cardiace
c) [x] Administrarea diureticelor
d) [ ] Administrarea anticoagulantelor orale
e) [x] Administrarea preparatelor vazodilatatoare
---
101. CM.In ce cazuri este indicat tratamentul chirurgical al
endocarditei infectioase:
a) [x] Endocardita fungica
b) [ ] Endocardita streptococica
c) [x] Endocardita infectioasa complicata cu abces miocardic
d) [ ] Endocardita infectioasa complicata cu glomerulonefrita
e) [x] Endocardita infectioasa rezistenta la tratamentul antibacterian
---
102. CM.Numiti criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de
endocardita infectioasa:
a) [x] Febra ≥ 380C
b) [x] Hemocultura pozitiva din o proba serologica
c) [ ] Dehiscenta de proteza la ecocardiografie
d) [x] Suspectii de vegetatii la ecocardiografie
e) [x] Factori cardiaci predispozanti
---
103. CM. Notati criteriile Duke minore, pentru stabilirea
diagnosticului de endocardita infectioasa:
a) [x] Febra ≥ 380C
b) [x] Depistarea leziunilor Janeway
c) [ ] Hemocultura pozitiva din trei vene periferice
d) [x] Depistarea nodulilor Osler
e) [ ] Prezenta vegetatiilor la ecocardiografie
---
104. CM. Mentionati criteriile Duke minore, pentru stabilirea
diagnosticului de endocardita infectioasa:
a) [x] Febra ≥ 380C
b) [x] Factor reumatoid pozitiv
c) [ ] Hemocultura pozitiva din trei vene periferice
d) [x] Pete Roth
e) [ ] Prezenta vegetatiilor la ecocardiografie
---
105. CM. Mentionati pe ce structuri cardiace se localiazeaza grefa
microbiana in endocardita infectioasa:
a) [x] Valve native
b) [x] Cordaje valvulare
c) [ ] Artere carotide
d) [x] Tractul de ejectie a aortei
e) [ ] Artere femurale
---
106. CS. Numiti afirmatiile corecte pentru endocardita infectioasa de
proteza tardiva:
a) [ ] Agentiii infectiosi predominanti sunt stafilococii si streptococii
b) [ ] Complicatiile embolice constituie un procent inalt si cauza
mortalitatii
c) [ ] Se dezvolta in primele 6 luni dupa protezare
d) [x] Poarta denumirea de endocardita infectioasa comunitara
e) [ ] Se mai numeste endocardita infectioasa nozocomiala
---
107. CM. Numiti afirmatiile corecte pentru endocardita infectioasa
de proteza tardiva:
a) [ ] Agentiii infectiosi predominanti sunt stafilococii si streptococii
b) [ ] Complicatiile embolice constituie un procent inalt si cauza
mortalitatii
c) [x] Se dezvolta peste 1 an dupa protezare
d) [x] Poarta denumirea de endocardita infectioasa comunitara
e) [ ] Se mai numeste endocardita infectioasa nozocomiala
---
108. CM. Numiti formele noi ale endocarditei infectioase:
a) [x] Endocardita infectioasa a dispozitivelor intracardiace
b) [ ] Endocardita infectioasa a adolescentilor
c) [x] Endocardita infectioasa la varstnici
d) [x] Endocardita infectioasa a utilizatorilor de droguri intravenoase
e) [x] Endocardita infectioasa a pacientilor supusi hemodializei
---
109. CS. Numiti formele noi ale endocarditei infectioase cu exceptia:
a) [ ] Endocardita infectioasa a dispozitivelor intracardiace
b) [x] Endocardita infectioasa a adolescentilor
c) [ ] Endocardita infectioasa la varstnici
d) [ ] Endocardita infectioasa a utilizatorilor de droguri intravenoase
e) [ ] Endocardita infectioasa a pacientilor supusi hemodializei
---
110. CM. Mentionati maladiile cardiace predispozante pentru
dezvoltarea endocarditei infectioase:
a) [x] Cardiopatii congenitale
b) [x] Cardiopatii degenerative
c) [x] Cardiopatie hipertrofica
d) [ ] Hipertensiune arteriala
e) [ ] Infarct miocardic
---
111. CM. Numiti factorii cardiaci predispozanti pentru dezvoltarea
endocarditei infectioase:
a) [x] Valva aortica bicuspida
b) [x] Stenoza mitrala
c) [x] Defect septal ventricular
d) [ ] Hipertensiune arteriala
e) [x] Prolaps de valva mitrala cu regurgitare semnificativa
---
112. CS. Numiti factorul cardiac predispozant pentru dezvoltarea
endocarditei infectioase la populatia Republicii Moldova:
a) [ ] Stenturi intracardiace
b) [x] Valvulopatii reumatismale
c) [ ] Miocardita
d) [ ] Hipertensiune arteriala
e) [ ] Infarctul miocardic
---
113. CS. Numiti factorul predispozant pentru dezvoltarea
endocarditei infectioase de cord drept:
a) [ ] Extractii dentare
b) [ ] Hepatita virala
c) [ ] Cardiopatie hipertrofica
d) [x] Utilizarea drogurilor intravenos
e) [ ] Cardiopatie reumatismala
---
114. CM. Numiti poarta de intrare a infectiei in endocardita
infectioasa:
a) [x] Infectii
b) [x] Extractii dentare
c) [x] Hemodializa
d) [x] Igiena dentara precara
e) [ ] Varsta inaintata
---
115. CS. Numiti cea mai frecventa poarta de intrare a endocarditei
infectioase de cord drept:
a) [ ] Infectii respiratorii
b) [ ] Extractii dentare
c) [x] Utilizarea drogurilor intravenos
d) [ ] Igiena dentara precara
e) [ ] Varsta inaintata
---
116. CM. Numiti cele mai frecvente comorbiditati ce predispun la
dezvoltarea endocarditei infectioase la pacientii din Republica
Moldova.
a) [x] Ciroza hepatica
b) [x] Hepatitele
c) [x] Diabetul zaharat
d) [ ] SIDA
e) [ ] Luesul
---
117. CS. Mentionati cate saptamani de terapie antimicrobiana
necesita pacientul cu endocardita infectioasa streptococica:
a) [ ] 1 saptamana
b) [ ] 2 saptamani
c) [ ] 3 saptamani
d) [x] 4 saptamani
e) [ ] 6 saptamani
---
118. CS. Mentionati cate saptamani de terapie antimicrobiana
necesita pacientul cu endocardita infectioasa de proteza de etiologie
stafilococica:
a) [ ] 1 saptamana
b) [ ] 2 saptamani
c) [ ] 4 saptamani
d) [ ] 6 saptamani
e) [x] 8 saptamani
---
119. CM. Mentionati afirmatiile corecte pentru endocardita
infectioasa vindecata:
a) [x] Iradicarea definitiva a infectiei
b) [x] Temperatura corporala normala
c) [x] VSH in limite normale si hemoculturi negative in decurs de 1 an
dupa finisarea curei de tratament
d) [ ] VSH in limite normale si hemoculturi negative in decurs de 1 luna
dupa finisarea curei de tratament
e) [ ] VSH in limite normale si hemoculturi negative in decurs de 6 luni
dupa finisarea curei de tratament
---
120. CM. Mentionati in ce cazuri nu este indicat tratamentul
chirurgical al endocarditei infectioase:
a) [ ] Endocardita fungica
b) [x] Endocardita streptococica
c) [x] Endocardita stafilococica
d) [x] Endocardita cu bacili gramm negativi
e) [x] Endocardita enterococica
---
VALVULOPATIILE

121. CS. Numiti cea mai informativa investigatie paraclinica pentru


stabilirea diagnosticului de valvulopatie reumatismala
a) [ ] Electrocardiografia
b) [x] Ecocardiografia
c) [ ] Fonocardiografia
d) [ ] CT cordului
e) [ ] RMN a cordului
---
122. CS. Numiti complicatia necaracteristica pentru insuficienta
mitrala:
a) [ ] Fibrilatie atriala
b) [ ] Edem pulmonar
c) [ ] Embolii sistemice
d) [x] Hemoragie gastrica
e) [ ] Astm cardiac
---
123. CS.Ce medicamente nu include tratamentul insuficientei mitrale
manifeste::
a) [ ] Inhibitorii enzimei de conversie
b) [ ] Beta blocanti
c) [ ] Diuretici
d) [ ] Glicozide cardiace
e) [x] Alfa mimetice
---
124. CS. Numiti cea mai frecventa cauza in dezvoltare a stenozei
mitrale la populatia din Republica Moldova:
a) [ ] Pneumonia
b) [ ] Scarlatina
c) [x] Febra reumatismala acuta
d) [ ] Endocardita infectioasa
e) [ ] Lupusul eritematos sistemic
---
125. CS. Numiti cea mai frecventa dereglare de ritm in stenoza
mitrala:
a) [ ] Bradicardia sinusala
b) [ ] Extrasistolia ventriculara
c) [x] Fibrilatia atriala
d) [ ] Fibrilatia ventriculara
e) [ ] Bloc atrioventricular de gr.II
---
126. CS. Numiti cauza aparitiei crizelor anginoase tipice in stenoza
mitrala:
a) [ ] Afluxul sanguin marit catre cord
b) [ ] Marirea brusca a tensiunii in capilare
c) [ ] Staza in circuitul mic
d) [x] Comprimarea arterei coronariene stangi de catre atriul stang
marit
e) [ ] Comprimarea arterei coronariene drepte de catre atriul drept
marit
---
127. CS. Mentionati suprafata normala a orificiului aortic
a) [ ] 1,5 - 2,0 cm2
b) [ ] 2,0 - 2,5 cm2
c) [x] 2,5 - 3,0 cm
d) [ ] 3,0 - 4,0 cm
e) [ ] 4,0 - 5,0 cm2
---
128. CS. Mentionati valvulopatia care provoaca hipertrofie
concentrica severa de ventricul stang:
a) [ ] Stenoza mitrala
b) [x] Stenoza aortica
c) [ ] Insuficienta valvei mitrale
d) [ ] Insuficienta valvei aortice
e) [ ] Insuficienta valvei arterei pulmonare
---
129. CS. Mentionati valvulopatia in care tensiunea arteriala diastolica
poate atinge valori de 60 - 0 mmHg
a) [ ] Stenoza aortica
b) [ ] Stenoza mitrala
c) [ ] Stenoza arterei pulmonare
d) [ ] Insuficienta valvei mitrale
e) [x] Insuficienta valvei aortale
---
130. CS. Mentionati valorile normale ale fractiei de ejectie
a) [ ] 20 - 30 %
b) [ ] 40 - 60 %
c) [x] 50 - 80 %
d) [ ] 90 - 95 %
e) [ ] 80 - 100%
---
131. CS. Mentionati valorile normale ale atriului drept
a) [ ] 10 - 20 mm
b) [ ] 15 - 20 mm
c) [x] 20 - 40 mm
d) [ ] 40 - 50 mm
e) [ ] 50 - 60 mm
---
132. CS. Mentionati valorile normale ale atriului stang
a) [ ] 10 - 20 mm
b) [ ] 15 - 20 mm
c) [x] 20 - 40 mm
d) [ ] 40 - 50 mm
e) [ ] 50 - 60 mm
---
133. CM. Enumerati cauzele ce pot duce la insuficienta mitrala:
a) [x] Calcificarea si fibrozarea valvei mitrale
b) [x] Ruptura de cuspa mitrala
c) [x] Ruptura de cordaje valvulare
d) [x] Ruptura de muschi papilari
e) [ ] Micsorarea suprafetei orificiului mitral
---
134. CM. Mentionati prin ce se caracterizeaza modificarile aparatului
valvular in insuficienta mitrala:
a) [x] Inchiderea incompleta a cuspelor mitrale in regiunea deformarii
si ratatinarii
b) [ ] Fuziune comisurala
c) [x] Ingrosarea si scurtarea hordelor tendinee
d) [ ] Fuziune cuspala
e) [x] Modificari inflamatorii si slerotice ale inelului mitral
---
135. CM. Mentionati modificarile auscultative ale cordului in
insuficienta mitrala:
a) [ ] Zgomotul I la apex clacant
b) [x] Zgomotul I la apex diminuat
c) [x] Suflu sistolic la apex
d) [ ] Suflu diastolic la apex
e) [ ] Suflu diastolic la aorta
---
136. CM. Numiti caracteristicele ECG in insuficienta mitrala
manifesta:
a) [x] Hipertrofia AS
b) [x] Axa electrica a cordului orizontala sau deviata spre stanga
c) [x] Hipertrofie VS
d) [x] Fibrilatie atriala
e) [ ] Hipertrofie AD
---
137. CM. Enumerati manifestarile clinice caracteristice pacientilor cu
insuficienta mitrala:
a) [x] Dispnee inspiratorie la efort fizic
b) [x] Palpitatii
c) [x] Accese de astm cardiac
d) [ ] Stari sincopale
e) [ ] Diziurie
---
138. CM. Mentionati prin ce se caracterizeaza modificarile
patogenetice in stenoza mitrala:
a) [ ] Inchiderea incompleta a cuspelor mitrale in regiunea deformarii
si ratatinarii
b) [x] Fuziune comisurala
c) [ ] Ingrosarea si scurtarea hordelor tendinee
d) [x] Fuziune cuspala
e) [ ] Modificari inflamatorii si slerotice ale inelului mitral
---
139. CM. Mentionati modificarile auscultative ale cordului in stenoza
mitrala:
a) [x] Zgomotul I la apex clacant
b) [ ] Zgomotul I la apex diminuat
c) [ ] Suflu sistolic la apex
d) [x] Suflu diastolic la apex
e) [x] Zgomotul de deschidere a valvei mitrale
---
140. CM. Numiti semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrala:
a) [x] Hipertrofia AS
b) [ ] Axa electrica a cordului deviata spre dreapta
c) [x] Hipertrofie VD
d) [x] Fibrilatie atriala
e) [ ] Hipertrofie VS
---
141. CM. Enumerati manifestarile clinice caracteristice pacientilor cu
stenoza mitrala:
a) [x] Dispnee inspiratorie la efort fizic
b) [ ] Dispnee expiratorie in repaus
c) [x] Accese de astm cardiac
d) [ ] Stari sincopale
e) [ ] Dureri retrosternale constrictive de lunga durata
---
142. CM. Mentionati afirmatiile corecte pentru stenoza mitrala
severa
a) [ ] Aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 2
b) [x] Aria orificiului mitral este mai mica de 1 2
c) [ ] Aria orificiului mitral este de 1,4 2
d) [x] Presiunea in artera pulmonara este peste 30 mmHg
e) [ ] Presiunea in artera pulmonara este 20 mmHg
---
143. CM. Indicati manifestarile clinice caracteristice pacientilor cu
stenoza aortala manifesta:
a) [x] Dispnee inspiratorie semnificativa
b) [ ] Voma
c) [x] Stari sincopale
d) [x] Accese de astm cardiac
e) [x] Dureri retrosternale constrictive de tip „anginos"
---
144. CM. Indicati modificarile patogenetice in stenoza aortala
manifesta:
a) [x] Micsorarea minut volumului cardiac
b) [x] Lungimea sistolei VS
c) [ ] Ingrosarea si scurtarea hordelor tendinee
d) [x] Cresterea presiunii in cavitatea VS
e) [x] Hipertrofie concentrica a VS
---
145. CM. Mentionati modificarile auscultative ale cordului in stenoza
aortala:
a) [ ] Zgomotul I la apex clacant
b) [x] Zgomotul II la aorta diminuat
c) [x] Suflu sistolic la aorta cu iradiere in fosa jugulara
d) [ ] Suflu diastolic la apex
e) [ ] Suflu diastolic la aorta
---
146. CM. Numiti semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortala
severa:
a) [x] Hipertrofia VS
b) [x] Hipertrofia AS
c) [x] Bloc complet de ram stang a f. His
d) [ ] Bloc complet de ram drept a f. His
e) [ ] Bloc atrioventricular complet
---
147. CM. Numiti medicamentele care se nu se indica pacientilor cu
stenoza aortica:
a) [ ] Diuretice in doze mici
b) [x] Antagonisti de calciu
c) [x] Beta blocante
d) [x] Nitrati
e) [ ] Amiodarona
---
148. CM. Enumerati manifestarile clinice caracteristice pacientilor cu
insuficienta aortala manifesta:
a) [x] Palpitatii cardiace
b) [x] Senzatie de pulsatie crescuta a arterelor carotide
c) [ ] Febra
d) [x] Dispnee inspiratorie
e) [x] Dureri retrosternale constrictive de scurta durata
---
149. CM. Mentionati semnele obiective caracteristice pacientilor cu
insuficienta aortala manifesta:
a) [ ] Vibratie sistolica
b) [x] Semnul Alfred de Musset
c) [x] Pulsatia pupilelor
d) [x] „Dansul" carotidelor
e) [x] Semnul Quincke
---
150. CM. Modificarile patogenetice in insuficienta aortala manifesta
sunt caracterizate prin:
a) [ ] Micsorarea minut volumului cardiac
b) [x] Postsarcina crescuta
c) [ ] Postsarcina redusa
d) [x] Hipertrofie excentrica a VS
e) [ ] Hipertrofie concentrica a VS
---
151. CM. Mentionati modificarile auscultative ale cordului in
insuficienta aortala importanta:
a) [ ] Zgomotul I la apex clacant
b) [x] Zgomotul I la apex atenuat
c) [x] Zgomotul II la aorta diminuat
d) [ ] Suflu sistolic la aorta cu iradiere in fosa jugulara
e) [x] Suflu diastolic la aorta
---
152. CM. Mentionati maladiile care pot cauza insuficienta aortala:
a) [x] Endocardita infectioasa
b) [x] Lues
c) [x] Febra reumatismala acuta
d) [x] Traumele cutiei toracice
e) [ ] Hernia hiatala
---
153. CM. Numiti semnele electrocardiografice caracteristice pentru
insuficienta aortala severa:
a) [x] Hipertrofia VS
b) [ ] Hipertrofie AD
c) [x] Bloc complet de ram stang a f. His
d) [ ] Bloc complet de ram drept f. His
e) [ ] Bloc atrioventricular de gr. III
---
154. CM.Numiti complicatiile caracteristice pacientilor cu insuficienta
aortala:
a) [x] Edem pulmonar
b) [x] Fibrilatie atriala
c) [x] Extrasistolie ventriculara
d) [x] Tahicardie ventriculara paroxistica
e) [ ] Epistaxis
---
155. CM. Numiti semnele electrocardiografice caracteristice pentru
insuficienta tricuspida:
a) [ ] Hipertrofia VS
b) [x] Hipertrofia AD
c) [ ] Hipertrofia AS
d) [x] Hipertofia VD
e) [ ] Bloc de ram stang a f. His
---
156. CM. Mentionati complicatiile caracteristice pacientilor cu
insuficienta tricuspida:
a) [ ] Diaree
b) [x] Fibrilatie atriala
c) [x] Ciroza hepatica
d) [x] Edeme periferice
e) [ ] Epistaxis
---
157. CM. Enumerati manifestarile clinice caracteristice pacientilor cu
insuficienta valvei tricuspide manifeste:
a) [x] Palpitatii cardiace
b) [x] Turgescenta venelor jugulare
c) [ ] Stari sincopale
d) [x] Dureri in hipocondrul drept
e) [ ] Epistaxis
---
158. CM. Numiti patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiana
a) [x] Febra reumatismala
b) [x] Endocardita infectioasa
c) [x] Sindromul carcinoid
d) [ ] Coarctatia de aorta
e) [x] Endomiocardiofibroza
---
159. Cel mai caracteristic semn auscultativ in stenoza aortica este:
a) [ ] Diminuarea zgomotului I la apex
b) [ ] Accentuarea zgomotului I la apex
c) [x] Suflu sistolic de ejectie la aorta cu propagarea pe arterele
carotide
d) [ ] Suflu diastolic de ejectie la aorta
e) [ ] Suflu sistolic de regurgitare la apex
---
CARDIOMIOPATII

160. CS. Numiti cea mai frecventa cardiomiopatie


a) [ ] Aritmogena
b) [x] Dilatativa
c) [ ] Hipertrofica
d) [ ] Restrictiva
e) [ ] Alcoolica
---
161. CS.Mentionati care componenta se inrautateste preponderent
in cardiomiopatia dilatativa:
a) [x] Sistola
b) [ ] Diastola
c) [ ] Tensiunea arteriala
d) [ ] Pulsul
e) [ ] Rezistenta periferica
---
162. CS. Mentionati valorile fractiei de ejectie caracteristice pentru
pacientii cu cardiomiopatie dilatativa:
a) [x] 25-39 %
b) [ ] 50%
c) [ ] 60%
d) [ ] 70%
e) [ ] 100%
---
163. CS. Mentionati modificarea ecocardiografica caracteristica
pentru cardiomiopatia dilatativa:
a) [x] Dilatarea tuturor cavitatilor cordului
b) [ ] Dilatarea izolata a ventriculului stang
c) [ ] Majorarea fractiei de ejectie
d) [ ] Dilatarea izolata a ventriculului drept
e) [ ] Hipertofia septului interventricular
---
164. CS.Mentionati componenta care se inrautateste preponderent
in cardiomiopatia hipertrofica:
a) [ ] Sistola
b) [x] Diastola
c) [ ] Tensiunea arteriala
d) [ ] Pulsul
e) [ ] Rezistenta periferica
---
165. CS. Mentionati modificarea ecocardiografica caracteristica
pentru cardiomiopatia hipertrofica:
a) [ ] Dilatarea tuturor cavitatilor cordului
b) [ ] Dilatarea atriului stang
c) [ ] Dilatarea artiului drept
d) [ ] Dilatarea izolata a ventriculului drept
e) [x] Hipertofia septului interventricular
---
166. CS. Numiti substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei
restrictive:
a) [x] Ingrosarea marcata, difuza, a endocardului parietal a VS, uneori
si a VD
b) [ ] Hipertrofia miocardului VS
c) [ ] Dezvoltarea cardiomegaliei
d) [ ] Efilarea (subtierea) peretilor VD
e) [ ] Miocard spongios
---
167. CS. Numiti substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei
aritmogene a ventricului drept:
a) [ ] Ingrosarea marcata, difuza a endocardului parietal a VS, uneori a
VD
b) [ ] Hipertrofia miocardului VS
c) [ ] Dezvoltarea cardiomegaliei
d) [x] Efilarea (subtierea) peretilor VD
e) [ ] Miocard spongios
---
168. CS. Mentionati cardiomiopatia in care tratamentul este efectiv
si prognosticul favorabil:
a) [ ] Cardiomiopatie hipertrofica
b) [x] Cardiomiopatie alcoolica
c) [ ] Cardiomiopatie dilatativa
d) [ ] Cardiomiopatia restrictiva
e) [ ] Cardiomiopatia aritmogena
---
169. CM. Numiti modificarile hemodinamice care survin in
cardiomiopatia dilatativa
a) [x] Scaderea fractiei de ejectie a VS
b) [x] Reducerea debitului sistolic
c) [x] Majoraea volumului cavitatilor cordului
d) [x] Cresterea presiunii intracavitare
e) [ ] Cresterea fractiei de ejectie
---
170. CM. Numiti cele mai informative metodele in diagnosticarea
cardiomiopatiilor:
a) [x] Biopsia miocardului
b) [x] Ecocardiografia
c) [ ] Fonocardiografia
d) [x] Electrocardiografia
e) [x] Radiografia cordului
---
171. CM. Mentionati ce medicamente veti administra in
cardiomiopatia dilatativa:
a) [x] Diuretice
b) [x] Inhibitori ai enzimei de conversie
c) [x] Antiaritmice
d) [x] Anticoagulante
e) [ ] Antipiretice
---
172. CM. Mentionati formele cardiomiopatiei hipertrofice
a) [x] Obstructiva
b) [x] Neobstructiva
c) [x] Apicala
d) [ ] Restrictiva
e) [ ] Dilatativa
---
173. CM. Mentionati manifestarile clinice caracteristice pacientilor
cu cardiomiopatie hipertrofica cu obstructia tractului de ejectie:
a) [x] Dispnee inspiratorie
b) [x] Dureri retrosternale constrictive nedependente de efort
c) [x] Stari sincopale
d) [x] Palpitatii cardiace
e) [ ] Anasarca
---
174. CM. Mentionati modificarile ECG in cardiomiopatia dilatativa?
a) [x] Hipertrofia VS
b) [x] Bloc complet de ram stang a f. His
c) [x] Fibrilatie atriala
d) [x] Unde Q patologice inexplicabile
e) [ ] Voltaj scazut
---
175. CM. Numiti modificarile ECG caracteristice pentru
cardiomiopatia hipertrofica
a) [x] Hipertrofia VS
b) [x] Voltaj marit
c) [x] Fibrilatie atriala
d) [x] Unde Q patologice in derivatiile inferior-laterale
e) [ ] Voltaj scazut
---
176. CM. Mentionati ce medicamente nu veti administra pacientilor
cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva:
a) [x] Glicozide cardiace
b) [ ] Beta blocante
c) [x] Nitrati
d) [ ] Diuretice tiazidice
e) [ ] Antiaritmice
---
177. CM. Enumerati metodele chirurgicale folosite in tratamentul
pacientilor cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva semnificativa:
a) [x] Mioectomie partiala
b) [x] Ablatie septala cu alcool
c) [x] Embolizarea primei septale
d) [x] Implantarea defibrilatorului - cardioverter
e) [ ] Mioectomie totala
---
178. CM. Mentionati patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie
restrictiva:
a) [x] Fibroza endomiocardica eozinofilica (Sindromul Loffler)
b) [x] Amiloidoza cardiaca
c) [ ] Lupusul eritematos sistemic
d) [x] Hemocromatoza
e) [x] Leziunile cardiace prin iradiere
---
179. CM. Numiti cauzele principale de deces a pacientilor cu
cardiomiopatii:
a) [ ] Fibrilatie atriala
b) [x] Fibrilatie ventriculara
c) [x] Tromboembolii
d) [x] Insuficienta cardiaca progresiva
e) [x] Fluter ventricular
---
180. Numiti cardiomiopatiile idiopatice
a) [x] Aritmogena
b) [x] Dilatativa
c) [x] Hipertrofica
d) [x] Restrictiva
e) [ ] Alcoolica
---
181. Mentionati prin ce se caracterizeaza cardiomiopatia dilatativa:
a) [x] Scaderea exprimata a fractiei de ejectie
b) [x] Dilatarea tuturor compartimentelor cordului
c) [x] Inrautatirea sistolei
d) [x] Decompensare cardiaca
e) [ ] Inraitatirea diastolei
---
182. CM. Notati simptomele clinice caracteristice pacientilor cu
cardiomiopatie dilatativa:
a) [x] Dispnee
b) [x] Palpitatii
c) [x] Fatigabilitate
d) [x] Edeme periferice
e) [ ] Epistaxis
---
183. CM. Mentionati modificarile ecocardiografice caracteristice
pacientilor cu cardiomiopatie dilatativa:
a) [x] Dilatarea tuturor cavitatilor cordului
b) [x] Scaderea considerabila a fractiei de efectie
c) [ ] Majorarea fractiei de ejectie
d) [ ] Dilatarea izolata a ventriculului drept
e) [ ] Hipertofia septului interventricular
---
184. CM. Mentionati ce semne clinice prezinta pacientii cu
cardiomiopatie hipertrofica:
a) [x] Accese de angina pectorala
b) [x] Stari sincopale
c) [ ] Hiperensiune arteriala
d) [ ] Bradicardie
e) [ ] Rezistenta periferica
---
185. CM. Mentionati modificarile ecocardiografice caracteristice
pentru cardiomiopatia hipertrofica:
a) [x] Hipertrofia moderata a peretelui posterior a ventricolului stang,
care este mai mica cu 5 mm decat septul interventricular
b) [ ] Dilatarea atriului stang
c) [ ] Majorarea fractiei de ejectie
d) [ ] Dilatarea izolata a ventriculului drept
e) [x] Hipertofia septului interventricular
---
186. CM. Mentionati semnele caracteristice cardiomiopatiei
restrictive:
a) [x] Ingrosarea marcata, difuza a endocardului parietal a VS, uneori a
VD
b) [ ] Hipertrofia miocardului VS
c) [ ] Dezvoltarea cardiomegaliei
d) [ ] Efilarea (subtierea) peretilor VD
e) [x] Inratautatirea sistolei si diastolei
---
187. CM. Mentionati semnele caracteristice cardiomiopatiei
aritmogene de ventricul drept:
a) [ ] Ingrosarea marcata, difuza a endocardului parietal a VS, uneori a
VD
b) [ ] Hipertrofia miocardului VS
c) [x] Aritmii ventriculare frecvente
d) [x] Efilarea (subtierea) peretilor VD
e) [ ] Miocard spongios
---
188. CM. Mentionati care dintre pacientii cu cardiomiopatii necesita
implantare de defibrilator cardiac:
a) [x] Cardiomiopatie hipertrofica
b) [ ] Cardiomiopatie alcoolica
c) [ ] Cardiomiopatie dilatativa
d) [ ] Cardiomiopatie restrictiva
e) [x] Cardiomiopatie aritmogena
---
189. CM. Numiti modificarile caracteristice pacientilor cu
cardiomiopatie dilatativa
a) [x] Scaderea fractiei de ejectie a ventricolului stang
b) [ ] Majorarea debitului cardiac
c) [ ] Hipertrofia septului interventricular
d) [x] Decompensare cardica semnificativa
e) [ ] Cresterea fractiei de ejectie
---
190. CS. Numiti cea mai utilizata metoda neinvaziva in diagnosticarea
cardiomiopatiei hipertrofice:
a) [ ] Biopsia miocardului
b) [x] Ecocardiografia
c) [ ] Fonocardiografia
d) [ ] Electrocardiografia
e) [ ] Monitoringul - ECG
---
191. CS. Indicati ce medicamente nu veti administra in
cardiomiopatia dilatativa:
a) [ ] Diuretice
b) [ ] Inhibitori ai enzimei de conversie
c) [ ] Antiaritmice
d) [ ] Anticoagulante
e) [x] Antifungice
---
192. CS. Mentionati cea mai severa forma a cardiomiopatiei
hipertrofice
a) [x] Obstructiva
b) [ ] Neobstructiva
c) [ ] Apicala
d) [ ] Restrictiva
e) [ ] Dilatativa
---
193. CS. Mentionati complicatia severa a pacientilor cu
cardiomiopatie hipertrofica cu obstructia tractului de ejectie:
a) [x] Tahicardia ventriculara
b) [ ] Fibriatia atriala
c) [ ] Stari sincopale
d) [ ] Fluterul atrial
e) [ ] Anasarca
---
194. CS. Mentionati modificarea EKG caracteristica pacientilor cu
cardiomiopatie dilatativa?
a) [ ] Bloc atrioventricular complet
b) [ ] Bloc sinoatrial complet
c) [ ] Fibrilatie atriala
d) [x] Unde Q patologice inexplicabile in derivatiile pectorale
e) [ ] Voltaj scazut
---
195. CM. Numiti aritmiile caracteristice pacientilor cu cardiomiopatie
hipertrofica
a) [x] Fibrilatie ventriculara
b) [x] Fluter ventricular
c) [x] Fibrilatie atriala
d) [x] Tahicardie ventriculara
e) [ ] Bradicardie sinusala
---
196. CM. Notati ce medicamente include tratamentul pacientilor cu
cardiomiopatie hipertrofica obstructiva:
a) [ ] Glicozide cardiace
b) [x] Beta blocante
c) [ ] Nitrati
d) [x] Diuretice
e) [x] Antiaritmice
---
197. CS. Ce metoda chirurgicala nu se utilizeaza in tratamentul
pacientilor cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva semnificativa:
a) [ ] Mioectomia partiala
b) [ ] Ablatia septala cu alcool
c) [ ] Embolizarea primei septale
d) [ ] Implantarea defibrilatorului - cardiovertel
e) [x] Mioectomia totala
---
198. CM. Mentionati semnele clinice caracteristice pacientilor cu
cardiomiopatie restrictiva:
a) [x] Dispnee inspiratorie
b) [x] Palpitatii
c) [x] Fatigabilitate
d) [ ] Cefalee
e) [ ] Vertij
---
199. CM. Numiti factorii ce pot declansa cardiomiopatii:
a) [x] Stres
b) [x] Efort fizic
c) [x] Infectii virale
d) [ ] Tabagism
e) [ ] Dieta echilibrata
---
MIOCARDITE

200. CS. Numiti cele mai frecvent intalnite si studiate miocardite:


a) [x] Virale
b) [ ] Fungice
c) [ ] Toxice
d) [ ] Bacteriene
e) [ ] Prin iradiere
---
201. CS. Mentionati cea mai utila si informativa metoda pentru
diagnosticarea functiei miocardului in miocardite:
a) [ ] Electrocardiografia
b) [x] Ecocardiografia
c) [ ] Radiografia cordului
d) [ ] Coronarografia
e) [ ] Fonocardiografia
---
202. CS. Numiti „marca" histologica a miocarditei virale - infiltratul
inflamator cu predominarea:
a) [ ] Monocitelor
b) [x] Limfocitelor
c) [ ] Eozinofilelor
d) [ ] Celulelor polimorfonucleare
e) [ ] Neutrofilelor
---
203. CS. Mentionati semnul electrocardiografic caracteristic pentru
miocardite:
a) [ ] Unda T negativa in toate derivatiile
b) [ ] Hipertrofie VS si VD
c) [x] Voltajul mic al complexului QRS
d) [ ] Hipertrofie AS si AD
e) [ ] Bloc complet de ram drept a fascicolului His
---
204. CS. Numiti criteriul standart de diagnostic al miocarditelor:
a) [ ] Ecocardiografia
b) [x] Biopsia endomiocardica
c) [ ] Coronarografia
d) [ ] Scintigrafia miocardului cu Technetiu - 99
e) [ ] Teste farmacologice
---
205. CS. Mentionati preparatul medicamentos contraindicat in miocardita
acuta:
a) [ ] Diureticele
b) [ ] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II
c) [ ] Preparate antiaritmice
d) [x] Antiinflamatoarele nesteroidiene
e) [ ] Imunoglobulina
---
206. CM. Numiti mecanismele principale ale afectarii cardiace in
miocardite:
a) [x] Lezarea celulara produsa de invazia miocardului in infectii
b) [x] Lezarea miocardica mediata imunologic
c) [x] Actiunea directa a toxinelor asupra miocardului
d) [ ] Afectarea miocardului subendocardial
e) [ ] Activarea neurohormonala
---
207. CM. Mentionati tulburarile de ritm caracteristice pentru
miocardite:
a) [ ] Bloc sinoatrial complet
b) [x] Extrasistolie ventriculara
c) [x] Tahicardie atriala
d) [x] Fibrilatie atriala
e) [x] Tahicardie sinusala
---
208. CM. Mentionati manifestarile clinice caracteristice in
miocarditele difuze:
a) [x] Dispnee inspiratorie
b) [x] Fatigabiltate
c) [x] Palpitatii
d) [ ] Dureri retrosternale constrictive violente
e) [ ] Stari sincopale
---
209. CM. Numiti sindroamele clinice in miocardita:
a) [ ] Insuficienta respiratorie
b) [x] Insuficienta cardiaca
c) [x] Durerea toracica
d) [x] Tulburari de ritm
e) [ ] Insuficienta hepatica
---
210. CM. Numiti fermentii cardiospecifici cercetati in miocardite:
a) [x] Creatininfosfokinaza - izoenzyma MB
b) [x] Lactatdehidrogenaza - izoenzyma I
c) [x] Troponina I
d) [ ] Alaninaminotransferaza
e) [ ] β - lipoproteide
---
211. CM. Numiti formele miocarditelor:
a) [ ] Parazitara
b) [ ] Fungica
c) [x] Infectioasa
d) [x] Idiopatica
e) [x] Autoimuna
---
212. CM. Mentionati cauzele miocarditelor neinfectioase:
a) [x] Boli autoimune
b) [x] Hipersensibilizare prin droguri
c) [x] Toxine
d) [x] Iradiere
e) [ ] Febra Q
---
213. CM.Indicati modificarile electrocardiografice caracteristice
miocarditelor:
a) [x] Micsorarea voltajului complexului QRS
b) [x] Aritmii cardiace
c) [x] Blocuri cardiace
d) [ ] Semne de hipertrofie a ventriculului drept
e) [ ] Hipertrofia atriului drept
---
214. CM. Indicati complicatiile miocarditelor:
a) [x] Tulburari de ritm
b) [x] Tulburari de conducere
c) [x] Insuficienta cardiaca congestiva
d) [x] Tromboembolism
e) [ ] Anevrismul ventricular stang
---
215. CM. Mentionati substratul morfologic al miocarditei active
conform criteriilor Dallas:
a) [ ] Infiltrat sarac
b) [x] Infiltrat ambundent cu celule inflamatorii
c) [x] Necroza miocitelor
d) [ ] Normomiocarditis
e) [ ] Degenerarea miocitelor
---
216. CM. Mentionati ce devieri prezinta analizele de laborator in
miocardite:
a) [ ] Anemie B12 deficitara
b) [x] Proteina C reactiva
c) [x] Complexe imune circulante marite
d) [ ] Majorarea activitatii enzimelor miocardice
e) [ ] Anemie hipocroma
---
217. CM. Notati remediile medicamentoase utilizate in tratamentul
miocarditelor stafilococice acute:
a) [x] Diuretice
b) [x] Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
c) [x] Imunoglobulina
d) [x] Antiaritmice
e) [ ] Glucocorticosteroizi
---
218. CM. Mentionati medicamentele care cresc replicarea virala in
perioada acuta a miocarditei:
a) [x] Glucocorticosteroizi
b) [x] Antiinflamatoare nesteroidiene
c) [ ] Antibiotice
d) [ ] Antiaritmice
e) [ ] Diuretice
---
219. CM.Mentionati ce medicamente include tratamentul insuficientei
cardiace congestive la pacientii cu miocardita:
a) [x] Diuretice
b) [ ] Glucocorticosteroizi
c) [x] Digitalice
d) [x] Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
e) [ ] Vitamine
---
PERICARDITE

220. CS. Numiti cea mai valoroasa metoda de evidentiere a lichidului


in pericardita exudativa:
a) [x] Ecocardiografia
b) [ ] Electrocardiografia
c) [ ] Coronarografia
d) [ ] Doppler intima media
e) [ ] Scintigrafia cordului
---
221. CS. Mentionati dimensiunile cordului in pericarditele uscate:
a) [x] Normale
b) [ ] Marite
c) [ ] Micsorate
d) [ ] Marite neinsemnat
e) [ ] Marite considerabil
---
222. CS. Selectati cel mai semnificativ semn auscultativ in
pericarditele uscate:
a) [ ] Suflu sistolic la apexul cardiac
b) [ ] Suflu diastolic la apexul cardiac
c) [x] Frotatie pericardica
d) [ ] Ritm cardiac iregulat
e) [ ] Accentul zgomotului II la a. pulmonaris
---
223. CS. Notati caracteristica sindromului dolor in pericardite:
a) [ ] Durere cardiaca congestiva de durata
b) [x] Durere apasatoare care se intensifica la inspir
c) [ ] Dureri constrictive retrosternale dependente de efort
d) [ ] Palparea in regiunea apexului cardiac este dolora
e) [ ] Durere cardiaca parasternala
---
224. CS. Determinati semnul ECG, caracteristic pentru pericardita
uscata:
a) [ ] complexul QRS dilatat
b) [ ] unda P inalta si ascutita in derivatele II, III, aVF
c) [ ] dextrograma pe ECG
d) [ ] unde S adanca in V1-V6
e) [x] semne de leziuni subepicardiale in I, II, III, V2-V6
---
225. CS. Indicati prin ce semn se deosebeste pericardita fibrinoasa de
cea exudativa:
a) [ ] Dureri in hemitoracele stang
b) [x] Frotatia pericardului, concordata cu fazele activitatii inimii
c) [ ] Modificari specifice pe ECG
d) [ ] Lipsa modificarilor radiologice la examenul Ro al cutiei toracice
e) [ ] Frotatie pleurala, concordanta cu actul de respiratie
---
226. CS. Determinati pulsatia caracteristica in pericardita
constrictiva:
a) [ ] Pulsatia in spatiul intercostal II stang
b) [ ] Pulsatia in spatiul intercostal II drept
c) [x] Pulsatia epigastrala amplificata
d) [ ] Pulsatia epigastrala lipseste
e) [ ] Pulsatia in spatiul intercostal III-IV, limita stanga a sternului
---
227. CM. Selectati acuzele bolnavilor, caracteristice pentru
pericardita uscata:
a) [x] Cardialgie
b) [ ] Stari sincopale
c) [x] Palpitatii
d) [x] Tahicardie
e) [x] Majorarea temperaturii corporale
---
228. CM. Selectati cei mai frecventi factori etiologici ai pericarditei
infectioase:
a) [x] Micobacteria tuberculozis
b) [ ] Infectia micotica
c) [x] Infectia virala
d) [ ] Infectia chlamidioasa
e) [ ] Infectia parazitara
---
229. CM. Selectati factorii etiologici caracteristici pentru pericardita
aseptica:
a) [ ] Maladiile alergice
b) [x] Infarctul miocardic acut
c) [x] Reumatismul articular acut
d) [x] Maladiile autoimune
e) [ ] Infectia virala
---
230. CM. Numiti semnele caracteristice pentru pericardita exudativa:
a) [x] Marirea dimensiunilor cordului in toate directiile
b) [ ] Sincopele
c) [x] Disfagie
d) [x] Disfonie
e) [ ] Semne de hipertofie a atriului drept
---
231. CM. Selectati semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite
exudative:
a) [ ] frotatie pericardiaca
b) [ ] suflu sistolic la apexul cardiac
c) [x] zgomotele cardiace brusc diminuate
d) [x] scaderea voltajului undelor QRS pe ECG
e) [ ] suflu diastolic la baza inimii
---
232. CM. Numiti semnele clinice in tamponada cordului:
a) [x] fatigabilitate
b) [x] disfagie
c) [x] disfonie
d) [ ] hemoragie
e) [x] stari sincopale
---
233. CM. Mentionati in ce situatii este indicata pericardiocinteza:
a) [ ] pericardita fibrinoasa
b) [ ] pericardita cauzata de patologie oncologica
c) [x] tamponada cordului
d) [x] pericardita exudativa cu o cantitate de 2000 ml lichid
e) [ ] pericardita tuberculoasa
---
234. CM.Mentionati ce maladii pot cauza pericardite exudative:
a) [x] Tuberculoza
b) [x] Lupusul eritematos sistemic
c) [x] Mexidemul
d) [x] Limfogranulomatoza
e) [ ] Feocromocitomul
---
235. CM. Selectati semnele сlinice caracteristice pentru pericardita
exudativa:
a) [ ] Hipertensiune
b) [x]
Hipotensiune
c) [x] Turgescenta venelor jugulare
d) [x] Dispnee
e) [x] Sughit
---
236. CM. Selectati semnele electrocardiocrafice caracteristice pentru
pericarditele fibrinoase:
a) [x] segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 saptamaini
b) [ ] micsorarea voltajului undelor QRS
c) [ ] alternare izoelectrica a complexelor QRS
d) [x] semne de leziune subepicardiala
e) [ ] prezenta undei Q patologice in derivatiile pectorale
---
237. CM. Numiti semnele radiologice caracteristice pentru
pericardita constrictiva:
a) [ ] Marirea considerabila a umbrei cordului
b) [x] Ingrosarea foitelor pericardului
c) [x] Calcificarea pericardului
d) [x] Limitele cordului pot fi normale
e) [ ] Proieminarea arcului arterei pulmonare
---
238. CM. Mentionati ce patologii pot avea clinica similara cu
pericarditele constrictive:
a) [x] cardiomiopatia restrictiva
b) [ ] cardiomiopatia dilatativa
c) [x] tamponada cordului
d) [x] sclerodermia sistemica cu afectarea cordului
e) [ ] endocardita infectioasa
---
239. CM. Notati ce medicamente include tratamentul pericarditei
constrictive:
a) [ ] Diuretice de ansa in doze mari
b) [x] Diuretice in doze mici, administrate cu atentie
c) [x] Chirurgie cardiaca
d) [ ] Hipotensive
e) [ ] Glicozide cardiace
---
240. Numiti semnul clinic necaracteristic in tamponada cordului:
a) [ ] fatigabilitate
b) [ ] disfagie
c) [ ] disfonie
d) [x] hemoragie
e) [ ] stari sincopale
---
241. Mentionati semnul clinic necaracteristic pentru pericardita
exudativa:
a) [x] Hipertensiune
b) [ ] Hipotensiune
c) [ ] Turgescenta venelor jugulare
d) [ ] Dispnee
e) [ ] Sughit
---
242. Mentionati semnele electrocardiocrafice caracteristice pentru
pericarditele exsudative:
a) [ ] segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 saptamaini
b) [x] micsorarea voltajului undelor R
c) [x] alternare izoelectica
d) [ ] intervalul PQ alungit
e) [ ] prezenta undei Q patologice in derivatiile pectorale
---
243. Indicati ce medicament este contraindicat in tratamentul
pericarditelor exudative:
a) [x] Digoxina
b) [ ] Diuretice
c) [ ] Antiaritmice
d) [ ] Tratamentul patologiei de baza
e) [ ] Managmentul complicatiilor
---
244. Numiti medicamentele contraindicate in tratamentul
pericarditei constrictive:
a) [x] Diuretice de ansa in doze mari
b) [ ] Diuretice in doze mici, administrate cu atentie
c) [ ] Tratamentul patologiilor asociate
d) [ ] Tratamentul patologiei de baza
e) [ ] Managmentul complicatiilor
---
245. Mentionati cati milimetri de lichid se pot vizualiza in norma in
cavitatea pericardului la EcoCG:
a) [ ] 1 mm
b) [x] 5 mm
c) [ ] 10 mm
d) [ ] 50 mm
e) [ ] 100 mm
---
ARITMII CARDIACE

246. CS. Notati semnul ECG caracteristic in bradicardia sinusala


a) [ ] intervalul PQ 0,22 mm/sec
b) [ ] intervalele R-R neregulate
c) [ ] frecventa atriala si ventriculara > 70 b/min
d) [ ] complexul QRS peste 0,14 mm/sec
e) [x] frecventa atriala si ventriculara < 50 b/min
---
247. CS. In tahicardia sinusala sunt prezente toate semnele ECG cu
exeptia:
a) [ ] intervale R-R egale
b) [ ] frecventa atriala si ventriculara > 100 b/min
c) [x] intervalul PQ 0.2 mm/sec
d) [ ] complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
e) [ ] prezenta undelor P inaintea fiecarui complex QRST
---
248. CS. Precizati semnul ECG caracteristic in aritmia respiratorie:
a) [ ] complexul QRS este peste 0,1 mm/sec
b) [ ] unda P inaintea complexului QRS lipseste
c) [ ] prezente unde „f" intre complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
d) [x] scurtarea ciclica a intervalelor R - R la inspiratie
e) [ ] alungirea ciclica a intervalelor R - R la inspiratie
---
249. CS. Mentionati semnul clinic care nu este caracteristic in
tahicardia supraventriculara paroxistica:
a) [ ] frecventa cardiaca inalta
b) [ ] accesul de tahicardie incepe brusc
c) [x] accesul de tahicardie incepe lent
d) [ ] manevrele "vagale" opresc accesul de tahicardie
e) [ ] accesul de tahicardie se opreste brusc
---
250. CS. Notati semnul ECG caracteristic in tahicardia
atrioventriculara reciproca cu cai accesorii:
a) [ ] interval P-Q de 0,2 mm/sec
b) [x] unde P negative in DII, DIII, aVF si pozitive in aVR dupa complexul
QRS
c) [ ] interval R-R neregulat
d) [ ] durata complexului QRS > 0,14 sec
e) [ ] complex QRS de regula aberant
---
251. CS.Notati semnul ECG caracteristic in tahicardia ventriculara
paroxistica:
a) [x] complexe QRS anormale, cu modificari secundare S-T, T
b) [ ] unda P negativa inaintea complexului QRS
c) [ ] prezenta undei delta
d) [ ] interval P-Q < 0,12 sec
e) [ ] unde P negative dupa complexul QRS
---
252. CS. Mentioanati semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia
atriala:
a) [ ] unde „f" intre intervalele R-R
b) [ ] interval P-Q sub 0,12 sec
c) [x] prezenta unei contractii premature PQRST
d) [ ] pauza compensatorie completa
e) [ ] unda P negativa inaintea complexului QRST
---
253. CS. In extrasistolia ventriculara identificam semnul ECG
caracteristic:
a) [x] complexul QRS extrasistolic este deformat
b) [ ] unda P pozitiva inaintea complexului QRS
c) [ ] pauza compensatorie incompleta
d) [ ] unda P negativa dupa complexul QRS
e) [ ] unda P negativa inaintea complexul QRS
---
254. CS. Semnul ECG caracteristic fibrilatiei atriale este:
a) [x] intervale R-R neregulate
b) [ ] unde „F" intre intervalele R-R cu aspect in „dinti de ferestrau"
c) [ ] unda P negativa inaintea complexului QRS
d) [ ] interval PQ < 0,12 sec
e) [ ] complexe QRS largite
---
255. CS. Flutterul atrial se caracterizeaza prin urmatoarele semne
ECG cu exeptia:
a) [ ] frecventa contractiilor atriale 300 b/min
b) [ ] propagarea impulsurilor atriale spre ventricule in raport 2:1
c) [ ] complexe QRS, de regula, normale
d) [ ] unde „F" intre R-R cu aspect de „dinti de ferestrau"
e) [x] pauza compensatorie incompleta
---
256. CS. Metoda de electie in paroxismul de tahicardie ventriculara
cu instabilitate hemodinamica grava este:
a) [x] aplicarea socului electric cu 200 J
b) [ ] administrarea intravenoasa a Sol. Novocainamida
c) [ ] administrarea intravenoasa a Sol Digoxina
d) [ ] aplicarea socului electric cu 50 J
e) [ ] administrarea intramusculara a Sol. Lidocaina
---
257. CM. Electrocardiografic este oportuna divizarea tahiaritmiilor:
a) [x] cu complexe QRS largi
b) [x] cu complexe QRS inguste
c) [ ] cu interval PQ normal
d) [ ] cu interval PQ alungit
e) [ ] cu supradenivelare a segmentului ST
---
258. CM. Semnele ECG caracteristice fibrilatiei atriale sunt:
a) [x] intervale R-R neregulate
b) [ ] unde „F" intre R-R cu aspect in „dinti de ferestrau"
c) [x] lipsa undei P
d) [x] unde "f" intre intervalele R-R
e) [ ] durata intervalului PQ 0,14 sec
---
259. CM. Mentionati cele mai frecvente cauze ale fibrilatiei atriale
a) [x] stenoza mitrala
b) [x] tireotoxicoza
c) [x] cardiopatiea alcoolica
d) [ ] mexidemul
e) [x] defectul septal atrial de tip „ostium secundum"
---
260. CM. Clasificarea fibrilatiei atriale dupa variantele de evolutie
include formele:
a) [ ] acuta
b) [x] cronica
c) [x] paroxistica
d) [x] persistenta
e) [ ] recidivanta
---
261. CM. Mentionati afirmatiile corecte in fibrilatia atriala
paroxistica „vagala":
a) [ ] se intalneste mai frecvent la femei
b) [x] se declanseaza in stare de repaus
c) [x] este intalnita mai frecvent la barbati
d) [ ] apare in timpul stresului emotional
e) [x] se declanseaza postprandial sau in timpul somnului
---
262. CM. Afirmatiile corecte in fibrilatia atriala paroxistica
„adrenergica" sunt:
a) [x] apare in timpul efortului fizic
b) [x] este provocata de situatii stresante
c) [x] preponderent dimineata
d) [x] se intalneste mai frecvent la femei
e) [ ] se declanseaza in stare de repaus
---
263. CM. Mentionati medicamentele care inhiba conducerea
impulsului prin nodul atrioventricular:
a) [x] Digoxina
b) [x] Propronalolul
c) [x] Amiodarona
d) [x] Verapamila
e) [ ] Nifedipina
---
264. CM. Indicati medicamentele administrate pentru restabilirea
ritmului sinusal la un pacient cu fibrilatie atriala:
a) [ ] Digoxina
b) [x] Novocainamida
c) [x] Amiodarona
d) [x] Propafenona
e) [x] Sotalolul
---
265. CM. Factorii de risc tromboembolic in fibrilatia atriala sunt:
a) [x] varsta > 60 ani
b) [x] hipertensiunea arteriala
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] accidente cerebrovasculare in antecedente
e) [ ] suprapondere
---
266. CM. Mentionati caracteristicele clinice si ECG in flutter-ul
ventricular:
a) [x] stare sincopala
b) [ ] unde „F" cu aspect „dinti de ferestrau"
c) [x] absenta pulsului la vasele mari
d) [x] sinusoida ECG formata din excitatii ventriculare regulate
e) [x] frecventa contractiilor cardiace 250-300b/min
---
267. CM. Fibrilatia ventriculara se caracterizeaza prin:
a) [ ] unde delta pe ECG
b) [x] lipsa complexelor QRS
c) [x] stare sincopala
d) [x] prezenta undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
e) [ ] unde „f" cu frecventa 400-700/min
---
268. CM. Masurile de resuscitare efective in fibrilatia si flutterul
ventricular sunt:
a) [x] lovitura cu pumnul in zona precordiala in primele secunde
b) [x] cardioversie electrica cu 200 J initial
c) [x] cardioversie electrica cu 320 - 400 J in lipsa efectului I descarcari
d) [x] masajul cardiac efectuat corect in primele minute
e) [ ] administrarea Sol. Lidocaina intravenos
---
269. CM. Tahicardia sinusala se caracterizeaza prin:
a) [x] cresterea frecventei cardiace
b) [x] reactie fiziologica normala la efort
c) [x] complexe QRS normale
d) [ ] interval P-Q peste 0,20 sec
e) [x] reactie fiziologica la stres
---
270. CM. Mentionati cauzele tahicardiei sinusale:
a) [ ] hipertonusul nervului vagus
b) [x] abuz de alcool
c) [x] febra
d) [x] tireotoxicoza
e) [x] trombembolia arterei pulmonare
---
271. CM. Tahicardia atrioventriculara jonctionala nonparoxistica
este cauzata de:
a) [x] intoxicatii cu glicozide cardiace
b) [x] infarct miocardic inferior
c) [x] hipocaliemie
d) [x] interventii chirurgicale pe cord
e) [ ] hipocalciemii
---
272. CM. Mecanismul tahicardiei jonctionale atrioventriculare
reciproce include:
a) [x] depolarizarea concomitenta a atriilor si ventriculelor
b) [x] impulsul circula in interiorul nodului atrioventricular
c) [x] activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkinje
d) [x] activarea retrograda a atriilor
e) [ ] depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
---
273. CM. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce
include:
a) [x] aplicarea manevrelor vagale
b) [x] cufundarea fetei in apa rece cu retinerea respiratiei 10-30 sec.
c) [x] administrarea intravenoasa a Sol. Adenozintrifosfat
d) [ ] soc electric extern initial cu 320 J
e) [x] electrocardiostimulare transesofagiana
---
274. CM. Tahicardia ventriculara paroxistica se caracterizeaza prin:
a) [x] ritm ventricular regulat
b) [ ] eficienta manevrelor vagale in tratament
c) [x] complexe QRS anormale cu modificari secundare S-T, T
d) [ ] alungirea intervalului PQ
e) [ ] unde „f" cu frecventa 400-700/min
---
275. CM. Alegeti remediile antiaritmice administrate pentru sistarea
tahicardiei ventriculare:
a) [ ] Digoxina
b) [x] Lidocaina
c) [x] Amiodarona
d) [x] Disopiramida
e) [x] Novocainamida
---
276. CM. Notati ECG caracteristica extrasistoliei atriale:
a) [x] complexul QRS normal
b) [ ] lipsa undei P
c) [ ] unda P negativa dupa complexul QRS
d) [x] pauza compensatorie incompleta
e) [x] unda P prematura precedeaza complexul QRS
---
277. CM. Mentionati caracteristicele extrasistolelor polimorfe:
a) [x] intervalele de cuplare variaza
b) [x] extrasistolele, in aceeasi derivatie, au forme diferite
c) [ ] extrasistolele sunt din acelas focar
d) [ ] intervalele de cuplare sunt egale
e) [x] extrasistolele sunt din focare diferite
---
278. CM. Extrasistolia ventriculara pe ECG se manifesta prin:
a) [x] complex QRS patologic
b) [x] pauza compensatorie completa
c) [ ] interval P- Q sub 0,12 sec
d) [ ] unda P negativa, ce succede complexul QRS
e) [x] lipsa undei P
---
279. CM. In extrasistolia atrioventriculara superioara pe ECG se
inregistreaza:
a) [ ] interval P-Q peste 0,20 sec
b) [x] complex QRS normal
c) [x] unda P negativa in DII,DIII ce precede complexul QRS
d) [ ] unda P negativa in DII,DIII ce succede complexul QRS
e) [x] pauza compensatorie incompleta
---
280. CM. Notati manifestarile ECG in extrasistolia atrioventriculara
medie:
a) [x] complex QRS de obicei normal
b) [ ] unda P negativa in DII,DIII ce succede complexul QRS
c) [x] unda P este inglobata in complexul QRS
d) [x] pauza compensatorie incompleta
e) [ ] unda P negativa in DII,DIII ce precede complexul QRS
---
281. CM. In extrasistolia atrioventriculara inferioara pe ECG se
inregistreaza:
a) [ ] lipsa undei P
b) [x] complex QRS normal
c) [x] pauza compensatorie incompleta
d) [x] unda P negativa dupa complexul QRS
e) [ ] complex QRS largit
---
282. CM. Clasificarea extrasistoliilor dupa Lawn-Wolf include:
a) [x] clasa I - extrasistole solitare monomorfe mai putine de 30
extrasistole pe ora
b) [ ] clasa II - extrasistole solitare polimorfe
c) [x] clasa III - extrasistole ventriculare polimorfe
d) [x] clasa IV - extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete,
salve)
e) [x] clasa V - extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
---
283. CM. Numiti medicamentele antiaritmice din clasa I
a) [x] Lidocaina
b) [x] Mexilitina
c) [x] Chinidina
d) [x] Novocainamida
e) [ ] Amiodarona
---
284. CM. Numiti medicamentele antiaritmice din clasa II
a) [ ] Amiodarona
b) [ ] Lidocaina
c) [x] Metoprololul
d) [x] Nebivololul
e) [x] Carvedilolul
---
285. CM. Numiti medicamentele antiaritmice din clasa III
a) [ ] Lidocaina
b) [x] Sotalolul
c) [ ] Chinidina
d) [ ] Novocainamida
e) [x] Amiodarona
---
286. Notati semnele ECG caracteristice in bradicardia sinusala
a) [x] intervalul PQ 0,18 mm/sec
b) [x] intervalele R-R regulate
c) [ ] frecventa atriala si ventriculara > 70 b/min
d) [ ] complexul QRS peste 0,14 mm/sec
e) [x] frecventa atriala si ventriculara < 50 b/min
---
287. CM. In tahicardia sinusala sunt prezente semnele EKG
caracteristice:
a) [x] intervale R-R egale
b) [x] frecventa atriala si ventriculara > 100 b/min
c) [ ] intervalul PQ 0.2 mm/sec
d) [x] complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
e) [x] prezenta undelor P inaintea fiecarui complex QRST
---
288. CM. Precizati semnele EKG caracteristice pentru aritmia
respiratorie:
a) [x] intervale R-R diferite
b) [ ] unda P inaintea complexului QRS lipseste
c) [ ] prezente unde „f" intre complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
d) [x] scurtarea ciclica a intervalelor R - R la inspiratie
e) [ ] alungirea ciclica a intervalelor R - R la inspiratie
---
289. CM. Mentionati semnele caracteristice in tahicardia
supraventriculara paroxistica:
a) [x] frecventa cardiaca inalta
b) [x] accesul de tahicardie incepe brusc
c) [ ] accesul de tahicardie incepe lent
d) [x] manevrele "vagale" opresc accesul de tahicardie
e) [x] accesul de tahicardie se opreste brusc
---
290. CM. Notati semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia
atrioventriculara reciproca cu cai accesorii:
a) [x] interval P-Q 0,2 mm/sec
b) [ ] unde P negative in DII, DIII, aVF si pozitive in aVR in urma
complexului QRS
c) [x] interval R-R neregulat
d) [x] durata complexului QRS > 0,14 sec
e) [x] complex QRS de regula aberant
---
291. CM. Notati semnele EKG caracteristice pentru tahicardia
ventriculara paroxistica:
a) [x] complexe QRS anormale
b) [x] modificari secundare S-T, cu T discordant
c) [ ] prezenta undei delta
d) [ ] interval P-Q peste 0,12 sec
e) [ ] unde P negative dupa complexul QRS
---
292. CM. Mentioanati semnele EKG caracteristice pentru
extrasistolia atriala:
a) [x] complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T
concordanta.
b) [ ] interval P-Q sub 0,12 sec.
c) [x] prezenta undei P inaintea complexului QRST prematur
d) [x] pauza compensatorie incompleta
e) [ ] unda P negativa inaintea complexului QRST
---
293. CM. Pentru extrasistola ventriculara sunt caracteristice
urmatoarele semne EKG:
a) [x] lipsa undei P
b) [x] segmentul ST si unda T sunt de sens opus fata de deflexiunea
principala a QRS
c) [x] pauza compensatorie completa
d) [ ] unda P negativa dupa complexul QRS
e) [x] durata complexului QRS > 0,12 sec.
---
294. CM. Semnele EKG caracteristice fibrilatiei atriale sunt:
a) [x] intervale R-R neregulate
b) [x] unde „f" intre intervalele R-R
c) [ ] unda P negativa inaintea complexului QRS
d) [ ] interval PQ < 0,12 sec
e) [ ] complexe QRS largite
---
295. CM. Flutterul atrial se caracterizeaza prin urmatoarele semne
EKG:
a) [x] frecventa contractiilor atriale este de 300 b/min
b) [x] propagarea impulsurilor atriale spre ventricule in raport 2:1
c) [x] complexe QRS, de regula, normale
d) [x] unde „F" intre distantele R-R cu aspect de „dinti de ferestrau"
e) [ ] pauza compensatorie incompleta
---
296. CM. Metodele de electie in paroxismul de tahicardie
ventriculara sunt:
a) [x] aplicarea socului electric 200 J
b) [x] administrarea intravenosa Sol. Lidocaina
c) [x] administrarea intravenoasa Sol. Amiodarona
d) [ ] aplicarea socului electric 50 J
e) [ ] administrarea intramusculara Sol. Lidocaina
---
297. CM. Care sunt formele fibrilatiei atriale conform clasificarii noi:
a) [x] de "novo"
b) [x] paroxistica
c) [x] persistenta
d) [x] cronica
e) [ ] recidivanta
---
298. CM. Semnele ECG necaracteristice fibrilatiei atriale sunt:
a) [ ] intervale R-R neregulate
b) [x] unde „F" intre R-R cu aspect in „dinti de ferestrau"
c) [ ] lipsa undei P
d) [ ] unde "f" intre intervalele R-R
e) [x] durata intervalului PQ 0,14 sec
---
299. CM. Mentionati cele mai frecvente cauze ale flutterului atrial
a) [ ] defectul septal ventricular
b) [x] pneumonia
c) [x] miocardita
d) [ ] mexidemul
e) [ ] defectul septal atrial de tip "ostium secund"
---
300. CM. Clasificarea fibrilatiei atriale dupa variante de frecventa
cardiaca include formele:
a) [x] tahisistolica
b) [x] bradisistolica
c) [x] normosistolica
d) [ ] persistenta
e) [ ] recidivanta
---
301. CM. Mentionati afirmatiile incorecte pentru fibrilatia atriala
paroxistica „vagala":
a) [x] se intalneste mai frecvent la femei
b) [ ] se declanseaza in stare de repaus
c) [ ] este intalnita mai frecvent la barbati
d) [x] apare in timpul stresului emotional
e) [ ] se declanseaza postprandial sau in timpul somnului
---
302. CS. Afirmatia incorecta in fibrilatia atriala paroxistica
„adrenergica" este:
a) [ ] apare in timpul efortului fizic
b) [ ] este provocata de situatii stresante
c) [ ] preponderent dimineata
d) [ ] se intalneste mai frecvent la femei
e) [x] se declanseaza in stare de repaus
---
303. CM. Mentionati medicamentele care se utilizeaza in fibrilatia
atriala paroxistica pentru restabilirea ritmului sinusal
a) [ ] Digoxina
b) [x] Propafenona
c) [x] Amiodarona
d) [ ] Spironolactona
e) [ ] Nifedipina
---
304. CS. Indicati medicamentul care nu se administreaza pentru
restabilirea ritmului sinusal la un pacient cu fibrilatie atriala:
a) [x] Digoxina
b) [ ] Novocainamida
c) [ ] Amiodarona
d) [ ] Propafenona
e) [ ] Sotalolul
---
305. CS. Pentru calcularea scorul thromboembolic la un pacient cu
fibrilatie atriala nu este nevoie de un indice, noteaza-l:
a) [ ] varsta > 65 ani
b) [ ] hipertensiunea arteriala
c) [ ] diabetul zaharat
d) [ ] sexul feminin
e) [x] supraponderea
---
306. CM. Mentionati caracteristicele clinice si EKG in flutter-ul
ventricular:
a) [ ] Interval PQ in limite normale
b) [ ] unde „F" cu aspect „dinti de ferestrau"
c) [ ] unde "f" cu distante RR inegale
d) [x] sinusoida ECG formata din exitatii ventriculare regulate
e) [x] stare sincopala
---
307. CM. Fibrilatia ventriculara se caracterizeaza electrocardiografic
prin:
a) [ ] unde delta pe EKG
b) [x] lipsa complexelor QRS
c) [ ] unde „F" cu aspect „dinti de ferestrau"
d) [x] prezenta undelor deformate, neregulate, haotice pe EKG
e) [ ] unde „f" cu frecventa 400-700/min
---
308. CM. Masurile de resuscitare neefective in fibrilatia si flutterul
ventricular sunt:
a) [x] probele vagale
b) [ ] cardioversie electrica cu 200 J initial
c) [ ] cardioversie electrica cu 320 - 400J in lipsa efectului I descarcari
d) [ ] masajul cardiac efectuat corect in primele minute
e) [x] administrarea de Sol. Lidocaina intravenos
---
309. CS. Tahicardia sinusala se caracterizeaza prin:
a) [ ] frecventa cardiaca in limite 60 - 80 batai pe minut
b) [x] reactie fiziologica normala la efort
c) [ ] complexe QRS anormale
d) [ ] interval P-Q peste 0,20 sec
e) [ ] frecventa cardiaca se reduce la efort
---
310. CM. Mentionati cauzele fiziologice ale tahicardiei sinusale:
a) [ ] hipertonusul nervului vagus
b) [x] stresul
c) [x] efortul fizic
d) [ ] tireotoxicoza
e) [ ] trombembolia arterei pulmonare
---
311. CM. Numiti cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale
a) [ ] intoxicatii cu glicozide cardiace
b) [x] somn fiziologic
c) [x] sportiv antrenat
d) [ ] interventii chirurgicale pe cord
e) [ ] hipocalciemii
---
312. CS. Mecanismul tahicardiei jonctionale atrioventriculare este
cauzat de:
a) [x] dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry"
b) [ ] dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr"
c) [ ] cresterea automatismului normal
d) [ ] insuficienta de automatism
e) [ ] mecanismul parasistolic
---
313. CS. Medicamentul de electie in tahicardiile atrioventriculare
reciproce este:
a) [ ] Digoxina
b) [ ] Etacizina
c) [x] Sol. Adenozintrifosfat 10 mg in cateva secunde intravenos
d) [ ] Amiodarona
e) [ ] Sotalol
---
314. CS. Medicamentul de electie in tahicardia sinusala este:
a) [ ] Digoxina
b) [ ] Sol. Adenozintrifosfat 10 mg in cateva secunde intravenous
c) [x] Metoprololul
d) [ ] Amiodarona
e) [ ] Sotalolul
---
315. CS. Alegeti medicamentul antiaritmic de electie in tahicardia
ventriculara:
a) [ ] Digoxina
b) [ ] Nifedipina
c) [x] Amiodarona
d) [ ] Verapamilul
e) [ ] Diltiazemul
---
316. CM. Electrocardiografic, dupa ritmicitate, extrasistolele se
divizeaza in:
a) [ ] atriale
b) [ ] ventriculare
c) [x] solitare
d) [x] duplete
e) [x] salve
---
317. CM. Mentionati caracteristicele extrasistolelor monomorfe:
a) [ ] intervalele de cuplare variaza
b) [ ] extrasistole, in aceeasi derivatie, au forme diferite
c) [x] extrasistolele sunt din acelas focar
d) [x] intervalele de cuplare sunt egale
e) [ ] extrasistolele sunt din focare diferite
---
318. CS. Extrasistolia ventriculara la ECG se manifesta prin:
a) [ ] complex QRS normal
b) [ ] pauza compensatorie incompleta
c) [ ] interval P - Q sub 0,12 sec
d) [ ] unda P negativa, ce succedeaza QRS
e) [x] lipsa undei P
---
319. CS. In extrasistolia atrioventriculara superioara pe ECG se
inregistreaza:
a) [ ] interval P-Q peste 0,20 sec
b) [ ] complex QRS anormal
c) [ ] unda P negativa in DII,DIII dupa complexul QRS
d) [x] unda P negativa in DII,DIII inaintea complexului QRS
e) [ ] pauza compensatorie completa
---
320. CS. Notati manifestarile EKG in extrasistolia atrioventriculara
medie:
a) [ ] complex QRS anormal
b) [ ] unda P negativa in DII,DIII ce succede QRS
c) [x] unda P inglobata in complexul QRS
d) [ ] pauza compensatorie completa
e) [ ] unda P pozitiva inaintea complexului QRS
---
321. CS. In extrasistolia atrioventriculara inferioara pe EKG se
inregistreaza:
a) [ ] lipsa undei P
b) [ ] complex QRS anormal
c) [ ] pauza compensatorie completa
d) [x] unda P negativa dupa complexul QRS
e) [ ] interval PQ peste 0,2 sec
---
322. CM. Clasificarea extrasistoliilor dupa periodicitate este:
a) [x] bigiminie
b) [x] trigiminie
c) [x] cvadrigiminie
d) [ ] monomorfe
e) [ ] polimorfe
---
323. CS. Numiti mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I
a) [ ] blocatorii canalelor de potasiu
b) [x] blocatorii canalelor de natriu
c) [ ] blocatorii canalelor de calciu
d) [ ] beta - blocatori
e) [ ] blocatorii canalelor de caliu
---
324. CS. Numiti mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II
a) [ ] blocatorii canalelor de potasiu
b) [ ] blocatorii canalelor de natriu
c) [ ] blocatorii canalelor de calciu
d) [x] beta - blocatori
e) [ ] blocatorii canalelor de caliu
---
325. CM. Numiti mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa
III:
a) [x] blocatorii canalelor de potasiu
b) [ ] blocatorii canalelor de natriu
c) [ ] blocatorii canalelor de calciu
d) [ ] beta - blocatori
e) [x] blocatorii canalelor de kaliu
---
326. CS. Numiti mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa
IV
a) [ ] blocatorii canalelor de potasiu
b) [ ] blocatorii canalelor de natriu
c) [x] blocatorii canalelor de calciu
d) [ ] beta - blocatori
e) [ ] blocatorii canalelor de caliu
---
327. CS. Numiti medicamentul antiaritmic, care actioneaza asupra
canalelor IF
a) [ ] Amiodarona
b) [ ] Sotalola
c) [x] Ivabradina
d) [ ] Metoprololul
e) [ ] Nicorandilul
---
328. CM. Numiti medicamentele antiaritmice din clasa I
a) [x] Lidocaina
b) [x] Propafenonaa
c) [x] Chinidina
d) [x] Novocainamida
e) [ ] Amiodarona
---
329. CM. Tratamentul pacientilor cu fibrilatie atriala cronica necesita
administrarea urmatoarelor preparate:
a) [ ] Amiodarona
b) [ ] Sotalola
c) [x] Bisoprolol
d) [x] Warfarina
e) [ ] Amlodipina
---
330. CS. Pacientii cu paroxisme de tahicardie ventriculara frecventa
necesita
a) [ ] Implantare de cardiostimulator
b) [ ] Stimulare transesofagiana
c) [ ] Ablatie
d) [x] Implantare de cardiodefibrilator
e) [ ] Transplant de cord
---
331. CM. Mentionati scorurile dupa care se stabileste riscul trombo-
embolic la un pacient cu fibrilatie atriala
a) [ ] EHRA
b) [ ] SCORE
c) [x] CHADS2
d) [x] CHA2DS2-VASC
e) [ ] Framingham
---
332. CM. Numiti indicii care sunt inclusi in scorul CHADS2, dupa care
se stabileste riscul trombo-embolic la un pacient cu fibrilatie atriala:
a) [x] Hipertensiune arteriala
b) [x] Insuficienta cardiaca
c) [x] Acccident cerebrovascular
d) [x] Varsta mai mare de 65 ani
e) [ ] Boala, arteriala periferica
---
333. CM. Numiti indicii care sunt inclusi in scorul CHA2DS2-VASC, dupa
care se stabileste riscul trombo-embolic la un pacient cu fibrilatie
atriala:
a) [x] Diabet zaharat
b) [x] Insuficienta cardiaca
c) [x] Acccident cerebrovascular
d) [x] Varsta mai mare de 75 ani
e) [ ] Hepatita virala
---
334. CM. Numiti indicii care diferentiaza scorul CHA2DS2-VASC de
CHADS2, dupa care se stabileste riscul trombo-embolic la un pacient cu
fibrilatie atriala:
a) [x] Infarctul miocardic
b) [ ] Insuficienta cardiaca
c) [ ] Acccident cerebrovascular
d) [x] Varsta
e) [x] Boala, arteriala periferica
---
335. CS. Numiti afirmatia corecta pentru alloritmia estrasistolica tip
bigiminie:
a) [x] fiecare a 2-a bataie este o extrasistola
b) [ ] fiecare a 3-a bataie este o extrasistola
c) [ ] fiecare a 4-a bataie este o extrasistola
d) [ ] duplete
e) [ ] triplete
---
336. CS. Numiti afirmatia corecta pentru alloritmia estrasistolica tip
trigiminie:
a) [ ] fiecare a 2-a bataie este o extrasistola
b) [x] fiecare a 3-a bataie este o extrasistola
c) [ ] fiecare a 4-a bataie este o extrasistola
d) [ ] duplete
e) [ ] triplete
---
337. CS. Numiti afirmatia corecta pentru alloritmia estrasistolica tip
cvadrigiminie:
a) [ ] fiecare a 2-a bataie este o extrasistola
b) [ ] fiecare a 3-a bataie este o extrasistola
c) [x] fiecare a 4-a bataie este o extrasistola
d) [ ] duplete
e) [ ] triplete
---
338. CS. Numiti afirmatia corecta pentru aritmia manifestata la EKG
prin succesiunea a 3 extrasistole
a) [ ] fiecare a 2-a bataie este o extrasistola
b) [ ] fiecare a 3-a bataie este o extrasistola
c) [ ] fiecare a 4-a bataie este o extrasistola
d) [ ] duplete
e) [x] triplete
---
339. CS. Numiti afirmatia corecta pentru aritmia manifestata la EKG
prin succesiunea a 2 extrasistole
a) [ ] fiecare a 2-a bataie este o extrasistola
b) [ ] fiecare a 3-a bataie este o extrasistola
c) [ ] fiecare a 4-a bataie este o extrasistola
d) [x] duplete
e) [ ] triplete
---
340. CS. Numiti afirmatia corecta pentru aritmia manifestata la EKG
prin triplete extrasistolice:
a) [ ] fiecare a 2-a bataie este o extrasistola
b) [ ] fiecare a 3-a bataie este o extrasistola
c) [ ] fiecare a 4-a bataie este o extrasistola
d) [ ] la EKG sunt prezente 2 extrasistole succesive
e) [x] la EKG sunt prezente 3 extrasistole succesive
---
HIPERTENSIUNE ARTERIALA

341. CS. Mentionati ce determinam in stadiul clinic I de evolutie a


hipertensiunii arteriale:
a) [ ] Hipertrofia ventriculului sting
b) [ ] Ingustarea generalizata sau locala a arterelor retinei
c) [ ] Proteinurie lejera si/sau sporirea usoara a creatininei plasmatice
d) [x] Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor tinta
e) [ ] Placi aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic
in arterele iliace, femurale si in aorta
---
342. CS. Mentionati de ce este cauzat semnul incrucisarii sau „Salus-
Gunn":
a) [ ] Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei
b) [ ] Edemul retinei
c) [ ] Edemul difuz al papilei nervului optic
d) [ ] Spasmarea locala sau ingustarea generalizata a arterelor retinei
e) [x] Comprimarea locala a venelor de catre arterele torsionate in
locul incruciserii lor
---
343. CS.Indicati ce denota semnul incrucisarii sau „Salus-Gunn":
a) [ ] Hipertensiune arteriala de scurta durata
b) [x] Hipertensiune arteriala de timp indelungat
c) [ ] Hemoragie in regiunea maculara
d) [ ] Edem papilar marcat
e) [ ] Vedere ca prin ceata
---
344. CM. Mentionati semnele de afectare a organelor tinta prezente
in stadiul clinic II al evolutiei hipertensiunii arteriale:
a) [x] Hipertrofia ventriculului stang (ECG, ecografic)
b) [x] Ingustarea generalizata sau locala a arterelor retinei
c) [ ] Ictus
d) [x] Proteinurie lejera si/sau sporire usoara a creatininei plasmatice
(1,2-2,0 mg/dl)
e) [x] Placi aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic
in arterele carotide, iliace, femurale si in aorta
---
345. CS. Indicati ce reflecta in cardiopatia hipertensiva „ritmul de
galop":
a) [ ] Leziuni aterosclerotice in arterele mezenterice
b) [x] Complianta ventriculara afectata
c) [ ] Leziuni arteriale care au loc in vasculita sistemica
d) [ ] Leziuni arteriolare in cadrul hipertensiunii arteriale maligne
e) [ ] afectarea renala
---
346. CS. Mentionati valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea
arteriala sistolica izolata:
a) [ ] Sistolica130-139 mmHg, diastolica 85-89 mmHg
b) [ ] Sistolica ≥180 mmHg, diastolica ≥110 mmHg
c) [x] Sistolica ≥140 mmHg, diastolica < 90 mmHg
d) [ ] Sistolica 160-179 mmHg, diastolica 100-109 mmHg
e) [ ] Sistolica 140-159 mm Hg, diastolica 90-99 mmHg
---
347. CS. Mentionati ce atesta turgescenta marcata a venelor jugulare
la pacient cu hipertensiune artereala:
a) [ ] Coarctatie aortica
b) [ ] Obezitate trunculara
c) [x] Decompensarea grava biventriculara
d) [ ] Sindrom Cushing
e) [ ] Tromboflebita superficiala
---
348. CM. Mentionati simptomele tipice pentru hipertensiunea
arteriala:
a) [x] Cefaleea (frontala, occipitala, constrictiva, matinala)
b) [ ] Diaree
c) [x] Manifestarile neuropsihice (iritabilitate, anxietate, astenie)
d) [x] Tulburari de vedere si auditive (vedere neclara, scotoame,
acufene)
e) [ ] Constipatii
---
349. CS. Indicati ce semnaleaza asimetria pulsului la membrele
superioare la un hipertensiv in stare critica:
a) [ ] Criza hipertensiva
b) [x] Disectie de aorta
c) [ ] Obezitate
d) [ ] Personalitate astenica
e) [ ] Afectare cerebrovasculara
---
350. CS. Mentionati valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea
arteriala de gradul II (moderata):
a) [ ] Tensiune arteriala sistolica ≥ 140 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica < 90 mmHg
b) [x] Tensiune arteriala sistolica 160-179 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 100-109 mmHg
c) [ ] Tensiune arteriala sistolica 130-139 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 85-89 mmHg
d) [ ] Tensiune arteriala sistolica 140-159 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 90-99 mmHg.
e) [ ] Tensiune arteriala sistolica ≥ 180 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica ≥ 110 mmHg
---
351. CS. Mentionati valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea
arteriala de gradul III (severa):
a) [ ] Tensiune arteriala sistolica ≥ 140 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica < 90 mmHg.
b) [ ] Tensiune arteriala sistolica 160-179 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 100-109 mmHg
c) [ ] Tensiune arteriala sistolica 130-139 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 85-89 mmHg
d) [ ] Tensiune arteriala sistolica 140-159 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 90-99 mmHg
e) [x] Tensiune arteriala sistolica ≥ 180 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica ≥ 110 mmHg
---
352. CM. Indicati semnele radiologice in hipertensiunea arteriala cu
staza pulmonara venoasa:
a) [x] Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei
vasculare
b) [ ] „Imaginea cifrei 3"
c) [x] Edem pulmonar interstitial
d) [x] Edem pulmonar alveolar
e) [ ] Eroziuni costale
---
353. CM. Indicati semnele radiologice care pot contribui la
depistarea coarctatiei de aorta:
a) [x] „Imaginea cifrei 3
b) [ ] Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei
vasculare
c) [ ] Edem pulmonar interstitial
d) [ ] Edem pulmonar alveolar
e) [x] Eroziuni costale
---
354. CM. In stadiul clinic III de evolutie a hipertensiunii arteriale
afectarea creierului include
a) [x] Atacul ischemic tranzitoriu
b) [x] Ictusul
c) [x] Encefalopatia hipertensiva avansata
d) [ ] Ingustarea generalizata sau locala a arterei retinei
e) [ ] Claudicatie intermitenta
---
355. CS. Mentionati ce semnaleaza aparitia suflului diastolic in
punctul de auscultatie a aortei la un pacient cu hipertensiune arteriala
indelungata:
a) [ ] Stenoza aortei
b) [x] Disectia aortica cu extensie proximala spre valva aortica
c) [ ] Complianta cardiaca afectata
d) [ ] Majorarea presiunii telediastolice in VS
e) [ ] Prezenta zgomotului III si IV la auscultatia cordului
---
356. CM. Mentionati semnele caracteristice pentru hipertensiunea
arteriala endocrina din sindromul Cushing:
a) [x] Obezitate trunculara (redistribuirea de tip androgen a tesutului
adipos)
b) [x] „Fata in luna plina"
c) [x] Atrofia pielii cu desen vascular manifest
d) [x] Striuri rozacee in regiunea inferioara a abdomenului
e) [ ] „Livedo reticularis"
---
357. CS. Indicati caracteristica electrocardiografica a indicelui
Socolov-Lyon:
a) [ ] Voltaj crescut a undei R in toate derivatiile toracice
b) [x] Unda S in derivatia toracica V1 + unda R in derivatiile toracice V5-6
va fi mai inalta de 35 mm (SV1 + RV5-6 > 35 mm)
c) [ ] Unda T este aplatizata sau negativa
d) [ ] Segmentul ST subdenivelat
e) [ ] Devierea axei electrice ale cordului spre stanga
---
358. CS. Mentionati valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea
arteriala de gradul I (usoara):
a) [ ] Tensiune arteriala sistolica ≥ 140 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica < 90 mmHg.
b) [ ] Tensiune arteriala sistolica 160-179 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 100-109 mmHg
c) [ ] Tensiune arteriala sistolica 130-139 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 85-89 mmHg
d) [x] Tensiune arteriala sistolica 140-159 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica 90-99 mmHg
e) [ ] Tensiune arteriala sistolica ≥ 180 mmHg, tensiunea arteriala
diastolica ≥ 110 mmHg.
---
359. CM. Enumerati criteriile utilizate pentru aprecierea riscului
cardiovascular la pacientii cu hipertensiune arteriala:
a) [x] Dislipidemie (colesterol seric total > 6,5 mmol/l, sau LDL-
colesterol > 4,0 mmol/l)
b) [x] HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la barbati si < 1,2 mmol/l la
femei
c) [ ] Proteina C-reactiva ≤ 1 mg/dl
d) [x] Obezitate abdominala (circumferinta abdominala la barbati ≥
102 si la femei ≥ 84 cm)
e) [x] Fumatul
---
360. CM. Mentionati acuzele bolnavului cu hipertensiune arteriala:
a) [x] Palpitatii
b) [x] Dispnee la efort fizic
c) [x] Accese de angor pectoral
d) [x] Durere precordiala de diferita durata
e) [ ] Surditate
---
361. CS. Indicati valoarea indecelui intima medie care indica
afectarea subclinica de organ tinta:
a) [ ] > 0,5 mm
b) [ ] > 0,6 mm
c) [ ] > 0,7 mm
d) [ ] > 0,8 mm
e) [x] > 0,9 mm
---
362. Indicati valoarea indecelui glezna - brat care nu indica afectarea
subclinica de organ tinta:
a) [x] mai mica de 1,3
b) [ ] 1,4
c) [ ] 0,6
d) [ ] 0,7
e) [x] mai mare de 0,9
---
363. CM. Afectarea subclinica de organ se considera cind:
a) [x] Scaderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
b) [x] Scaderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min
c) [ ] Scaderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2
d) [ ] Scaderea clearance-ului la creatinina > 80 ml/min
e) [x] Microalbuminuria 30-300 mg/24h
---
364. Indicati care combinatie de medicamente antihipertensive nu
este recomandata pacientilor cu sindrom metabolic:
a) [x] Beta blocant si diuretice tiazidice
b) [ ] Blocant al canalelor de calciu si inhibitori a enzimei de conversie
c) [ ] Blocant al canalelor de calciu si antagonist al receptorilor
angiotensinei
d) [ ] Blocant al canalelor de calciu si diuretic tiazidic
e) [ ] Beta blocant si blocant al canalelor de calciu
---
365. Indicati care sint preparatele de electie in hipetensiunea
sistolica izolata la varstnic:
a) [x] Diuretice
b) [x] Blocantele canalelor de calciu
c) [ ] Alfa-1 blocante
d) [ ] Alfa-2 agonisti cu actiune centrala
e) [ ] Vazodilatatoare directe
---
366. Indicati care grupa de preparate in hipetensiunea arteriala la
diabetici intirzie aparitia nefropatiei:
a) [ ] Beta blocantele
b) [ ] Diureticele tiazidice
c) [ ] Diureticele care economisesc potasiu
d) [ ] Antagonisti ai receptorilor de aldosteron
e) [x] Inhibitorii enzimei de conversie
---
367. Mentionati medicamentele antihipertensive administrate in
hipetensiunea arteriala in sarcina:
a) [x] Metildopa
b) [ ] Inhibitorii enzimei de conversie
c) [ ] Sartani
d) [ ] Amiodarona
e) [x] Blocantele canalelor de calciu
---
368. Notati medicamentul de electie folosit in disectia de aorta:
a) [ ] Captopril
b) [ ] Enalapril
c) [ ] Lisinopril
d) [ ] Ramipril
e) [x] Nitroprusiat de natriu
---
369. Notati doza de acid acetilsalicilic suficienta ca antiagregant:
a) [ ] 25 - 50 mg/zi
b) [ ] 50 - 65 mg/zi
c) [x] 75 - 100 mg/zi
d) [ ] 110 - 150 mg/zi
e) [ ] 325 mg/zi
---
370. Mentionati mecanismul antiagregant al acidului acetilsalicilic:
a) [ ] Inhiba oxidazele citocromului hepatic
b) [ ] Inhiba actiunea serotoninergica
c) [ ] Inhiba receptorii H1
d) [ ] Inhiba receptorii H2
e) [x] Inhiba sinteza de tromboxan A2
---
DISLIPIDEMIILE

371. CM. Care sunt reprezentantii principali a lipidelor sangvine


a) [x] Trigliceridele
b) [ ] γ-globulinele
c) [x] Acizii grasi neestereficati
d) [x] Fosfolipidele
e) [x] Colesterol
---
372. CM. Mentionati afirmatiile corecte pentru sindromul metabolic:
a) [x] Circumferinta abdominala > 102 barbati si > 84 femei
b) [x] Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l
c) [x] HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la barbati si <1,3 mmol/l la
femei
d) [ ] Tensiunea arteriala ≤ 120/80 mm.Hg
e) [x] Glicemia ≥ 6,1 mmol/l
---
373. CM. Mentionati care sunt caile de reciclare a colesterolului:
a) [x] Reutilizarea colesterolului pentru sintesa lipoproteinelor
b) [ ] Stocarea in rinichi
c) [x] Stocarea in interiorul hepatocitelor
d) [ ] Excretia cu urina
e) [x] Excretia cu bila
---
374. CM. Indicati care sunt factorii care conduc la scaderea HDL-
colesterolului:
a) [x] Obezitatea
b) [ ] Dieta saraca in carbohidrati
c) [x] Fumatul
d) [x] Diabetul zaharat tip 2
e) [x] Factorii genetici
---
375. CS. Mentionati care lipoproteine transporta colesterolul tusular
de la tesuturile periferice spre ficat si realizeaza un efect protector
vascular:
a) [ ] Lipoproteinele cu densitate foarte mica (VLDL)
b) [ ] Lipoproinele cu densitate intermediara (IDL)
c) [ ] Lipoproinele cu densitate mica (LDL)
d) [x] Lipoproinele cu densitate mare (HDL)
e) [ ] Chilomicronii
---
376. CM. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatie
ischemica:
a) [x] Nivelul crescut de LDL - colesterol
b) [ ] Nivelul scazut de LDL - colesterol
c) [x] Nivelul crescut de trigliceride
d) [x] Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
e) [x] Nivelul micsorat de HDL - colesterol
---
377. CM. Mentionati afirmatiile corecte pentru dislipedimia
aterogena:
a) [x] Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l
b) [ ] Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ 1
c) [x] Nivel crescut de lipoproteine cu densitate joasa (LDL)
d) [ ] Nivel scazut de lipoproteine cu densitate joasa (LDL)
e) [x] Reducerea nivelului de lipoproteine cu densitate inalta (HDL)
---
378. CM. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru
cardiopatia ischemica
a) [x] Hipertensiunea arteriala
b) [ ] Hipotensiunea arteriala
c) [x] Fumatul
d) [x] Diabetul zaharat
e) [x] Dieta aterogenica
---
379. CM. Mentionati principalele stigmate oculare ale
hiperlipidemiei:i:
a) [x] Xantelasma
b) [ ] Semnul Salus-Gunn
c) [x] Arcul cornean
d) [ ] Strabismul
e) [x] Lipaemia retinalis
---
380. CM. Enumerati biomarcherii care indica tulburarile
metabolismului lipoproteinelor:
a) [ ] Troponinele
b) [x] Colesterolul total
c) [x] Trigliceridele
d) [x] HDL colesterolul
e) [x] LDL colesterolul
---
381. CS. Indicati care sunt valorile normale ale colesterolului total la
adult.
a) [ ] < 5,5 mmol/l
b) [ ] < 5,8 mmol/l
c) [x] < 5,0 mmol/l
d) [ ] < 6,0 mmol/l
e) [ ] < 6,2 mmol/l
---
382. CS. Mentionati valorile normale ale trigliceridelor la adult:
a) [ ] 2,2 mmol/l
b) [ ] 2,5 mmol/l
c) [ ] 2,8 mmol/l
d) [x] 1,7 mmol/l
e) [ ] 3,0 mmol/l
---
383. CM. Mentionati ce masuri include modificarea stilului de viata si
tratamentul nemedicamentos al hiperolesterimiei:
a) [x] Scaderea consumului de grasimi saturate
b) [ ] Majorarea consumului de glucide
c) [x] Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi
d) [x] Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )
e) [x] Majorarea activitatii fizice
---
384. CM. Mentionati prin ce componente se eleveaza colesterolul
total:
a) [x] Cresterea de LDL - colesterol: tipul II A
b) [ ] Micsorarea de LDL - colesterol
c) [x] Cresterea de HDL - colesterol: hiper α - lipoproteine
d) [x] Cresterea de VLDL - colesterol
e) [x] Elevarea trigliceridelor
---
385. Notati afirmatia corecta care defineste ateroscleroza:
a) [x] Este boala sistemica progresiva cu manifestari focale, ce
afecteaza arterele mari si medii
b) [ ] Reprezinta tromboza locala ce survine ca urmare a rupturii placii
aterosclerotice, cu consecinte potential fatale
c) [ ] Reprezinta procesul de rigidizare a peretelui arterial
d) [ ] Este o substanta lipidica prezenta in structura membranelor
celulare si este precursor de acizi biliari si hormoni sterolici.
e) [ ] Principala forma de transport a colesterolului in plasma (60-70%)
din colesterolul total plasmatic
---
386. Notati afirmatia corecta care defineste aterotromboza:
a) [ ] Este boala sistemica progresiva cu manifestari focale, ce
afecteaza arterele mari si medii
b) [x] Reprezinta tromboza locala ce survine ca urmare a rupturii placii
aterosclerotice, cu consecinte potential fatale
c) [ ] Reprezinta procesul de rigidizare a peretelui arterial
d) [ ] Este o substanta lipidica prezenta in structura membranelor
celulare si este precursor de acizi biliari si hormoni sterolici.
e) [ ] Principala forma de transport a colesterolului in plasma (60-70%)
din colesterolul total plasmatic
---
387. Notati afirmatia corecta care defineste arterioscleroza:
a) [ ] Este boala sistemica progresiva cu manifestari focale, ce
afecteaza arterele mari si medii
b) [ ] Reprezinta tromboza locala ce survine ca urmare a rupturii placii
aterosclerotice, cu consecinte potential fatale
c) [x] Reprezinta procesul de rigidizare a peretelui arterial
d) [ ] Este o substanta lipidica prezenta in structura membranelor
celulare si este precursor de acizi biliari si hormoni sterolici.
e) [ ] Principala forma de transport a colesterolului in plasma (60-70%)
din colesterolul total plasmatic
---
388. СM Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte pentru fractia
HDL a colesterolului:
a) [x] Constitue 20-30% din colesterolul total
b) [x] Are proprietati anti-aterogene, protejand sistemul arterial
impotriva injuriei aterogene
c) [x] Contine doua tipuri majore de apoproteine (apo A-I si apo A-II)
d) [x] Extrage colesterolul celular in exces si il transporta inapoi la ficat
pentru a fi eliminat pe cale intestinala
e) [ ] Este aterogen si proportional corelat cu riscul evenimentelor
cardiovasculare, independent de nivelul colesterolului total
---
389. Mentionati tipurile de dislipidemii cunoasteti, din punctul de
vedere al existentei determinismului genetic:
a) [x] Familiale (primare)
b) [ ] Hipertrigliceridemie
c) [x] Dobandite (fara transmitere ereditara documentata)
d) [ ] Hipercolesterolemie
e) [ ] Dislipidemie combinata (mixta)
---
390. Notati tipurile de dislipidemii care sunt mai frecvente in practica
medicala:
a) [ ] Familiale (primare)
b) [x] Hipertrigliceridemie
c) [x] Dobandite (fara transmitere ereditara documentata)
d) [x] Hipercolesterolemie
e) [x] Dislipidemie combinata (mixta)
---
391. Enumerati componentele terapeutice corecte a pacientului cu
dislipidemie:
a) [x] Modificarea stilului de viata
b) [x] Dieta
c) [x] Identificarea si tratarea cauzelor secundare
d) [x] Tratament farmacologic hipolipemiant
e) [ ] Tratament farmacologic hipeurecemic
---
392. Notati principiile generale ale dietoterapiei in hiperlipidemii:
a) [x] Restrictionarea aportului caloric (pentru controlul greutatii
corporale)
b) [x] Cresterea aportului de fibre solubile din fructe, legume si cereale
integrale, de acizi grasi polinesaturati si fitosteroli
c) [ ] Aportul caloric nelimitat
d) [x] Limitarea aportului de carbohidrati si de grasimi saturate
e) [ ] Scaderea aportului de fibre solubile din fructe, legume si cereale
integrale, de acizi grasi polinesaturati si fitosteroli
---
393. Enumerati ce include dieta recomandata de Ghidul NCEP-ATP
III:
a) [x] Un aport proteic de 15-20% din continutul caloric zilnic
b) [x] Grasimi 35% (numai 7% saturate, < 300 mg/zi aport de
colesterol)
c) [ ] Un aport proteic de 5-10 % din continutul caloric zilnic
d) [x] Restul carbohidrati
e) [ ] Grasimi 65%
---
394. Notati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte despre statine
in tratamentulul hipercolesterolemiei:
a) [ ] Statinele sunt a doua linie de tratament al dislipidemiilor
b) [x] Statinele sunt prima linie de tratament al dislipidemiilor
c) [x] Statinele reprezinta inhibitori competitivi potenti ai HMG-CoA (3-
hidroxi-3-metilglutaril coenzima A reductazei, etapa limitatoare de
sinteza a colesterolului
d) [x] Reducerea continutului intracelular de colesterol induce expresia
receptorilor pana la nivelul hepatocitelor
e) [x] Rezulta astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice,
prin stimularea captarii la nivel hepatic a LDL-colesterolului circulant
---
395. Alegeti afirmatiile corecte privind efectele statinelor, utilizate in
tratamentul hipercolesterolemiei:
a) [x] Reduc incidenta bolii cardiace ischemice cu 21-42%, avand un rol
major in preventia primara si secundara
b) [ ] Accelereaza ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar
tratamentul intensiv cu anumite preparate induce chiar regresia
aterosclerozei coronariene
c) [ ] Au multiple efecte pleiotrope prin care maresc riscul
cardiovascular independent de reducerea fractiei LDL a colesterolului.
d) [x] Incetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar
tratamentul intensiv cu anumite preparate induce chiar regresia
aterosclerozei coronariene
e) [x] Au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular
independent de reducerea fractiei LDL a colesterolului.
---
396. Care sunt precautiile administrarii statinelor in tratamentul
hipercolesterolemiei:
a) [x] Varstnici, femei
b) [x] Insuficienta renala
c) [x] Boli hepatice cronice si abuz de alcool
d) [x] Medicamente asociate, hipotiroidism
e) [ ] Bolile pericardului
---
397. Notati mecanismele implicate in patogenia aterosclerozei:
a) [x] Inflamatia peretelui arterial reprezinta focarul promotor major in
dezvoltarea aterosclerozei
b) [x] Stimulul principal este reprezentat de injuria endoteliului
vascular
c) [ ] Nu are loc inflamatia peretelui arterial
d) [x] Nivelurile crescute de LDL colesterol, fumatul, hipertensiunea
arteriala, diabetul zaharat, anomaliile genetice, excesul de
homocisteina sau agentii infectiosi induc disfunctia endoteliala ca
prima treapta a progresiei spre placa de aterom
e) [ ] Sunt prezente mai multe anomalii ale fractiunilor lipidice asociate
---
398. Notati afirmatiile corecte despre ateroscleroza:
a) [x] Este o boala inflamatorie
b) [x] Este insotita de niveluri serice crescute ale markerilor
inflamatiei, inclusiv proteina C reactiva, cu valoare prognostica
dovedita
c) [x] Inflamatia contribuie la initierea, progresia si ruptura placilor
aterosclerotice
d) [x] Diversi stimuli de tipul fumatului, hipertensiunii arteriale,
obezitatii sau inflamatiei duc la activarea celulelor endoteliale
e) [ ] Este o boala infectioasa
---
399. Notati afirmatiile corecte pentru masurile de modificare a
stilului de viata:
a) [x] Renuntarea la fumat
b) [x] Efortul fizic izotonic regulat
c) [ ] Fumatul abundent
d) [x] Controlul greutatii corporale
e) [x] Scaderea excesului ponderal
---
400. Notati reactiile adverse posibile la utilizarea statinelor in
tratamentul dislipidemiilor:
a) [x] Cresterea asimptomatica tranzitorie a transaminazelor hepatice.
b) [x] Afectarea muschilor scheletici: mialgii, miozita
c) [x] Tulburari gastro-intestinale: greata, dispepsie, flatulenta, diaree
sau constipatie, rar pancreatita
d) [ ] Miocardita
e) [x] Cefalee (pana la 10% din pacienti)
---
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

401. CM. Mentionati cauzele infarctului miocardic acut:


a) [x] Ruptura de placa aterosclerotica
b) [x] Tromboza coronariana
c) [x] Spasmul coronarian
d) [ ] Spasmul arterei carotide
e) [x] Ocluzia vasului coronarian
---
402. CM. Mentionati extinderea infarctului miocardic in peretele
venticular:
a) [x] Subendocardial
b) [ ] Subepitelial
c) [x] Intramural
d) [x] Transmural
e) [x] Subepicardial
---
403. CM. Mentionati factorii humorali care duc la aparitia spasmului
coronanian:
a) [x] Endotelina
b) [ ] Sideroblastii
c) [x] Tromboxanul A2
d) [x] Reducerea oxidului nitric
e) [ ] Sfacelul
---
404. CM. Notati acuzele pacientului cu infarct miocardic acut:
a) [x] Durere retrosternala cu durata mai mult de 20 minute
b) [ ] Durere traheobronsica
c) [x] Durere cardiaca ce iradiaza in umar, omoplat, mana stanga
d) [x] Dispnee inspiratorie
e) [x] Transpiratie pronuntata
---
405. CM. Mentionati datele obiective ale pacientului cu infarct
miocardic acut:
a) [x] Pacient agitat
b) [x] Tegumente palide, umede
c) [x] Acrocianoza
d) [x] In pulmoni raluri umede
e) [ ] Acorie
---
406. CS. Mentionati ce reprezinta unda Q patologica pe ECG:
a) [ ] Zona Zoster
b) [x] Zona de necroza
c) [ ] Zona de leziune
d) [ ] Zona de ischemie
e) [ ] Zona critica Brock
---
407. CS. Pe traseul ECG, in infarctul miocardic acut, zona de leziune
se manifesta prin
a) [ ] Sindrom Leriche
b) [ ] Sindrom Meigs
c) [ ] Sindrom Raynaud
d) [ ] Sindrom Lutembacher
e) [x] Supradenivelarea segmentului ST
---
408. CS. Notati ce reprezinta pe ECG unda T inalt pozitiva sau T
negativa in infarctul miocardic acut:
a) [ ] Timpul de conducere atrioventriculara
b) [ ] Durata totala a sistolei electrice ventriculare
c) [ ] Timpul de conducere a impulsului la nivelul jonctiunii
atrioventriculare
d) [ ] Depolarizarea atriala
e) [x] Zona de ischemie
---
409. Indicati ce se inregistreaza pe ECG in faza supraacuta a
infarctului miocardic:
a) [x] Supradenivelarea progresiva a segmentului ST
b) [ ] Zgomotul III
c) [x] Unda T ampla monofazica (unda Pardee)
d) [ ] Zgomotul IV
e) [ ] Zgomotul metalic
---
410. CM. Indicati ce se inregistreaza pe ECG in faza acuta a infarctului
miocardic:
a) [ ] Unda U
b) [x] Aparitia undei Q patologice
c) [x] Reducerea undei R
d) [x] Formarea complexului QS
e) [ ] Unda T pozitiva
---
411. CM. Notati prin ce modificari ECG se caracterizeaza infarctul
miocadic acut non-Q:
a) [ ] Unda P negativa
b) [x] Subdenivelarea segmentului ST
c) [x] Unda T negativa simetrica
d) [ ] Scurtarea intervalului PQ
e) [ ] Unda P bifazica
---
412. CM. Indicati marcherii biologici de necroza miocardica:
a) [x] Creatinin fosfochinaza - MB
b) [x] Lactico dehidrogenaza (LDH)
c) [ ] Fier seric
d) [x] Troponine cardiace I sau T
e) [x] Mioglobina
---
413. CM. Mentionati pentru ce este necesara radiografia cutiei
toracice in infarctul miocardic acut:
a) [x] Aprecierea stazei pulmonare
b) [x] Trombemboliei pulmonare
c) [ ] Blocurilor atrioventriculare
d) [x] Pneumoniilor asociate
e) [ ] Extrasistolelor ventriculare
---
414. CM. Mentionati ce se inregistreaza la ecocardiografie in
infarctul miocardic acut:
a) [x] Hipochinezie
b) [ ] Miocloniie
c) [x] Akinezie
d) [x] Dischinezie
e) [x] Trombi intra cavitari
---
415. CM. Mentionati criteriile clinice de diagnostic in infarct
miocardic acut:
a) [x] Stare anginoasa cu durata peste 20- 30 minute
b) [ ] Strabismul
c) [x] Semne de insuficienta cardiaca acuta
d) [x] Soc cardiogen
e) [x] Stari sincopale
---
416. CM. Mentionati prin ce manifesta socul cardiogen in infarct
miocardic acut:
a) [x] Hipotensiune arteriala ≥ 80/50 mmHg
b) [ ] Sindrom Turner
c) [x] Fatigabilitate, transpiratie
d) [x] Hipotermie
e) [x] Oligoanurie
---
417. CM. Mentionati prin ce manifesta sindromul postinfarctic
Dressler:
a) [x] Dureri precordiale persistente
b) [x] Febra
c) [x] Tahicardie
d) [x] Freamat pericardic
e) [ ] Melena
---
418. CM. Mentionati prin ce manifesta anevrizmul ventricular stang:
a) [x] Bombarea peretelui ventricular subtiat
b) [x] Dischinezia zonei anevrizmatice
c) [x] Insuficienta cardiaca cronica progresiva
d) [ ] Baraj mitral
e) [x] Tulburari de ritm
---
419. Selectati complicatiile infarctului miocardic acut
a) [x] socul cardiogen
b) [x] ruptura peretelui ventricular sau a septului interventricular
c) [ ] hipertensiune arteriala
d) [x] aritmii si tulburari de conducere
e) [ ] anevrism al aortei ascendente
---
420. Selectati remediile ce se utilizeaza in infarctul miocardic acut cu
scop de tromboliza:
a) [x] streptokinaza
b) [x] actilyse
c) [ ] heparina
d) [ ] morfina
e) [ ] nitroglicerina
---
421. Mentionati care sunt contraindicatiile pentru terapia
trombolitica la pacientii cu infarct miocardic acut:
a) [x] hemoragia activa
b) [ ] virsta peste 55 ani
c) [x] ulcer gastric in acutizare
d) [x] traumatism grav recent
e) [x] anevrism al vaselor cerebrale
---
422. Mentionati care sunt cauzele dezvoltarii insuficientei mitrale in
infarctul miocardic acut:
a) [x] ruptura de muschi papilari
b) [ ] tulburari de ritm si de conducere
c) [x] ruptura de cordaj
d) [ ] calcifierea inelului mitral
e) [x] ruptura de cuspa
---
423. Notati care remedii medicamentoase se folosesc in tratamentul
infarctului miocardic acut fara supradenivelarea segmentului ST:
a) [ ] trombolitice
b) [x] beta-adrenoblocante
c) [x] nitrati
d) [x] analgetice
e) [ ] diuretice
---
424. Mentionati complicatiile precoce ale infarctului miocardic acut:
a) [x] socul cardiogen
b) [x] moartea subita
c) [x] bloc atrioventricular complet
d) [ ] anevrism al ventriculului sting
e) [x] fibrilatie ventriculara
---
ANGINA PECTORALA

425. CM. Mentionati ce patologii include sindromul coronarian acut:


a) [ ] Angina pectorala de efort
b) [x] Angina instabila
c) [x] Infarctul miocardic acut
d) [x] Moartea subita cu soc cardiogen
e) [ ] Angina stabila
---
426. CM. Enumerati formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
a) [x] Angina pectorala
b) [x] Angina instabila
c) [x] Infarctul miocardic acut
d) [ ] Aritmiile de origine ischemica
e) [ ] Insuficienta cardiaca de origine ischemica
---
427. CM. Notati formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
a) [x] Moartea subita coronariana fara soc cardiogen
b) [x] Tulburarile de ritm si de conducere de origine ischemica
c) [ ] Angina pectorala
d) [x] Insuficienta cardiaca de origine ischemica
e) [x] Angina pectorala silentioasa
---
428. CM. Mentionati simptomele ischemiei care pot fi ,,echivalentii
anginei pectorale":
a) [x] Dispneea de efort
b) [x] Durerea toracica atipica
c) [ ] Durerea pe traiectul scizural ,,in esarfa"
d) [x] Discomfortul toracic de repaus
e) [ ] Sindromul Titze
---
429. CM. Indicati factorii cu actiune procoagulanta elaborati de
endoteliu:
a) [x] Tromboplastina tisulara
b) [x] Factorul Willbrand
c) [ ] Nodulii Heberden
d) [x] Colagenul
e) [x] Factorul activator al plachetelor
---
430. CM. Mentionati ce dereglari ECG se inregistreaza in timpul crizei
de angor pectoral:
a) [ ] P pulmonar
b) [x] Subdenivelarea segmentului ST >1 mm
c) [ ] P mitral
d) [x] Unda T negativa
e) [x] Supradenivelarea segmentului ST
---
431. CM. Indicati zonele de iradiere a durerii in angina pectorala:
a) [x] Umarul stang
b) [ ] Regiunea lombara
c) [x] Scapula stanga
d) [x] Partea anterioara a bratului stang si degetele IV si V
e) [x] Partea stanga a fetei si gatului
---
432. CM. Mentionati ce forme clinice reuneste angina instabila:
a) [x] Angina „de novo"
b) [ ] Angina tardiva postinfarct
c) [x] Angina agravata
d) [x] Angina precoce postinfarct
e) [x] Angina Prinzmetal
---
433. CM. Mentionati grupele de preparate care poseda efect
antianginal si sunt utilizate in farmacoterapia anginei pectorale stabile:
a) [x] Nitratii
b) [x] β-Blocantele
c) [ ] Diureticele
d) [x] Blocantele canalelor de calciu
e) [ ] Alfa-blocantele
---
434. CM.Mentionati ce date ofera examenul fizic in timpul crizei
anginoase:
a) [x] Pozitia ,,spectatorului in vitrina"
b) [x] Paloarea tegumentelor
c) [x] Transpiratii
d) [ ] Pozitia ,,rugaciune mahomedana"
e) [x] Semne de anxietate
---
435. CM.Indicati in ce cazuri testul de efort la cicloergometru sau
la covorul rulant se considera pozitiv pentru angina pectorala:
a) [x] Apare un acces tipic de angina pectorala
b) [x] Apare subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
c) [ ] Apare inelul Kayser-Flaischer
d) [x] Apare subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu
durata peste 0.08 sec
e) [x] Apare supradenivelarea segmentului ST
---
436. CM. Mentionati ce medicamente veti administra in tratamentul
anginei variante (vasospastice, spontane):
a) [x] Nitroglicerina
b) [ ] α - blocantele
c) [x] Antagonistii canalelor de calciu
d) [ ] Tratament trombolitic
e) [ ] Tratament diuretic
---
437. CM. Enumerati modificarile care pot fi apreciate la Holter
monitor ECG (inregistrarea electrocardiografica prelungita):
a) [x] Tipului modificarilor ischemice
b) [x] Severitatea modificarilor ischemice
c) [x] Durata modificarilor ischemice
d) [ ] Evidenta placilor aterosclerotice
e) [x] Evidenta episoadelor de ischemie silentioasa
---
438. CM. Enumerati patologiile in care este contraindicat testul cu
efort:
a) [x] Stenoza aortica semnificativa
b) [x] Infarctul miocardic recent
c) [x] Hipertensiunea arteriala necontrolabila
d) [x] Extrasistole polimorfe
e) [ ] Torticolisul
---
439. CM. Enumerati testele farmacologice de provocare a ischemiei
miocardice:
a) [x] Testul cu dipiridamol
b) [x] Testul cu ergometrina
c) [x] Testul cu izoproterenol
d) [ ] Testul Coombs direct
e) [ ] Testul Coombs indirect
---
440. Care afirmatii caracterizeaza cardiopatia ischemica?
a) [ ] proces patologic localizat in endocard
b) [ ] afectiune intotdeauna acuta
c) [x] proces patologic in sistemul arterelor coronariene
d) [x] in peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic
e) [x] reducerea circulatiei sangvine in miocard
---
441. Mentionati afirmatia necaracteristica pentru angina pectorala:
a) [ ] expresia clinica a ischemiei miocardice tranzitorii
b) [x] modificari patologice ireversibile
c) [ ] schimbari patologice reversibile
d) [ ] este manifestata prin crize dureroase localizate retrosternal
e) [ ] este cauzata de tulburari ale circulatiei coronariene
---
442. Notati afirmatiile adevarate pentru angina pectorala de efort
a) [x] crize de durere tranzitorie
b) [ ] durerile sunt provocate de schimbarea pozitiei corpului
c) [ ] durerile se intensifica la palpatia regiunii precordiale
d) [x] durerile sunt cauzate de cresterea necesitatilor metabolice ale
miocardului
e) [x] durerile se juguleaza timp de 5 min dupa administrarea
nitroglicerinei sau repaus
---
443. Indicati ce reprezinta angina pectorala de novo:
a) [x] varianta clinica a anginei pectorale instabile
b) [ ] varianta clinica a infarctului miocardic acut
c) [x] manifestata timp de o luna din momentul aparitiei primei crize
anginoase
d) [ ] sindromul dureros este mai intens
e) [x] poate regresa, stabiliza sau progresa
---
444. Mentionati afirmatia corecta pentru stabilirea clasei functionale
a anginei pectorale de efort:
a) [ ] varsta pacientului
b) [ ] durata bolii
c) [x] toleranta la efort fizic
d) [ ] tratamentul administrat
e) [ ] sexul pacientului
---
445. Identificati definitia corecta a patologiei in care creste
frecventa, intensitatea si durata crizelor anginoase:
a) [ ] angina pectorala silentioasa
b) [x] angina pectorala agravata
c) [ ] angina pectorala spontana
d) [ ] angina pectorala de novo
e) [ ] angina pectorala stabila
---
446. Indicati care forma de angina pectorala este produsa de
spasmul coronarian:
a) [ ] angina pectorala de efort
b) [ ] angina pectorala de novo
c) [x] angina pectorala spontana (Pinzmetal)
d) [ ] angina pectorala agravata
e) [ ] angina pectorala silentioasa
---
447. Mentionati care afirmatie se refera la angina de decubit:
a) [ ] apare spre dimineata
b) [x] apare imediat la culcare
c) [x] cedeaza in pozitie sezanda
d) [ ] accesele sunt mai intense
e) [ ] accesele sunt mai prelungite - pana la 30 min
---
448. Selectati trei verigi principale responsabile de declansarea
insuficientei coronariene
a) [x] tulburarea coagulabilitatii sangune
b) [ ] infectia
c) [x] modificarea organica a vaselor coronariene
d) [x] spasmul vascular
e) [ ] tulburari autoimune
---
449. Mentionati care factor endotelial poseda cel mai puternic efect
vasoconstrictor
a) [ ] prostaciclina
b) [x] endotelina
c) [ ] angiotensina II
d) [ ] oxidul de azot
e) [ ] tromboplastina
---
450. Mentionati cum se manifesta electrocardiografic ischemia
miocardului:
a) [ ] deformarea complexului QRS
b) [x] negativizarea undei T
c) [ ] scurtarea intervalului PQ
d) [ ] micsorarea amplitudinei undei P
e) [ ] subdenivelarea segmentului ST
---
451. Mentionati scopul efectuarii probei cu efort fizic dozat:
a) [ ] aprecierea calitatii vietii pacientului
b) [x] aprecierea clasamentul anginei pectorale
c) [x] stabilirea diagnosticul anginei pectorale
d) [ ] evaluarea pronosticului bolii
e) [ ] selectarea tratamentului
---
452. Care metoda de diagnostic determina indicatiile si
contraindicatiile angioplastiei coronariene si bypass-ului
aortocoronarian?
a) [ ] monitorizarea Holter
b) [ ] testul cu efort fizic dozat
c) [ ] scintigrafia miocardului
d) [ ] ecocardiografia
e) [x] coronaroangiografia
---
453. Selectati grupele de remedii antianginoase traditionale:
a) [ ] diuretice
b) [x] nitratii
c) [x] antagonistii ionilor de Ca
d) [ ] statinele
e) [x] β-blocantele
---
454. Selectati cel mai frecvent efect advers al nitratilor:
a) [ ] vertije
b) [ ] somnolenta
c) [ ] dureri abdominale
d) [x] cefalee
e) [ ] edeme pe gambe
---
455. Mentionati care sunt contraindicatiile pentru administrarea β-
blocantelor:
a) [ ] tahicardia sinusala
b) [x] bradicardia sinusala
c) [x] bloc atrioventricular complet
d) [ ] hipertensiunea arteriala
e) [x] hipotensiunea arteriala
---
456. Selectati preparatele din grupul antagonistilor de calciu:
a) [ ] enalapril
b) [x] nifedipina
c) [x] diltiazem
d) [ ] metoprolol
e) [x] verapamil
---
457. Indicati care este remediul antiagregant de electie folosit in
tratamentul cardiopatiei ischemice:
a) [ ] ticlopidina
b) [ ] dipiridamolul
c) [ ] pentoxifilina
d) [x] aspirina
e) [ ] acidul nicotinic
---
458. Simvastatina face parte din grupul de remedii cu actiune:
a) [ ] antiagreganta
b) [x] hipolipimianta
c) [ ] metabolica
d) [ ] hipotensiva
e) [ ] vasodilatatoare
---
459. Numiti cea mai frecventa cauza a aparitiei anginei pectorale
a) [x] Aterocleroza
b) [ ] Tromboza
c) [ ] Hemoragia
d) [ ] Stenoza arterei carotide
e) [ ] Restenoza
---
460. Enumerati formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
a) [ ] Moartea subita fara soc cardiogen
b) [ ] Infarctul miocardic vechi
c) [ ] Angina pectorala silentioasa
d) [x] Angina pectorala vasospastica
e) [x] Angina pectorala tardiva postinfarct
---
461. Mentionati formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
a) [x] Moartea subita fara soc cardiogen
b) [x] Infarctul miocardic vechi
c) [x] Angina pectorala silentioasa
d) [ ] Angina pectorala vasospastica
e) [ ] Angina pectorala tardiva postinfarct
---
462. Enumerati formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
a) [ ] Moartea subita fara soc cardiogen
b) [x] Infarctul miocardic acut
c) [ ] Angina pectorala silentioasa
d) [x] Angina pectorala vasospastica
e) [x] Angina pectorala tardiva postinfarct
---
463. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac
parte:
a) [x] Moartea subita cu soc cardiogen
b) [x] Infarctul miocardic acut
c) [ ] Angina pectorala silentioasa
d) [x] Angina pectorala vasospastica
e) [x] Angina pectorala tardiva postinfarct
---
464. Mentionati formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
a) [x] Moartea subita cu soc cardiogen
b) [x] Infarctul miocardic acut
c) [ ] Angina pectorala silentioasa
d) [x] Angina pectorala stabila
e) [ ] Aritmii si blocuri de origine ischemica
---
465. Numiti afirmatiile corecte pentru angina pectorala agravata
a) [x] Accesele de durere sunt mai frecvente ca in zilele precedente
b) [x] Accesele de durere sunt de o durata mai lunga ca in zilele
precedente
c) [x] Accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca in
zilele precedente
d) [ ] Accesele de durere se suprima in repaus
e) [ ] Accesele de durere apar la un efort mai mare ca in zilele
precedente
---
466. Numiti afirmatiile corecte pentru angina pectorala vasospastica
a) [x] Accesele de durere sunt conditionate de stress
b) [x] Accesele de durere sunt de o durata mai lunga de 15 minute
c) [ ] Accesele de durere sunt conditionate obligator de efort fizic
d) [x] Accesele de durere sunt conditionate de temperature reci
e) [ ] Accesele de durere apar la un efort mai mare ca in zilele
precedente
---
467. Numiti afirmatia corecta pentru angina pectorala precoce
postinfarct
a) [ ] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 3
saptamani
b) [ ] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 14
saptamani
c) [x] Accesele de stenocardie au aparut in a 10 zi dupa infarct
miocardic acut
d) [ ] Accesele de stenocardie au aparut in a 20 zi dupa infarct
miocardic acut
e) [ ] Accesele de stenocardie au aparut in a 30 zi dupa infarct
miocardic acut
---
468. Numiti afirmatiile corecte pentru angina pectorala tardiva
postinfarct
a) [ ] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 3
saptamani
b) [ ] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 14
saptamani
c) [ ] Accesele de stenocardie au aparut in a 10 zi dupa infarct
miocardic acut
d) [x] Accesele de stenocardie au aparut in a 20 zi dupa infarct
miocardic acut
e) [x] Accesele de stenocardie au aparut in a 30 zi dupa infarct
miocardic acut
---
469. Numiti afirmatia corecta pentru angina pectorala „de novo"
a) [x] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 3
saptamani
b) [ ] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 14
saptamani
c) [ ] Accesele de stenocardie au aparut in a 10 zi dupa infarct
miocardic acut
d) [ ] Accesele de stenocardie au aparut in a 20 zi dupa infarct
miocardic acut
e) [ ] Accesele de stenocardie au aparut in a 30 zi dupa infarct
miocardic acut
---
470. Numiti afirmatiile incorecte pentru angina pectorala „ de novo"
a) [ ] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 3
saptamani
b) [x] Accesele de stenocardie au aparut pentru prima data de 14
saptamani
c) [x] Accesele de stenocardie au aparut in a 10 zi dupa infarct
miocardic acut
d) [x] Accesele de stenocardie au aparut in a 20 zi dupa infarct
miocardic acut
e) [x] Accesele de stenocardie au aparut in a 30 zi dupa infarct
miocardic acut
---
INSUFICIENTA CARDIACA

471. CM. Numiti mecanismele de realizare a sistemelor


compensatorii in insuficienta cardiaca
a) [x] Modificarile structurale ale cordului (hipertrofie si dilatatie)
b) [x] Marirea volemiei (retentie hidrosalina)
c) [ ] Supraincarcarea cardiomiocitelor cu calciu
d) [ ] Bradicardia
e) [x] Adaptarea circulatiei periferice
---
472. CM. Mentionati cauzele dezvoltarii insufucientei cardiace acute:
a) [x] Disfunctiei sistolica sau diastolica cardiaca
b) [ ] Deviatiei axiala
c) [x] Tulburari de ritm cardiac
d) [x] Afectarii presarcinii
e) [x] Afectarii postsacinii
---
473. CM. Mentionati cauzele insufucientei cardiace la tineri:
a) [x] Cardiomiopatia dilatativa
b) [x] Aritmii
c) [ ] Cardiopatie ischemica
d) [x] Maladii cardiace congenitale
e) [x] Maladii cardiace valvulare
---
474. CS. Mentionati in care stadiu dupa Kilip este prezent edem
pulmonar franc cu raluri pe toata suprafata campurilor pulmonare:
a) [ ] Stadiul I
b) [ ] Stadiul II
c) [x] Stadiul III
d) [ ] Stadiul IV
e) [ ] Stadiul V
---
475. CS. Mentionati in care stadiu dupa Kilip este prezenta
hipotensiune arteriala ≤ 90mm/ Hg, oligurie, cianoza, diaforeza:
a) [ ] Stadiul I
b) [ ] Sadiul II
c) [ ] Stadiul III
d) [x] Stadiul IV
e) [ ] Stadiul V
---
476. CS.Mentionati in care stadiu dupa Kilip sunt prezente raluri
umede in ariile inferioare ale campurilor pulmonare, zgomot III de
galop, semne de congestie pulmonarara si hipertensiune venoasa
pulmonara.
a) [ ] Stadiul I
b) [x] Stadiul II
c) [ ] Stadiul III
d) [ ] Stadiul IV
e) [ ] Stadiul V
---
477. CS. In insuficienta cardiaca cronica ortopneea este o pozitie
fortata:
a) [ ] Pentru micsorarea durerii
b) [ ] Pentru facilizarea expectoratiei
c) [ ] Pentru micsorarea durerilor abdominale
d) [ ] Pentru micsorarea durerilor cardiace
e) [x] Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii
accesorii respiratorii. Somn cu ½ de trunchi ridicat pe perne.
---
478. CM.Mentionati ce simptome sunt prezente in insuficienta
cardiaca cronica stanga:
a) [x] Dispnee
b) [x] Tuse preponderent nocturna
c) [x] Hemoptezie
d) [x] Astenie (fatigabilitate)
e) [ ] Anorexie
---
479. CM. Mentionati ce semne obiective determinam in insuficienta
cardiaca cronica stanga:
a) [x] Ortopnee
b) [x] Acrocianoza
c) [x] Tegumente reci
d) [x] Transpiratii profuze
e) [ ] Hepatomegalie
---
480. CM. Mentionati ce simptome sunt prezente in insuficienta
cardiaca cronica dreapta:
a) [x] Hepatalgie
b) [x] Greata
c) [x] Anorexie, varsaturi
d) [x] Balonari postprandiale
e) [ ] Diplopie
---
481. CM. Mentionati ce semne obiective determinam in insuficienta
cronica dreapta:
a) [x] Turgescenta venelor superficiale, jugulare
b) [ ] Nevi pigmentari
c) [x] Edeme hidrostatice
d) [x] Hepatomegalie
e) [x] Subicter
---
482. CM. Mentionati ce modificari cardiace determinam in
insuficienta cronica dreapta:
a) [x] Pulsatie epigastrica
b) [x] Soc cardiac amplificat
c) [ ] Clapotaj
d) [x] Largirea matitatii relative a cordului spre dreapta
e) [x] Largirea matitatii absolute a cordului
---
483. CM. Mentionati ce modificari cardiace auscultative determinam
in insuficienta cronica dreapta:
a) [x] Accent zgomotului II la focarul pulmonarei
b) [ ] Suflu diastolic la aorta
c) [ ] Semnul Graife
d) [x] Suflu sistolic din insuficienta tricuspidiana functionala
e) [x] Galop protodiastolic drept
---
484. CM. Mentionati ce efecte manifesta furosemida in tratamentul
insuficientii cardiace acute:
a) [ ] Fibrinolitice
b) [x] Vazodilatotoare
c) [ ] Vazoconstrictoare
d) [x] Diuretic
e) [ ] Anitaritmice
---
485. CM. Enumerati efectele administrarii spironolactonei in
insuficienta cardica cronica:
a) [ ] Blocarii receptorilor AT I si angiotenzinei II
b) [x] Diuretice
c) [x] Antifibrinogenetice
d) [x] Inhibarii progresiei hipertrofiei miocardului
e) [ ] Blocarii canalelor de calciu
---
486. CM. Enumerati efectele administrarii inhibitorilor enzimei de
conversie a angiotensinei in insuficienta cardiaca cronica:
a) [ ] Alungesc intervalul Q-T
b) [x] Reduc vasocontrictia cauzata de angiotensina
c) [x] Micsoreaza retentia de sodiu si apa
d) [x] Reduc degradarea bradichiniei
e) [x] Majoreaza formarea prostaglandinelor vasodilatotoare
---
487. Mentionati simptomul primordial al insuficientei cardiace
cronice stangi:
a) [ ] Tusea
b) [ ] Hemoptizia
c) [x] Dispneea
d) [ ] Astenia
e) [ ] Respiratia Chyne-Stoke
---
488. Indicati cea mai frecventa cauza a insuficientei acute
ventriculare drepte:
a) [ ] Miocardita
b) [x] Tromboembolismul pulmonar acut
c) [ ] Valvulopatii
d) [ ] Tulburari de ritm
e) [ ] Tulburari de conducere
---
489. Mentionati in ce patologie este recomandata clasificarea
insuficientei cardiace dupa Killip:
a) [ ] Hipertensiune arteriala
b) [ ] Valvulopatii
c) [x] Infarct miocardic acut
d) [ ] Miocardite
e) [ ] Pericardite
---
490. Conform clasificarii functionale NYHA a insuficientei cardiace
cronice, clasa III, corespunde cu:
a) [x] Limitarea importanta a efortului fizic, fara simtome in repaus
b) [ ] Limitarea importanta a efortului fizic, cu simtome in repaus
c) [ ] Limitarea minima a efortului fizic
d) [ ] Simtomele apar la orice nivel de activitate si in repaus
e) [ ] Activitatea fizica uzuala este efectuata fara limitari
---
491. Mentionati ce presupune clasa functionala III NYHA a
insuficientei cardiace cronice conform clasificarii functionale:
a) [x] Anemiile severe
b) [x] Infectiile, starile febrile
c) [x] Tulburarile de ritm
d) [x] Ischemia miocardului
e) [ ] Aportul scazut in alimentatie de sare si lichide
---
492. Mentionati criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei
cardiace dupa NYHA:
a) [ ] Tahicardia
b) [x] Dispneea
c) [ ] Bradicardia
d) [ ] Astenia
e) [ ] Tusea
---
493. Mentionati ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea
hidrostatica in capilarele pulmonare:
a) [ ] Analgezice opioide
b) [x] Diuretice
c) [ ] Adrenomimetice
d) [ ] Bronholitice
e) [ ] Antiinflamatoare nesteroidene
---
494. Masurile legate de stilul de viata a pacientilor cu insuficienta
cardiaca, presupun urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Restrictia de sodiu
b) [ ] Monitorizarea greutatii
c) [ ] Intreruperea fumatului
d) [x] Alimentatia bogata in grasimi de origine animaliera
e) [ ] Antrenament fizic specific
---
495. Selectati simptomele si semnele caracteristice pentru
insuficienta cardiaca stinga:
a) [x] Dispnee
b) [x] Tuse seaca
c) [x] Hemoptizii
d) [ ] Hepatomegalie
e) [ ] Turgescenta jugulara
---
496. Notati simtomele si semnele caracteristice pentru un pacient cu
insuficienta cardiaca dreapta:
a) [ ] Acrocianoza, transpiratii
b) [x] Edeme periferice
c) [ ] Suflu sistolic apical (regurgitare mitrala secundara)
d) [x] Hepatomegalie
e) [x] Suflu sIstolic endapexian (regurgitare tricuspidiana secundara)
---
497. CM. Enumerati investigatiile obligatorii pentru precizarea
diagnosticului de insuficienta cardiaca:
a) [x] Electrocardiograma
b) [x] Radiografia toracica
c) [ ] Tomografia computerizata a cordului
d) [x] Ecografia cardiaca transtoracica
e) [ ] Ecografia cardiaca transesofagiana
---
498. CM. Mentionati grupele de medicamente administrate in
terapia farmacologica a insuficientei cardiace:
a) [ ] Anticolinergice selective
b) [x] Diuretice
c) [x] Betablocante
d) [ ] Antiinflamatoare nesteroidiene
e) [x] Anticoagulante
---
499. Enumerati complicatiile insuficientei cardiace:
a) [x] Insuficienta functionala de organ
b) [x] Aritmii si moarte subita
c) [x] Tromboze endocavitare, cu emboli sistemice si pulmonare
d) [x] Ciroza hepatica de staza
e) [ ] Hemoragie digestiva superioara
---
500. Mentionati indicatiile pentru modificarea stilului de viata in
insuficienta cardiaca cronica cu exceptia:
a) [ ] Monitorizarea greutatii
b) [x] Activitate fizica intensa
c) [ ] Restrictia de sodiu
d) [ ] Monitorizarea aportului de lichide
e) [ ] Recunoasterea simptomatologiei bolii
---
I. APENDICITA ACUTA SI CRONICA

1. Cel mai important simptom in diagnosticul apendicitei acute


este:
a) [x] Triada Dieulafoy
b) [ ] Semnul Kocher
c) [ ] Semnul Bartomier-Michelson
d) [ ] Semnul Sitcovski
e) [ ] Semnul Blumberg
--
2. Selectati afirmatiile corecte privind tratamentul plastronului
apendicular in faza de infiltratie:
a) [x] Conservativ
b) [ ] Chrurgical
c) [ ] Medico-chirurgical
d) [ ] Fizioterapeutic
e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte
---
3. Calea de abord preferata in abcesul de sac Douglas este:
a) [x] Rectotomia
b) [ ] Laparotomia subombilicala
c) [ ] Laparotomia in fosa iliaca dreapta
d) [ ] Prin laparotomie supra- si subombilicala
e) [ ] Laparotomia tip Koher
---
4. Sediul durerii la debut in apendicita acuta este localizat in:
a) [ ] Fosa iliaca dreapta
b) [x] Epigastru
c) [ ] Pe toata suprafata abdomenului
d) [ ] Fosa iliaca stanga
e) [ ] Hipogastru
---
5. Factorul determinanta in apendicita acuta este:
a) [x] Infectia microbiana
b) [ ] Actiunea mecanica a corpilor straini
c) [ ] Localizarea apendicelui vermicular
d) [ ] Lungimea apendicelui vermicular
e) [ ] Diametrul apendicelui vermicular
---
6. Semnul functional cardinal in apendicita acuta este:
a) [x] Durerea abdominala
b) [ ] Inapetenta
c) [ ] Greata
d) [ ] Varsaturile
e) [ ] Tulburarile de tranzit intestinal
---
7. Apendicita acuta la copiii de pana la 3 ani impune diagnosticul
diferential mai putin cu:
a) [x] Tumorile cecale
b) [ ] Adenopatia mezenterica
c) [ ] Invaginatia intestinala
d) [ ] Gastroenterita
e) [ ] Afectiunile aparatului genital
---
8. La varstinici tabloul clinic al apendicitei acute este:
a) [x] Atenuat
b) [ ] Brutal instalat
c) [ ] In doi timpi
d) [ ] Elocvent pentru afectiune
e) [ ] Este dominat de cefalee
---
9. Sediul durerii la debut in apendicita acuta este situat:
a) [ ] In hipocondrul drept
b) [x] In epigastru
c) [ ] In hipocondrul stang
d) [ ] La nivelul fosei iliace drepte
e) [ ] la nivelul fosei iliace stangi
---
10.Durerea periombilicala si simptomele Kummel, Crasnobaev sunt
mai frecvente in apendicita acuta:
a) [ ] Subhepatica
b) [ ] La batrani
c) [ ] Retrocecala
d) [x] Mezoceliaca
e) [ ] Pelviana
---
11.Cea mai sigura metoda de tratament a bontului apendicular
dupa apendicectomie este:
a) [ ] Ligatura cu catgut
b) [x] Infundarea bontului apendicular in cec cu sutura "in
bursa" si "Z"cu fire nerezorbabile
c) [ ] Infundarea in "in bursa" fara ligatura
d) [ ] Ligatura cu catgut si infundarea in "in bursa" cu catgut
atraumatic
e) [ ] Ligatura cu catgut si infundarea bontului in peretele cecului
cu fire izolate
---
12.Cea mai frecvent intalnita pozitie a apendicelui vermicular este:
a) [ ] Laterala
b) [x] Descedenta
c) [ ] Retrocecala
d) [ ] Ascendenta
e) [ ] Mediala
---
13.Triada Dieulafoy in apendicita acuta presupune:
a) [ ] Durere in epigastru cu deplasare peste 4-6 ore in fosa iliaca
dreapta, hiperestezie cutanata si aparare musculara in proiectia
triunghiului Iacubovici
b) [x] Durere provocata la palpare, aparare musculara si
hiperestezie cutanata in proiectia triunghiului Iacubovici
c) [ ] Anorexie, durere provocata si aparare musculara in
proiectia triunghiului Iacubovici
d) [ ] Durere provocata, hiperestezie cutanata in proiectia
triunghiului Iacobovici, febra moderata
e) [ ] Rigiditatea musculara locala, hiperestezie superficiala,
simptome testiculare
---
14.Tactica medico-chirurgicala optimala in plastronul apendicular
abcedat este:
a) [ ] Terapie conservativa, inclusiv antibioticoterapie
endolimfatica + fizioterapie
b) [x] Drenarea extraperitoneala a abcesului (dupa Pirogov)
c) [ ] Drenarea abcesului sub controlul ecografiei
d) [ ] Drenarea abcesului prin laparotomie mediana inferioara
e) [ ] Drenarea abcesului prin incizie oblica tip McBurney
---
15.Durerea la palpare in apendicita acuta cel mai frecvent se
localizeaza in:
a) [ ] Punctul Sonnenburg
b) [ ] Triunghiul Wenglovschi
c) [ ] Punctul McBurney
d) [x] Triunghiul Iacobovici
e) [ ] Punctul Lanz
---
16.Urmarirea evolutiei plastronului apendicular se face prin
examene clinice si paraclinice. Selectati-le.
a) [x] Termometria
b) [x] Leucocitoza in dinamica
c) [ ] Determinarea in dinamica a fosfatazei alcaline
d) [x] Ultrasonografia abdominala in dinamica
e) [x] Dimensiunile tumorii inflamatorii locale la palparea
abdomenului
---
17.Tabloul clinic al apendicitei acute include:
a) [ ] Febra si vomele preced durerea in abdomen
b) [x] Vomele se atesta in scurt timp dupa aparitia durerilor in
abdomen
c) [x] Senzatia de greata se atesta dupa aparitia durerilor in
abdomen
d) [x] Poate fi constipatie
e) [x] Poate fi diaree
---
18.Marcati laturile triunghiului Iacubovici:
a) [x] Linia bispinoasa lateral de marginea externa dreapta a
muschiului rect abdominal
b) [ ] Linia mediana subombilicala
c) [x] Marginea externa a muschiului rect abdominal
d) [ ] Jumatatea liniei bispinale pe dreapta
e) [x] Linia spinoombilicala dreapta
---
19.O tumora in fosa iliaca dreapta, cu caracterul unui plastron
apendicular, care sub tratament conservativ corect isi reduce
doar partial dimensiunile, concomitent cu scaderea febrei,
reprezinta:
a) [x] Un plastron apendicular sub tratament conservativ
b) [x] O tumora de cec sau de colon ascendent
c) [x] Un abces in fosa iliaca dreapta
d) [ ] Chist ovarian
e) [ ] Toate sunt corecte
---
20.Urmatoarele afirmatii referitoare la elementele clinice
inregistrate in apendicita acuta sunt adevarate:
a) [x] Simptomul initial este intotdeauna durerea abdominala
b) [ ] Frecvent apar greturi si varsaturi inaintea aparitiei durerii
c) [x] Anorexia este frecventa
d) [ ] Sediul initial al durerii este fosa iliaca dreapta
e) [x] Modificarile de tranzit intestinal au importanta diagnostica
redusa
---
21.Urmatoarele manipulatii medico-chirurgicale trebuie
considerate obligatorii la un bolnav cu apendicita acuta:
a) [ ] Medicamentele laxative
b) [ ] Clismele evacuatorii
c) [ ] Antibiotice cu spectru larg de actiune
d) [x] Interventie chirurgicala (apendicectomia clasica)
e) [x] Apendicectomia laparoscopica
---
22.Apendicita acuta este mai frecvent intalnita la:
a) [ ] Varstele extreme
b) [ ] Femei
c) [x] Intre decadele a doua si a treia de viata
d) [ ] In tarile subdezvoltate
e) [x] La barbatii intre pubertate si 25 ani
---
23.Abcesul apendicular este mai frecvent intilnit in urmatoarele
localizari ale apendicelui vermicular:
a) [x] Retrocecala
b) [ ] Pelvina
c) [ ] Subhepatica
d) [x] Mezoceliaca
e) [ ] Laterocecala
---
24.Peritonita generalizata de origine apendiculara se caracterizeaza
prin:
a) [x] Stare generala alterata
b) [x] Tranzit intestinal absent
c) [x] Febra de tip septic
d) [x] Leucocitoza 15-20.000/mmc
e) [ ] Dureri abdominale cu iradiere posterioara "in bara"
---
25.Constituie semne clinice ale apendicitei acute urmatoarele:
a) [ ] Durere cu debut in fosa iliaca dreapta
b) [x] Inapetenta precoce
c) [ ] Febra mai mare de 39°C
d) [x] Limba saburata
e) [ ] Oprirea precoce a tranzitului intestinal
---
26.Indicati evolutiile posibile in cazul plastronului apendicular:
a) [ ] Nefavorabila, daca nu se efectueaza urgent
apendicectomia
b) [x] Favorabila in urma tratamentului medicamentos,
apendicectomia efectuandu-se peste 3-3,5 luni
c) [ ] Nici un raspuns nu este corect
d) [x] Nefavorabila, producand abcesul apendicular care impune
incizia si drenajul colectiei
e) [ ] Intotdeauna regreseaza spontan
--
27.Formele morfopatologice ale apendicitei acute sunt:
a) [x] Catarala
b) [x] Empiemul apendicular
c) [x] Gangrenoasa
d) [ ] Toxica
e) [ ] Chistica
---
28.Tuseul rectal efectuat la bolnavul cu apendicita acuta poate
releva:
a) [x] Durere lateralizata pe dreapta
b) [ ] Semnul Rovsing
c) [ ] Semnul Blumberg
d) [x] Colectie lichidiana in spatiul Douglas
e) [ ] Fisura anala
---
29.Diagnosticul diferential al apendicitei acute la copil se efectuiaza
cu:
a) [x] Gastroenterita acuta
b) [x] Adenita mezenterica
c) [x] Invaginatia intestinala
d) [x] Infectia urinara
e) [ ] Epilepsia
---
30.Formele topografice ale apendicitei acute sunt urmatoarele:
a) [x] Retrocecala
b) [x] Mezoceliaca
c) [x] Pelvina
d) [ ] Retrogastrica
e) [ ] Juxtapancreatica
---
31.Plastronul apendicular in faza infiltrativa prezinta urmatoarele
semne clinice:
a) [x] Leucocitoza in crestere treptata
b) [x] Tumora de dimensiuni diferite, dureroasa, cu contururi
difuze, care apare la a 3-5 zi de la debutul bolii
c) [x] Dureri surde in fosa iliaca dreapta care se accentueaza in
timpul mersului
d) [ ] Fenomenul de fluctuenta in fosa iliaca dreapta
e) [x] Febra moderata cu predilectie serala
--
32. Care dintre urmatoarele afirmatii privind apendicita acuta sunt
adevarate:
a) [x] Durerea in fosa iliaca dreapta este un semn caracteristic
b) [ ] Febra este un semn caracteristic la batrani
c) [ ] Leucocitoza este intotdeauna prezenta
d) [ ] Pulsul este accelerat
e) [x] Poate evolua sub forma gangrenoasa
---
33.In cazurile de apendicita acuta cu peritonita extinsa se cere
diferentierea cu urmatoarele afectiuni:
a) [x] Ocluzia intestinala
b) [ ] Nefrolitiaza
c) [x] Tromboza vaselor mezenterice
d) [x] Pancreatita acuta
e) [x] Peritonita pneumococica
---
34.Apendicita acuta subhepatica se manifesta prin urmatoarele
simptome clinice:
a) [x] Febra elevata insotita de frison
b) [ ] Mai frecvent este prezenta la copii
c) [x] Poate fi insotita de subicter
d) [x] Apararea musculara si durerea maxima sunt localizate in
regiunea subhepatica
e) [x] Evolueaza ca o colecistita acuta
---
35.Diagnosticul diferential al apendicitei acute este necesar de
efectuat cu urmatoarele afectiuni:
a) [x] Ulcerul gastroduodenal perforat
b) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
c) [x] Toxicoinfectia alimentara
d) [x] Pancreatita acuta
e) [x] Colica renala
---
36.Apendicita acuta la batrani prezinta urmatoarele semne:
a) [ ] Debutul zgomotos si evoluare rapida
b) [x] Contractura musculara neinsemnata
c) [x] Durere provocata de palpare in fosa iliaca dreapta
d) [x] Tendinta spre distructie pe fonul unui tablou clinic sters
e) [x] Leucocitoza moderata, temperatura putin elevata si
meteorism pronuntat
---
37.Pot simula apendicita acuta ascendenta (retrocecala)
urmatoarele afectiuni:
a) [x] Colecistita acuta
b) [x] Abcesul perinefretic
c) [ ] Inflamatia diverticulului Meckel
d) [x] Hidronefroza pe dreapta
e) [x] Pielita
---
38.Selectati afirmatiile incorecte referitor la plastronul apendicular
in faza de abcedare:
a) [x] Apendicectomia este obligatorie
b) [x] Se practica apendicectomia de urgenta
c) [ ] Se inlatura apendicele vermicular numai daca este amputat
d) [x] Nu se practica interventia chirurgicala
e) [x] Se aplica numai tratament cu antibiotice, inclusiv
antibioticoterapie endolimfatica + fizioterapie
---
39.Numerotati 2 factori mai importanti si mai constanti in
declansarea apendicitei acute:
a) [ ] Nervos
b) [ ] Vascular
c) [x] Infectios
d) [ ] Chimic
e) [x] Obstructiv
---
40.Selectati particularitatile apendicitei acute la gravide:
a) [x] Durerea este localizata atipic
b) [ ] Se intalneste mai frecvent in jumatatea a doua a sarcinii
c) [ ] Sunt frecvente formele distructive
d) [x] Durerea si voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii
e) [x] Mai relevante sunt semnele Sitkovski, Bartomier-
Michelson, Cope
---
41.Pot simula apendicita acuta cu localizare pelvina urmatoarele
afectiuni:
a) [ ] Pionefroza
b) [ ] Inflamatia diverticulului Meckel
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Prostatita acuta
e) [x] Abcesul muschiului psoas
---
42.La diferentierea apendicitei acute la femei cu afectiunile
genitale acute sunt utile urmatoarele semne:
a) [x] Semnul Promptov
b) [x] Metroragia
c) [x] Semnul Jendrinski
d) [ ] Semnul Kulenkampff
e) [x] Semnul Bartomier-Michelson
---
43.Apendicita cronica necesita diferentierea cu urmatoarele
afectiuni:
a) [x] Nefrolitiaza, pielonefrita
b) [x] Boala Crohn
c) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison
d) [x] Cancerul de colon drept
e) [x] Anexite, ovare sclerochistice
---
44.Evolutia unui plastron apendicular se poate decurge spre:
a) [x] Rezorbtie
b) [x] Abcedare
c) [ ] Peritonita generalizata fara a mai trece prin faza de
abcedare
d) [x] Peritonita in doi timpi
e) [x] Abcedare si perforatie in cec
--
45.Care dintre examenele paraclinice mentionate mai jos sunt
recomandate in sustinerea diagnosticului de apendicita acuta:
a) [x] Leucograma
b) [ ] Glicemia
c) [x] Examenul sumar al urinei
d) [ ] Probele hepatice
e) [x] Examenul radiologic abdominal
---
II. HERNIILE PERETELUI ABDOMINAL

1. Indicati care din urmatoarele afirmatii corespunde herniei inghinale


directe:
a) [x] Nu coboara in scrot
b) [ ] Este congenitala
c) [ ] Mai frecvent este unilaterala
d) [ ] Se stranguleaza foarte frecvent
e) [ ] Este o hernie de efort
---

2. Strangularea diverticulului Meckel este strangularea:


a) [ ] Riсhter
b) [ ] Maydl
c) [x] Littre
d) [ ] Gheselbah
e) [ ] Broсk
---

3. Peretele posterior al canalului inghinal este format de:


a) [x] Fascia transversalis
b) [ ] Muschiul oblic abdominal intern
c) [ ] Tendonul conjunct
d) [ ] Arcada crurala
e) [ ] Muschiul oblic abdominal extern
---

4. Strangularea parietala antimezocolica poarta denumirea de


strangularea:
a) [ ] Broсk
b) [ ] Gheselbah
c) [ ] Maydl
d) [x] Riсhter
e) [ ] Littre
---

5. Colul sacului herniar in hernia femorala tipica se gaseste:


a) [ ] Anterior de arcada crurala
b) [x] Medial de vasele femorale
c) [ ] Lateral de vasele femorale
d) [ ] Posterior de vasele femorale
e) [ ] Medial de ligamentul Cooper
---

6. In care dintre urmatoarele situatii sacul herniar lipseste:


a) [ ] Hernia inghinala congenitala
b) [ ] Hernia ombilicala
c) [ ] Hernia inghinala prin clivaj
d) [ ] Hernia perineala
e) [x] Hernia diafragmala posttraumatica
---

7. In herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui


anterior al canalului inghinal. Cea mai folosita metoda de plastie
este:
a) [ ] Bassini
b) [x] Girard-Spasokukotki cu sutura Kimbarovsky
c) [ ] Postempsky
d) [ ] Kukudjanov
e) [ ] Martynov
---

8. Indicati cea mai frecvent folosita metoda de plastie in herniile


femorale:
a) [ ] Ruggi
b) [ ] Zatsepin
c) [ ] Ruggi-Parlavecchio
d) [ ] Lexer
e) [x] Bassini
---

9. In herniile ombilicale cu diametrul inelului herniar de pana la 3


metoda preferabila de plastie este:
a) [ ] Mayo
b) [ ] Bassini
c) [ ] Sapejko
d) [ ] Nici una dintre cele indicate
e) [x] Lexer
---

10. Care din urmatoarele subiecte reprezinta complicatiile herniilor:


a) [ ] Hernia Brock
b) [ ] Prostatita
c) [x] Strangularea
d) [x] Flegmonul sacului herniar
e) [x] Ireductibilitatea
---

11. Indicati manifestarile clinice constatate in strangularea parietala a


intestinului (hernia Richter):
a) [x] Tranzitul intestinal este pastrat
b) [ ] Voma
c) [x] Tumora ireductibila la nivelul zonei herniare respective
d) [ ] Tranzitului intestinal stopat
e) [ ] Febra
---

12. Cel mai frecvent herniaza urmatoarele organe:


a) [ ] Vezica urinara
b) [x] Epiploonul
c) [ ] Colonul ascendent
d) [x] Intestinul subtire
e) [ ] Prostata
---

13. Sindromul algic intr-o hernie necomplicata poate fi:


a) [x] Sub forma de greutate sau jena dureroasa
b) [ ] Violent
c) [ ] Colicativ
d) [x] Se accentueaza la efort fizic
e) [x] Poate fi absent
---

14. Diagnosticul diferential al herniei inghino-scrotale se efectueaza


cu:
a) [x] Hidrocelul
b) [x] Varicocelul
c) [ ] Hernie perineala
d) [x] Tumora testiculara
e) [ ] Hernia obturatorie
---

15. Notati trei semne clinice ale herniei inghinale directe:


a) [ ] Coboara in scrot
b) [x] Este de forma sferica
c) [x] Nu coboara in scrot
d) [ ] Mai frecvent apare la tineri
e) [x] Frecvent este bilaterala
--

16. Examenul clinic al pacientului purtator de hernie inghinala oblica


poate prezenta:
a) [x] Hernia coboara in scrot
b) [x] Pulsatia arterei epigastrice se determina lateral de sacul herniar
c) [ ] Pulsatia arterei epigastrice se determina medial de sacul herniar
d) [x] Expansiunea formatiunii la tuse
e) [ ] Traiectul herniar este perpendicular vs de peretele abdominal
---

17. Care dintre variantele de hernii enumerate reprezinta hernii


externe:
a) [x] Hernia femorala
b) [x] Hernia ombilicala
c) [ ] Hernia diafragmala
d) [x] Hernia lombara
e) [x] Hernia inghino-scrotala
---

18. Indicati manifestarile unei hernii strangulate ombilicale cu


implicarea unei anse intestinale:
a) [x] Tumora herniara este tensionata si dureroasa
b) [x] Oprirea tranzitului intestinal pentru materii si gaze
c) [x] Ireductibilitatea aparuta brusc
d) [ ] Durere la nivelul cordonului spermatic
e) [x] Vome frecvente
---

19. Numiti situatiile care nu se incadreaza in hernia Maydl:


a) [ ] Strangularea retrograda in forma de "W"
b) [ ] Sacul herniar contine doua anse intestinale strangulate
c) [x] Hernierea diverticului Meckel
d) [x] Hernia obturatorie
e) [x] Strangularea parietala a intestinului
---

20. Care din urmatoarele hernii intereseaza cel mai frecvent ansele
intestinale:
a) [ ] Hernia Littre
b) [x] Hernia Richter
c) [ ] Hernia Brock
d) [x] Hernia Maydl
e) [ ] Hernia hiatului esofagian
---

21. Care din urmatoarele gesturi sunt riscuri si erori in hernia


strangulata:
a) [ ] Palparea tumorii herniare
b) [x] Interventia chirurgicala programata
c) [x] Reducerea prin taxis
d) [ ] Tactul rectal sau vaginal
e) [x] Eliberarea la domiciliu din sectia de primire a unui bolnav dupa
reducerea spontana a herniei
---

22. Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri in hernia ireponibila:


a) [ ] Palparea tumorii herniare
b) [ ] Interventia chirurgicala de urgenta
c) [x] Reducerea prin taxis
d) [x] Bandajul compresiv al portii herniare
e) [ ] Radiografia abdominala de ansamblu
---

23. Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal in hernii


cuprind:
a) [ ] Rezectia organelor din sacul herniar
b) [ ] Rezectia sacului herniar
c) [ ] Sutura colului sacului herniar
d) [x] Autodermoplastia
e) [x] Aloplastia
---

24. Tratamentul chirurgical al herniilor libere reponibile include:


a) [x] Mobilizarea sacului herniar
b) [x] Repunerea continutului sacului herniar
c) [ ] Rezectia partiala a epiploonului
d) [ ] Rezectia segmentara de intestin
e) [x] Hernioplastia
---

25. Metoda ortopedica de tratament a herniilor este indicata in:


a) [ ] Herniile ireductibile
b) [ ] Herniile reductibile
c) [x] Herniile ombilicale la nou-nascuti
d) [ ] Herniile mici femurale
e) [ ] Herniile ombilicale la adulti
---

26. Diferentierea clinica a herniei inghinale de cea femurala se face in


raport cu situatia defectului parietal fata de:
a) [ ] Ligamentul Gimbernat
b) [x] Linia Malgaigne
c) [ ] Ligamentul Cooper
d) [ ] Funiculul spermatic
e) [ ] Vasele epigastrice
---

27. Orificiul intern al canalului femural este delimitat de:


a) [x] Vena femurala
b) [x] Ligamentul pectineal Cooper
c) [x] Ligamentul lacunar Gimbernat
d) [x] Ligamentul Poupart
e) [ ] Ligamentul ombilical median
--

28. In hernia femurala la examenul obiectiv se constata:


a) [ ] Lateral de vasele femorale, o formatiune tumorala rotunda
b) [ ] Voma nu usureaza starea generala
c) [x] Lateral se determina pulsatia arterei femurale
d) [x] Formatiunea tumorala poate fi incarcerata
e) [x] Formatiunea tumorala poate fi dureroasa, ireductibila
---
III. OCLUZIA INTESTINALA

1. Nu este semn functional in raport cu mecanismul ocluziei


urmatoarea afirmatie:
a) [ ] Durerea
b) [ ] Varsaturile
c) [x] Silentium abdominal, descris de Mondor
d) [ ] Intreruperea tranzitului intestinal pentru mase fecale si
gaze
e) [ ] Distensia abdominala
---
2. In ocluziile intestinale inalte simptomul cel mai precoce este:
a) [ ] Intreruperea tranzitului pentru mase fecale si gaze
b) [ ] Distensia abdominala
c) [x] Durerea
d) [ ] Varsaturile
e) [ ] Scaderea ponderala
--
3. Care dintre afirmatiile referitoare la ocliziile intestinale prin
invaginatie sunt adevarate:
a) [ ] Sunt ocluzii dinamice
b) [ ] Sunt ocluzii prin obstructie
c) [ ] Sunt favorizate de un mezou lung al intestinului
d) [x] Apar datorita hiperperistaltismului intestinal
e) [ ] Presupun telescoparea segmentului intestinal caudal in cel
cranial
---
4. Volvulusul sigmoidian din ocluzia mecanica are urmatoarele
caracteristici:
a) [ ] Ansa volvulata este destinsa, rosie-violacee, flasca
b) [ ] Leziunile cele mai grave sunt pe ansa eferenta
c) [ ] Mezoul este edematiat, cu sufuziuni sanguine, fara a fi
cianotic
d) [ ] Sub obstacol, ansa aferenta este cianotica
e) [x] Rasucirea se poate produce in jurul unei bride
---
5. Cea mai frecventa cauza a ocluziei intestinale mecanice la adult
este:
a) [ ] Invaginatia
b) [ ] Volvulusul
c) [x] Hernia strangulata
d) [ ] Ileusulul biliar
e) [ ] Fitobezoarii
---
6. Cea mai frecventa cauza de ocluzie intestinala la un bolnav dupa
o laparotomie in antecedente este:
a) [ ] Invaginatia
b) [ ] Ileusul biliar
c) [x] Aderentele
d) [ ] Fitobezoarii
e) [ ] Volvulusul
---
7. Invaginatia intestinala la adult, descoperita precoce, se
caracterizeaza prin urmatoarele semne, exceptand:
a) [ ] Greturile, varsaturile
b) [ ] Durerile abdominale colicative
c) [x] Contractura musculara abdominala
d) [ ] Tumora abdominala palpabila
e) [ ] Prezenta sangelui la efectuarea tuseului rectal
---
8. Ce afirmatie referitoare la invaginatia intestinala este corecta:
a) [ ] Consta in torsionarea ansei pe o brida
b) [ ] Nu afecteaza vascularizatia segmentului invaginat
c) [ ] Este cea mai frecventa la varste inaintate
d) [x] Este mai frecventa la copii
e) [ ] Examenele radiologice nu constata modificari abdominale
---
9. Care este cea mai frecventa cauza de ocluzie intestinala la
batrani:
a) [ ] Fecaloamele
b) [x] Neoplasmul de colon stang
c) [ ] Invaginatia
d) [ ] Neoplasmul de colon drept
e) [ ] Volvulusul de intestin subtire
---
10.Ce metoda de examinare paraclinica ne va preciza nu numai
nivelul ocluziei intestinale, dar si cauza ei:
a) [ ] Radiografia simpla de ansamblu a abdomenului
b) [ ] Proba Schwartz
c) [ ] Laparoscopia
d) [x] Irigografia
e) [ ] Ultrasonografia
---
11.Semnul Schlange se caracterizeaza prin:
a) [ ] Prezenta clapotajului de asupra ansei balonate
b) [ ] Zgomotul picaturii in cadere
c) [ ] Timpanism pronuntat de asupra asimetriei abdomenului
d) [ ] Prezenta ampulei rectale largite si goale
e) [x] Prezenta hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente
care se aud la distanta
---
12.Durerea in ocluzia intestinala mecanica prin obstructie este:
a) [ ] Vaga
b) [ ] Continua
c) [x] Colicativa (paroxistica)
d) [ ] Tranzitorie
e) [ ] Arzatoare
---
13. La devolvularea intestinului subtire s-a constatat necroza unui
segment al ileonului. Limita rezectiei ansei necrotizate in
directia craniala (ansa aferenta) va trece la distanta de la
marginea vizibila a necrozei de :
a) [ ] 10 - 15 cm
b) [ ] 20 - 30 cm
c) [ ] 5 - 10 cm
d) [x] 30 - 40 cm
e) [ ] 15 - 20 cm
---
14.Semnul Koenig este caracteristic pentru perioada precoce a
ocluziei intestinale si se manifesta prin:
a) [ ] Zgomotul picaturii in cadere
b) [ ] Balonare asimetrica a abdomenului
c) [x] Peristaltismul vizibil la inspectia abdomenului
d) [ ] Distensia marita a cecului
e) [ ] Meteorism pronuntat de asupra locului asimetric al
abdomenului
---
15.Imaginile hidroaerice in forma de "cuib de randunica" de
dimensiuni mici, cu sediu central sunt caracteristice pentru:
a) [ ] Sindromul Bouveret
b) [ ] Ocluzia intestinala prin cancer al sigmoidului
c) [x] Ocluzia intestinului subtire
d) [ ] Pancreatita acuta
e) [ ] Stenoza pilorica
---
16.Cresterea azotului ureic in ocluzia intestinala se datoreaza:
a) [ ] Pierderii proteinei extracelulare
b) [x] Pierderii proteinei intracelulare
c) [ ] Pierderii lichidului din sectorul extracelular
d) [ ] Pierderii ionilor de potasiu
e) [ ] Hipocloremiei
---
17.In ocluzia de colon cea mai eficace metoda de diagnostic este:
a) [ ] Proba Schwartz
b) [x] Irigografia
c) [ ] Radiografia de ansamblu a abdomenului
d) [ ] Tomografia computerizata
e) [ ] Laparoscopia
---
18. Semnul Bayer se manifesta prin:
a) [ ] Balonarea simetrica a abdomenului
b) [ ] Balonarea asimetrica pe flancul lateral drept
c) [ ] Zgomote hidroaerice pe flancul stang
d) [x] Balonarea asimetrica cu axa orientata din fosa iliaca
stanga spre hipocondrul drept
e) [ ] Eliminari sangvinolente din rect
---
19. Tratamentul ocluziei intestinale mecanice contine mai multe
componente. Indicati 2 componente ce se efectueaza pre-,
intra- si postoperator:
a) [ ] Suprimarea cauzei ocluziei
b) [ ] Restabilirea functiei intestinului
c) [x] Reducerea distensiei intestinale
d) [x] Reechilibrarea hidroelectrolitica
e) [ ] Profilaxia complicatiilor supurative
---
20.In care tipuri de ocluzii intestinale de la debut, se afecteaza
vascularizarea segmentului implicat in proces:
a) [x] Volvulus
b) [x] Invaginatie
c) [ ] Cauzate de corpi straini intralumenali
d) [x] Strangulare
e) [ ] Leziuni parietale inflamatorii specifice
--
21.In ocluziile intestinale prin strangulare se incadreaza:
a) [ ] Ocluziile prin corpi straini intraperitoneali
b) [x] Ocluziile prin volvulus
c) [ ] Ileusul biliar
d) [x] Hernia strangulata
e) [ ] Ocluziile prin trihobezoari
---
22. Fiind o ocluzie intestinala joasa, volvulusul sigmoidian:
a) [ ] Este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive
b) [x] Debuteaza brusc cu dureri in fosa iliaca stanga si distensie
abdominala asimetrica
c) [x] Tranzitul intestinal este intrerupt de la debutul bolii
d) [x] Examenul radiologic al abdomenului prezinta o imagine
aerica cu aspect de "anvelopa de bicicleta"
e) [ ] Provoaca vome frecvente
---
23.Care dintre urmatoarele cauze pot determina un ileus paralitic:
a) [ ] Fitobezoarii
b) [x] Colica nefritica
c) [x] Peritonita
d) [ ] Volvulusul sigmoidian
e) [x] Abcesul retroperitoneal
---
24.Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie
intestinala sunt:
a) [x] Reechilibrarea hidroelectrolitica si sustinuta la valori
normale ale constantelor biologice
b) [x] Antibioticoterapia
c) [ ] Interzicerea mobilizarii bolnavului
d) [ ] Interzicerea alimentarii enterale timp de o saptamana
e) [x] Stimularea peristaltismului intestinal
---
25.In ocluzia intestinala inalta gazele in lumenul intestinal se
acumuleaza:
a) [x] 70% din aerul inghitit
b) [ ] 100% in urma proceselor de fermentatie a florei
microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive
c) [ ] 70% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene
d) [ ] 30% in urma reactiilor biochimice ale secretiilor digestive
e) [x] 30% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene
si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive
---
26.Decompresia intestinului distens in ocluzia intestinala mecanica
este utila pentru ca:
a) [x] Reduce ischemia intestinului
b) [x] Indeparteaza toxinele luminale
c) [x] Previne sindromul Mendelson
d) [ ] Altereaza pierderile ionilor de clor
e) [x] Reduce pierderile de apa
--
27.Numiti semne radiologice caracteristice pentru o ocluzie
intestinala precoce inalta mecanica:
a) [x] Imaginile hidroaerice Kloiber
b) [ ] Pneumoperitoneumul
c) [x] Prezenta arcadelor si tuburilor de orga
d) [ ] Prezenta plicelor semilunare
e) [x] Prezenta plicelor Cherking
---
28.Numiti metodele de diagnostic ce vor fi folosite pentru a
diagnostica ocluzia intestinala joasa:
a) [x] Radiografia pe gol a abdomenului
b) [ ] Proba Schwartz
c) [x] Rectoromanoscopia
d) [x] Tuseul rectal
e) [x] Irigografia
---
29.Ileusul biliar:
a) [x] Este o complicatie a litiazei biliare
b) [x] Se caracterizeaza prin semnele unei ocluzii intestinale prin
obstructie
c) [x] Se poate manifesta prin aerobilie
d) [ ] Se confirma prin irigografie
e) [ ] Este o atonie a vezicii biliare
---
30. Care ocluzie intestinala se poate trata conservativ?
a) [x] Ocluzia intestinala stercorala
b) [ ] Ocluzia intestinala prin strangulare
c) [ ] Ileusul biliar
d) [x] Ocluzia intestinala aderentiala
e) [x] Ileusul intestinal postoperator
---
31.In faza terminala (pana la 72 ore) a ocluziei intestinale se
depisteaza:
a) [ ] Abdomen plat
b) [ ] Peristaltism exagerat
c) [x] Insuficienta poliorganica
d) [x] Tulburari electrolitice majore
e) [x] Alterarea metabolismului visceral global
---
32. Aspiratia gastrointestinala dupa rezectia de intestin urmareste
urmatoarele obiective:
a) [x] Asigura decompresia intestinului proximal
b) [x] Poate preveni sindromul Mendelson
c) [x] Previne evisceratia plagii
d) [x] Previne ocluzia intestinala paralitica
e) [ ] Previne o pancreatita postoperatorie

---
33.Ocluzia intestinala prin obstrurare se caracterizeaza prin:
a) [x] Varsaturi precoce reflexe
b) [ ] Stare generala alterata tardiv
c) [ ] Debut insidios
d) [x] Distensie abdominala aparuta precoce, prezenta
asimetriei abdomenului
e) [ ] Intreruperea tranzitului intestinal se instaleaza tardiv
---
34.Ocluzia intestinala prin strangulare se caracterizeaza prin:
a) [x] Debut brusc, uneori insotit de soc
b) [ ] Distensie care apare insidios si este uniforma
c) [x] Tranzit intestinal intrerupt de la inceputul bolii
d) [x] Starea generala alterata rapid
e) [ ] Varsaturile sunt tardive
--
35.O femee de 45 ani, care in antecedente a suportat interventie
chirurgicala pe abdomen, se prezinta de urgenta pentru dureri
abdominale si varsaturi. Examenul radiologic determina
prezenta ocluziei pe intestinul subtire. Numiti cauza cea mai
frecventa a ocluziei in acest caz:
a) [x] Bridele
b) [ ] Cancerul de colon
c) [ ] Cancerul intestinului subtire
d) [x] Hernia inghinala incarcerata
e) [ ] Diverticulita
---
36.Indicati tratamentul unei ocluzii intestinale prin hernie
strangulata:
a) [x] Reechilibrare hidroelectrolitica
b) [ ] Reechilibrare nutritiva
c) [ ] Administrarea de antalgice
d) [x] Interventia chirurgicala de urgenta
e) [ ] Administrarea de anticoagulante
---
37.Paralizia musculaturii intestinale (ileusul paralitic) poate aparea
in:
a) [x] Peritonite
b) [ ] Hipocalcemie
c) [x] Sindroame toxico-septice
d) [x] Infarctul entero-mezenteric
e) [ ] Intoxicatii cu antirezerpinice
---
38.Consecintele hipovolemiei din ocluzia intestinala sunt:
a) [x] Hipotensiunea
b) [ ] Bradicardia
c) [ ] Hiperproteinemia
d) [x] Tulburarile hidroelectrolitice
e) [x] Hemoconcentratia
---
39.Debutul in ocluzia intestinala poate fi:
a) [ ] Insidios in ocluziile prin strangulare
b) [x] Brusc in ocluziile spastice
c) [ ] Sub forma de varsaturi in ocluziile joase
d) [x] Precedat de colici abdominale, crize subocluzive, scadere
ponderala in ocluziile prin obsturare
e) [x] Insidios cu febra si frison in ocluziile postoperatorii
---
40.La un bolnav cu ocluzie intestinala acuta este necesar efectuarea
urmatoarelor masuri imediate:
a) [x] Internare in serviciul de terapie intensiva
b) [x] Aplicarea sondei nasogastrale
c) [ ] Efectuarea tomografiei computerizate
d) [x] Reechilibrarea bolnavului pana la redresarea pulsului si
tensiunii arteriale
e) [ ] Efectuarea irigografiei
---
41.Ocluziile intestinale dinamice sau functionale pot fi produse
prin:
a) [x] Traumatisme cranio-cerebrale
b) [ ] Volvulare
c) [ ] Invaginatie
d) [x] Infectii retroperitoneale
e) [x] Tromboza portala
---
42.Sarcinile principale in tratamentul ocluziei intestinale mecanice
sunt urmatoarele:
a) [x] Inlaturarea cauzei ocluziei
b) [ ] Antibioticoterapia
c) [x] Restabilirea peristaltismului intestinal
d) [x] Reducerea distensiei intestinale
e) [x] Reechilibrarea hidroelectrolitica
---
43.Semnele clinice ale deshidratarii extracelulare sunt urmatoarele:
a) [x] Uscaciunea si paliditatea tegumentelor
b) [x] Limba uscata si saburata
c) [ ] Setea chinuitoare
d) [x] Greturi si voma
e) [x] Hipotonie arteriala, tahicardie
---
44.La constituirea sectorului III (parazitar) in ocluzia intestinala
contribuie urmatoarele fenomene:
a) [x] Transudarea lichidului in lumenul intestinului supraacent
b) [x] Staza gastrica
c) [x] Transudarea lichidului in peretele intestinului
d) [ ] Absorbtia excesiva in intestinul subiacent
e) [x] Transudarea lichidului in cavitatea peritoneala
---
45.Cele mai informative metode in diagnosticul ocluziei cu
implicarea intestinului subtire sunt:
a) [x] Proba Schwartz
b) [ ] Ultrasonografia abdominala
c) [ ] Irigoscopia
d) [ ] Laparoscopia
e) [x] Radiografia abdominala de ansamblu

IV. LITIAZA BILIARA. COLECISTITA ACUTA SI CRONICA.


ICTERUL MECANIC

1. Cea mai frecventa cauza a icterului mecanic este:


a) [ ] Tumora capului pancreasului
b) [x] Coledocolitiaza
c) [ ] Strictura cailor biliare
d) [ ] Tumorile cailor biliare
e) [ ] Papilita stenozanta
---
2. Icterul in cancerul de coledoc este foarte asemanator cu cel din:
a) [ ] Cancerul gastric cu icter mecanic prin adenopatie in
pedicolul hepatic
b) [ ] Stenoza Oddiana
c) [ ] Cancerul veziculei biliare
d) [x] Cancerul de cap de pancreas
e) [ ] Nici una nu este corecta
---
3. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne
informeaza mai amplu despre forma morfopatologica a
colecistului, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:
a) [ ] Ultrasonografia abdominala
b) [ ] Tomografia computerizata
c) [ ] Colecistocolangiografia transparietohepatica
d) [x] Laparoscopia
e) [ ] Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
---
4. La un bolnav, la care s-a stabilit icterul mecanic, cea mai
optimala si mai putin agresiva metoda de investigatie in
stabilirea originii icterului este:
a) [ ] Colecistografia perorala
b) [ ] Colecistografia intravenoasa
c) [x] Ultrasonografia abdominala
d) [ ] Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
e) [ ] Colangiografia transparietohepatica
---
5. Evidentierea radiologica a aerului in caile biliare orienteaza
diagnosticul spre:
a) [ ] Coledocolitiaza
b) [ ] Colecistita acuta
c) [x] Fistula bilio-digestiva
d) [ ] Fistula bilio-biliara
e) [ ] Infectie cu Salmonella a veziculei biliare
---
6. Un bolnav care prezinta urmatoarele semne: durere moderata
in regiunea rebordului costal drept, febra moderata, icter
pronuntat cu nuanta rosietica, palpator - dimensiunile ficatului
crescute moderat, o splenomegalie moderata, lipsa anemiei:
Stabiliti diagnosticul:
a) [ ] Colecistita acuta
b) [ ] Colangita
c) [ ] Coledocolitiaza
d) [x] Icter parenchimatos (hepatic)
e) [ ] Cancer al pancreasului cefalic
---
7. Ce complicatie inflamatorie poate surveni la un pacient cu
litiaza biliara cu un trecut simptomatic mai lung:
a) [ ] Pancreatita biliara
b) [ ] Hidrocolecistul
c) [ ] Fistula biliara interna
d) [x] Colecistita acuta
e) [ ] Stenoza oddiana
---
8. Complicatiile mecanice ale litiazei biliare sunt:
a) [ ] Colecistita acuta
b) [x] Hidropsul vezicular
c) [ ] Pancreatita biliara
d) [ ] Stenoza oddiana
e) [ ] Cancerul vezicii biliare
---
9. In colecistita acuta litiazica ocluziva obstructia este la nivelul:
a) [ ] Cailor biliare intrahepatice
b) [ ] Corpului veziculei biliare
c) [ ] La nivelul coledocului
d) [ ] La nivelul ductului hepatic comun
e) [x] La nivelul infundibulului sau cisticului
--
10. La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativa metoda de
investigatie in stabilirea originii icterului este:
a) [ ] Colecistografia perorala
b) [ ] Colecistografia intravenoasa
c) [ ] Ultrasonografia abdominala
d) [x] Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
e) [ ] Laparoscopia
---
11.СS Semnul major de diferentiere al icterului mecanic litiazic de
cel de origine canceroasa este:
a) [ ] Icterul pronuntat pe fonul durerilor
b) [ ] Scaun acolic si urina intunecata
c) [x] Aparitia icterului precedat de colica
d) [ ] Prurit pe fonul icterului
e) [ ] Febra intermitenta
---
12.Numiti cel mai informativ si miniinvaziv procedeu in
diferentierea icterului mecanic de cel parenchimatos:
a) [ ] Colangiografia retrograda
b) [x] Scanarea cu izotopi de aur
c) [ ] Colecistografia perorala
d) [ ] Colecistocolangiografia intravenoasa
e) [ ] Colecistografia transparietohepatica
--
13.СS Cea de a treia cauza dupa frecventa al icterului mecanic este:
a) [ ] Coledocolitiaza
b) [ ] Strictura cailor biliare
c) [ ] Cancerul primar al cailor biliare
d) [x] Compresia extrinseca a cailor biliare
e) [ ] Stenoza papilei Vater
---
14. Semnele: durere, febra, icter, sugereaza diagnosticul de:
a) [x] Litiaza coledociana
b) [ ] Hipercolesterolemie
c) [ ] Neoplasm de cap de pancreas
d) [ ] Hidrops al veziculei biliare
e) [ ] Pancreatita acuta necrotico-hemoragica
---
15. Identificati care dintre urmatoarele afirmatii repreznta un
avantaj diagnostic al colangiopancreatografiei retrograde:
a) [ ] Se poate efectua in sarcina
b) [ ] Vizualizarea optima a tractului biliar proximal
c) [ ] Se poate efectua in pancreatita acuta
d) [x] Posibilitatea efectuarii sfincterotomiei endoscopice si
indepartarea calculilor din caile bilare
e) [ ] De mare succes este la prezenta dilatatiei cailor biliare
---
16. Care dintre parametrii enumerati mai jos se incadreaza in
colecistectomia laparoscopica:
a) [x] Dureri postoperatorii minime
b) [ ] Spitalizare postoperatorie de 9-10 zile
c) [x] Aspect cosmetic al cicatricilor postoperatorii
d) [ ] Reincadrare in munca dupa 6 luni
e) [x] Reincadrare in munca dupa 3 saptamani
---
17. Icterul in litiaza coledociana:
a) [ ] Este precedat de prurit
b) [ ] Poate sa dispara rapid sau lent odata cu incetarea durerii
c) [x] Este insotit de scaune acolice
d) [x] Este precedat de durere
e) [x] Se asociaza cu febra
---
18. In colecistita acuta litiazica durerea este insotita de:
a) [ ] Disparitia matitatii hepatice
b) [ ] Stare de soc alergic
c) [x] Sindromul inflamator
d) [x] Limitarea miscarilor respiratorii
e) [x] Subicter al sclerelor
---
19. In colecistita acuta litiazica durerea:
a) [x] Are caracterul colicii biliare
b) [ ] Iradiaza in forma de "centura"
c) [x] Debuteaza ca o colica biliara
d) [x] Se cupeaza la administrarea tratamentului antispastic
e) [ ] Este precedata de icter
---
20. Triada de semne clinice (icter, febra, dureri in hipocondrul
drept) este caracteristica pentru:
a) [ ] Ulcerul perforat
b) [ ] Ciroza hepatica
c) [x] Colangita acuta
d) [x] Litiaza coledociana
e) [ ] Pancreatita acuta
---
21. O vezicula biliara de dimensiuni majore, palpabila in prezenta
icterului ne sugereaza despre:
a) [x] Litiaza coledociana
b) [x] Ampulomul vaterian
c) [ ] Neoplasmul hepatic
d) [ ] Neoplasmul colecistului
e) [x] Neoplasmul de pancreas cefalic
---
22. Indicat, ce Va sugereaza asocierea semnelor clinice:
icter+frison-febra+dureri in hipocondrul drept+urini
hipercrome+scaune acolice:
a) [ ] Litiaza veziculara
b) [ ] Colecistita calculoasa acuta
c) [x] Cancerul de pancreas cefalic
d) [x] Coledocolitiaza
e) [ ] Ulcer duodenal penetrant in ligamentul hepatoduodenal
---
23. Marcati semnele clinice care constituie sindromul coledocian:
a) [x] Icterul
b) [x] Durerea la nivelul rebordului costal drept
c) [x] Frison-febra
d) [ ] Diareea
e) [ ] Contractura musculara abdominala
---
24. Care dintre semnele enumerate vor fi prezente intr-un icter de
etiologie benigna:
a) [ ] Icterul progresiv
b) [x] Icterul tranzitor
c) [ ] Icterul se instaleaza fara a fi precedat de colica biliara
d) [x] Colica biliara precede icterul
e) [ ] Este prezenta distensia colecistului
---
25. Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei
coledociene si colecistitei acute gangrenoase:
a) [ ] Icterul hepatocelular
b) [x] Frisonul-febra
c) [ ] Colecistul palpabil
d) [x] Durerile in hipocondrul drept
e) [ ] Apararea musculara in hipocondrul drept
---
26. Colecistita acuta se deosebeste de ulcerul duodenal perforat
prin:
a) [x] Prezenta antecedentelor biliare
b) [ ] Intreruperea tranzitului intestinal
c) [x] Prezenta pneumoperitoneului
d) [ ] Debutul brutal al bolii
e) [ ] Prezenta icterului
---
27. Pot produce icter prin obstacol intralumenal in caile biliare
extrahepatice:
a) [ ] Corpii straini
b) [ ] Cancerul de cap de pancreas
c) [x] Litiaza biliara
d) [x] Hemobilia
e) [ ] Ampulomul vaterian
---
28. In care din urmatoarele afectiuni se indica colecisectomia:
a) [x] Hidropsul vezicular
b) [x] Colecistita cronica calculoasa asimptomatica
c) [x] Colecistita acuta gangrenoasa
d) [ ] Dispepsia biliara
e) [ ] Cancerul veziculei biliare cu invazie hepatica si Mt in ficat
---
29. Care dintre semnele enumerate diferentiaza colecistita acuta de
simpla colica biliara:
a) [x] Febra
b) [ ] Prezenta durerii in hipocondrul drept
c) [x] Prezenta infiltratului subhepatic
d) [ ] Varsaturile
e) [ ] Debutul dupa un pranz bogat in lipide
---
30. Care dintre semnele enumerate sunt tipice pentru hidropsul
vezicular:
a) [x] Se palpeaza fundul veziculei biliare
b) [ ] Este prezent plastronul subhepatic
c) [ ] Bolnavul este febril
d) [ ] Este prezent subicterul sclero-conjunctival
e) [x] La colangiocolecistografie vezicula biliara este exclusa
---
31. Colecistita acuta se poate complica cu:
a) [x] Peritonita localizata
b) [ ] c) [ ] Pileflebita
d) [x] Abces hepatic
e) [x] Fistula bilio-digestiva
---
32. Pot produce icter prin leziuni obstructive ale cailor biliare
intrahepatice urmatoarele afectiuni:
a) [ ] Limfomul
b) [x] Hemobilia
c) [x] Ampulomul Vaterian
d) [ ] Ulcerul duodenal postbulbar
e) [x] Colangita sclerozanta primara
---
33.Un pacient cu varsta de 60 ani prezinta icter timp de 2
saptamani, lipsa durerilor abdominale. La examenul ecografic
abdominal – vezicula biliara vadit dilatata. Toate acestea ne
sugereaza:
a) [ ] Coledocolitiaza
b) [x] Obstructie coledociana prin pancreatita cronica
c) [x] Obstructie coledociana prin cancer de pancreas cefalic
d) [ ] Colecistita acuta
e) [ ] Hepatita alcoolica
---
34.Obstructia completa a ducturilor biliare extrahepatice stabileste:
a) [x] Icter
b) [ ] Hiperbilirubinemie predominant neconjugata
c) [x] Bilirubinurie marcata
d) [ ] Scaune hipercrome
e) [ ] Urini decolorate
---
35.Care dintre semne enumerate mai jos orienteaza diagnosticul
spre icterul litiazic:
a) [ ] Icterul progresiv, apiretic
b) [x] Icterul tranzitor
c) [ ] Icterul neinsotit de durere
d) [x] Colica precede icterul
e) [ ] Distensia veziculei biliare este prezenta la examenul clinic
si instrumental
---
36.Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari
veziculari sunt:
a) [ ] Ciroza biliara primitiva
b) [ ] Colestaza cronica intrahepatica
c) [x] Ciroza alcoolica
d) [x] Hemoliza cronica
e) [x] Infectiile cronice ale tractului biliar
---
37.Ce explorari imagistice recomandati pentru vizualizarea
canalului cistic la pacientii cu litiaza biliara:
a) [ ] Ecografia abdominala
b) [ ] Ecografie Doppler color
c) [x] Colecistografia orala
d) [x] Scintigrafia biliara radioizotopica
e) [ ] Radiografia abdominala simpla
---
38.Precizati avantajele colecistografiei orale:
a) [x] Identificarea anomaliilor vezicii biliare
b) [x] Identificarea precisa a calculilor biliari
c) [ ] Poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
d) [x] Cost redus
e) [ ] Este o metoda rapida de diagnosticare
---
39.Avantajul ecografiei in diagnosticul litiazei veziculare consta in:
a) [ ] Asociaza intotdeauna date corecte despre calea biliara
principala
b) [x] Este neinvaziva
c) [x] Se poate efectua si la bolnavii cu bilirubinemia mai mare
de 30 un
d) [x] Se poate repeta la necesitate
e) [x] Ofera date despre organele adiacente ce ar putea fi
implicate in suferinta biliara
---
40.La bolnavii cu icter mecanic inaintea tratamentului chirurgical al
litiazei de coledoc este necesara o perioada de pregatire
preoperatorie, care consta in:
a) [x] Corectarea tulburarilor de coagulare
b) [x] Antibioticoterapie
c) [x] Cardiotonice la varstnici
d) [ ] Corectarea dezechilibrelor umorale
e) [x] Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
---
41.Pentru colecistita acuta asociata cu peritonita locala sunt
caracteristice urmatoarele semne clinice:
a) [x] Murphy
b) [ ] Korte
c) [x] Mandel-Razdolski
d) [x] Blumberg
e) [x] Ortner
--
42.Icterul mecanic din sindromul coledocian se caracterizeaza prin:
a) [ ] Apare primul in cadrul triadei Charcot
b) [x] Colorarea initiala a sclerelor si ulterior a tegumentelor
c) [x] Urinele sunt hipercrone
d) [x] Apare bradicardia
e) [x] Scaunele sunt hipocolice

43. Triada Chauffard-Villard-Charcot se intalneste in litiaza caii


biliare principale cu sindrom coledocian major, si consta din:
a) [x] Durere colicativa in hipocondrul drept
b) [ ] Vezicula biliara destinsa
c) [x] Febra
d) [x] Icter
e) [ ] Scadere ponderala esentiala

44.Colecistita cronica litiazica se caracterizeaza prin:


a) [x] Mucoasa este usor inflamata
b) [x] Infectii mici si repetate la nivelul mucoasei colecistului
c) [ ] Lumenul este aproape disparut
d) [ ] Vezicula biliara este marita in dimensiuni cu peretii
infiltrati sclerolipomatos
e) [ ] Pericolecistita este intensa
--
45.Calculul prezent in calea biliara principala depistat pana la
operatie se inlatura prin:
a) [ ] Incizia coledocului supraduodenal
b) [ ] Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenala
c) [x] Papilosfincterotomie endoscopica postoperatorie
d) [x] Papilosfincterotomie endoscopica preoperatorie
e) [ ] Se dizolva cu preparate medicamentoase
V. PANCREATITA ACUTA SI CRONICA.

1. Forma supurativ-necrotica a pancreonecrozei corespunde


urmatoarei fazei de evolutie a procesului patologic in pancreas:
a) [ ] De edem
b) [ ] De necroza grasoasa
c) [ ] De necroza hemoragica
d) [x] De liza si sechestrare
e) [ ] De formare a chistului pancreatic
---
2. Indicati substanta nociva aparuta in evolutia pancreatitei acute
care se formeaza in pancreasul ischemic si determina socul
pancreatic:
a) [ ] Chininele
b) [ ] Heparina
c) [ ] Serotonina
d) [x] Kalicreina
e) [ ] Histamina
--
3. Cel mai important compartiment al complexului terapeutic in
pancreatita acuta precoce este:
a) [ ] Combaterea durerii, lichidarea spasmului, ameliorarea
microcirculatiei
b) [x] Tratamentul socului si restabilirea homeostaziei
c) [ ] Suprimarea secretiei pancreatice si inactivarea fermentilor
proteolitici
d) [ ] Diminuarea toxemiei
e) [ ] Prevenirea complicatiilor
---
4. Care semn indica un prognostic grav in pancreatita acuta:
a) [ ] Hiperamilazemia
b) [x] Hipocalcemia
c) [ ] Hiperglicemia
d) [ ] Hiperamilazuria
e) [ ] Leucocitoza
---
5. Semnul Korte in pancreatita acuta reprezinta:
a) [ ] Absenta pulsatiei aortei abdominale
b) [ ] Silentium abdominal
c) [ ] Durere in regiunea scapulo-umerala stanga
d) [ ] Sonoritate situata transversal in abdomenul superior
e) [x] Rezistenta musculara si durere in proiectia pancreasului
---
6. Cel mai optimal volum de operatie in pancreatita supurativ-
necrotica este:
a) [ ] Blocajul peripancreatic cu Sol. Novocaini si antifermenti
b) [x] Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentale
c) [ ] Rezectia pancreasului
d) [ ] Abdominizarea pancreasului
e) [ ] Decapsularea pancreasului cu drenarea bursei omentale
---
7. Indicati amploarea interventiei chirurgicale in chistul
pancreatic:
a) [x] Drenarea externa a chistului
b) [ ] Pancreatectomie
c) [x] Gastrochistostomie
d) [x] Jejunochistostomie
e) [ ] Colecistochistostomie
---
8. Cea mai exacta metoda in diagnosticul pancreatitei acute
complicata de peritonita fermentativa este:
a) [ ] Radiografia baritata a tractului digestiv
b) [ ] Ultrasonografia abdominala
c) [ ] Scintigrafia pancreasului
d) [x] Laparoscopia diagnostica
e) [ ] Pancreatocolangiografia retrograda endoscopica
---
9. In cazul pancreatitei cronice cauzate de stenoza papilei Water,
cea mai indicata operatie este:
a) [ ] Rezectia cefalica a pancreasului (Duval)
b) [ ] Pancreatojejunostomia longitudinala (Puestow)
c) [ ] Pancreatojejunostomia caudala (Duval)
d) [x] Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopica
e) [ ] Papilectomia
---
10. Semnul Grey-Turner in pancreatita acuta semnifica:
a) [ ] Tegumente abdominale marmorate
b) [x] Echimoza si cianoza regiunilor laterale ale abdomenului
c) [ ] Durere in unghiul costo-vertebral stang
d) [ ] Ansa "santinela" la o radiografie abdominala simpla
e) [ ] Durere la palpare in punctul subcostal stang
---
11. Semnul Cullen in pancreatita acuta semnifica:
a) [ ] Tegumente abdominale marmorate
b) [x] Echimoza si cianoza periombilicala
c) [ ] Durere in punctul costo-vertebral stang
d) [ ] Ansa “santinela” la o radiografie abdominala simpla
e) [ ] Durere la palpare in punctul subcostal stang
---
12. Cea mai eficace metoda de inactivare a fermentilor proteolitici
in pancreatita acuta este:
a) [ ] Diureza fortata
b) [x] Administrarea antienzimelor in doze mari si pe cale
diversa
c) [ ] Lavajul laparoscopic al cavitatii abdominale
d) [ ] Limfosorbtia, limfostoma
e) [ ] Transfuziile directe de sange
---
13. In faza I (de edem) a pancreatitei acute tratamentul cel mai
optimal este:
a) [x] Tratamentul conservativ complex, iar in cazuri necesare –
laparoscopie cu evacuarea exudatului si drenarea abdomenului
si bursei omentale
b) [ ] Laparotomie cu asanarea cailor biliare si drenare
c) [ ] Laparotomie, decapsularea pancreasului
d) [ ] Laparotomie, blocaj peripancreatic
e) [ ] Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului
---
14.In 85-90% cazuri pancreatita acuta prezinta forma:
a) [x] Interstitiala (edematoasa)
b) [ ] Necrotica
c) [ ] Hemoragica
d) [ ] Infiltrativ-necrotica
e) [ ] Supurativ-necrotica
---
15.Care din urmatoarele prezinta leziunea anatomopatologica
fundamentala a pancreatitei cronice:
a) [x] Litiaza wirsungiana
b) [ ] Necroza pancreasului
c) [ ] Fibroscleroza pancreasului
d) [ ] Pancreatita acuta supurativa
e) [ ] Pseudochistul pancreatic
---
16. In diagnosticul clinic al pancreatitei acute durerea este:
a) [ ] Simptom secundar
b) [ ] Redusa ca intensitate
c) [x] Simptomul major
d) [ ] Discontinua
e) [ ] Migratorie
---
17. Care din elementele mai jos enumerate sunt cele mai frecvente
si valoroase in diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [ ] Hiperamilazemia si/sau hiperamilazuria
b) [x] Scaderea ponderala
c) [ ] Vomele
d) [x] Durerea
e) [ ] Tumora epigastrica dura, fixa, boselata
---
18. La prezenta unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt
indicate urmatoarele procedee operatorii:
a) [x] Chistogastrostomia
b) [x] Chistoduodenostomia
c) [x] Chistojejunostomia
d) [x] Chistectomia
e) [ ] Duodenopancreatectomia cefalica
---
19. Care dintre semnele de mai jos enumerate au valoare in
diagnosticul precoce al pancreatitei acute:
a) [ ] Zonele de cianoza periombilicala
b) [x] Cresterea tranzitorie a tensiunii arteriale
c) [x] Dispnee cu polipnee
d) [ ] Febra de tip hectic
e) [x] Discordanta dintre gravitatea semnelor generale si starea
obiectiva a pacientului
---
20. In pancreatita acuta radiografia abdominala de ansamblu care
cuprinde si lojile pulmonare poate semnifica urmatoarele:
a) [x] Meteorism cu distensie gazoasa a colonului transvers
b) [x] Exudat pleural in sinusul costo-diafragmal stang
c) [x] Atelectazii in pulmonul stang
d) [ ] Pneumoperitoneum
e) [x] Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stangi
---
21. Pancreatita acuta se deosebeste de ulcerul duodenal perforat
prin:
a) [ ] Prezenta durerii
b) [x] Prezenta pneumoperitoneumului
c) [ ] Prezenta starii de soc
d) [x] Iradierea durerii
e) [ ] Prezenta oliguriei
---
22. Pancreasul produce urmatorii hormoni:
a) [ ] Gastrina
b) [x] Insulina
c) [x] Somatostatina
d) [x] Glucagonul
e) [x] Polipeptida pancreatica
---
23. Complicatiile precoce in pancreatita acuta sunt urmatoarele:
a) [x] Peritonita fermentativa
b) [x] Socul pancreatic
c) [ ] Fistula digestiva
d) [x] Atelectazia in segmentele bazale a pulmonului stang
e) [x] Encefalopatia
---
24. In pancreatita acuta prognosticul este mai grav cand vomele
sunt:
a) [x] Cu caracter de "zat de cafea"
b) [ ] Bilioase repetate
c) [ ] Chinuitoare, fara usurinta
d) [x] Hemoragice
e) [ ] Repetate, voluminoase
---
25. Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale in pancreatita
acuta sunt:
a) [x] Accesibilitatea in urgenta
b) [ ] Confirmarea suspiciuniii clinice in toate cazurile
c) [x] Monitorizarea evolutiei procesului din pancreas
d) [ ] Diagnosticul rapid al litiazei veziculare
e) [x] Caraterul non-invaziv
---
26. Care dintre elementele de mai jos enumerate pot fi atribuite
pancreatitei acute:
a) [x] Procesul inflamator acut al pancreasului exocrin
b) [x] Tulburarile psihice pot domina tabloul clinic
c) [x] Revarsatul pleural stang
d) [x] Ansa "santinela"
e) [ ] Pneumoperitoneumul
---
27. Socul precoce in pancreatita acuta severa este declansat de:
a) [x] Sechestrarea lichidiana in sectorul III Randall
b) [x] Hiperhistaminemia
c) [x] Hiperlipazemia
d) [ ] Contaminarea microbiana
e) [x] Eliberarea chininelor vazoactive
---
28. In cadrul traumatismelor abdominale tratamentul plagilor
pancreasului caudal cunoaste urmatoarea gama de procedee
chirurgicale:
a) [x] Sutura
b) [x] Hemostaza
c) [ ] Duodenopancreatectomia
d) [x] Rezectia pancreasului
e) [x] Drenarea bursei omentale

---
29. Care explorare imagistica ofera date esentiale in diagnosticul de
urgenta al pancreatitei acute:
a) [ ] Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
b) [ ] Colangio-wirsungografia endoscopica
c) [x] Ecografia abdominala
d) [x] Tomografia computerizata
e) [x] Scintigrafia
---
30. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:
a) [x] Eruperea pseudochistului in cavitatea peritoneala
b) [x] Hemoragie intrachistica
c) [ ] Eroziunea aortei
d) [x] Stenoza digestiva
e) [x] Abcedarea
---
31. Laparoscopia de urgenta este indicata in pancreatita acuta
biliara cu scopul:
a) [x] Diagnosticului si evitarii laparotomiei
b) [ ] Efectuarii colecistectomiei
c) [x] Drenarii cavitatii peritoneale la prezenta peritonitei
fermentative
d) [ ] Recoltarii exudatului peritoneal
e) [ ] Drenarii coledocului
---
32. Laparoscopia de urgenta este indicata in pancreatita acuta
biliara pentru:
a) [x] Diagnostic si evitarea laparotomiei
b) [ ] Colecisectomie in colecistita acuta
c) [x] Drenajul peritonitei chimice
d) [ ] Recoltare de exudat peritoneal
e) [ ] Drenajul caii biliare principale
---
33. In pancreatita acuta radiografia abdominala simpla evidentiaza:
a) [ ] Pneumobilie
b) [ ] Pneumoperitoneum
c) [x] Distensie gazoasa a colonului transvers
d) [x] Distensie gazoasa a primei anse jejunale
e) [ ] Hemobilie
---
34. In pancreatita acuta examenul local al abdomenului poate pune
in evidenta:
a) [x] Impastarea epigastrica
b) [x] Tegumente marmorate in epigastru si periombilical
c) [ ] Disparitia matitatii hepatice
d) [x] Distensie globala a abdomenului
e) [ ] Matitate decliva a abdomenului
---
35. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute
consta in:
a) [x] Atelectazie pulmonara
b) [x] Pneumonie
c) [x] Sindrom de detresa respiratorie a adultului
d) [ ] Infiltrat nodular apical
e) [x] Hidrotorace pe stanga
---
36. Masuri terapeutice de tratament eficiente in pancreatita acuta
sunt:
a) [ ] Medicatia anticolinergica
b) [x] Administrare de spasmolitice
c) [x] Administrare de Octreotid
d) [ ] Administrare de Glucagon
e) [ ] Administrare de glucocorticoizi
---
37. In pancreatita acuta tripsina activeaza:
a) [x] Elastaza
b) [x] Carboxipeptidaza
c) [ ] Anhidraza
d) [ ] Amilaza
e) [ ] Peptidaza
---
38. Operatiile in urgenta amanata in pancreatita acuta permit:
a) [ ] Colecistectomie
b) [ ] Drenarea coledocului
c) [x] Debridarea focarelor necrotice
d) [x] Necrozectomie
e) [x] Drenaj-lavajul cavitatii peritoneale si a bursei omentale
---
39. Leziunile fundamentale din pancreatita acuta sunt:
a) [x] Inflamatia interstitiala a tesutului pancreatic
b) [ ] Cheratinizarea tesutului pancreatic
c) [x] Hemoragia aroziva
d) [x] Necroza tesutului pancreatic
e) [ ] Hialinizarea tesutului pancreatic
---
40. Pancreasul produce urmatorii fermenti:
a) [x] Alfa-amilaza
b) [x] Lipaza, fosfolipaza A si B
c) [ ] Pepsina
d) [x] Tripsina, chimotripsina
e) [x] Elastaza, colagenaza
---

MALADIA ULCEROASA.

1. СS Celulele Brunner elimina un secret bogat in mucus cu un pH


intre 8,2 si 9,3, si sunt situate preponderent in:
a) [ ] Cardie
b) [x] Duoden (regiunea bulbului si portiunea descendenta)
c) [ ] Partea fundica a stomacului
d) [ ] Duoden (portiunea orizontala inferioara si ascendenta)
e) [ ] Partea antrala a stomacului
---
2. In etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant il are
urmatorul factor:
a) [ ] Hiperaciditatea
b) [ ] Factorul alimentar
c) [ ] Factorul psihic
d) [x] Factorul de aparare
e) [ ] Factorul ereditar
--
3. Cea mai fiabila si mai rapida metoda de depistare a sursei de
hemoragie digestiva superioara este:
a) [ ] Scanarea cu radioizotopi
b) [ ] Explorarea intraoperatorie
c) [ ] Tranzitul baritat esofago-gastro-duodenal
d) [x] Examenul endoscopic
e) [ ] Angiografia selectiva
--
4. Semnele ce urmeaza: voma repetata, puls accelerat, respiratie
superficiala, accelerata, semne de soc hipovolemic, febra,
abdomen sensibil si destins, lipsa emisiei de gaze - corespund
perioadei dupa perforatie:
a) [ ] De pseudoameliorare
b) [ ] De soc
c) [x] Peritonita difuza
d) [ ] Perioadei care precedeaza perforatia
e) [ ] Perioadei de debut a bolii
--
5. Care este procedeul chirurgical indicat in perforatia ulcerului
gastric la un bolnav de 40-60 ani, daca din momentul perforatiei
nu a trecut mai mult de 6 ore:
a) [ ] Sutura simpla a ulcerului
b) [x] Rezectia primara a stomacului
c) [ ] Biopsia si suturarea ulcerului procedeu Oppel
d) [ ] Rezectia cuneiforma a stomacului + vagotomie
e) [ ] Vagotomie tronculara bilaterala + suturarea simpla
--
6. In ulcerul duodenal, elementul clinic dominant este:
a) [ ] Hematemeza
b) [ ] Greturile
c) [ ] Varsaturile
d) [x] Durerea
e) [ ] Tenesmele
--
7. Reactia Gregersen-Adler indica:
a) [ ] Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
b) [x] Hemoragie microscopica superioara
c) [ ] Prezenta adenomului ulcerogen in pancreas
d) [ ] Hemoragie rectala
e) [ ] Hemoragie din varicele esofagiene
---
8. Semnul Bergman indica:
a) [x] Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
b) [ ] Hemoragie microscopica superioara
c) [ ] Prezenta adenomului ulcerogen in pancreas
d) [ ] Hemoragie din rect
e) [ ] Hemoragie din varicele esofagiene
---
9. Cel mai des se malignizeaza ulcerul cu sediul:
a) [x] In treimea distala a stomacului
b) [ ] In duoden
c) [ ] In cardie
d) [ ] In fundul stomacului
e) [ ] Pe curbura mica a stomacului
--
10.Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 unitati de
insulina la 10 kg masa a corpului i/m cu preluarea a 8 esantioane
(peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza
secretiei:
a) [ ] Nocturne
b) [ ] Bazale
c) [ ] Intestinale
d) [x] Cefalice
e) [ ] Hormonale (gastrice)
---
11.Simptomul Kulencampff este caracteristic perioadei a II dupa
perforatia ulcerului, si prezinta:
a) [ ] Durere acuta pe toata aria abdomenului
b) [ ] Matitate deplasabila in fosa iliaca dreapta
c) [ ] "Abdomen de lemn"
d) [x] Bombarea dureroasa a fundului de sac Douglas
e) [ ] Durere perceputa ca "lovitura de pumnal"
---
12.Ulcerul mediogastric conform clasificarii Johnson este:
a) [ ] Nu se incadreaza in aceasta clasificare
b) [ ] Se incadreaza in clasificare in caz de malignizare
c) [x] Tipul I
d) [ ] Tipul II
e) [ ] Tipul III
---
13.СS Semnul Kussmaul reprezinta:
a) [ ] Flebita membrului inferior stang in cancerul gastric
b) [ ] Tulburarile metabolice din stenoza pilorica decompensata
c) [ ] Contractura muschilorperetelui abdominal in ulcerul
duodenal perforat
d) [x] Prezenta undelor peristaltice ale stomacului in stenoza
piloroduodenala
e) [ ] Adenopatia supraclaviculara pe stanga
---
14.Indicati procedeul care prevede utilizarea omentului pe piciorus
la suturarea ulcerului perforat:
a) [x] Oppel
b) [ ] Judd
c) [ ] Braun
d) [ ] Heineke-Miculicz
e) [ ] Holle
---
15.Adenomul ulcerogen produce cantitati mari de:
a) [ ] Histamina
b) [ ] Tripsina
c) [ ] Kalicreina
d) [x] Gastrina
e) [ ] Chinine
---
16.СS Cea mai frecventa operatie de drenaj gastric asociata
vagotomiei tronculare in chirurgia de urgenta a bolii ulceroase
este:
a) [x] Piloroplastia Judd
b) [ ] Piloroplastia Finney
c) [ ] Gastroduodenostomia Jaboulay
d) [ ] Gastrojejunostomia
e) [ ] Piloroplastia Heineke-Miculicz
--
17.In ulcerul duodenal se intalnesc urmatoarele complicatii,
exceptand:
a) [x] Malignizarea
b) [ ] Stenoza
c) [ ] Hemoragia
d) [ ] Penetratia
e) [ ] Perforatia
---
18.Ulceratiile acute gastroduodenale se intalnesc in urmatoarele
situatii, exceptand :
a) [ ] Arsuri intense
b) [ ] Corticoterapie
c) [ ] Ingestie de aspirina
d) [ ] Leziuni ale sistemului nervos central
e) [x] Administrarea de peniciline
---
19.Cauza cea mai frecventa a unei hemoragii digestive superioare
este:
a) [ ] Ulcerul gastric
b) [x] Ulcerul duodenal
c) [ ] Gastrita eroziva
d) [ ] Cancerul gastric
e) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
---
20.In ulcerul gastric subcardial, diagnosticul este stabilit mai frecvent
in baza:
a) [ ] Tabloului clinic
b) [ ] Radiografiei abdominale
c) [ ] Chimismului gastric
d) [x] Endoscopiei gastrice
e) [ ] pH-metriei
---
21.Durerea in ulcerul duodenal este:
a) [ ] Permanenta
b) [ ] Are caracter colicativ
c) [x] Dependenta de alimentatie
d) [ ] Calmata de spalaturi gastrice
e) [ ] Cedeaza in cursul noptii
--
22.Cel mai precoce semn al malignizarii ulcerului gastric este:
a) [ ] Voma cu miros fetid
b) [ ] Hematemeza
c) [x] Disparitia periodicitatii si violentei durerilor
d) [ ] Pierderea ponderala
e) [ ] Melena
--
23.Cea mai informativa metoda de investigatie a secretiei gastrice
este:
a) [ ] Testul Hollender
b) [x] pH-metria
c) [ ] Testul Kay
d) [ ] Examenul radioscopic
e) [ ] Esofagogastroduodenoscopia
---
24.Semnele enumerate mai jos: durere abdominala intensa in
epigastru, infatisare anxioasa, pupile dilatate, transpiratii reci,
respiratie superficiala, simptomul Oelecker prezent, pozitie
antalgica fortata - corespund perioadei dupa perforatie:
a) [ ] Peste 12 ore de la asocierea perforatiei cu hemoragie
b) [ ] Primelor 6 ore de la perforatia retroperitoneala a ulcerului
duodenal
c) [x] Prima (primele 4-6 ore)
d) [ ] A doua (urmatoarele 4-6 ore)
e) [ ] A treia (peste 12 ore dupa debut)
---
25.Activitatea hemoragiei digestive superioare determina tactica
chirurgicala si este apreciata in rezultatul examenului:
a) [ ] Clinic
b) [ ] De laborator
c) [ ] Radiologic
d) [x] Endoscopic
e) [ ] Laparoscopic
---
26.Fibroesofagogastroscopia evidentiaza varice esofagiene de gr. III
care sangereaza, mucoasa gastrica fara ulceratii. La ce metoda de
hemostaza apelati mai initial:
a) [ ] Ligaturarea varicelor esofagiene
b) [ ] Rezectia esofagului inferior cu anastomoza esofagogastrica
(operatia Tanner)
c) [x] Tamponament cu sonda Blackmore + pituitrina i/v
d) [ ] Deconexiunea azigoportala
e) [ ] Anastomoza splenorenala
--
27.Montajul Pean-Billroth-I in rezectia gastrica consta in:
a) [x] Anastomoza gastroduodenala termino-terminala cu
ingustarea transei de sustinere din partea curburii mici
b) [ ] Anastomoza gastrojejunala termino-laterala
c) [ ] Anastomoza gastrojejunala in "Y"
d) [ ] Anastomoza gastroduodenala latero-laterala
e) [ ] Anastomoza gastroduodenala termino-laterala
---
28.Tratamentul conservativ in sindromul Mallory-Weiss consta in
efectuarea urmatoarelor procedee:
a) [x] Dieta, antacide, hemocoagulanti
b) [ ] Terapie hormonala (corticosteroizi)
c) [ ] Pituitrina i/v
d) [x] Sonda Blackmore
e) [x] Hemostaza endoscopica
---
29.Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos
sau lobat de diversa consistenta, care in 50% cazuri malignizeaza,
metastazeaza si poate fi situat in urmatoarele organe:
a) [x] Pancreas
b) [x] Duoden
c) [ ] Splina
d) [x] Colecist
e) [x] Stomac
---
30.In ulcerul duodenal mai frecvent se intalnesc urmatoarele
complicatii:
a) [ ] Malignizarea
b) [x] Stenoza
c) [x] Hemoragia
d) [x] Penetratia
e) [x] Perforatia
---
31.Sindromul Mallory-Weiss este favorizat de urmatorii factori:
a) [x] Abuzul de alcool si alimente
b) [x] Cresterea neasteptata a presiunii intraabdominale
c) [x] Voma repetata violenta
d) [x] Tuse insistente
e) [ ] Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulantilor
--
32.Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de urmatoarele
semne:
a) [x] Cresterea secretiei bazale nocturne
b) [ ] Constipatie
c) [x] Vome abundente, frecvente si cu caracter acid
d) [x] Hemoragii digestive superioare frecvente
e) [x] Durere epigastrica intensa, continua, cu crize nocturne
---
33.Perforatia atipica reprezinta perforatia:
a) [ ] Acoperita (protejata)
b) [ ] Oarba
c) [x] A peretelui posterior al duodenului
d) [x] In portiunea cardiala a stomacului
e) [ ] In abdomenul liber
---
34.Faza cefalica a secretiei gastrice este stimulata de urmatorii
factori:
a) [ ] Distensia gastrica fundica si antrala
b) [x] Vederea, mirosul si palparea alimentelor
c) [x] Masticatia si salivatia
d) [x] Deglutitia
e) [x] Insulina
---
35.Tratamentul chirurgical in sindromul Mallory-Weiss se aplica
cand epuizeaza cel conservativ, si se reduce la urmatoarele
procedee:
a) [x] Suturarea mucoasei si submucoasei
b) [x] Ligaturarea arterei coronare (artera gastrica sinistra)
c) [ ] Rezectia gastrica distala
d) [x] Suturarea mucoasei si submucoasei + ligaturarea arterei
coronare
e) [ ] Rezectia gastrica proximala
---
36.Penumoperitoneumul radiologic se intalneste in:
a) [ ] Perforatia apendiculara
b) [x] Perforatia gastroduodenala
c) [x] Perforatia colonului
d) [ ] Perforatia colecistului
e) [ ] Perforatiile vezicii urinare
---
37.Perforatia ulcerului se poate produce:
a) [x] In peritoneul liber
b) [x] In spatiile peritoneale inchise de aderente
c) [ ] Intr-un organ vecin
d) [ ] La tegumente
e) [x] In spatiul retroperitoneal
---
38.Tabloul clinic al ulcerului duodenal perforat in faza a III-ea de
evolutie este dominat de:
a) [ ] Abdomenul "de lemn"
b) [x] Distensie abdominala
c) [ ] Hemoragie digestiva superioara
d) [x] Soc septic
e) [ ] Dureri in hipocondrul drept
---
39.Suturarea simpla a ulcerului perforat este indicata in:
a) [ ] Ulcerul gastric calos perforat
b) [x] Ulcerul acut medicamentos perforat
c) [x] Ulcerul duodenal perforat cu peritonita severa si soc toxico-
septic
d) [x] Ulcerul de stres perforat
e) [ ] Sindromul de concomitenta hemoragie-perforatie
---
40.In tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:
a) [x] Suturarea ulcerului hemoragic
b) [x] Vagotomia tronculara cu excizia ulcerului si piloroplastie
c) [x] Vagotomia supraselectiva cu excizia ulcerului si
duodenoplastie
d) [ ] Rezectia gastrica "la excludere"
e) [x] Antrumrezectia Rechel-Polya
---
41. Sonda Blackmore se aplica in caz de:
a) [ ] Ulcer gastric subcardial hemoragic
b) [x] Hemoragie din varicele esofagiene
c) [x] Sindromul Mallory-Weiss
d) [ ] Esofagita peptica
e) [ ] Reflux gastro-esofagian
---
42.Care dintre afectiunile mai jos enumerate se pot complica cu
ulcer de stres:
a) [x] Arsurile extinse
b) [ ] Fibroza pulmonara
c) [x] Politraumatismele severe
d) [ ] Ingestia cronica de aspirina
e) [x] Sepsisul
--
43.Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de
corectie chirurgicala in ulcerul gastric Johnson I:
a) [x] Rezectia gastrica 2/3
b) [x] Rezectia mediogastrala
c) [ ] Vagotomia tronculara asociata cu excizia ulcerului
d) [ ] Vagotomia selectiva si piloroplastia
e) [ ] Antrumectomia si vagotomia tronculara
---
44.Indicati semnele radiologice ale ulcerului gastric:
a) [x] Prezenta nisei
b) [ ] Dimensiuni marite ale stomacului pana in bazin
c) [ ] Rigiditatea pliurilor
d) [x] Convergenta pliurilor catre leziune
e) [ ] Retinerea masei baritate in stomac peste 6 ore
---
45.Care dintre urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru
stenoza piloroduodenala:
a) [ ] Prezenta nisei in unghiul gastric
b) [x] Dimensiuni marite ale stomacului pana la intrarea in bazin
c) [x] Retinerea masei de contrast in stomac peste 12 ore
d) [x] Retinerea masei de contrast in stomac peste 24 ore
e) [ ] Refluxul duodeno-gastric
---
46.Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de:
a) [ ] Leziune unica hemoragica gastrica
b) [x] Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale
stomacului
c) [ ] Erozii gastrice hemoragice
d) [x] Leziuni hemoragice liniare ale jonctiunii esofagogastrice
e) [ ] Erozii duodenale hemoragice
---
47.Sindromul Darrow din stenoza pilorica ulceroasa decompensata
se caracterizeaza prin:
a) [ ] Acidoza metabolica
b) [x] Hipokaliemie, hipocloremie
c) [ ] Hiperpotasemie
d) [x] Hiperazotemie
e) [x] Alcaloza metabolica
---
48.Triada Mondor din ulcerul duodenal perforat include:
a) [x] Durere epigastrica violenta
b) [x] Contractura musculara abdominala
c) [ ] Hiperestezie cutanata
d) [ ] Pneumoperitoneum
e) [x] Antecedente ulceroase
---
49.In tratamentul ulcerului duodenal perforat se pot practica:
a) [x] Sutura simpla
b) [ ] Rezectia cuneiforma a stomacului
c) [x] Excizia ulcerului, vagotomie si piloroplastie
d) [x] Vagotomie selectiva proximala si sutura ulcerului perforat
e) [ ] Rezectie gastrica "la excludere"
---
50.Sutura simpla a ulcerului perforat este indicata in:
a) [ ] Ulcerul gastric calos
b) [x] Ulcerele perforate acute medicamentoase
c) [x] Ucerul duodenal perforat cu peritonita toxica
d) [ ] Asocierea hemoragie-perforatie
e) [x] Ulcerul perforat de stres
---
51.In ulcerul perforat la percutia abdomenului se poate depista:
a) [x] Disparita matitatii hepatice
b) [ ] Sindromul Celatidi
c) [x] Aparitia matitatii in spatiul parieto-colic din dreapta
d) [x] Semnul Mandel - Razdolsky
e) [ ] Clapotaj in epigastru
---
52.Care din urmatoarele masuri terapeutice pot fi folosite in
hemoragia digestiva superioara (HDS) din ciroza hepatica cu
varice esofagiene complicate cu hemoragie:
a) [ ] Administrarea de Sol. Vicasoli
b) [x] Hemostaza endoscopica
c) [ ] Ligatura de trunchi celiac
d) [x] Aplicarea sondei Blackmore
e) [ ] Efectuarea vagotomiei supraselective
---
53.Prezenta aerului liber sub cupolele diafragmatice pe o radiografie
abdominala pe gol efectuata in ortostatism pledeaza pentru:
a) [x] Ulcerul gastric perforat
b) [ ] Ileusul biliar
c) [ ] Sindromul de concomitenta hemoragie-perforatie
d) [ ] Colecistita acuta perforativa
e) [x] Ulcerul duodenal perforat
---
54.Numiti cele trei cauze frecvente de hemoragie digestiva
superioara:
a) [x] Sindromul Mallory-Weiss
b) [ ] Hemobilia
c) [x] Ulcerul duodenal
d) [ ] Cancerul gastric
e) [x] Varicele esofagiene din sindromul de hipertensiune portala
---
55.Ulcerul duodenal acut evolueaza spre:
a) [ ] Stenoza
b) [ ] Vindecare and integrum
c) [ ] Penetratie
d) [x] Perforatie
e) [x] Sangerare

56.Valoarea endoscopiei digestive superioare in diagnosticul


ulcerului duodenal rezida in:
a) [x] Detecteaza ulcerele suspectate in absenta imaginilor
radiologice diagnostice
b) [x] Identifica ulcerul ca fiind sursa unei hemoragii
gastrointestinale active
c) [ ] Este metoda initiala cea mai frecvent utilizata in stabilirea
diagnosticului
d) [x] Identifica ulcerele prea mici sau prea supeficiale pentru a
putea fi detectate radiologic
e) [x] Stabileste sediul ulcerului postbulbar detectat radiologic
---
57.Medicatia antisecretorie folosita in tratamentul ulcerului gastric
cuprinde:
a) [ ] Antiacide
b) [ ] Sucralfat
c) [x] Inhibitorii pompei de protoni
d) [x] Antihistaminicele H2
e) [x] Prostoglandinele seriei E
---
58.Care dintre urmatoarele metode endoscopice pot fi utile in
hemoragia digestiva superioara:
a) [x] Electro-, termo-, sau fotocoagularea ulcerelor hemoragice
b) [x] Injectare locala cu alcool in ulcerele hemoragice
c) [x] Sclerozarea varicelor esofagiene rupte
d) [x] Ligatura cu benzi elastice a varicelor esofagiene rupte
e) [x] Injectare locala de Sol. Adrenalini in ulcerele hemoragice
--
59.Hemoragia digestiva superioara se poate exterioriza prin:
a) [x] Melena
b) [ ] Rectoragie
c) [ ] Hemoptizie
d) [x] Hematochezie
e) [x] Hematemeza
---
60.Melena poate fi intalnita in unele din urmatoarele situatii:
a) [x] Sangerare la nivelul stomacului
b) [x] Sangerare la nivelul jejunului
c) [ ] Sangerare la nivelul rectului
d) [x] Sange deglutit in afectiunile oro-faringiene
e) [ ] Sangerare la nivelul colonului sigmoid
---
61.Care sunt cele mai frecvente cauze de hemoragie digestiva
superioara acuta:
a) [x] Ulcerul gastric
b) [x] Sindromul Mallory-Weiss
c) [x] Gastropatia eroziva, hemoragica
d) [ ] Hamartomul
e) [ ] Boala anorectala
---
62.In ceea ce priveste conduita diagnostica si terapeutica in cazul
hemoragiei digestive superioare acute, care din urmatoarele
afirmatii sunt false:
a) [x] Un aspirat nasogastric initial clar sau bilios sugereaza o
sangerare activa curenta
b) [x] Gastropatia eroziva sau hemoragica e de obicei accesibila
terapiei endoscopice
c) [ ] Sangerarea provocata de RAINS (antiinflamatoriile
nesteroidiene) se poate ameliora prin administrarea de
antagonisti de receptori H2 sau inhibitori de pompa protonica
d) [ ] Malformatiile arterio-venoase sangerande se trateaza cu
electrocauterizare bipolara
e) [ ] Aspirarea prin tubul nasogastric de sange, „zat de cafea”
necesita lavaj gastric
--
63.Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durearea din
ulcerul duodenal:
a) [ ] Este accentuata de ingestia de alimente
b) [ ] Durerea apare pana la aprox. 60 min dupa masa
c) [x] Se amelioreaza la administrarea de antiacide
d) [x] La 10% din pacienti este localizata in partea dreapta a
epigastrului
e) [ ] Episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la
saptamani sau luni
--
64.Despre ulcerele canalului piloric sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [ ] Genereaza frecvent o simptomatologie asemanatoare
ulcerelor duodenale
b) [ ] Simptomele raspund bine la ingestia de alimente
c) [x] Raspund mai putin la administrarea de antiacide
d) [x] Pot determina varsaturi secundare obstructiei canalului
piloric
e) [ ] Interventia chirurgicala este mai putin necesara decat la un
ulcer al bulbului duodenal
--
65.Diagnosticul diferential al ulcerului perforat este necesar de
efectuat cu urmatoarele afectiuni:
a) [x] Pancreatita acuta
b) [x] Apendicita acuta
c) [x] Pleuropneumonia bazala pe dreapta
d) [ ] Trombembolia arterei pulmonare
e) [x] Sarcina extrauterina (ectopica) intrerupta
--
trAUMATISMELE ABDOMINALE

1. Plaga parietala simpla, cu un orificiu de intrare si unul de iesire


poarta denumirea de:
a) [ ] Plaga penetranta
b) [ ] Plaga penetranta, dar neperforata
c) [ ] Plaga perforanta
d) [x] Plaga in seton (tangentiala)
e) [ ] Plaga oarba
--

2. Leziunile organelor cavitare in trauma inchisa a abdomenului


constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (50-60%) se
situeaza:
a) [ ] Duodenul
b) [x] Intestinul subtire
c) [ ] Colonul
d) [ ] Vezica urinara
e) [ ] Stomacul
--
3. Hemobilia cel mai frecvent apare in caz de:
a) [ ] Ruptura unui anevrism de artera hepatica
b) [x] In traumatismul hepatic
c) [ ] In colecistita gangrenoasa
d) [ ] In hepatita virala
e) [ ] Un hemangiomul hepatic
--
4. Diagnosticul leziunilor diafragmatice cuprinde urmatoarele,
exeptand:
a) [ ] Durerile toracice accentuate la respiratie si tuse
b) [ ] Murmurul vezicular diminuat
c) [ ] La nivelul hemitoracelui interesat poate sa fie prezenta
matitate si sonoritate
d) [ ] Prezenta zgomotelor hidroaerice la nivelul hemitoracelui
respectiv
e) [x] Pastrarea matitatii hepatice
---
5. Numiti cel mai frecvent organ afectat in traumatismele
abdominale:
a) [ ] Intestinul
b) [ ] Stomacul
c) [x] Splina
d) [ ] Ficatul
e) [ ] Pancreasul
---
6. Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minima
(10%), deoarece cauza principala a traumatismelor in zilele
noastre o constituie:
a) [x] Accidentele de circulatie
b) [ ] Plagile prin arma de foc
c) [ ] Plagile prin arma alba
d) [ ] Catatraumatismele
e) [ ] Traumatismele sportive
---
7. СS Pacientul a suferit un accident de circulatie. In sectia de
internare s-au constatat urmatoarele leziuni: fractura oaselor
bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Aceasta trauma
poarta denumirea de:
a) [ ] Trauma inchisa nepenetranta
b) [ ] Politraumatism
c) [x] Traumatism asociat
d) [ ] Traumatism simplu
e) [ ] Traumatism combinat
---
8. Diagnosticul leziunilor portiunii retroperitoneale a duodenului
este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai relevant este:
a) [ ] Blumberg
b) [ ] Mandel-Razdolsky
c) [ ] Grassman-Kulenkampff
d) [ ] Bernstein
e) [x] Vighiatto
--
9. Care din manifestarile clinice tardive mentionate mai jos pot fi
consecinta unor leziuni abdominale posttraumatice:
a) [x] Hemoragie intraperitoneala in 2 timpi
b) [ ] Pneumonie
c) [ ] Peritonita primara
d) [ ] Sindromul Mendelson
e) [ ] Septicemie
---
10.In leziunile transversale ale pancreasului cu lezarea Wirsungului
la nivelul corpului organului, cea mai indicata operatie este:
a) [ ] Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului
b) [ ] Rezectia portiunii distale a organului
c) [x] Drenarea ambelor segmente ale Wirsungului cu drenarea
bursei omentale
d) [ ] Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului
e) [ ] Pancreatectomia
---
11.Semnul Kehr in leziunile splinei reprezinta:
a) [ ] Durere provocata si aparare musculara in hipocondrul
stang
b) [x] Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in
umarul stang
c) [ ] Matitate fixa in hipocondrul stang
d) [ ] Matitate deplasabila pe flancuri
e) [ ] Hipotensiune arteriala cu tendinta la scadere in ortostatism
--

12.Leziunea stomacului mai frecvent are loc in traumatismele


deschise (6-12%) decat in cele inchise (2-3%). Cele mai utile
procedee diagnostice sunt:
a) [x] Laparoscopia
b) [x] Radiografia abdominala de ansamblu
c) [ ] USG abdominala
d) [ ] Laparocenteza
e) [x] Tomografia computerizata
---
13.In trauma inchisa a abdomenului predomina leziunea organelor
parenchimatoase, care in 40% cazuri sunt multiple. Cele mai
frecvente sunt leziunile:
a) [ ] Pancreasului
b) [x] Splinei
c) [x] Ficatului
d) [ ] Rinichilor
e) [ ] Suprarenalelor
---
14.Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului
este determinat de urmatorii factori:
a) [x] Raspandirea continutului duodenal in spatiul
retroperitoneal
b) [ ] Agresivitatea redusa a continutului duodenal
c) [ ] Evolutia initiala a procesului intr-un flegmon
retroperitoneal
d) [x] Lipsa peritonitei difuze in primele ore de la traumatism
e) [x] Virulenta scazuta a infectiei din duoden
---
15.In leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viza
fiziologica se efectueaza pe drenul:
a) [x] Kehr
b) [ ] Dogliotti
c) [ ] Duval
d) [ ] Cattel-Champeau
e) [x] Bailleys-Smirnov-Eristavi

16.Sindromul Reily semnifica un abdomen acut fals si este intalnit


in:
a) [ ] Traumatismele vertebro-medulare
b) [ ] Fracturile coastelor cu revarsat intrapleural
c) [ ] Hematoame retroperitoneale
d) [x] Rupturile spontane incomplete ale muschilor abdominali
cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic si iritatie
peritoneala
e) [x] Hematomul peretelui abdominal anterior si iritatie
peritoneala

---
17.Reluarea hemoragiei in leziunile splinei in 2 timpi este
determinata de tuse, vome, efort fizic si survine:
a) [x] In primele 2-3 zile de la traumatism
b) [x] In primele 2 saptamani de la traumatism
c) [x] Peste 24 ore de la traumatism
d) [ ] Concomitent cu momentul traumei
e) [x] In primele 24 ore de la traumatism
---
18.Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului
sunt:
a) [ ] USG abdominala
b) [ ] Laparocenteza
c) [ ] Radioscopia de ansamblu a abdomenului
d) [x] Laparoscopia
e) [x] Tomografia computerizata
---
19.Care investigatii paraclinice sunt informative in diagnosticul
leziunilor ficatului:
a) [ ] Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
b) [ ] Laparocenteza
c) [x] Laparoscopia
d) [x] Tomografia computerizata
e) [x] USG abdominala
---
20.Hematomul retroperitoneal se manifesta prin:
a) [x] Semne de soc hipovolemic
b) [x] Dureri abdominale sau lombare
c) [ ] Abdomenul este suplu
d) [x] La percutie - matitate nedeplasabila pe flancuri
e) [ ] Intotdeauna se impune interventia chirurgicala
--
21.La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite:
a) [x] Depistarea leziunii rinichiului
b) [x] Depistarea leziunii vezicii urinare
c) [x] Efectuarea probei Zeldovici
d) [x] Monitorizarea diurezei orare
e) [ ] Diagnosticarea retentiei acute de urina
---
22.Hemoragia intraperitoneala in „doi timpi” se poate produce prin
traumatizarea:
a) [x] Ficatului
b) [ ] Pancreasului
c) [x] Splinei
d) [ ] Venei porta
e) [x] Rinichiului
---
23.Sindromul de hemoragie interna intra- sau retroperitoneala se
poate datora lezarii:
a) [x] Unui organ parenchimatos
b) [ ] Intestinului subtire
c) [ ] Intestinului gros
d) [x] Mezourilor
e) [x] Vaselor mari
---
24.Hematomul perisplenic este reprezentat de:
a) [x] Durere la palparea hipocondrului stang
b) [x] Iradierea durerii in umarul stang la inspir profund
c) [ ] Matitate deplasabila pe flancuri
d) [x] Matitate regionala la percutia flancului stang
e) [ ] Bombarea fundului de sac Douglas
---
25.Care din semnele clinice enuntate definesc sindromul de
hemoragie interna intraperitoneala rapid instalata:
a) [x] Tendinta la colaps
b) [x] Tegumente si mucoase palide
c) [ ] Contractura musculara abdominala
d) [x] Douglas dureros, cu fluctuenta
e) [x] Abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila
--
26.Hematomul subaponevrotic al peretelui abdominal este cauzat
de:
a) [x] Actiunea perpendiculara a agentului traumatic asupra
peretelui abdominal
b) [x] Rupturi musculare cu sangerare difuza
c) [ ] Este mai frecvent in traumatismele musculare lombare
d) [ ] Leziunile arterelor lombare produc hematomul
e) [x] Lezarea ramurilor arteriale epigastrice
---
27.Splenectomia este obligatorie in urmatoarele cazuri de
traumatism splenic:
a) [x] Imposibilitatea realizarii hemostazei
b) [ ] Prezenta hematomului subscapular
c) [x] Afectarea hilului splenic
d) [ ] Nici un raspuns nu este corect
e) [x] Existenta de leziuni majore asociate
---
28.Cu privire la tabloul clinic din traumatismele abdominale sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] Poate fi necaracteristic si inselator
b) [x] Socul poate modifica tabloul clinic
c) [ ] Sindromul de hemoragie interna intraperitoneala nu apare
in cazul leziunilor structurilor intrapapenchimatoase
d) [x] Sindromul de iritatie peritoneala este consecutiv lezarii
organelor cavitare
e) [ ] Hipovolemia caracterizeaza sindromul de iritatie
peritoneala traumatica
---
29.Hemoperitoneumul in ruptura de splina se traduce prin:
a) [ ] Disparitia matitatii hepatice
b) [x] Dureri in hipocondrul stang iradiate in umarul stang
c) [x] Aparare sau contractura in hipocondrul stang
d) [ ] Hemobilie (melena + icter+ dureri in hipocondrul drept)
e) [ ] Fundul de sac Douglas suplu, nedureros
--
30.In leziunile multiple ale jejunului in perioada de pana la 6 ore
dupa trauma, operatia de electie este:
a) [ ] Suturarea defectelor
b) [x] Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-
terminala"
c) [x] Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-
laterala"
d) [ ] Jejunostomia terminala
e) [ ] Jejunostomia tip Maydl
---
31.Semnele intraoperatorii precoce in leziunile retroperitoneale ale
duodenului sunt:
a) [ ] Pete de stearina pe peritoneu si mezou
b) [x] Colorarea foitei peritoneale posterioare cu bila
c) [ ] Semne de peritonita fibrinos-purulenta difuza
d) [x] Emfizem al tesutului adipos retroperitoneal
e) [x] Hematom retroperitoneal
---
Voletul costal reprezinta:
a) [ ] Fracturi costale multiple
b) [x] Fractura in 2 sau in mai multe portiuni ale coastelor vecine, si ca
urmare perderea legaturilor anatomice cu corsetul costal
c) [ ] Formarea unui lambou intim aderat de corsetul costal
d) [ ] Traumatism toracic complicat cu insuficienta respiratorie acuta
e) [ ] Este o forma grava a pneumotoracelui
--

1. Masurile urgente in caz de pneumotorace deschis sunt:


a) [ ] Transportarea de urgenta a traumatizatului in stationar
b) [x] Aplicarea pansamentului ocluziv
c) [ ] Oxigenoterapia
d) [ ] Respiratie asistata
e) [ ] Aspiratie din cavitatea pleurala
---
2. Tactica medico-chirurgicala in leziunile deschise ale toracelui cu
suspectie la lezarea organelor cavitatii peritoneale va fi:
a) [ ] Supravegherea pacientului in dinamica
b) [ ] Administrarea analgeticelor opiode si neopioide
c) [ ] Laparotomie diagnostica
d) [ ] Aspiratia continutului gastric
e) [x] Lapocenteza, laparoscopia
---
3. Tratamentul fracturilor necomplicate ale coastelor includ:
a) [ ] Aplicarea bandajului toracic
b) [x] Administrarea analgeticelor si efectuarea blocajelor
intercostale
c) [ ] Toracotomia
d) [ ] Suturarea coastelor cu fire metalice
e) [ ] Fixarea externa a coastelor fracturate
---
4. Ajutorul de urgenta in pneumotoracele tensionat consta in:
a) [ ] Intubarea oro-traheala
b) [x] Introducerea unui ac de puntie cu diametrul mare in
spatiul intercostal II pe linia medioclaviculara
c) [ ] Pleurostomie la nivelul spatiului intercostal V pe linia
axilara medie
d) [ ] Pleurostomie la nivelul spatiului intercostal V pe linia
axilara posterioara
e) [ ] Determinarea nivelului de saturatie a sangelui cu oxigen la
pacient cu ajutorul pulsooximetriei
---
5. Ajutorul medical de urgenta in pneumotoracele deschis va
consta in:
a) [ ] Drenarea cavitatii pleurale
b) [x] Aplicarea bandajului ocluziv
c) [ ] Aplicarea corsetului gipsat
d) [ ] Punctia cavitatii pleurale in spatiul intercostal III pe linia
medioclaviculara
e) [ ] Pleurostomie
--
6. Nu este prezent in caz de leziune externa penetranta a
toracelui:
a) [x] Pneumoperitoneum
b) [ ] Hemotorace
c) [ ] Hemopericard
d) [ ] Pneumotorace deschis
e) [ ] Pneumotorace tensionat
--
7. La examinarea pacientului cu pneumotorace tensionat se
determina:
a) [ ] Respiratie veziculara in regiunile inferioare ale pulmonului
b) [x] Lipsa respiratiei veziculare in pulmonul afectat
c) [x] Hemitoracele lezat este marit in dimensiuni
d) [x] Deplasarea mediastinului spre hemitoracele netraumat
e) [ ] La percutia hemitoracelui netraumat se determina sunet
mat
---
8. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de pneumotorax care
devine din ce in ce mai frecvent. Cauzele cele mai des semnalate
sunt:
a) [x] Biopsiile transtoracice
b) [x] Toracocentezele
c) [ ] Administrarea de antibiotice intravenos
d) [x] Montarea cateterelor centrale intravenoase
e) [ ] Radioterapia curativa din tumorile pulmonare
---
9. In pneumotoraxul posttraumatic in tensiune:
a) [x] Prognosticul este nefavorabil si pune in pericol viata
bolnavului
b) [x] Ventilatia este sever compromisa, iar presiunea pozitiva se
transmite mediastinului
c) [ ] Intoarcerea venoasa la inima creste
d) [ ] Creste debitul cardiac
e) [x] Hemitoracele afectat este marit cu murmur vezicular
absent
---
10.Pneumotoraxul traumatic poate surveni in cadrul urmatoarelor
afectiuni si conditii preexistente:
a) [x] Traumatisme toracice penetrante
b) [ ] Electrocutare
c) [x] Traumatisme toracice nepenetrante
d) [x] Montarea cateterelor centrale intravenoase
e) [x] Biopsii transtoracice
--
11.In ce situatii la prezenta plagii penetrante a toracelui este
indicata toracotomia:
a) [x] La evacuarea initiala a 1000 ml de sange pe drenul din
cavitatea pleurala
b) [x] La evacuarea initiala a 1500 ml de sange pe drenul din
cavitatea pleurala
c) [ ] Hemoragie continua >100 ml/ora
d) [x] Hemoragie continua > 250 ml/ora
e) [ ] Toracotomia nu este indicata
---
12.Manifestarile caracteristice pentru hemotoracele masiv sunt:
a) [x] Paliditatea tegumentelor
b) [x] Dispnee pronuntata, cianoza
c) [ ] Sunet de cutie, freamat pleural
d) [x] Sunet percutor mat, disparitia murmurului vezicular
e) [ ] Bradicardie
---
13.Tratamentul hemotoracelui masiv include:
a) [x] Transfuzii de masa eritrocitara
b) [x] Pleurotomie cu aspiratie activa din cavitatea pleurala
c) [ ] Respiratie asistata si restituirea volumului sangelui
circulant
d) [x] Toracotomie, hemostaza chirurgicala
e) [ ] Supraveghere in dinamica
---
14.Care din afirmatii sunt corecte privind pneumotoraxul
posttraumatic:
a) [x] Sunt urmare a plagilor penetrante ale toracelui
b) [ ] Sunt urmare a plagilor penetrante ale abdomenului
c) [ ] Toracostomia cu drenarea cavitatii pleurale se efectueaza
in a doua etapa a tratamentului
d) [x] La prezenta pneumotoracelui se efectueaza drenarea
cavitatii pleurale lezate
e) [x] La asociere cu hemotorace se efectueaza drenarea
cavitatii pleurale lezate
---
15.La un pacient cu traumatism toracic aflat la evidenta se dezvolta
sindromul hemoragic. Care sunt manifestarile:
a) [x] Puls accelerat, diminuarea tensiunii arteriale
b) [x] Cutia toracica pe partea afectata este marita in dimensiuni
c) [x] Hipoxemie accentuata
d) [x] Prezenta sangelui la punctia pleurala
e) [ ] Sunet percutor de cutie pe partea afectata
---
16.Din leziunile parietale ale toracelui fac parte:
a) [x] Echimozele, hematoamele subdermale
b) [x] Fracturile costale
c) [ ] Leziunile splinei, ficatului
d) [x] Lezarea muschilor peretelui toracic
e) [ ] Lezarea vaselor sangvine intratoracice
---
17.Hemotoracele:
a) [x] Se determina radiologic, daca volumul depaseste 500 ml
b) [x] Se caracterizeaza prin prezenta sindromului de
compresiune pleuro-pulmonara
c) [ ] La percutie se determina sunet de cutie
d) [ ] Tratamentul va consta in efectuarea toracotomiei urgente
daca volumul nu depaseste 100 ml
e) [x] Reprezinta acumularea sangelui in cavitatea pleurala
---
18.Indicatiile catre toracotomia de urgenta sunt:
a) [ ] Dereglarile de ritm cardiac ca urmare a traumatismului
b) [ ] Prezenta fistulei arterio-venoase posttraumatice
c) [x] Hemotoracele masiv
d) [x] Leziunea diafragmei
e) [ ] Hemotoracele inchis
---
19.Leziunile traumatice ale diafragmei se caracterizeaza prin:
a) [ ] Nu altereaza starea generala a pacientului
b) [x] Pot detine mecanismul de penetrare
c) [x] Simptomatologia variaza in functie de pozitia corpului
d) [x] Tratamentul chirurgical este obligatoriu
e) [x] Se manifesta cu sindroamele ocluziv, hemoragic si
respirator
---
20.Consecintele pneumotoracelui sunt:
a) [x] Sindromul compresiunii intrapleurale
b) [x] Deplasarea mediastinului
c) [x] Cresterea volumului cutiei toracice din partea afectata
d) [ ] Dereglarea aeratiei pulmonului sanatos
e) [ ] Dereglarea peristaltismului intestinal
---
21.Leziunile traumatice ale diafragmei:
a) [x] Apar in rezultatul plagilor penetrante ale toracelui
b) [x] Reprezinta 0,5-2% din totalitatea politraumatismelor
c) [ ] Nu influenteaza asupra activitatii cordului
d) [x] Deseori se complica cu prolabarea organelor abdominale
in cavitatea pleurala
e) [ ] Necesita numai tratament conservativ
---
PERITONITELE ACUTE SI CRONICE

1. Care afirmatie din enunturile mai jos specificate, referitoare la


peritonitele secundare, este adevarata:
a) [ ] Constituie mai putin de 5% din totalul peritonitelor
b) [ ] Frecvent se asociaza cu debutul sindromului de disfunctie
multipla de organe
c) [ ] Reprezinta localizarea de catre peritoneu a infectiei
d) [ ] Sunt frecvent monomicrobiene
e) [x] Sunt datorate mai ales afectarii tractului digestiv si
constituie grupul cel mai numeros (peste 90%) din totalul
peritonitelor
---
2. Translocatia bacteriana, in patogenia peritonitelor acute,
reprezinta:
a) [x] Invazia extraintestinala de catre bacteriile intestinale
b) [ ] Reprezinta contaminarea peritoneului de la o colectie
pleurala
c) [ ] Reprezinta contaminarea peritoneului in urma actiunii unui
agent vulnerant penetrant
d) [ ] Reprezinta contaminarea peritoneului in urma perforatiei
intestinale din infarctul enteromezenteric
e) [ ] Reprezinta contaminarea peritoneului prin eruperea unui
abces peritoneal
---
3. Cea mai virulenta flora care poate fi intalnita in peritonitele
secundare provine din:
a) [ ] Perforatia colecistului
b) [ ] Perforatia stomacului
c) [ ] Contaminarea directa in timpul unei interventii chirurgicale
d) [x] Perforatia colonului
e) [ ] Perforatia intestinului subtire
---
4. Care dintre urmatoarele investigatii diferentiaza peritonita
difuza de cauza genitala de hemoperitoneu:
a) [x] Punctia abdominala
b) [ ] Tuseul rectal
c) [ ] Leucocitoza
d) [ ] Urea sanguina
e) [ ] Radiografia abdominala pe gol
---
5. In diagnosticul de peritonita cel mai esential este:
a) [ ] Examenul radiologic pe gol
b) [x] Examenul local
c) [ ] Examenul de laborator
d) [ ] Examinarile paraclinice
e) [ ] Punctia peritoneala
---
6. Cea mai frecventa cauza a abcesului subfrenic este:
a) [ ] Apendicita perforativa
b) [ ] Colecistita acuta gangrenoasa
c) [x] Perforatia ulcerului gastroduodenal
d) [ ] Pancreatita acuta necrotico-hemoragica
e) [ ] Abcesul subhepatic
---
7. In etiopatogenia peritonitei acute difuze, agentii microbieni cel
mai frecvent intalniti sunt:
a) [ ] Cocii gram pozitivi, anaerobii
b) [ ] Cocii gram pozitivi, E coli
c) [ ] Streptococul hemolitic si pneumococul (la copii)
d) [x] E coli, cocii gram pozitivi si anaerobii
e) [ ] Pneumococul, anaerobii
---
8. Manevra Blumberg in apendicita acuta complicata cu peritonita
difuza consta in:
a) [ ] Durere provocata la palparea fosei iliace drepte
b) [x] Durere vie la decompresia brusca a fosei iliace drepte
c) [ ] Durere in fosa iliaca dreapta la extensia corpului
d) [ ] Durere la palpare in fosa iliaca dreapta cu iradiere in
epigastru
e) [ ] Durere in fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului in rect
---
9. Pierderile de proteine si lichide in peritonita difuza sunt de 300
g si respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se afla in primul
rand:
a) [ ] Schimbarile microcirculatiei
b) [x] Pareza intestinala
c) [ ] Dereglarile macrocirculatiei
d) [ ] Alcaloza respiratorie
e) [ ] Dereglarile functiei renale
---
10.Intr-o peritonita difuza la debut examenul clinic releva:
a) [ ] Meteorism abdominal
b) [ ] Echimoza periombilicala
c) [ ] Desenul muschilor drepti abdominali vizibili
d) [x] Abdomenul imobil cu miscari respiratorii absente
e) [ ] Semnul Kussmaul
--
11.La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore de la
debutul bolii constatam: limba de umeditate scazuta si saburata,
Ps – 96 b/min., TA – 120/70 mm Hg, dispnee, durere violenta in
abdomen, la palpare "abdomen de lemn", leucocitoza – 16.000.
Indicati faza peritonitei:
a) [x] Faza reactiva
b) [ ] Faza toxica
c) [ ] Faza terminala
d) [ ] Faza complicatiilor septice
e) [ ] Faza initiala a insuficientei poliorganice
---
12.Cea mai frecventa cauza de infectare a cavitatii peritoneale este:
a) [x] Perforatia organelor cavitare
b) [ ] Calea hematogena
c) [ ] Eruperea in cavitatea peritoneala a hidronefrozei
d) [ ] Calea limfogena
e) [ ] Nici una din cele indicate
---
13.Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore dupa
perforatie avand urmatoarele semne: limba uscata, saburata, Ps
– 120 b/min., TA – 90/40 mm Hg, respiratie superficiala,
frecventa respiratiei – 32 pe minut, facies Hipocratis, abdomen
balonat, dureros pe toata aria, silentium abdominal, Le –
25.000. Peritonita se afla in faza:
a) [ ] Faza reactiva
b) [x] Faza toxica
c) [ ] Faza terminala
d) [ ] Faza de formare a abcesului
e) [ ] Faza initiala a bolii
---
14.Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe
compartimente, rolul principal revenind:
a) [x] Interventiei chirurgicale
b) [ ] Terapiei cu antibiotice
c) [ ] Corectiei modificarilor grave metabolice
d) [ ] Restabilirii functiei tractului digestiv
e) [ ] Profilaxiei complicatiilor
---
15.Avand o suprafata de circa 2 m2, peritoneul are urmatoarele
functii:
a) [ ] De raspandire a infectiei
b) [x] De fixare a organelor intraabdominale
c) [x] De protectie antiinfectioasa
d) [x] De rezorbtie
e) [x] De secretie
---
16.Peritonitele pot fi acute si cronice. Cele cronice pot avea
urmatoarea origine:
a) [x] Tuberculoasa
b) [x] Canceroasa
c) [x] Parazitara
d) [ ] Bilioasa
e) [ ] Urinara
---
17.Interventia chirurgicala in peritonita difuza purulenta include
urmatoarele etape consecutive:
a) [x] Suprimarea sursei peritonitei
b) [ ] Profilaxia insuficientei poliorganice
c) [x] Sanarea cavitatii peritoneale
d) [x] Drenarea cavitatii peritoneale
e) [ ] Profilaxia complicatiilor postoperatorii precoce
---
18.Tratamentul chirurgical in peritonitele difuze este obligator.
Scopul interventiei chirurgicale este:
a) [x] Laparotomia larga
b) [x] Suprimarea sursei de contaminare
c) [ ] Activarea medicamentoasa preoperatorie a intestinului
d) [x] Toaleta cavitatii peritoneale
e) [x] Drenarea cavitatii peritoneale
---
19.Dupa extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:
a) [x] Difuze
b) [ ] Primare
c) [x] Localizate
d) [ ] Secundare
e) [ ] Criptogene
---
20.Reechilibrarea electrolitica eficienta in peritonite are ca efecte:
a) [ ] Normalizarea caracteristicilor pulsului
b) [ ] Tahicardia
c) [ ] Scaderea in continuare a presiunii venoase centrale
d) [x] Cresterea debitului urinar la ora
e) [x] Ameliorarea starii generale a bolnavului
---
21.Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce priveste peritoneul:
a) [ ] Este o membrana epiteliala
b) [x] Este o membrana mezoteliala
c) [x] Suprafata peritoneului este egala cu cea a tegumentelor
d) [x] Este format din doua foite
e) [ ] Cavitatea peritoneala contine 200-300 ml lichid exudativ
---
22.In peritonitele avansate se poate aplica in cazuri exeptionale:
a) [x] Laparostomie
b) [x] Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretan
c) [x] Aplicarea derivatiilor externe
d) [x] Este indicata perfuzia in abdomen a lichidului de lavaj
e) [ ] Toaleta secundara a abdomenului se executa la 3-4 zile
---
23.Tratamentul chirurgical al peritonitei apendiculare generalizate
consta in:
a) [x] Apendicectomie
b) [ ] Debridarea conglomeratelor intestinale
c) [x] Lavajul peritoneal
d) [x] Drenajul cavitatii peritoneale
e) [ ] Sutura provizorie a planurilor musculo-aponevrotice
---
24.In primele 6 ore peritonita prin perforatia unui ulcer duodenal
este:
a) [x] Peritonita chimica
b) [ ] Peritonita septica
c) [ ] Uneori insotita de soc
d) [x] Uneori insotita de soc endotoxic
e) [ ] Peritoneul nu este afectat
---
25.Simptomatologia unei peritonite secundare in forma hipertoxica
este dominata de:
a) [x] Agitatie psihomotorie
b) [x] Semne de soc toxico-septic
c) [ ] Dureri abdominale colicative
d) [ ] Contractura musculara
e) [ ] Tulburari respiratorii

---
26.In etiopatogenia peritonitelor contaminarea cavitatii
abdominale poate avea cauze externe cu multiple variante
posibile, din care enumeram:
a) [x] Contuziile abdominale cu ruptura de organ cavitar
b) [x] Plagile penetrante abdominale
c) [x] Cauze operatorii, prin instrumentar si materiale sanitare
d) [x] Cauze de iatrogenie prin gesturi terapeutice
e) [ ] Plagi purulente ale membrelor inferioare
---
27.Indicati posibilitatile examenului radiologic simplu al
abdomenului intr-o peritonita acuta difuza:
a) [ ] Nu este util pentru diagnostic
b) [x] Poate evidentia pneumoperitoneul subfrenic, care atesta
de regula o perforatie de organ cavitar
c) [x] Denota stergerea umbrei psoasului
d) [ ] Imagini hidroaerice centrale, in "cuiburi de randunica"
e) [ ] Denota o imagine de ansa opaca sau "ansa santinela", cel
putin la debut
---
28.Care dintre urmatoarele semne fizice pot apare in peritonitele
acute difuze:
a) [x] Abdomenul nu participa la miscarile respiratorii
b) [ ] La palpare, abdomenul prezinta aparare musculara
c) [x] Percutia abdominala evidentiaza hipersonoritate
d) [ ] Ascultativ, apar zgomote hidro-aerice spontane
e) [x] Bombarea dureroasa a fundului de sac Douglas la tuseul
rectal
---
29.Princiipiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute difuze
includ:
a) [ ] Laparotomie mediana subombilicala
b) [x] Tratamentul leziunii care a cauzat peritonita
c) [x] Debridarea si toaleta cavitatii peritoneale
d) [x] Lavajul si drenajul peritoneal
e) [ ] Laparostomie obligatorie
---
30.Germenii cei mai frecventi depistati in peritonitele secundare
sunt:
a) [ ] Pneumococul
b) [ ] Stafilococul
c) [x] E coli germen aerob
d) [x] Klebsiella
e) [ ] Enterococul
---
31.Indicati principiile tratamentului chirurgical in peritonitele
secundare:
a) [ ] Corectarea anemiei
b) [x] Tratamentul cauzei peritonitei
c) [x] Debridare
d) [x] Toaleta cavitatii peritoneale cu ser fiziologic
e) [x] Drenajul larg peritoneal
---
32.Numiti cauzele peritonitelor secundare:
a) [x] Perforatia stomacului si duodenului
b) [ ] Suprainfectia ascitei
c) [x] Peritonita apendiculara
d) [x] Peritonitele de origine genito-urinara
e) [ ] Sursa de contaminare extraperitoneala cu transportul
agentului patogen pe cale circulatorie
---
33.Hipovolemia din peritonite se datoreaza:
a) [x] Pierderii de lichid intravascular inspre cavitatea
peritoneala
b) [x] Acumularilor de lichid in tesutul subperitoneal
c) [ ] Transpiratiilor abundente
d) [x] Acumularii de lichid in lumenul intestinal dilatat si aton
e) [ ] Vazodilatatiei sistemice
---
34.Privind explorarile de laborator in peritonitele difuze acute se
poate afirma:
a) [ ] Leucocitoza cu limfocitoza
b) [x] Urea sanguina moderat crescuta
c) [x] Ecografia ofera informatii cu o acuratete inferioara CT
d) [ ] Folosirea radioizotopilor reprezinta un mijloc curent de
diagnostic
e) [x] Radiografia abdominala pe gol evidentiaza anse intestinale
dilatate
---
35.In diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizeaza diverse
procedee. Indicati 2 dintre cele ce inlesnesc diagnosticul in
oricare localizare:
a) [ ] Tuseul vaginal si rectal
b) [x] Ultrasonografia abdominala
c) [ ] Laparoscopia
d) [ ] Punctia abdominala
e) [x] Radiografia abdominala in ortostatism
---
36.Pentru faza toxica a peritonitei este caracteristica urmatoarea
gama simptomatica:
a) [x] Tahicardie
b) [x] Leucocitoza elevata cu deviere in stanga
c) [x] Abdomen balonat, dureros
d) [ ] Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale
e) [ ] Vome frecvente bilioase
---
37.Durerea in peritonita are urmatoarele caracteristici:
a) [x] Poate fi mascata de administrarea opiaceelor
b) [ ] Intotdeauna se instaleaza brusc
c) [x] Se poate asocia cu senzatia de sete
d) [x] Se poate generaliza pe toata aria abdomenului
e) [ ] Intotdeauna corespunde organului afectat
---
38.Dupa lavajul cavitatii peritoneale in peritonita difuza purulenta,
cavitatea peritoneala se dreneaza, respectand urmatoarele
principii:
a) [ ] Drenul se va exterioriza prin calea de acces
b) [x] Drenurile se exteriorizeaza la distanta de plaga operatorie
c) [x] In perioada postoperatorie se va efectua lavajul fractionat
al spatiilor drenate
d) [x] Se introduc antibiotice in cavitatea abdominala
e) [x] Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore
---
39.Contractura musculara este un semn major al peritonitei, insa
poate lipsi in urmatoarele cazuri:
a) [x] La batrani
b) [ ] La copii
c) [x] Daca au fost administrate antibiotice
d) [x] La casectici
e) [x] Daca au fost administrate opiacee
---
40. Pentru peritonita difuza cauzata de perforatia unui organ
cavitar sunt caracteristice urmatoarele semne:
a) [x] Blumberg
b) [x] Mandel-Razdolsky
c) [ ] Pastrarea matitatii hepatice
d) [x] "Semnul tusei"
e) [x] Grassman-Kulencampff
---
1. Triada Virhov in patogenia tromboflebitei acute consta in:
a) [x] Tulburari de coagulare, leziuni endoteliale si staza a
circulatiei venoase
b) [ ] Leziuni ale valvulelor, hipertensiune venoasa si varicele
venelor
c) [ ] Deficienta tesutului conjunctiv, tulburari de coagulare si
staza venoasa
d) [ ] Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia si staza
circulatiei venoase
e) [ ] Staza venoasa, tulburari de coagulare si insuficienta vaselor
comunicante
---
2. Procedeul Delbe-Pertes evidentiaza:
a) [ ] Functia valvulei ostiale (principale) a venei safena magna
b) [ ] Functia valvulelor venelor profunde
c) [x] Permebialitatea venelor profunde
d) [ ] Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale
e) [ ] Functia venelor comunicante
---
3. In baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:
a) [ ] Insuficienta cardiaca, dilatarea venelor si cresterea
presiunii venoase
b) [ ] Obezitatea, insuficienta cardiaca si dilatarea venelor
c) [x] Insuficienta valvulara, dilatarea venelor si cresterea
presiunii venoase
d) [ ] Boala hipertonica, insuficienta valvulara si cresterea
presiunii venoase
e) [ ] Limfostaza, insuficienta valvulara si cresterea presiunii
venoase
---
4. Tromboflebita acuta a venelor superficiale mai des se complica
cu:
a) [ ] Pileflebita
b) [ ] Infarct miocardic
c) [ ] Tromboza mezenteriala acuta
d) [x] Tromboflebita a venelor profunde
e) [ ] Trombembolia arterei pulmonare
---
5. Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor
inferioare consta in administrarea:
a) [ ] Vitaminei K
b) [ ] Trombovarului
c) [x] Heparinei
d) [x] Antispasticelor
e) [x] Aspirinei
---
6. Cauzele insuficientei venoase acute a venelor extremitatilor
inferioare sunt:
a) [x] Tromboza venoasa
b) [x] Tromboflebita venelor profunde
c) [ ] Obezitatea
d) [ ] Boala varicoasa
e) [x] Leziunile traumatice ale venelor
---
7. Enumerati metodele chirurgicale mai rationale de tratament a
ulcerelor trofice:
a) [x] Excizia ulcerului
b) [x] Autodermoplastia
c) [ ] Aplicarea suturilor secundare
d) [x] Tratamentul patogenetic
e) [x] Plastia suprafetei ulceroase cu lambou cutanat deplasat
---
8. In boala trombembolica a membrelor inferioare factorii
favorizanti sunt reprezentati de :
a) [ ] Diabet
b) [ ] Anemie
c) [x] Leziunea parietala venoasa
d) [ ] Sarcina
e) [x] Neoplasme viscerale
---
9. Principalele simptome in varicele venelor membrelor inferioare
sunt:
a) [ ] Claudicatia intermitenta
b) [x] Edemul periferic spre sfarsitul zilei
c) [ ] Convulsiile nocturne a muschilor gambei
d) [x] Schimbarile trofice in regiunea supramaleolara
e) [ ] Simptomul "ischemiei plantare"
---
10.Care sunt factorii patogenetici principali in etiologia bolii
varicoase:
a) [ ] Obezitatea
b) [x] Insuficienta valvulara
c) [ ] Insuficienta cardiaca
d) [x] Dilatarea venelor
e) [x] Cresterea presiunii venoase
---

CHIRURGIE NR2

CHIRURGIE ENDOCRINA:

1) In legatura cu gusa sporadica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


a) [x] Cresterea in volum a tiroidei
b) [x] Eutiroidie
c) [ ] Apare la circa 20% din populatia unei zone
d) [x] Apare mai frecvent la femei
e) [x] Se transmite autosomal-recesiv
2) In functie de situatie pot fi utilizate urmatoarele tipuri de
interventii chirurgicale in tratamentul unei gusi:
a) [x] Tiroidectomia subtotala
b) [x] Lobectomie
c) [x] Tiroidectomia totala
d) [x] Lobectomia subtotala
e) [ ] Disectia radicala a gatului (radical neck dissection)
3) Scintigrafia adenomului toxic releva:
a) [ ] Captarea difuza si omogena a trasorului radioactiv
b) [ ] Captarea difuza dar neomogena a trasorului radioactiv
c) [ ] Captare in "tabla de sah"
d) [x] Nodul "fierbinte"
e) [ ] Nodul "rece"
4) Ce medicamente se folosesc in tratamentul tireotoxicozei :
a) [x ] Tyrozol
b) [ ] Biseptol
c) [x Mercazolil
d) [ ] Omeprazol
e) [ ] Ampicilina
5) Tratamentul medicamentos adresat tireotoxicozei are urmatoarele
obiective:
a) [x] Corectia tulburarilor de ritm si tahicardiei
b) [x] Reducerea hipertiroidiei
c) [x] Prevenirea crizelor tireotoxice
d) [x] Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari
e) [ ] Combaterea hiperparatiroidismului

6) La 24 ore dupa o tireoidectomie subtotala pentru tireotoxicoza


apare agitatie, stare predeliroasa, tahicardie, aritmie, hipertermie. Ce
suspectati?
a) [ ] Paralizia a recurentilor
b) [ ] Hiportireoza
c) [ ] Hipoparatireoza
d) [x] Criza tireotoxica
e) [ ] Embolie gazoasa

7) Manifestarile crizei tirotoxice includ:


a) [x] Hipertermie, tahicardie, hipertensiune
b) [x ] Termofobie, transpiratii, parestezii
c) [x] Agitatie, stare confuzionala, varsaturi
d) [ ] Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare
e) [ ] Toate enumerate sunt false

8) Care din urmatoarele modificari produse prin compresiunea


hipertrofiei tiroidiene asupra simpaticului cervical sunt corect expuse:
a) [ ] Turgescenta, cianoza fetei
b) [ ] Tulburari cardio-respiratorii si gastrice
c) [ ] Voce bitonala, afonie
d) [x] Mioza, enoftalmie, bradicardie, ptoza palpebrala
e) [ ] Tulburari cerebrale, lipotimii

9) Ce afirmatie referitor la denumirea adenomului toxic tiroidian este


exacta?
a) [ ] Este numit si boala Graves-Basedow
b) [ ] Este numit gusa Hashimoto
c) [x] Este numit boala Plummer
d) [ ] Este numit gusa Riedel
e) [ ] Toate afirmatiile sunt false

10) Factorii care declanseaza aparitia crizei tireotoxice sunt:


a) [ ] Suspendarea terapiei
b) [ ] Agresiuni infectioase sau agresiuni neuropsihice
c) [ ] Rezectia economa a tiroidei
d) [ ] Toate afirmatiile sunt false
e) [x] Toate afirmatiile sunt corecte

11) Pentru diagnosticul cancerului tiroidian preoperator sunt utile


urmatoarele examinarii:
a) [x] Scintigrafia tiroidiana
b) [x ] Titrarea in ser a tiroglobulinei si calcitoninei
c) [ ] Metabolismul bazal
d) [x ] Ecografia tiroidei
e) [x] Biopsie prin punctie aspiratie

12) Ce afirmatii referitor la tiroidita limfocitara Hashimoto sunt


adevarate?
a) [x] Este proces autoimun
b) [x] Apare predominant la femei
c) [x] In serul pacientilor se evidentiaza titruri mari de anticorpi
antitiroidieni
d) [x] Boala este deseori familiala insotita cu alte afectiuni autoimune
e) [ ] Mai frecvent se manifesta prin hipertiroidie

13) Ce afirmatii referitor la tiroidita subacuta de Quervain sunt false?


a) [x] Este mai frecventa la barbati
b) [ ] Apare dupa un epizod de infectie a cailor respiratorii superioare
c) [ ] Debuteaza cu ferba/frison
d) [ ] Tiroida creste rapid in volum, dureroasa la palpare
e) [x] Clinic se manifesta prin mixedem

14) Care din urmatoarele afirmatii referitor la sindromul Zollinger-


Ellison sunt adevarate?
a) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison este responsabil de aproximativ 10%
din ulcerele duodenale
b) [ ] Tumora (gastrinomul) se localizeaza predominant in
cefalopancreas, clinic se manifesta cu ulcer peptic
c) [ ] Tumora se poate localiza in ficat, stomac, hilul splenic
d) [ ] Aproximativ 50-75% dintre ele sunt maligne
e) [x] Toate cele enumerate

15) Sindromul Zollinger-Ellison are urmatoarea triada caracteristica:


a) [x] Ulcere multiple sau recidivante, atipice, cu evolutie grava si
rapida
b) [ ] Hiposecretie gastrica cantitativa si calitativa
c) [x] Chimismul gastric indica hipersecretie bazala abudenta
d) [x] Pezenta gastrinomului
e) [ ] Valorile gastrinei serice sunt mult scazute

16) Ce afirmatie referitor la feocromocitom este incorecta?


a) [ ] Este o patologie rar intalnita
b) [x] Este o tumoare a stratului cortical al suprarenalelor
c) [ ] Este o tumoare a celulelor cromafine
d) [x] Mai frecvent se localiseaaa in suprarenala dreapta
e) [x] Este o tumoare maligna

17) Semnul dominant caracteristic feocromocitomului este:


a) [ ] Hipotensiunea arteriala
b) [ ] Hipertermie
c) [ ] Cresterea ponderala
d) [x] Hipertensiunea arteriala
e) [ ] Insomnie

18) Care din afirmatii referitoare la tratamentul feocromocitomului


este incorecta?
a) [ ] Extirparea chirurgicala a tumorii
b) [ ] Gestul chirurgical trebuie precedat si urmat de corijarea valorilor
tensiunii arteriale
c) [ ] Se practica enuclearea tumorii, rezectia partiala a suprarenalelor
sau adrenalectomia totala
d) [ ] Manipularea intraoperatorie a tumorii poate declansa o criza
hipertensiva
e) [x] Abordul chirurgical se efectuiaza numai pe cale toracica

19) Care din afirmatii referitoare la tabloul clinic al miasteniei, la


bolnavii cu timoame, este incorecta?
a) [ ] Debut acut si decurgere maligna
b) [ ] Crize colinergice si/sau miastenice
c) [ ] Dereglari severe motorice
d) [ ] Hipotrofii musculare
e) [x] Respiratie paradoxala

20) Din sindromul MEN-IIA fac parte:


a) [x] Carcinom medular multicentric
b) [x] Feocromocitomul
c) [x] Hiperparatiroidismul primar
d) [x] Hiperplazia de celule C
e) [ ] Hiperplazia timusului

21)Chistul hidatic pulmonar este o afectiune:


a) [ ] Micotica
b) [x] Parazitara
c) [ ] Bacilara
d) [ ] Virala
e) [ ] Provocata de protozoare
---
22) Starea adulta a viermelui cestoid -Taenia echinococcus granulosus
se dezvolta la urmatoarea gazda definitiva, exceptand :
a) [ ] Ciinele
b) [x] Omul
c) [ ] Vulpea
d) [x] Bovina
e) [ ] Lupul
---
23) Starea larvara (matura) a viermelui cestod Taenia echinococcus
granulosus se dezvolta in viscerele urmatoarei gazde, exceptand :
a) [ ] Porcinele
b) [x] Vulpile
c) [ ] Rozatoarele
d) [ ] Omul
e) [x] Ciinele
---
24) Care este calea principala de infectare cu hidatidoza pulmonara
primara?
a) [ ] Calea respiratorie
b) [x] Calea digestiva
c) [ ] Calea directa prin mucoasa
d) [ ] Calea directa prin muscaturi
e) [ ] Calea directa prin tegumente
---
25) Echinococoza pulmonara secundara se produce pe:
a) [ ] Cale enterogena
b) [x] Cale bronhogena
c) [ ] Prin mucoase
d) [x] Pe cale hematogena
e) [ ] Pe cale limfogena
---
26) In cazurile de infestare a organismului cu larva Taenia
echinococcus granulosus plamanii se afecteaza in urmatoarele
proportii:
a) [ ] 5-10%
b) [ ] 15-20%
c) [x] 25-30%
d) [ ] 35-50%
e) [ ] 60-80%
---
27) Care dintre cele enumerate reprezinta elementele structurale
proprii ale chistului hidatic pulmonar, exceptand:
a) [ ] Membrana chitinoasa
b) [x] Adventitia
c) [ ] Membrana proligera
d) [ ] Scolecsii
e) [ ] Veziculele-fiice
---
28) Lichidul hidatic contine urmatoarele substante si formatiuni,
exceptand:
a) [ ] Substante albuminoide
b) [ ] Glucide si enzime glicolitici
c) [x] Embrionul exacant (oncosfera)
d) [ ] Scolecsii
e) [ ] Vezicule-fiice, scolecsii
---
29) Care din indicii enumerati ale hemogramei sunt caracteristici
pentru hidatidoza pulmonara necomplicata?
a) [ ] Leucocitoza
b) [x] Eozinofilia
c) [ ] Bazofilia
d) [ ] Limfopenia
e) [ ] Monocitoza
---
30) Care este cel mai frecvent semn clinic in chistul hidatic pulmonar
necomplicat:
a) [ ] Durerea toracica
b) [ ] Urticatiile
c) [x] Tusea
d) [ ] Febra
e) [ ] Hemoptizia
---
31) Care din complictiile chistului hidatic pulmonar se asociaza cu soc
anafilactic?
a) [ ] Ruperea in bronhie
b) [ ] Supuratia
c) [x] Ruperea in cavitatea pleurala
d) [ ] Ruperea in bronhie cu aspiratie in plamanul sanatos
e) [ ] Hemoragia
---
32) Semnele radiologice clasice in hidatodoza pulmonara
necomplicata sunt:
a) [ ] Opacitate rotunda-ovala de intensitate solida cu calcificari
b) [x] Opacitate rotunda cu contur sters de intensitate subcostala,
care la examenul radioscopic prezinta mobilitate la miscarile
respiratorii
c) [ ] Opacitate rotunda cu contur sters de intensitate costala, imobila
la miscarile respiratorii
d) [ ] Imaginea rotunda cu nivel lichidian orizontal
e) [ ] Opacitate intensa, neregulata si neomogena
---
33) Diagnosticul diferential al chistului hidatic pulmonar rupt in
bronhie se face cu urmatoarele patologii, exceptand:
a) [ ] Tuberculoza excavata
b) [ ] Empiemul inchistat cu fistula bronsica
c) [ ] Cancerul cavitar
d) [x] Tuberculomul (granulomul) pulmonar
e) [ ] Abcesul pulmonar
---
34) Care din interventiile chirurgicale pentru chistul hidatic pulmonar
necomplicat este mai frecvent utilizata?
a) [ ] Rezectia pulmonara
b) [ ] Chistotomia cu drenarea cavitatii restante
c) [x] Chistotomia cu inlaturarea cavitatii restante
d) [ ] Chistotomiile cu perichistectomie
e) [ ] Echinococectomia videoasistata
---
35) In care din urmatoarele situatii este indicata rezectia pulmonara
la pacientii cu chist hidatic?
a) [ ] Chistul hidatic cu ruperea in bronhie
b) [x] Chistul hidatic supurat cu pioscleroza pulmonara
c) [x] Chistul hidatic cu stenoze bronsice, cu lipsa conditiilor de
reexpansionare a parenchimului
d) [ ] Chistul hidatic rupt in cavitatea pleurala
e) [ ] Chistul hidatic necomplicat
---
36) In care situatii enumerate ale echinococozei pulmonare
tratamentul chimioterapeutic cu derivatii benzilmidozolici se practica
ca metoda unica?
a) [ ] Chistul hidatic rupt in cavitatea pleurala
b) [x] Chistul hidatic de dimensiuni mici
c) [x] Hidatidoza pulmonara difuza bilaterala
d) [ ] Hidatidoza pulmonara si hepatica
e) [x] Boli concomitente decompensate
---
37) Care din afirmatiile enumerate se refera la chisturile aeriene
pulmonare?
a) [x] Apar ca urmare a unor antecedente patologice
b) [ ] Au invelis bronsic
c) [x] Apar la o varsta inaintata
d) [ ] Se depisteaza in sechestratiile pulmonare intralobare
e) [x] Se caracterizeaza prin caracterul schimbator la imaginile
radiologice
---
38) Care din complicatiile enumerate ale chisturilor aeriene
pulmonare subpleurale este cea mai frecventa?
a) [ ] Supuratia
b) [x] Pneumotoraxul spontan
c) [ ] Hemoptezia
d) [ ] Cancerizarea
e) [ ] Sindromul compresiv
---
39) Diagnosticul diferential al chisturilor aeriene pulmonare se face
cu urmatoarele afectiuni, exceptand:
a) [ ] Tuberculoza excavata
b) [ ] Cancerul cavitar
c) [x] Hidatidoza pulmonara necomplicata
d) [ ] Abcesul piogen pulmonar
e) [ ] Pleurezia purulenta interlobara cu fistula bronsica
---
40) Care din investigatiile enumerate sunt primordiale in stabilirea
diagnosticului de chist aerian pulmonar:
a) [ ] Investigatia cu radionucleizi
b) [ ] Toracoscopia
c) [x] Investigatii radiologice
d) [ ] Bronhoscopia
e) [ ] Investigatiile citologice si morfologice

41) Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului


si gangrenei pulmonare este:
a) [x] Factorul bronhogen
b) [ ] Traumatismele
c) [ ] Boala bronsiectactica
d) [ ] Emboliile septice
e) [ ] Raspandirea infectiei din focare purulente adiacente
---
42) Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:
a) [ ] Reactivitatea imunologica scazuta
b) [ ] Varsta inaintata a pacientului
c) [ ] Bolile concomitente
d) [ ] Flora microbiana
e) [x] Reactivitatea imunologica scazuta ti flora microbiana
---
43) Care flora microbiana mai frecvent provoaca declansarea
gangrenei pulmonare?
a) [ ] Protozoarele
b) [ ] Fungii
c) [ ] Flora microbiana aeroba gram-pozitiva
d) [ ] Flora microbiana aerobp gram-negativa
e) [x] Flora microbiana anaeroba neclostridiana
---
44) Care este localizarea mai frecventa a abceselor pulmonare prin
aspiratie?
a) [ ] Segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori
b) [ ] Segmentele laterale ale lobilor inferiori
c) [ ] Segmentele apicale ale lobilor superiori
d) [ ] Segmentele anterioare ale lobilor superiori
e) [x] Segmentele posterioare ale plamanilor (preponderent lobii
superiori)
---
45) Abcesele de origine bronhogenica in majoritatea cazurilor sunt:
a) [ ] Multiple
b) [ ] Periferice
c) [x] Solitare
d) [x] Centrale
e) [ ] Bilaterale
---
46) Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:
a) [ ] Centrale
b) [x] Multiple
c) [x] Periferice
d) [ ] Solitare
e) [x] Bilaterale
---
47) Care simptom nu este caracteristic pentru I faza a abcesului
pulmonar acut?
a) [ ] Tusea
b) [ ] Sindromul de intoxicatie septico-purulenta
c) [x] Expectoratia purulenta
d) [ ] Dispneea
e) [ ] Sindromul algic
---
48) Care sindrom se diminueaza in faza II a abcesului pulmonar
acut?
a) [ ] Hemoptizia
b) [ ] Tusea
c) [ ] Expectoratia
d) [x] Dispneea
e) [x] Intoxicatia septico-purulenta
---
49) Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar
este:
a) [ ] Sindromul de hiperinflatie pulmonara
b) [x] Sindromul de condensare pulmonara
c) [ ] Devierea mediastinului contralateral
d) [ ] Sindromul fizic cavitar
e) [ ] Sindromul de revarsat pleural
---
50) Sindromul fizic caracteristic pentru faza II a abcesului pulmonar
acut:
a) [ ] Sindromul de hiperinflatie pulmonara
b) [ ] Sindromul de condensare pulmonara
c) [ ] Devierea mediastinului contralateral
d) [x] Sindromul fizic cavitar
e) [ ] Sindromul de revarsat pleural
---
51) Care metoda paraclinica de diagnostic este mai informativa in faza
I a abcesului pulmonar acut ?
a) [ ] Scanarea cu radionuclizi
b) [ ] Bronhoscopia
c) [x] Tomografia asociata cu punctie transtoracala
d) [ ] Ultrasonografia
e) [ ] Bronhografia
---
52) Cea mai informativa metoda de diagnostic in faza II a abcesului
pulmonar acut este:
a) [ ] Angiopulmonografia
b) [x] Radiografia de ansamblu in doua proiectii
c) [x] Scanarea cu radionucleizi
d) [ ] Tomografia
e) [ ] Ultrasonografia
---
53) Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara
este:
a) [ ] Condensarea plamanului
b) [ ] Sindromul de hiperinflatie
c) [ ] Formatiunea cavitara solitara
d) [ ] Imaginea lichidiana plina, bine delimitata
e) [x] Opacitatea pulmonara raspandita cu focare de destructie
/fagure de albina/
---
54) Cu care forma a empiemului inchistat diagnosticul diferential a
abcesului pulmonar este mai dificil?
a) [ ] Empiem apical
b) [ ] Empiem mediastinal
c) [x] Empiem interlobar cu fistula bronsica
d) [ ] Empiem parietal
e) [ ] Empiem supradiafragmal
---
55) Cu care dintre formatiunile cavitare ale toracelui diagnosticul
diferential al abcesului pulmonar este mai dificil de efectuat?
a) [ ] Cancerul pulmonar forma atipica
b) [ ] Tuberculoza pulmonara forma excavata
c) [x] Chist supurat cu fistula bronsica
d) [ ] Boala bronsiectatica
e) [ ] Abcesul mediastinal
---
56) Complicatia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut
este:
a) [ ] Generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanta
b) [x] Piopneumotoraxul
c) [ ] Hemoragia
d) [ ] Mediastenita acuta
e) [ ] Afectarea plamanului sanatos
---
57) Cea mai grava si periculoasa complicatie a abcesului pulmonar
acut este:
a) [ ] Pleurezia sero-fibrinoasa
b) [ ] Pleurezia purulenta
c) [ ] Pleurezia purulenta cu fistula bronsica
d) [x] Hemoragia profuza
e) [ ] Medistenita acuta
---
58) Hemoragia profuza survine mai frecvent in:
a) [ ] Boala bronsiectatica
b) [ ] Abcesele pulmonare
c) [ ] Tuberculoza pulmonara
d) [ ] Cancerul pulmonar
e) [x] Gangrena pulmonara
---
59) In gangrena si in abcesele pulmonare acute cea mai frecventa
sursa a hemoragiei profuze o constituie:
a) [ ] Eroziunile mucoasei bronhiilor
b) [ ] Ramurile arterei pulmonare
c) [ ] Arteriile intercostale
d) [ ] Carja si aorta toracica
e) [x] Arteriile bronsice
---
60) Metodele principale de tratament ale abceselor si gangrenei
pulmonare sunt:
a) [x] Corectia metabolismului hidro-salin
b) [x] Antibioticoterapia
c) [x] Dezintoxicatia
d) [x] Asanarea locala a focarului purulent
e) [ ] Imunocorectia activa

61) CS. Sindromul esofagian cuprinde urmatoarele semne, exceptand:


a) [ ] regurgitatiile
b) [ ] sialoreea
c) [x] sughitul
d) [ ] disfagia
e) [ ] pirozisul
---
62) CS.Disfagia paradoxala caracterizeaza :
a) [ ] tumori esofagiene benigne
b) [ ] cancer esofagian
c) [ ] diverticuli esofagieni
d) [ ] stenoze esofagiene peptice
e) [x] acalazia cardiei
--
63) CS. Ruptura spontana a esofagului se traduce prin urmatoarele
semne, exceptand:
a) [ ] durerea vie retrosternala la deglutitie
b) [ ] vocea nazonata
c) [ ] emfizemul subcutan cervical
d) [x] disfagia paradoxala
e) [ ] hidropneumatoraxul
---
64) CS. Care este cea mai frecventa complicatie a diverticului Zenker?
a) [ ] hemoragia
b) [ ] perforatia
c) [ ] malignizarea
d) [x] complicatiile pulmonare
e) [ ] flegmonul peridiverticular
--
65) CS. Care este complicatia cea mai frecventa a ulcerului esofagian?
a) [x] hemoragia
b) [ ] perforatia
c) [ ] stenoza
d) [ ] malignizarea
e) [ ] complicatiile pulmonare
--- -- -
66) Mediastinita acuta supurata este determinata cel mai frecvent de
ruptura:
a) [ ] traheii
b) [ ] anevrismului aortic
c) [x] esofagului
d) [ ] abcesului subfrenic
e) [ ] abcesului perinefretic
---
67) Sindromul Mallori Weiss se datoreaza:
a) [ ] ulcerului esofagian hemoragic
b) [ ] varicelor esofagiene rupte
c) [ ] diverticulului epifrenic cu hemoragie
d) [x] fisurii mucoasei jonctiunii eso-gastrice
e) [ ] herniei hiatale
---
68) Care este cea mai frecventa tumora benigna esofagiana?
a) [ ] adenomul
b) [ ] hemangiomul
c) [ ] fibromul
d) [ ] lipomul
e) [x] leiomiomul
---
69) Scopul esential al operatiei la hernia hiatala cu esofagita este:
a) [ ] lichidarea sacului herniar
b) [ ] inchiderea orificiului hiatal
c) [x] crurorafie cu suprimarea refluxului gastro-esofagian
d) [ ] alungirea esofagului
e) [ ] reducerea secretiei gastrice
--
70) Leziunile traumatice esofagiene diagnosticate tardiv se trateaza
prin:
a) [x] excluderea bilaterala a esofagului, drenaj mediastinal,
antibiotice, plastie secundara
b) [ ] antibiotice
c) [ ] sutura chirurgicala
d) [ ] gastrostomie
e) [ ] esofagoplastie imediata
--
71) Tratamentul de electie in acalazia cardiei consta in:
a) [ ] by-pass eso-gastric
b) [ ] vagotomie tronculara cu drenaj
c) [ ] esofagectomie cu plastie imediata
d) [x] cardiomiotomie extramucoasa Heller asociata cu o interventie
antireflux
e) [ ] operatia Nissen
---
72) Urmatoarele circumstante pot antrena un reflux gastro-esofagian,
exceptand:
a) [x] diverticulul Zenker
b) [ ] hernia hiatala prin alunecare
c) [ ] gastrectomia polara superioara
d) [ ] brahiesofagul
e) [ ] scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior
---
73) In acalazia cardiei persista urmatoarele semne clinice, exceptand:
a) [ ] disfagia frecvent paradoxala
b) [ ] rolul declansator al emotiilor
c) [x] varsaturile frecvente
d) [ ] evolutia capricioasa
e) [ ] malignizarea posibila
--
74) Pentru sindromului Boerhaave sunt caracteristice:
a) [x] ruptura postemia la nivelul esofagului distal
b) [x] mediastinita acuta
c) [ ] defectul liniar de mucoasa in regiunea cardiala cu hemoragie
d) [x] defansul muscular abdominal
e) [ ] prezenta gazului sub diafragm la radiografia de panorama a
abdomenului
--
75) Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:
a) [x] ingustarea esofagului la nivelul sfincterului inferior esofagian
b) [ ] ingustari segmentare localizate pe traiectul esofagului
c) [x] semnul „cozii de soricel"
d) [x] dilatare suprastenotica оn forma de „palnie" a esofagului
e) [x] lipsa sincronizarii deschiderii sfincterului inferior esofagian cu
deglutitia
---
76) Tratamentul dilatator in acalazie este indicat in:
a) [x] stadiul I al acalaziei
b) [x] stadiul II al acalaziei
c) [ ] stadiul III al acalaziei
d) [ ] stadiul IV al acalaziei
e) [ ] toate cazurile
---
77) Tratamentul chirurgical al acalaziei are urmatoarele obiective:
a) [x] cardiomiotomia extramucoasa
b) [ ] crurorafia posterioara
c) [ ] vagotomia tronculara
d) [x] fundoplicatia
e) [ ] rezectia de esofag
---
78) Numiti particularitatile distinctive ale diverticului Zenker
a) [ ] este localizat pe peretele anterior la trecerea faringelui оn esofag
b) [ ] este un diverticul tractional
c) [x] presiunea marita si discordanta contractiilor musculare sunt
cauzele formarii diverticului
d) [x] necesita diverticulectomie
e) [ ] poate fi rezolvat prin invaginare
--
79) Diagnosticul diverticulilor se va stabili prin:
a) [ ] tomografie computerizata
b) [x] radioscopia esofagului cu masa baritata
c) [x] fibroesofagoscopie
d) [ ] pH - metrie esofagiana
e) [ ] manometrie esofagiana
--
80) Complicatiile diverticulelor esofagieni sunt considerate:
a) [x] perforatia, penetratia, hemoragia
b) [x] stenoza de esofag
c) [ ] acalazia cardiei
d) [x] fistulele
e) [x] cancerul
81) Gastrectomia totala este utila an:
a) [ ] sindromul Dumping precoce
b) [ ] sindromul Dumping tardiv
c) [x] ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher - Ellison
d) [ ] gastrita alcalina de reflux
e) [ ] diarea postvagotomica
---
82) Frecventa ulcerului peptic postoperator este determinata an
primul rand de:
a) [ ] varsta bolnavului
b) [ ] vechimea bolii
c) [ ] sediul si dimensiunile ulcerului
d) [ ] complicatii ale ulcerului existente la momentul operatiei primare
e) [x] tipul operatiei primare
---
83) an urma carui tip de operatie, frecventa ulcerului peptic
recidivant este cea mai mica?
a) [ ] gastroenteroanastomoza
b) [ ] rezectia gastrica 2/3
c) [ ] vagotomie tronculara cu operatie de drenaj gastric
d) [x] vagotomie tronculara cu rezectie gastrica economa
e) [ ] vagotomie selectiva proximala
---
84) Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic
semn clinic este:
a) [x] durerile an epigastriu, greturile, vomele
b) [ ] pirozisul
c) [ ] anorexia
d) [ ] constipatiile
e) [ ] tahicardie
---
85) Dupa care din interventiile mentionate poate aparea gastrita
alcalina de reflux ?
a) [ ] vagotomia tronculara cu piloroplastie
b) [ ] rezectia gastrica 2/3 tip Billroth I
c) [ ] vagotomia tronculara cu gastroduodenostomie
d) [ ] vagotomia tronculara cu gastrojejunostomie
e) [x] oricare din procedeele citate
---
86) Cauza cea mai frecventa pentru aparitia ulcerului peptic recidivant
este:
a) [x] rezectia economa a stomacului
b) [ ] vagotomia incompleta
c) [ ] ramasita unui sector de tesut a canalului piloric an bontul
duodenal
d) [ ] gastrinoma
e) [ ] hiperparatireoidizm primar
---
87) Excluderea gastrinomul la un bolnav ulceros, va incepe cu?
a) [ ] ultrasonografie, computertomografie
b) [ ] angiografie selectiva
c) [ ] testul cu secretina
d) [ ] dozarea gastrinei serice
e) [x] testele secretiei gastrice
---
88) Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinat de:
a) [x] alegerea si efectuarea a interventiei chirurgicale
b) [ ] hiperparatireodism
c) [ ] gastrinom
d) [ ] infectia cu Helicobacter pylori
e) [ ] refluxul duodeno-gastral
---
89) Care maladii ale stomacului operat, ca regula necesita interventie
chirurgicala:
a) [ ] sindromul Dumping de grad I-II
b) [ ] anemia agastrala
c) [x] ulcerul peptic recidivant al gastroduodenoanastomozei
d) [ ] diareea postvagotomica
e) [ ] malabsorbtia enterogena
---
90) Pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant sunt utile
urmatoarele explorari:
a) [x] esofagogastroduodenoscopia
b) [ ] examenul bioptic
c) [x] dozarea gastrinemiei
d) [x] dozarea calciului seric
e) [x] testele de evaluare a secretiei gastrice
---
91) Cauzele ulcerului peptic recidivant sunt considerate
urmatoarele, exceptand:
a) [ ] rezectia economa a stomacului
b) [x] gastroenteroanastomoza larga
c) [x] evacuarea continue, rapida a continutului gastric
d) [ ] hiperplazia celulelor parietale
e) [ ] reflux-gastrita
---
92) Enumerati operatiile an urma carora poate surveni boala
stomacului operat:
a) [ ] suturarea ulcerului perforat
b) [x] rezectia gastrica tip Bilroth I
c) [ ] gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega"
d) [x] vagotomia tronculara cu excizia ulcerului si piloroplastie tip
Djudd
e) [x] rezectia gastrica cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa
„omega"
---
93) Enumerati afirmatiile ce definesc corect gastrina:
a) [x] este produsa de celule G din mucoasa antrului
b) [x] este produsa de celulele D ale aparatului insular pancreatic
c) [x] nivelul seric la om sanatos este de 50 - 200 pg
d) [ ] nivelul seric la om sanatos este de 500 - 600 pg
e) [ ] se apreciaza prin testul de stimulare maxima Key
---
94) Semnele radiologice ale sindromului Dumping sunt:
a) [x] stomac cu forma de „palnie"
b) [ ] refluxul duodeno-gastral
c) [x] pasajul grabit pe intestinul subtire
d) [x] diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate
e) [x] „prabusirea" masei baritate din stomac an jejun
---
95) Pentru gradul I al sindromului Dumping este caracteristic:
a) [x] intensificarea pulsului cu 10-15 batai pe min. dupa administrarea
glucidelor
b) [x] scaderea TA cu 10-15 mm Hg
c) [ ] ineficacitatea tratamentului conservator
d) [ ] capacitate de munca pierduta
e) [x] deficit de masa corporala 5 kg
---
96) Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt:
a) [x] stenoza ansei aferente
b) [ ] gastrostaza postoperatorie
c) [x] denervarea duodenului
d) [ ] malabsorbtia intestinala
e) [x] stenoza ansei eferente
---
97) Pentru sindromul acut al ansei aferente sunt caracteristice:
a) [ ] stenoza gastroduodenoanastomozei
b) [x] prezinta pericol pentru viata pacientului
c) [x] apare an urma invaginatului ansei aferente
d) [x] apare an urma cudurii ansei aferente
e) [ ] apare an urma denervarii duodenului
---
98) Operatiile utile an sindromul acut al ansei aferente sunt:
a) [ ] reduodenizarea
b) [x] rerezectia cu refacerea GEA pe ansa an „Y" a la Roux
c) [x] jejunoduodenostomia
d) [ ] reversiunea segmentului jejunal
e) [ ] dezinvaginarea ansei aferente
---
99) Enumerati sindroamele postvagotomice:
a) [x] gastrostaza
b) [ ] sindromul Dumping tardiv
c) [x] duodenostaza
d) [ ] sindromul cronic al ansei aferente
e) [ ] sindromul Dumping precoce
---
Arteropatiile periferice obliterante:
100) In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul
ales consta din
a) [x] trombendarterectomie
b) [ ] rezectie cu anastomoza termino-terminala
c) [ ] by-pass
d) [ ] ligaturarea arterei carotide interne
e) [ ] administrarea agentilor antitrombocitari
---
101) Tratamentul fistulelor artero-venoase consta in:
a) [x] excizia fistulei cu restabilirea continuitatii vaselor
b) [ ] ligaturarea arterei distale de fistula
c) [ ] amputatia membrului
d) [ ] ligaturarea venei distale de fistula
e) [ ] tratament exclusiv medicamentos
---
102) Emboliile arteriale se instaleaza mai des la nivelul:
a) [ ] bifurcatiei aortice
b) [ ] arterei iliace comune
c) [x] arterei femurale comune
d) [ ] vaselor cerebrale
e) [ ] arterei poplitee
---
103) Ce afirmatie referitoare la particularitгtile maladiei Buerger este
incorecta?
a) [ ] se depisteaza mai frecvent la barbati
b) [ ] se observa intre 20 si 40 de ani
c) [ ] este insotita de claudicatie intermitenta
d) [ ] este in raport strins cu fumatul
e) [x] prezinta o forma deosebita de ateroscleroza
---
104) Claudicatia intermitenta, ca urmare a aterosclerozei avansate a
arterelor iliace externe, este mai eficient tratata prin:
a) [ ] simpatectomie lombara
b) [ ] gimnastica efectuata zilnic
c) [x] by-pass
d) [ ] vasodilatatoare
e) [ ] rezectia segmentului afectat cu anastomoza
---
105) Sindromul ischemic al membrelor inferioare include tot,
exceptind:
a) [ ] lipsa pulsului
b) [ ] parasteziile
c) [x] ulcerele trofice ale gambei
d) [ ] paralizia inferioara
e) [ ] paliditatea tegumentelor si durerile
---
106) Cel mai perfect instrument pentru embolectomie din artera
magistrala este:
a) [ ] inelul vascular Wolmar
b) [ ] vacuum-aspiratorul
c) [x] cateterul Fogarti cu balonas
d) [ ] cateter Dormia
e) [ ] pensa fenestrata
---
107) Cea mai frecventa cauza a emboliei arterelor circuitului mare
este:
a) [ ] ateroscleroza carjei aortei
b) [x] boala ischemica a cordului
c) [ ] tromboza venelor circuitului mare
d) [ ] anevrismul aortal
e) [ ] anevrismul cardiac
---
108) In diagnosticul ocluziei arteriale acute cei mai informativa
metoda este:
a) [ ] sfigmografia
b) [ ] reovazografia
c) [x] aorto-arteriografia
d) [ ] pletismografia
e) [ ] termografia
---
109) Anevrismele aterosclerotice periferice se localizeaza cel mai
frecvent la nivelul arterei:
a) [ ] carotide
b) [ ] subclaviculare
c) [ ] femurale
d) [x] poplitee
e) [ ] ulnare
--
110) Un bolnav in virsta de 80 ani se prezinta cu maladie cardiaca
severa si claudicatie intermitenta pronuntata in piciorul drept.
Tratamentul de electie in acest caz este:
a) [ ] by-pasul aorto-femural
b) [ ] by-pasul axilo-femural drept
c) [x] by-pasul femuro-femural
d) [ ] by-pasul aorto-iliac drept
e) [ ] simpatectomia dreapta
---
111) Peste 18 ore dupa ocluzia traumatica a arterei femurale
pacientul a fost operat si artera refacuta. Dupa operatie in salon s-a
notat ca gamba din partea traumatizata este dura si extrem de
dureroasa. Cauza cea mai probabila este:
a) [ ] lezarea neobservata a venelor
b) [ ] reactia la revascularizare
c) [ ] fractura nesuspectata a tibiei
d) [x] ischemia preoperatorie de lunga durata a tesuturilor
e) [ ] spasmul muscular consecutiv traumatismului nervilor
---
112) Cea mai frecventa cauza a trombozei acute a arterelor piciorului
este:
a) [ ] tromangiita obliternata
b) [x] ateroscleroza obliteranta
c) [ ] punctia si ceteterizarea arterei
d) [ ] compresia extravazala a arterei
e) [ ] policitemia
---
113) Sindromul Lerishe reprezinta:
a) [ ] artereta nespecifica brahiocefala
b) [x] ocluzia aterosclerotica a bifurcatiei aortei
c) [ ] capilaropatia periferica a extremitatilor
d) [ ] trombangeita migranta
e) [ ] ocluzia venei cave inferioare
---
114) Pentru sindromul Lerishe este caracteristic tot, exceptind:
a) [ ] hipotermia membrelor inferioare
b) [ ] paliditatea pielei
c) [x] tromboflebita migranta a membrelor
d) [ ] dureri in regiunea fesiera la sezut
e) [ ] impotenta
---
115) Sindromul Takayasu nu este caracterizeaza prin:
a) [ ] disparitia pulsului la membrele superioare
b) [x] disparitia pulsului membrele inferioare
c) [ ] grafospasm
d) [ ] cefalee, vertijuri
e) [ ] scaderea vederii pana la cecitate
---
116) Pentru tratamentul chirurgical in sindromul Lerishe cea mai
reusita metoda va fi:
a) [ ] simpatectomie lombara
b) [ ] simpatectomie periarteriala
c) [x] suntul aorto-femural bifurcational
d) [ ] suntul aorto-femural unilateral
e) [ ] trombectomia cu cateterul Fogarti
---
117) Alegeti afirmatie corecta referitoare la manifestarea clinica
anevrismului aortic abdominal (AAA):
a) [ ] In 70-75% din cazuri toate AAA sunt simptomatice la
diagnosticare
b) [x] Examinarea fizicala de rutina si metodele imagistice permit a
stabili diagnosticul
c) [ ] Anevrismului aortic abdominal deseori se diagnosticheazгa
intimplator in timpul operatiilor abdomenale pentru alte boli
d) [ ] Pacientii deseori pun diagnosticul de sine statator
e) [ ] Hipotensiunea si socul sunt caracteristice pentru anevrismul
aortic abdominal neerupt
---
118) Alegeti afirmatiile corecte referitor la manifestarea clinica
anevrismului aortic abdominal erupt:
a) [x] Dureri abdomenale, soc si tumora pulsativa abdominala
b) [x] Durerile sunt avansate, dar caracteristice si pentru anevrismul
aortic abdominal neerupt
c) [x] Durerile abdominale nu depind de pozitia bolnavului si sunt
relativ constante
d) [x] Hipotensiunea si socul nu sunt caracteristice pentru anevrismul
aortic abdominal neerupt
e) [ ] Icter
--
119) Alegeti afirmatiile corecte referitor la anevrismului aortic
abdominal:
a) [x] Cresterea incidentei anevrismului aortci abdominal reflecta
cresterea virstei medii a populatiei, imbunatгtirea metodelor
diagnostice
b) [x] Incidenta anevrismului aortic abdominal sporeste cu alte leziuni
aterosclerotice
c) [x] La pacienti cu aneurism femural sau popliteal incidenta
anevrismului aortic abdominal creste pana la 50%
d) [ ] Majoritatea anevrismelor aortice abdominale sunt simptomatice
inainte de eruptie
e) [ ] Anevrismul aortic abdominal este asociat cu boala varicoasa a
membrelor inferioare
AFECTIUNILE CHIRURGICALE ALE RECTULUI:

120) Examinarile specifice in cancerul de rect sunt:


a) [ ] tomografia computerizata, citologia exfoliativa
b) [x] tuseul rectal, endoscopia colorectala, irigografia
c) [ ] echografia pelviana, determinarea antigenului carcinoembrionar
d) [ ] echografia endoluminala, limfografia, arteriografia
e) [ ] cromolimfoscopia, echografia transabdominala, citologia
exfoliativa
---
121) Principalele grupe de simptome in faza de debut a cancerului
rectal sunt:
a) [x] scurgerile patologice
b) [x] sindromul dureros
c) [x] tulburarile defecatiei
d) [ ] tulburarile neurologice
e) [ ] sindromul biliopancreatic
---
122) Cauzele diagnosticului tardiv al cancerului rectal sunt:
a) [x] evolutia frusta si оndelungata
b) [x] tergiversarea prezentarii la medic
c) [x] superficialitatea examinarii bolnavului
d) [ ] raritatea cazurilor de cancer rectal
e) [ ] absenta investigatiilor moderne
---
123) Parametrii principali care stau la baza tratamentului chirurgical a
cancerului rectal sunt:
a) [x] localizarea leziunii
b) [ ] concentratia sanguina a antigenului carcinoembrionar
c) [x] stadiul bolii
d) [ ] rezultatul biopsiei prin endoscopie
e) [ ] determinarea markerilor tumorali
---
124) Metodele moderne de explorare in cancerul rectal sunt:
a) [x] tomografia computerizata
b) [x] echografia endoluminala
c) [x] citologia exfoliativa
d) [x] dozarea antigenului carcinoembrionar
e) [ ] anuscopia cu lumina laterala
---
125) Simptomele principale ale cancerului rectal sunt:
a) [ ] hemotemezele
b) [x] tenesmele rectale
c) [x] mucozitatile rectale
d) [x] senzatia de corp strain intrarectal
e) [x] constipatia alternata cu diareea
---
126) Tuseul rectal furnizeaza informatii referitoare la:
a) [ ] tipul histologic tumoral
b) [x] localizarea tumorii
c) [x] gradul tumoral
d) [ ] extensia tumorii la organele vecine
e) [ ] grupele ganglionare cu metastaze
---
127) Metoda de electie in tratamentul perirectitei acute este:
a) [ ] chimioterapia
b) [ ] radioterapia
c) [x] deschiderea si drenarea perirectitei
d) [ ] vitaminoterapia
e) [ ] administrarea sulfamilamidelor
---
128) Cea mai informativa metoda de diagnostic a perirectitei cronice
este:
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] colonoscopia
c) [ ] angiografia
d) [x] fistulografia
e) [ ] tomografia computerizata
---
129) Cea mai frecventa cauza a fistulelor perirectale este:
a) [x] perirectita acuta
b) [ ] hemoroizii
c) [ ] fisura anala
d) [ ] coccigodinia
e) [ ] pruritul anal
---
130) Din simptomele enumerate mai jos caracteristic pentru fisura
anala este:
a) [ ] temperatura anala
b) [ ] leucocitoza
c) [ ] incontinenta de materii fecale
d) [x] dureri vii оn timpul si dupa defecatie
e) [ ] diaree
---
131) Complicatia mai rar depistata a hemoroizilor este:
a) [ ] hemoragia
b) [ ] tromboza
c) [ ] prolapsul nodulilor interni
d) [ ] strangularea cu necroza
e) [x] malignizarea nodulilor
---
132) Metoda de electie in tratamentul fisurei anale cronice este:
a) [ ] antibioticoterapia
b) [x] excizia fisurei
c) [ ] radioterapia
d) [ ] oxigenoterapia
e) [ ] administrarea spasmoliticelor
---
133) Interventia chirurgicala in hemoroizii de gradul II si III va fi
indicata in urmatoarele circumstante:
a) [x] cazuri complicate
b) [ ] sarcina
c) [x] anemie severa
d) [ ] hipertensiune portala
e) [ ] cancer rectal stadiu IV
---
134) Sindromul fisural include urmatoarele semne clinice:
a) [x] durere tip arsura la defecatie
b) [x] spasm sfincterian
c) [x] ulceratie a comisurii posterioare anale
d) [ ] melena
e) [ ] hemoroid santinela
---
135) Ocluzia colonica, secundara cancerului rectosigmoidian operabil,
prezentat tardiv se trateaza cel mai bine prin:
a) [ ] amputatia abdomino-perineala a rectului
b) [ ] colostomie biluminala de decompresiune
c) [ ] rezectie anterioara de rect
d) [x] operatia Hartmann
e) [ ] cecostomie
--
136) Ce semne atrag atentia asupra complicatiilor in boala
hemoroidala:
a) [x] rectoragia cu sange rosu declansata de emisia scaunului
b) [x] durerea anala acuta ce apare dupa defecatie si persista cоteva
ore
c) [x] perceperea unei tumori anale de culoare albastru-violaceu
d) [ ] melena
e) [ ] febra
---
137) Investigatiile obligatorii la un bolnav cu patologie a rectului sunt:
a) [x] inspectia vizuala a regiunii anale
b) [x] tuseul rectal
c) [ ] pasajul masei baritate
d) [x] anoscopia sau rectoromanoscopia
e) [ ] sfincterometria
---
138) Operatiile mai frecvent aplicate in tratamentul chirurgical al
prolapsului rectal sunt:
a) [ ] operatia Hartmann
b) [x] operatia Kummel-Zarenin
c) [x] operatia Tirshe
d) [ ] operatia Duhamel
e) [x] operatia Mikulitz
---
139) Care sunt investigatiile de baza in diagnosticul bolii Hirschprung:
a) [ ] ecografia abdominala
b) [x] irigografia in contrast dublu
c) [x] rectoromanoscopia cu biopsia mucoasei rectale dupa Svenson
d) [ ] tomografia prin rezonanta magnetica nucleara
e) [x] determinarea reflexului recto-anal
---
AFECTIUNILE CHIRURGICALE ALE INTESTINUL GROS:

140) Sursa de vascularizare arteriala pentru colonul drept este:


a) [ ] artera mezenterica inferioara
b) [x] artera mezenterica superioara
c) [ ] artera renala dreapta
d) [ ] artera ileaca externa dreapta
e) [ ] artera ileaca interna dreapta
---
141) Inervatia simpatica a colonului drept provine din:
a) [ ] plexul hipogastric
b) [x] plexul mezenteric superior
c) [ ] nervii vagi
d) [ ] simpaticul lombar
e) [ ] nici una din cele de mai sus
---
142) Care din urmatoarele explorari paraclinice sunt utilizate pentru
diagnosticul cancerului de colon:
a) [ ] anuscopia
b) [x] irigografia
c) [ ] tranzitul baritat
d) [x] colonoscopia
e) [ ] rezonanta magnetica nucleara
---
143) Care sunt complicatiile mai frecvente ale cancerului de colon:
a) [x] ocluzia
b) [x] sindromul de malabsorbtie
c) [x] perforatia
d) [x] hemoragia
e) [ ] septicemia
--
144) Care din urmatoarele constituie obiective majore ale interventiei
chirurgicale in cancerul de colon:
a) [x] indepartarea leziunii
b) [ ] refacerea tranzitului colic
c) [x] tratamentul complicatiilor (stenoza, perforatie)
d) [ ] evaluarea leziunilor hepatice
e) [ ] conservarea unei portiuni cat mai mari de colon
--
145) Dilatatia toxica acuta a colonului poate sa evolueze in
urmatoarea patologie:
a) [ ] diverticuloza colonului
b) [ ] polipoza familiala difuza
c) [x] rectocolita ulceroasa nespecifica
d) [ ] colita ischemica
e) [ ] colita spastica
---
146) Care din complicatiile enumerate mai jos nu se refera la colita
ulceroasa nespecifica:
a) [x] fistulele intestinale interne
b) [ ] perforatia colonului
c) [ ] hemoragia intestinala
d) [ ] malignizarea
e) [ ] dilatatia toxica a colonului
---
147) In maladia Crohn pot evalua toate complicatiile enumerate, cu
exceptia:
a) [ ] hemoragia intestinala
b) [ ] fistulele intestinale interne
c) [ ] plastroanele intraperitoneale
d) [ ] stricturile intestinului
e) [x] polipoza colonului
---
148) Schimbari ale mucoasei colonului sub forma "pietrelor de pavaj"
pot fi depistate la bolnavii cu:
a) [ ] colita ulceroasa nespecifica
b) [ ] polipoza adenomatoasa familiala
c) [x] maladia Crohn
d) [ ] colita ischemica
e) [ ] boala Hirshprung
--
149) Examenul histologic al mucoasei colonului poate depista
prezenta celulelor Langhans la bolnavii cu:
a) [ ] boala Hirshprung
b) [ ] sindromul intestinului excitat
c) [ ] colita ulceroasa nespecifica
d) [x] maladia Crohn
e) [ ] colita ischemica
---
150) Metoda de electie in tratamentul polipilor colonului este:
a) [ ] tratamentul cu suc de rostopasca
b) [x] polipectomia endoscopica
c) [ ] aplicarea anastomozei de derivatie
d) [ ] rezectia colonului
e) [ ] chimioterapia
---
151) Metoda de certitudine in diagnosticul polipozei adenomatoase
familiale este:
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] laparoscopia
c) [x] fibrocolonoscopia cu biopsie
d) [ ] angiografia
e) [ ] tomografia computerizata
---
152) Diverticulita sigmoidiana poate determina urmatoarele semne
clinice:
a) [x] febra
b) [ ] scadere ponderala importanta
c) [ ] tumefactie in fosa iliaca dreapta
d) [x] anemie
e) [x] hiperleucocitoza
---
153) Ce semne clinice caracterizeaza ocluzia prin volvulus de colon
sigmoid:
a) [x] oprirea completa a tranzitului pentru materii fecale si gaze
b) [ ] febra
c) [ ] sange la tuseul rectal
d) [x] crize repetate de subocluzie in antecedente
e) [x] meteorism asimetric
---

154) In diverticuloza colonului irigografia evidentiaza urmatoarele


complicatii:
a) [x] disparitia haustratiilor colonului stang cu spiculare fina a
sigmoidului
b) [ ] obstructia completa a lumenului
c) [x] colon cu aspect "in teanc de farfurii"
d) [ ] aspect de "pantalon golf"
e) [ ] aspect de "pietre de pavaj" al colonului
---
155) Colectomia in diverticuloza colonului este indicata in
urmatoarele cazuri:
a) [x] aparitia fistulelor
b) [x] hemoragie digestiva
c) [x] perforatie
d) [ ] absenta complicatiilor importante
e) [ ] in cazul primului puseu de diverticulita
---
156) Boala Crohn si colita ulceroasa nespecifica sunt boli inflamatorii
ale colonului, care au caractere comune. Ce afirmatie, referitoare la
caracterele comune ale acestor boli, este falsa:
a) [ ] predomina la adult
b) [ ] pot viza si colonul
c) [ ] se pot asocia cu uveita si eritem nodos
d) [x] pot recidiva dupa colectomia totala
e) [ ] se pot asocia cu fisuri anale
---
157) Caracteristicile principale ale polipozei adenomatoase familiale
difuze sunt:
a) [x] transmitere autozomal-dominanta
b) [x] malignizarea constanta
c) [x] necesitatea colectomiei totale
d) [ ] necesitatea supravegherii rectale atente dupa colectomie
e) [ ] malignizarea este rara
---
158) Complicatiile polipozei rectocolonice sunt:
a) [x] anemia secundara
b) [x] denutritia
c) [x] ocluzia intestinala prin invaginare
d) [x] malignizarea
e) [ ] perforatia intestinului
---
159) Interventiile chirurgicale mai raspоndite in tratamentul polipozei
rectocolonice sunt:
a) [x] polipectomia endoscopica
b) [x] rectocolectomia totala cu ileostomie
c) [x] colectomia subtotala cu anastomoza ileorectala
d) [x] colotomia cu extirparea zonelor polipoase
e) [ ] anusul contra naturii
AFECTIUNILE CHIRURGICALE ALE FICATULUI:

160) Complicatii ale chistului hidatic hepatic sunt urmatoarele,


exceptand:
a) [ ] ruptura in pleura, bronhii
b) [ ] ruptura in cavitatea peritoneala
c) [ ] fisurarea in caile biliare
d) [x] pileflebita
e) [ ] supuratia
---
161) Indicatiile echinococectomiei deschise sunt:
a) [x] supuratia chistului hidatic hepatic
b) [ ] calcificarea chistului hidatic hepatic
c) [x] prezenta unei fistule biliare
d) [x] situatia anatomica a chistului nefavorabila pentru bolnav si
chirurg
e) [ ] prezenta cirozei hepatice
---
162) Cea mai frecventa tumora benigna a ficatului este reprezentata
de:
a) [ ] lipomul hepatic
b) [x] hemangiomul hepatic
c) [ ] chistadenoamele hepatice
d) [ ] leiomioame hepatice
e) [ ] fibroame hepatice
--
163) Una din afirmatiile ce se refera la chistul hepatic neparazitar este
incorecta:
a) [x] are debut acut
b [ ] poate fi posttraumatic
c) [ ] adesea este asimptomatic
d) [ ] punctia ecoghidata este solutia optima de tratament
e) [ ] pot surveni unele complicatii evolutive
---
164) Tratamentul de electie in chistul hidatic hepatic este:
a) [ ] chimioterapia
b) [x] interventia chirurgicala
c) [ ] terapia actinica
d) [ ] hormonoterapia
e) [ ] antibioticoterapia
---
165) Referindu-ne la echinococcoza alveolara a ficatului, prezentati
care din afirmatii sunt false:
a) [ ] are o evolutie lenta
b) [ ] diagnosticul оntоmpina dificultati
c) [x] este o tumora maligna
d) [ ] are crestere invaziva si prognostic sumbru
e) [x] punctia-lavaj peritoneal este solutia optima de tratament
---
166) In caz de hematom gigant subcapsular, fara ruptura ficatului pot
fi practicate:
a) [x] punctia si evacuarea hematomului
b) [x] incizia capsulei si evacuarea hematomului
c) [x] evacuarea hematomului si diatermocoagularea zonei hepatice
respective
d) [ ] drenajul cavitatii peritoneale
e) [ ] abtinere de la orice manevre si inchiderea cavitatii abdominale
---
167) Prezentati care din afirmatii, referitoare la hemobilie, sunt false :
a) [x] colica hepatica
b) [x] icterul
c) [ ] hemoragia in tractul digestiv
d) [x] hepatomegalia
e) [ ] melena
---
168) Care afirmatie, referitoare la tumorile benigne hepatice este
corecta?
a) [x] evolutia lenta
b) [ ] au indicatii absolute pentru interventie chirurgicala
c) [ ] sunt mai frecvente la femei
d) [ ] frecvent se complica cu fistula biliara
e) [ ] frecvent apare melena
--
169) Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului
a) [x] leucopenia
b) [ ] insuficienta renala
c) [ ] aritmia cardiaca
d) [x] cresterea reversibila a aminotransferazelor
e) [ ] nu are efecte adverse
---
170) Complicatii ale chistului hidatic hepatic sunt urmatoarele,
exceptоnd:
a) [ ] ruptura in pleura, bronhii
b) [ ] ruptura in cavitatea peritoneala
c) [ ] fisurarea in caile biliare
d) [x] pileflebita
e) [ ] supuratia
---
171) Tratarea chirurgicala a cavitatii perichistice consta in:
a) [x] drenajul cavitatii perichistice cu un tub de dren
b) [x] capitonajul cavitatii restante
c) [x] inchiderea fara drenaj a cavitatii restante
d) [x] anastomoze chisto-digestive
e) [ ] punctia - lavaj peritoneal
--
172) Rezectia marginala hepatica este indicata оn hidatidoza hepatica
оn urmatoarele situatii:
a) [ ] in toate chistele hidatice indiferent de stadiul lor evolutiv
b) [ ] in chistul hidatic supurat cu pioscleroza hepatica
c) [ ] in chistul hidatic hepatic complicat cu fistula biliara
d) [ ] in chistul erupt оn cavitatea abdominala
e) [x] in chistul hidatic hepatic marginal situat
--
173) Chisturile neparazitare ale ficatului pot beneficia de:
a) [x] fenestrarea chistului
b) [x] rezectie hepatica
c) [x] anastomoza chisto-digestiva
d) [ ] devascularizare azigo-portala
e) [ ] sunt porto-sistemic transjugular
---
174) Care sunt cauzele hemobiliei?
a) [x] traumatismul ficatului
b) [x] tumoarea ficatului in descompunere
c) [ ] litiaza biliara
d) [ ] sindromul Budd-Chiari
e) [ ] sindromul Mirizzi
--
175) Pentru diagnosticul hemobiliei pot fi utile:
a) [x] Endoscopia (FEGDS)
b) [ ] Ecografia
c) [ ] Scintigrafia
d) [ ] Tomografie computerizata
e) [x] Angiografia selectiva
---
176) Dupa Couinaud, ficatului are :
a) [ ] 12 segmente
b) [ ] 10 segmente
c) [x] 8 segmente
d) [ ] 7 segmente
e) [ ] 6 segmente
---
177) Alegeti raspunsurile corecte referitoare la sistemele de irigare
sanguina ale ficatului:
a) [ ] venos in sistemul v.cava superioara
b) [x] arterial din ramurile trunchiului celiac.
c) [x] venos in sistemul v.cava inferioare
d) [x] venos din sistemul v.porta
e) [ ] arterial din ramurile aortei ascendente
---
178) Abcesul hepatic amoebian se caracterizeaza prin urmatoarele,
exceptand:
a) [ ] dureri in hipocondrul drept
b) [ ] pleurezie pe dreapta
c) [ ] anemie, leucocitoza, VSH crescut sporit
d) [ ] episoade diareice dizenteriforme
e) [x] lipsa manifestarilor clinice
---
179) Interventiile chirurgicale adresate unui chist hidatic hepatic pot
fi:
a) [x] perichistectomia
b) [x] chistectomie inchisa
c) [x] rezectia ficatului cu inlaturarea chistului
d) [ ] fenestrarea chistului
e) [x] marsupializarea
---
SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PORTALA:

180). Ce afirmatie referitor la ciroza hepatica este exacta?


a) [ ] se asociaza cu crize de hipoglicemie
b) [ ] ecografia nu precizeaza diagnosticul
c) [x] este cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale
d) [ ] apararea musculara in hipocondrul drept este sugestiva pentru
diagnostic
e) [ ] febra poate fi prezenta in 80% cazuri
---
181). Care din afirmatia prezentata mai jos, este eronata:
a) [ ] ficatul poseda o circulatie dubla
b) [ ] fluxul sanguin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din
debitul cardiac in repaus
c) [ ] sistemul venos portal leaga 2 retele capilare
d) [ ] vena porta se formeaza prin unirea: venei mezenterice
superioare, mezenterice inferioare si splenice
e) [x] axul venos-portocaval este bogat in valve ce determina
modificarile presionale in tot sistemul venos port

182). Cea mai sigura si obiectiva metoda de diagnostic al hemoragiilor


digestive superioare este?
a) [x] fibroesofagogastroduodenoscopia
b) [ ] radiografia baritata
c) [ ] scintigrafia
d) [ ] angiografia
e) [ ] laparoscopia diagnostica
---
183). Ce metoda poate fi folosita in tratamentul hipertensiunii
portale cirogene?
a) [ ] drenajul Wirsungului
b) [ ] vagotomie tronculara
c) [ ] transplant lienal
d) [x] deconexiunea azygo-portala
e) [ ] splenopancreatectomie stanga
---
184). Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este?
a) [ ] pericardita congestiva
b) [ ] sindromul Budd-Chiari
c) [x] ciroza hepatica cu baraj intrahepatic
d) [ ] cvadrifurcatia venei porte
e) [ ] tromboza venei lienale
---
185). Pentru aprecierea starii functionale hepatice la pacientii cirotici
cu sindrom de hipertensiune portala se foloseste:
a) [ ] scorul Ranson
b) [ ] indicele Algover
c) [ ] scorul Apgar
d) [x] criteriile Child
e) [ ] scorul Glasgow
---
186). Pacientii cu sunt porto-cav pot dezvolta o stare de coma prin :
a) [ ] hipocalcemie
b) [ ] hiperglicemie
c) [ ] hiperalbunemie
d) [x] amoniemiei
e) [ ] cresterea timpului de protrombina
---
187). Operatia Tanner are urmatoarea indicatie:
a) [ ] encefalopatia
b) [ ] ascita refractara tratamentului medicamentos
c) [x] hemoragia prin ruptura varicelor esofagiene
d) [ ] hemoragia prin ruptura varicelor colonice
e) [ ] hemoragia prin ruptura varicelor rectale
---
188). Ce afirmatie referitor la forma prehepatica a hipertensiunii
portale este falsa?
a) [ ] apare mai frecvent la copii
b) [x] determina aparitia claudicatiei intermitente
c) [ ] splenectomia asociata cu omentorenopexie micsoreaza presiunea
portala
d) [ ] este cauzata de anomaliile congenitale de dezvoltare a venei
porta
e) [ ] determina aparitia hemoragiei digestive
---
189). Cele enumerate mai jos sunt cauze ale hipertensiunii portale, cu
exceptia:
a) [ ] sindromul Budd-Chiari
b) [ ] boala Chiari
c) [x] sindrom Zollinger-Ellison
d) [ ] ciroza hepatica alcoolica
e) [ ] chist hidatic hepatic gigant (lob drept, S6-7-8)
---
190. Care din manifestarile de mai jos nu sunt caracteristice pentru
hipertensiunea portala?
a) [ ] ascita
b) [ ] splenomegalia
c) [x] disfagia
d) [ ] encefalopatia hepatica
e) [ ] varicele gastro-esofagiene
---
191. Manifestarile biochimice si hematologice enumerate mai jos
caracteriseaza hipersplenismul autoimun, cu exceptia uneia. Numiti-o:
a) [ ] leucocitopenia
b) [x] glicemia
c) [ ] anemia
d) [ ] cresterea complexul imun circulant
e) [ ] trombocitopenia
---
192). Care din afirmatia, de mai jos, referitoare la hipertensiunea
portala este falsa?
a) [ ] evolutia, de obicei, este severa
b) [ ] determina hemoragia digestiva
c) [ ] este consecinta unui obstacol in sistemul port
d) [ ] consecintele ei pot fi: splenomegalia, encefalopatia, ascita,
hemoragia digestiva
e) [x] se micsoreaza la administrarea 5-fluoruracilului
---
193). Enumerati riscurile importante ale aplicarii sondei Blackemore:
a) [x] aspiratia traheala (sindromul Mendelsohn)
b) [x] ruptura peretelui esofagian
c) [ ] respiratia paradoxala
d) [ ] ruptura vaselor mari intratoracice
e) [x] tulburarile de ritm cardiac, durerile anginoase
---
194). Enumerati cauzele de sangerare digestiva in contextul
hipertensiunii portale:
a) [x] ruperea varicelor esofagiene
b) [x] gastropatia portal-hipertensiva
c) [ ] displazia epiteliala esofagiana Barret
d) [x] ruperea hemoroizilor secundari
e) [x] ruperea varicelor gastrice fundice
---
195). Care din urmatoarele modalitati terapeutice pot fi folosite in
stoparea hemoragiei din varicele esofagiene rupte?
a) [x] scleroterapia endoscopica
b) [ ] rezectia esofagului toracic plus esofagoplastie
c) [x] sonda Sengstaken - Blakemore
d) [ ] vagotomia cu piloroplastie
e) [x] ligatura cu inele elastice
---
196). Care sunt obiectivele tratamentului chirurgical in hipertensiunea
portala?
a) [ ] reducerea secretiei gastrice
b) [ ] reechilibrarea volemica єi hematica
c) [x] reducerea hipertensiunii portale
d) [x] controlul hemoragiei acute variceale esofagogastrice
e) [x] micєorarea riscului de recidiva a sоngerarii variceale
---
197). Criteriile clasificarii Child de apreciere a starii functionale
hepatice includ:
a) [x] bilirubina єi albumina serica
b) [x] ascita, tulburarile neurologice
c) [ ] transaminazele, ureea, protrombina
d) [ ] glicemia, transferaza
e) [x] starea de nutritie
---
198). Care dintre urmatoarele afirmatii despre suntul porto-cav
realizat in cazurile de urgenta sunt adevarate?
a) [x] se obtine o hemostaza prompta
b) [ ] trebuie sa fie urmat de transplant hepatic
c) [x] este de preferat suntul de tip selectiv
d) [ ] nu are contraindicatii
e) [ ] mortalitatea postoperatorie este mica
---
199). Raspunsul splinei la hipertensiunea portala, indiferent de sediul
obstacolului, este:
a) [x] splenomegalie
b) [x] hipervascularizarea cu cresterea presiunii portale prin hiperaflux
c) [x] hipersplenism imunologic
d) [ ] ratatinarea splinei
e) [ ] aparitia fistulelor arterio-venoase lienale
---
AFECTIUNILE CHIRURGICALE ALE SPLINEI:

200). СМ. Care din afirmatiile referitoare la hipersplenism sunt


adevarate?
a) [ ] hipersplenismul este totdeauna determinat de o afectiune bine
definita
b) [x] conduce la diminuarea uneia sau a mai multor linii celulare
sanguine
c) [x] splenomegalia este aproape totdeauna prezenta
d) [x] dezordinile hematologice pot fi acompaniate de febra si infectii
recurente
e) [x] se trateaza prin splenectomie
---
201). In care din anemiile hemolitice congenitale mentionate mai jos
splenectomia aduce vindecare clinica?
a) [x] sferocitoza ereditara
b) [ ] anemii prin defecte enzimatice, eliptocitoza ereditara, talazemia
majora
c) [ ] anemia falcipara (sicklemia)
d) [ ] porfiria eritropoetica congenitala
e) [ ] anemie hemolitica autoimuna idiopatica
---
202). Diminuarea numarului de pneumonii severe dupa splenectomie
a fost posibila dupa:
a) [ ] introducerea procedeelor conservatoare in chirurgia splinei
traumatice
b) [x] introducerea vaccinului pneumococic polivalent in tratamentul
precoce post splenectomie
c) [ ] introducerea tehnicii de implant a micilor fragmente splenice in
omentul mare
d) [ ] introducerea vaccinului antimeningococic polivalent in
tratamentul precoce post splenectomie
e) [ ] introducerea pe scara larga a antibioprofilaxiei cu acoperire pe
durata lunga post splenectomie
---
203). Splina poate fi lezata in cursul interventiilor chirurgicale pe:
a) [x] pancreas
b) [ ] ficat
c) [x] stomac
d) [x] colon
e) [ ] esofag
---
204). Procedee de splenectomie partiala segmentara si splenorafie
pot fi incercate la:
a) [x] pacienti ce prezinta leziuni izolate ale splinei de tipul I, in
echilibru hemodinamic
b) [ ] pacienti ce prezinta hematom intraparenchimatos cu diametru
peste 5 cm
c) [ ] pacienti ce prezinta ruptura de parenchim cu adancime mai mare
de 3 cm
d) [ ] pacienti ce prezinta ruptura de parenchim ce intereseaza vasele
trabeculare
e) [x] pacienti ce prezinta leziuni izolate ale splinei de tipul II, in
echilibru hemodinamic
---
205). Tratamentul chirurgical conservator prin splenorafie este
recomandat in urmatoarele situatii:
a) [x] hematom subcapsular cu ruptura secundara
b) [x] ruptura capsulara izolata cu instabilitate hemodinamica
c) [x] leziuni parenchimatoase superficiale cu instabilitate
hemodinamica
d) [ ] distructia unui pol splenic
e) [ ] detasarea hilului splenic
---
206). Salvarea splinei fara hemostaza chirurgicala este posibila оn
cazuri selectionate, dupa urmatoarele criterii
a) [ ] La pacienti cu ciroza si hipersplenism
b) [x] Lа pacientul sa fie stabil hemodinamic
c) [x] Leziunile splenice sa se оncadreze оn gradul 0 sau cel mult in
gradele I-II
d) [x] Sa se excluda leziunile abdominale concomitente
e) [x] Pacientul sa nu prezinte alterarea starii de constienta prin
traumatim, medicatie, alcool sau droguri.
---
207). Rezectia splenica este recomandata pentru:
a) [x] leziuni de gradul II si III limitate la unul din polii splenici
b) [x] rezectia splenica subtotala оn cazuri foarte rare cu leziuni
splenice de gradul IV care pastreaza polul superior
c) [x] hematom subcapsular
d) [ ] ruptura capsulara izolata la un pacient stabil hemodinamic
e) [ ] ruptura capsulara izolata la un pacient instabil hemodinamic
---
208). Metode de tratament ce se adreseaza leziunilor splenice se
selectioneaza in raport cu:
a) [ ] forta corpului contondent
b) [x] severitatea hemoragiei intraperitoniale
c) [x] leziuni traumatice coexistente
d) [x] in starea ciroza hepatica (sindromul Banti)
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
---
209). La bolnavii splenectomizati ce dezvolta infectii severe, germenii
cei mai frecvent identificati in hemoculturi sunt:
a) [x] Streptococcus pneumoniae
b) [x] Haemophilus influenzae
c) [ ] Bacili Koch
d) [ ] Bacilul tetanic
e) [x] Neisseria meningitis
---
210). Splenectomia este indicata in:
a) [x] Leziuni vasculare in hil
b) [ ] Hematom minim subcapsular
c) [x] Rupturi multiple si profunde
d) [ ] Ruptura sub 1 din parenchim
e) [x] Continuarea hemoragiei
---
211). Copiii cu varste sub 6 luni splenectomizati pentru anemii
hemolitice congenitale dezvolta:
a) [ ] osteomielite
b) [x] meningite
c) [x] pneumonii
d) [ ] pancreatite
e) [x] septicemii
---
212). Care sunt modalitatile evolutive ale unui hematom
subcapsular?
a) [ ] Tratamentul medicamentos ale unui hematom subcapsular
b) [x] Formarea unui abcesul splenic
c) [x] Ruptura capsulei si hemoragie secundara
d) [x] Formarea subcapsular chist splenic
e) [x] Infectii secundare cu formarea abcesul splenic
---
213). Care este metoda de electie pentru controlul viabilitatii
fragmentelor splenice transplantate, dupa extirparea splinei
traumatizate?
a) [ ] ecografia
b) [ ] computer tomografia
c) [x] scintigrafia
d) [ ] laparoscopia
e) [ ] radiografia abdominala simpla
---
214). In cazul leziunilor splinei, omentosplenorafia se indica in
urmatoarele conditii:
a) [x] hematom perisplenic
b) [ ] leziuni de gradul II si III
c) [ ] hematom intra parenchimal rupt, cu hemoragie activa
d) [ ] ruptura unui vas hilar
e) [ ] fragmentarea polului splinei
---
215). Infarctul de splina, afectiune apare ca urmatoarele:
a) [x] embolie sau tromboza din ramurile terminale ale arterei splenice
b) [x] endocardita infectioase
c) [x] boala reumatice de inima
d) [x] boala coronariana de inima
e) [ ] pneumonie
---
216). Chisturile neparazitare false sunt dobandite si sunt cauzate de:
a) [x] leziunile rupturile splinei centrale sau rupturile subcapsulare
b) [x] bolile infectioase
c) [x] dupa infarctul splinei
d) [x] dupa tratamentul abcesul splenice
e) [ ] infarctul miocardic
---
217). Chisturile parazitare splenice cel mai adesea cauzate de:
a) [x] echinococcus
b) [x] cysticerci
c) [x] alveococcus
d) [ ] echerihia coli
e) [ ] ascaride
---
218). Ce organe cele mai afectate de traumatism abdominal
contondent:
a) [ ] ficatul
b) [ ] rinichi
c) [x] splina
d) [ ] colon
e) [ ] pancreas
--
PANCREATITA CRONICA:

219) Care din urmatoarele este leziunea anatomopatologica


fundamentala in pancreatita cronica?
a) [ ] Litiaza wirsungiana
b) [ ] Necroza
c) [x] Fibroscleroza
d) [ ] Supuratia
e) [ ] Pseudochisturile
---
220) Care din urmatoarele prezente la radiografia abdominala pe gol
este specific pancreatitei cronice?
a) [ ] Ansa sentinella
b) [x] Calcificari in aria pancreatica
c) [ ] Aerocolie
d) [ ] Imagini hidroaerice
e) [ ] Stenoza wirsungiana
---
221) Care din urmatoarele este indicatia principala in tratamentul
chirurgical a pancreatitei cronice?
a) [ ] Scaderea ponderala
b) [ ] Hipertensiunea portala
c) [ ] Pseudochisturile
d) [x] Durerea
e) [ ] Calcificari pancreatice
---
222) Care din urmatoarele situatii constituie indicatie pentru operatia
Puestow (wirsungo-jejunostomie)?
a) [ ] Pseudochisturi multiple
b) [ ] Pseudochisturi infectate
c) [x] Wirsung dilatat
d) [ ] Wirsung nedilatat
e) [ ] Nici una din cele de mai sus
---
223 Care din urmatoarele semne clinice se pot intilni in pancreatita
cronica:
a) [x] durerea
b) [x] icterul
c) [x] steatoreea
d) [ ] anemia
e) [x] scaderea ponderala
---
224) Care din urmatoarele semne de pancreatita cronica pot fi
evidentiate prin tomografie computerizata?
a) [x] Pseudochisturi
b) [ ] ingustarea coledocului terminal
c) [x] canal Wirsung dilatat
d) [ ] spasm oddian
e) [ ] Microlitiaza coledocului terminal
---
225) Care din urmatoarele pot fi complicatii ale unui pseudochist
pancreatic?
a) [x] ruptura in cavitatea peritoneala
b) [x] hemoragie intrachistica
c) [ ] eroziunea aortei
d) [x] stenoza digestiva
e) [x] abcedarea
---
226) Metoda de electie in tratamentul pseudochistuul postnecrotic al
pancreasului in perioada pina la 3 luni este
a) [x] drenajul extern
b) [ ] derivatii chistodigestive
c) [ ] drenajul Wirsungului
d) [ ] splenopancreatectomie stinga
e) [ ] pancreatectomie totala
---
227) Cancerul cefalopancreatic se manifesta prin urmatoarele
simptome, exceptind:
a) [ ] icter progresiv
b) [ ] vezicula mare palpabila
c) [ ] prurit
d) [ ] angiocolita
e) [x] ficat atrofic
---
228) Pseudochistul pancreatic nesupurat nu se manifesta prin:
a) [ ] sindrom algic
b) [x] febra
c) [ ] simptomatica locala
d) [x] intoxicatie
e) [ ] tumora abdominala
---
229) Care metoda de tratare a pseudochistului pancreatic format este
preferabila ?
a) [ ] extirparea
b) [ ] marsupializarea
c) [ ] drenajul transparietal
d) [x] derivatia interna
e) [ ] nici una din ele
---
230) Alegeti volumul optimal al interventiei chirurgicale in caz de
pseudochist pancreatic format fara semne de abcedare:
a) [ ] drenarea externa
b) [x] chistojejunoanastomoza
c) [ ] rezectie pancreasului cu inlaturarea chistului
d) [ ] excizie petetelui chistic
e) [ ] marsupializarea chistului
---
231) Indicati termenul optimal pentru tratamentul chirurgical al
pseudochistului pancreatic necomplicat
a) [ ] imediat dupa stabilirea diagnosticului
b) [ ] dupa jugularea semnelor de pancreatita acuta
c) [ ] peste 1-2 luni dupa puseu de pancreatita acuta
d) [ ] peste 2-3 luni dupa puseu de pancreatita acuta
e) [x] peste 3-4 luni dupa puseu de pancreatita acuta
---
232) Alegeti semnul morfologic specific pentru chist pancreatic
adevarat:
a) [ ] continutul chistului sub forma de gel
b) [ ] prezenta septelor in lumenul chistului
c) [ ] forma sferica a chistului
d) [ ] lipsa schimbarilor inflamatorii in portiunea pancreasului
neafectata de chist
e) [x] prezenta stratului epitelial pe suprafata interna a chistului
---
233) Care interventii chirurgicale sunt indicate in pancreatita cronica
indurativa cu dereglari de evacuare a sucului pancreatic prin ductul
pancreatic principal:
a) [ ] corectia permibialitatii papilei Water
b) [ ] interventie la sistemul nervos vegetativ
c) [ ] rezectie de pancreas
d) [x] pancreatojejunostomie longitudinala
e) [ ] pancreatectomie
---
234) Alegeti factorul care indica la timpul interventiei chirurgicale
urgente in cazul de chist pancreatic:
a) [ ] prezenta chistului
b) [ ] comprimarea stomacului
c) [x] pericolul eruptiei chistului, infectarea continutului chistului,
hemoragie in chist
d) [ ] comprimarea intestinului
e) [ ] marirea spatiului retrogastral la R-scopia stomacului
---
235) Indicati termenul optimal de efectuare a interventiei chirurgicale
in cazul de fistula pancreatica:
a) [ ] peste 2 saptamini de la aparitia fistulei
b) [ ] peste 1-2 luni de la aparitia fistulei
c) [ ] peste 2-3 luni de la aparitia fistulei
d) [x] peste 3-4 luni de la aparitia fistulei
e) [ ] peste 6 luni de la aparitia fistulei
---
236) Testul cel mai important de diferentiere a ascitei de etiologie
pancreatica de cele cirogene este:
a) [x] paracenteza abdominala
b) [ ] Ultrasonografie abdominala
c) [ ] Tomografie computerizata
d) [ ] Colangiopancreatografie retrograda endoscopica
e) [ ] Colangiografie percutanata transhepatica
---
237) Pancreatografia, efectuata la pacient in virsta de 54 ani si care
sufera de etilizm cronic arata semnul "salbei de lacuri". Rezolvarea
chirurgicala adecvata va fi:
a) [ ] Colecistectomie cu revizia coledocului
b) [ ] Colecistectomie cu sfincteroplastie
c) [x] Deschiderea longitudinala a ductului pancreatic si aplicarea
pancreaticojejunostomiei latero-laterale (longitudinale)
d) [ ] Rezectie cozii pancreasului si aplicarea pancreaticojejunostomiei
e) [ ] Pancreatectomie totala
---
238) La pacient cu scadere ponderala si dureri abdominale situate
profund, dar fara icter se suspecta adenocarcinom pancreatic. Testul
diagnostic informativ pentru examenul initial va fi:
a) [ ] Angiografie
b) [x] Tomografie computerizata
c) [ ] Laparoscopie
d) [ ] Rezonanta magneto-nucleara
e) [ ] Ultrasonografie
---
SINDROMUL POSTCOLECISTECTOMIC:

239) Care dintre afirmatiile enumerate pot fi cauzele sindromului


postcolecistectomic ?
a) [x] Confuz de diagnostic
b) [ ] Afectiunile cardiovasculare
c) [x] Afectiunile zonei hapato-pancreatice, ca complicatii ale
colelitiazei
d) [x] Operatie incompleta sau inadecvata
e) [x] Leziuni provocate de gestul chirurgical incorect (leziuni
iatrogene)
---
240) Sindromul postcolecistectomic este motivat de urmatoarele
grupe de patologii:
a) [x] Afectiuni a caii biliare principale si a papilei duodenale mari
b) [x] Afectiunile ficatului si pancreasului
c) [x] Afectiunile duodenului
d) [ ] Maladiile altor organe ale tractului digestiv din vecinatate
e) [ ] Toate cele expuse mai sus
---
241) Care dintre explorarile radiologice enumerate ne permit de a
stabili cauza sindromului postcolecistectomic ?
a) [x] Colangiografia endoscopica retrograda
b) [ ] Duodenografia cu masa baritata
c) [x] Colangiografia prin rezonanta magnetico-nucleara
d) [ ] Colangiografia perorala
e) [x] Colangiografia transparietohepatica
---
242) Factorii principali care contribuie la ramоnerea bontului cistic
lung sau a bontului cistico-vezicular dupa colecistectomie sunt:
a) [x] Plastronul subhepatic
b) [x] Variantele dificile anatomice
c) [x] Neglijenta chirurgului
d) [ ] Ciroza ficatului
e) [ ] Duodenostaza
---
243) Cel mai frecvent motiveaza sindromul postcolecistectomic:
a) [x] Afectiunile obstructive a cailor biliare
b) [x] Afectiunile papilei duodenale mari
c) [ ] Afectiunile duodenului
d) [ ] Afectiunile pancreasului
e) [ ] Toate cele enumerate
---
244) Tranzitul baritat gastro-duodenal si duodenografia hipotona
poate obiectiva оn sindromul postcolecistectomic:
a) [ ] Tumorile regiunii ampulare
b) [ ] Semne indirecte de tumora pancreatica
c) [ ] Tumorile gastrice cu invazie оn pediculul hepatic
d) [ ] Afectiunile duodenului
e) [x] Toate cele enumerate mai sus
---
245) Colangiopancreatografia endoscopica retrograda evidentiaza in
sindromul postcolecistectomic:
a) [ ] Papilo-odditele stenozante
b) [ ] Litiaza coledociana
c) [ ] Stenozele caii biliare principale benigne si maligne
d) [ ] Angiocolita sclerogena
e) [x] Toate cele enumerate mai sus
---
246) Complicatiile mai frecvente ale colangiopancreatografiei
retrograde sunt, exceptand:
a) [ ] Pancreatita acuta
b) [x] Trauma coledocului intramural
c) [ ] Angiocolita acuta
d) [x] Hemoragia
e) [ ] Colecistita acuta
---
247) In prevenirea sindromului postcolecistectomic importanta:
a) [ ] Diagnostic complet pre- si intraoperator
b) [ ] O tehnica corecta chirurgicala
c) [ ] O tactica chirurgicala cвt mai adecvata situatiei clinice
d) [ ] Folosirea colangiografiei intraoperatorii
e) [x] Toate cele enumerate
---
248) Ultrasonografia in sindromul postcolecistectomic evidentiaza:
a) [x] Dilatarea cailor biliare
b) [x] Coledocolitiaza
c) [ ] Duodenostaza
d) [x] Afectiunile pancreasului
e) [x] Malformatiile congenitale a ficatului
---
249) Utilizarea colecistului pentru realizarea unei derivatii
biliodigestive in cancerul pancreatic si ampular este conditionata de:
a) [ ] Absenta durerilor
b) [x] Existenta unei distante suficiente intre jonctiunea cistico-
coledociana si tumora
c) [x] Canalul cistic permiabil
d) [ ] Absenta invaziei tumorale a stomacului
e) [ ] Lipsa adenopatiilor tumorale peripancreatice
---
250) Care dintre semnele enumerate sunt caracteristice pentru un
icter mecanic benign:
a) [ ] Icter progresiv
b) [x] Icter fluctuent
c) [ ] Icterul se instaleaza fara a fi precedat de colice
d) [x] Colica precede icterul
e) [ ] Prezenta semnului Courvoisier-Terrier
---
251) Care din procedeele paraclinice enumerate nu sunt practicabile
la un pacient cu bilirubinemia mai mare de 30 mmol/l:
a) [ ] Ecografia
b) [x] Colangiografia intravenoasa
c) [ ] Colangiografia retrograda endoscopica
d) [x] Colangiografia perorala
e) [ ] Scintigrafia biliara
--
252) Pentru icterul mecanic sunt caracteristici urmatorii indici de
laborator:
a) [x] Nivelul crescut al bilirubinei directe
b) [x] Nivelul crescut al fosfotazei alcaline
c) [ ] Nivelul crescut al colesterorului
d) [ ] Nivelul crescut al aminotransferazelor
e) [x] Nivelul crescut al urobilinei in urina
---
253) Care din procedeele enumerate sunt aplicate pentru
decompresia preoperatorie a cailor biliare оn icterul mecanic
complicat cu angiocolita purulenta?
a) [x] Drenarea naso-biliara
b) [x] Papilosfincterotomia endoscopica
c) [x] Coledocoduodenostomia suprapapilara endoscopica
d) [ ] Litotritie cu unde de soc
e) [x] Colangiohepatostomia percutana
---
254) Care dintre metodele chirurgicale de restabilire a pasajului bilei in
tractul digestiv pentru tumorile zonei hepato-pancreato-duodenale
sunt aplicabile, exceptоnd:
a) [ ] Anastomozele biliodigestive cu extirparea tumorei
b) [ ] Anastomozele biliodigestive de ocolire
c) [ ] Stentarea transtumorala a cailor biliare
d) [ ] Drenarea externa asociata cu microjejunostomie Delani
e) [x] Pancreatojejunostomia
---
255) Metodele definitive endoscopice practicate pentru rezolvarea
icterului mecanic benign:
a) [x] Papilosfincterotomia
b) [x] Papilosfincterotomia cu litextractie
c) [ ] Colangiohepatostomia percutana
d) [ ] Drenarea naso-biliara
e) [x] Colangioduodenostomia suprapapilara
---
256) Indicatiile pentru drenarea externa in operatiile efectuate pe
caile biliare sunt urmatoarele:
a) [x] Angiocolita acuta purulenta
b) [x] Anastomoze biliodigestive defectuoase
c) [x] Nesiguranta restabilirii definitive a fluxului biliar in tractul
digestiv
d) [ ] Metastaze оn ficat оn icterul malign
e) [ ] Malrotatia duodenala
---
257) Care din afirmatiile enumerate sunt caracteristice pentru
angiocolita acuta:
a) [ ] Febra cu curba termica de tip hectic
b) [ ] Febra cu frisoane
c) [ ] Transpiratii abundente, senzatii de sete
d) [ ] Hepatomegalie
e) [x] Toate enumerate mai sus
---
258) Care dintre semnele enumerate ne orienteaza in favoarea
sindromului postcolecistectomic?
a) [ ] disfagia
b) [x] colica biliara
c) [x] icterul tranzitoriu
d) [ ] pirozisul
e) [ ] durerile lombare

CHIRURGIE PEDIATRICA

COMPLIMENT SIMPLU

1. Nou - nascutul, care se asfixiaza si respira greu, iar gura i se umple cu


secretii salivare are:
a) [ ] Emfizem lobar congenital acut
b) [ ] Chist bronhogen tensionat
c) [ ] Pneumotorax spontan tensionat
d) [ ] Fistula eso - traheala
e) [x] Atrezie de esofag
---
2. Semnul de certitudine in diagnosticul stenozei hipertrofice
congenitale de pilor este:
a) [ ] Varsatura de la nastere
b) [ ] Pliul cutanat lenes
c) [ ] Scaunul cu caracter de constipatie
d) [x] Palparea olivei
e) [ ] Stagnarea staturo - ponderala
---
3. Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este:
a) [ ] Ascensiunea termica
b) [ ] Agitatia copilului
c) [ ] Varsatura bilioasa repetata
d) [x] Varsatura "alba", in get
e) [ ] Constipatia severa
---
4. Simptomul dominant in atrezia duodenului este:
a) [ ] Varsatura alimentara de culoarea laptelui ingerat, in get
b) [x] Varsatura bilioasa precoce, repetata
c) [ ] Varsatura bilioasa, apoi meconiala
d) [ ] Varsatura cu aspect meconial, apoi fecaloid
e) [ ] Abdomenul distensiat
---
5. Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale inalte se bazeaza pe:
a) [ ] Varsaturi alimentare
b) [x] Varsaturi bilioase, lipsa tranzitului meconial
c) [ ] Varsaturi meconiale, apoi fecaloide
d) [ ] Varsaturi meconiale, apoi fecaloide, lipsa tranzitului meconial
e) [ ] Varsaturi hemoragice
---
6. Prezenta a 2 imagini hidroaerice in etajul abdominal superior (de
o parte si de alta a coloanei vertebrale) la radiograma toraco -
abdominala simpla in pozitie ortostatica precizeaza diagnosticul:
a) [ ] Stenoza hipertrofica congenitala de pilor
b) [x] Atrezia duodenului
c) [ ] Stenoza duodenului
d) [ ] Ileusul meconial
e) [ ] Peritonita meconiala
---
7. Varsatura bilioasa la nou nascut este simptomul capital in:
a) [ ] Stenoza hipertrofica congenitala de pilor
b) [ ] Spasmul piloric
c) [ ] Stenoza duodenului
d) [x] Atrezia duodenului
e) [ ] Malformatii cardiotuberozitare (hernie hiatala)
---
8. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale inalte
este:
a) [ ] Varsatura alimentara
b) [x] Varsatura bilioasa
c) [ ] Varsatura alimentara cu striuri sanguine
d) [ ] Tranzitul meconial redus
e) [ ] Distensia abdominala impresionanta
---
9. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase
este:
a) [ ] Varsaturi bilioase din primele 24 ore de viata
b) [x] Varsaturi bilioase dupa 24-48 ore de viata, apoi varsaturi cu
continut
intestinal
c) [ ] Durere colicativa abdominala
d) [ ] Rectoragie spontana
e) [ ] Meconiu foarte viscos, aderent la peretele intestinului
---
10. Orice nou - nascut care varsa bilios trebuie sa fie suspectat de:
a) [ ] Reflux gastro - esofagian
b) [ ] Stenoza hipertrofica de pilor
c) [x] Obstructie congenitala duodenala
d) [ ] Peritonita meconiala
e) [ ] Megacolon congenital
---
11. Complicatia cea mai frecventa si grava a malrotatiei intestinuluii
este:
a) [ ] Stenoza de ileon
b) [ ] Invaginatia intestinala
c) [ ] Gastrita meconiala
d) [ ] Enterocolita ulceroasa
e) [x] Volvulusul intestinului
---
12. Aparitia afectiunii Hirschprung este determinata de:
a) [ ] Atrezii ano-rectale complecte
b) [ ] Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale
c) [ ] Fistule congenitale ano-rectale
d) [x] Aganglionoza sau hipoganglionoza rectala si/sau rectosigmoidala
e) [ ] Alimentatie incorecta
---
13. Constipatia este simptomul principal (cu variatii de la caz la caz)
in perioada neonatala, de sugar si in restul copilariei in urmatoarea
afectiune:
a) [ ] Stenoza anorectala
b) [ ] Megacolon idiopatic
c) [ ] Megacolon simptomatic
d) [x] Megacolon congenital
e) [ ] Malrotatiile intestinului
---
14. Durerile colicative asociate cu varsaturi alimentare in plina stare
de sanatate la sugarul trecut la alimentatie diversificata apar in:
a) [ ] Diverticulita
b) [ ] Apendicita acuta
c) [ ] Gastroenterita
d) [x] Invaginatie intestinala
e) [ ] Enterocolita ulcero-necrotica
---
15. Rectoragia spontana, instalata la 12-24 ore de la debutul bolii la
sugarul cu durere abdominala colicativa si varsaturi alimentare
apare in:
a) [ ] Diverticulul Meckel
b) [ ] Enterocolita ulcero - necrotica
c) [ ] Polipoza rectocolica
d) [ ] Polipul rectal
e) [x] Invaginatia intestinala
---
16. Durerile abdominale paroxistice in alternanta cu perioade de
acalmie, insotite de varsaturi alimentare, sangerare rectala la sugarul
de 7 luni reprezinta triada simptomatica clasica in
a) [ ] Apendicita acuta
b) [ ] Volvulus intestinal
c) [x] Invaginatie intestinala
d) [ ] Enterocolita acuta
e) [ ] Diverticul Meckel hemoragic
---
17. Urmatoarea afirmatie referitor la invaginatia intestinala la sugar
este adevarata:
a) [ ] Este o ocluzie intestinala functionala
b) [ ] Debutul afectiunii este lent
c) [ ] Se intalneste predominant la copilul mare
d) [ ] Nu se intalneste la sugar
e) [x] Tratamentul este conservator si /sau chirurgical
---
18. Urmatoarele afirmatii referitor la sangerarea rectala in
invaginatia intestinala la sugar sunt adevarate, cu exceptia:
a) [x] Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase
b) [ ] Este un semn tardiv
c) [ ] In ce priveste gradul sangerarii, sub raport cantitativ, exista
variatii
d) [ ] Aspectul sangelui eliminat este diferit
e) [ ] Prin tuseu rectal sangele trebuie cautat nu asteptat
---
19. Simptomul major al ocluziei intestinale mecanice la sugar este:
a) [x] Durerea colicativa, intermitenta
b) [ ] Poate fi durerea colicativa, intermitenta
c) [ ] Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
d) [ ] Poate fi oprit tranzitul intestinal pentru gaze
e) [ ] Hematochezia
---
20. Simptomul principal functional al apendicitei acute este:
a) [ ] Inapetenta
b) [ ] Varsaturile bilioase
c) [x] Durerea abdominala continue
d) [ ] Durerea abdominala colicativa
e) [ ] Meteorismul abdominal
---
21. Cea mai frecventa tulburare de tranzit in apendicita acuta la nou
- nascut este:
a) [ ] Constipatia
b) [x] Diareea
c) [ ] Rectoragia
d) [ ] Scaune diareice cu mucozitati sangvinolente
e) [ ] Nici un raspuns nu este corect
---
22. Debutul peritonitei primitive la copil este
a) [x] Brutal, cu durere abdominala violenta
b) [ ] Poate fi brutal, cu durere colicativa
c) [ ] Lent, cu durere difuza stearsa
d) [ ] Lent, cu durere colicativa
e) [ ] Lent, cu durere crescanda
---
23. Complicatia cea mai frecventa a enterocolitei ulcero - necrotice
la nou - nascut, sugarul mic este:
a) [ ] Plastronul intraperitoneal
b) [ ] Invaginatia intestinala
c) [ ] Volvulus intestinal
d) [x] Peritonita perforativa
e) [ ] Metastazele septice viscerale
---
24. La sugar hemoragia digestiva inferioara este cauzata
predominant de:
a) [ ] Sindromul Peutz - Jeggers
b) [x] Invaginatia intestinala acuta
c) [ ] Diverticulul Meckel
d) [ ] Purpura Werlhoff
e) [ ] Volvulusul cronic de intestin subtire
---
25. La copilul de 1-3 ani hemoragia digestiva este cauzata
predominant de urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a) [ ] Dublicatii de intestin
b) [x] Diverticulita Meckel
c) [ ] Diverticul Meckel ulcerat
d) [ ] Hernii hiatale
e) [ ] Afectiunea Seresevschii - Terner.
---
26. Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt
false, cu exceptia:
a) [ ] In emfizemul lobar congenital manifestarile clinice sunt absente
in toate formele
b) [ ] In emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea
septica
insotita de febra
c) [x] In emfizemul lobar congenital simptomatologia dominanta este
dispnea,
polipnea, cianoza progresive
d) [ ] In emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea
insotita de o
sputa mucopurulenta
e) [ ] In emfizemul lobar congenital radiologic se observa o imagine
rotunda
hidroaerica in hemitoracele afectat
---
27. Manifestarile clinice ale emfizemului mediastinal:
a) [ ] Dispnee, tuse uscata chinuitoare
b) [ ] Durere retrosternala, dispnee, tuse, ascensiune termica
c) [ ] Durere in hemitorace pe dreapta, dispnee, emfizem subcutana
d) [x] Durere retrosternala, dispnee, voce ragusita, emfizem
subcutanat in regiunile suprasternala, supraclaviculare
e) [ ] Dispnee, tusa uscata, hemoragie pulmonara
---
28. Simptomul permanent al pneumomediastinitei este:
a) [ ] Tahicardia extrema
b) [ ] Tusea chinuitoare
c) [ ] Hemoptizia
d) [x] Emfizemul subcutanat supraclavicular si cervical
e) [ ] Dispneea
---
29. Simptomul principal, dominant in nefroblastom (tumora Wilms)
este:
a) [ ] Disuria
b) [ ] Retentia acuta de urina
c) [ ] Incontinenta de urina
d) [x] Tumora abdominala in flanc cu contact lombar
e) [ ] Durerea abdominala violenta
---
30. Tumorile maligne mai frecvent intalnite la sugar:
a) [ ] Reticulosarcomul Ewing
b) [x] Neuroblastomul
c) [ ] Sarcomul osteogen
d) [ ] Limfomul malign Hodgkin
e) [ ] Limfangiomul
---
31. Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou
- nascutului este:
a) [ ] Echimoza
b) [ ] Limfostaza
c) [x] Hiperemia
d) [ ] Zemuirea cutanata
e) [ ] Sectorul afectat e strict limitat
---
32. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta
sunt adevarate, cu exceptia:
a) [ ] Osteomielita hematogena acuta este afectiune osoasa grava a
organismului in crestere
b) [ ] Se localizeaza la nivelul metafizei osoase
c) [x] Afecteaza cu predilectie oasele plate
d) [ ] Afecteaza mai frecvent oasele tubulare lungi
e) [ ] Mai des se imbolnavesc baiteii
---
33. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta
sunt adevarate, cu exceptia:
a) [ ] Factorul determinant este traumatismul osteo - articular
b) [ ] Factorul determinant este flora microbiana
c) [ ] Starile de carenta in hipoalimentatie favorizeaza declansarea
procesului osteomielitic
d) [ ] Afectiunile infectioase, starile toxice favorizeaza aparitia
osteomielitei hematogene acute
e) [x] Evolutia osteomielitei hematogene acute este grava cu
complicatii septice
---
34. Incontinenta urinara permanenta, prezenta de la nastere,
concomitenta cu mictiile normale la copilul, care se dezvolta conform
varstei e semnul:
a) [ ] Extrofiei de vezica
b) [ ] Duplicatiei vezicale
c) [ ] Sindromului megavezica - megaureter
d) [x] Rinichiului dublu cu ectopia ureterului
e) [ ] Fistulei de uraca
---
35. Urmatoarele afirmatii despre torsiunea de testicul sunt adevarate,
cu exceptia
a) [ ] Sensul torsiunii se face spre linia mediana a corpului
b) [ ] Se intalneste la orice varsta
c) [ ] Simptomul dominant este durerea violenta si continua in
hemiscrotul afectat
d) [x] Ridicarea scrotului afectat calmeaza durerea
e) [ ] Ridicarea scrotului afectat exacerbeaza durerea
---
36. In sindromul scrotal acut ridicarea scrotului exacerbeaza durerea
in:
a) [ ] Torsiunea hidatidei Morgagni
b) [x] Torsiunea de testicul
c) [ ] Traumatismele scrotale
d) [ ] Orhiepididimita acuta microbiana
e) [ ] Edemul scrotal acut
---
37. Tumora "fantoma" abdominala la nou nascut este simptom
patognomonic in:
a) [ ] Volvulus intestinal acut
b) [ ] Invaginatie intestinala
c) [x] Hidronefroza congenitala
d) [ ] Sindromul dopului de meconiu
e) [ ] Chist de mezenter
---
38. Inflamatia diverticului Mechel prezinta un tablou clinic cu simptome
si semne de nedeosebit de:
a) [ ] Limfadenita mezenterica
b) [ ] Ulcerul peptic perforat
c) [ ] Invaginatia intestinala
d) [x] Apendicita acuta
e) [ ] Pancreatita acuta
---
39. Cel mai important semn in hernia inghinala strangulata la sugar
este:
a) [ ] Agitatia copilului
b) [ ] Varsaturile alimentare
c) [ ] Oprirea tranzitului intestinal
d) [x] Tumora inghinala evidenta, situata la orificiul extern al canalului
inghinal, dureroasa la palpare, de mobilitate redusa, ireductibila
e) [ ] Tumora inghinala evidenta, nedureroasa la palpare, cu mobilitate
laterala, ireductibila
---
40. Simptomul capital al osteomielitei hematogene acute este:
a) [x] Durerea osoasa vie exacerbata de miscari;
b) [ ] Durerea nocturna;
c) [ ] Durerea vie migratoare;
d) [ ] Durerea exacerbata in repaos;
e) [ ] Nici un raspuns nu este corect.
---
COMPLEMENT MULTIPLU

41. Simptomatologia dominanta la nou nascutul cu atrezie de esofag


a) [ ] Tuse si cianoza in momentul fiecarei alimentatii
b) [ ] Regurgitatie de alimente
c) [x] Hipersalivatie si stagnarea bucofaringiana a secretiilor salivare
d) [x] Criza dramatica de asfixie cu tuse si cianoza la tentativa de a
alimenta copilul
e) [ ] Respiratie polipneica
---
42. In perforatiile esofagiene copilul poate prezenta:
a) [x] Durere retrosternala vie ascutita
b) [x] Durere cu sediu corelabil cu sediul perforatiei, agravata de
deglutitie
c) [x] Disfagie
d) [x] Emfizem subcutanat supraclavicular, cervical
e) [ ] Distensie abdominala
---
43. Semne concludente in stabilirea diagnosticului stenozei
congenitale de pilor:
a) [ ] Dureri colicative abdominale
b) [ ] Varsaturi bilioase
c) [x] Varsaturi in get de culoarea laptelui ingerat
d) [x] Unde peristaltice vizibile in epigastru
e) [x] Prezenta tumorii pilorice
---
44. Varsatura in stenoza hipertrofica congenitala de pilor:
a) [ ] Este rar intalnita
b) [x] Apare in jurul virstei de 14-21 zile de viata
c) [ ] Este alba cu striuri de singe
d) [x] Este alba
e) [x] Poate contine striuri de singe
---
45. Selectati afirmatiile corecte referitor la semnele clinice ale
stenozei congenitale hipertrofice de pilor
a) [x] Varsaturile albe reprezinta simptomul dominant al bolii
b) [ ] Varsaturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii
c) [ ] Copilul isi pierde apetitul de la debutul bolii
d) [x] Copilul isi pastreaza apetitul si, imediat ce varsa, este dispus sa
suga
e) [x] Pe masura progresarii stenozei varsaturile devin mai frecvente,
se produc in jet, la distanta
---
46. Simptomatologia dominanta la copilul cu atrezia duodenului:
a) [x] Varsatura bilioasa
b) [ ] Varsatura alimentara
c) [ ] Abdomen distensiat cu edem al peretelui abdominal inferior
d) [x] Abdomen retractat
e) [ ] Scaunul meconial apare normal
---
47. Urmatoarele afirmatii despre simptomatologia atreziilor
duodenale sunt adevarate:
a) [ ] Simptomul dominant este varsatura alimentara
b) [x] Simptomul dominant este varsatura bilioasa
c) [x] Scaunul meconial lipseste
d) [x] Dupa stimulari rectale poate aparea o cantitate mica de materii
colorate
cenusiu, murdar
e) [ ] Dupa stimulari rectale apar eliminari meconiale abundente
---
48. Simptomatologia dominanta in ocluzia congenitala jejun -
ileonala este:
a) [x] Din prima zi dupa nastere varsaturi bilioase frecvente si reduse
cantitativ
b) [ ] Din prima zi dupa nastere varsaturi bilioase frecvente,
abundente, apoi varsaturi cu aspect meconial
c) [ ] Abdomen distensiat
d) [x] Abdomen retractat
e) [x] Lipsa meconiului sau prezenta mucozitatilor cu putine materii de
culoare cenusie
---
49. Urmatoarele afirmatii despre atreziile colonice sunt adevarate:
a) [x] Simptomul dominant este varsatura
b) [ ] Varsaturile apar din primele ore de viata
c) [x] Varsaturile apar dupa 24-48 ore de la nastere
d) [ ] Abdomenul are aspect absolut normal
e) [x] Abdomenul se meteorizeaza
---
50. Urmatoarele afirmatii despre afectiunea Hirschprung sunt
adevarate:
a) [ ] Este o obstructie partiala organica
b) [x] Este o obstructie partiala functionala
c) [x] Este provocata de absenta celulelor ganglionare din plexul
mienteric
Auerbach si Meissner
d) [ ] In aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se extinde pe intreg
cadrul colic
e) [x] In aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se limiteaza la rect si
zona rectosigmoidului
---
51. In forma maligna de megacolon congenital:
a) [x] Fazele de constipatie sunt intrerupte de enterocolita
b) [x] Scaunele diareice sunt abundente si putride
c) [x] Enterocolita este o complicatie grava
d) [ ] Enterocolita nu agraveaza starea generala a copilului
e) [x] Degradarea starii generale se instaliaza rapid, prin deshidratare
si
pierderi electrolitice
---
52. Simptomatologia afectiunii Hirschprung in perioada de sugar si
copil:
a) [x] Simptomul principal este constipatia
b) [ ] Scaunele spontane sunt frecvente
c) [x] Scaunele spontane devin din ce in ce mai rare
d) [ ] Enterocolita, complicatie grava, are frecventa si gravitatea din
perioada neonatala
e) [x] Enterocolita, complicatie grava, nu mai are frecventa si
gravitatea din
perioada neonatala
---
53. Cauze favorizante in producerea invaginatiei intestinale a
sugarului sunt:
a) [ ] Polipozele intestinale
b) [x] Virozele sezoniere
c) [x] Diversificarea alimentatiei
d) [x] Dezvoltarea anormala a regiunii ceco-colice in raport cu
intestinul subtire
e) [x] Lipsa de acolare a ceco - colonului ascendent la peritoneul
parietal posterior
---
54. Tabloul clinic al invaginatiei intestinale la sugar in primele 12 ore
include:
a) [x] Stare de agitatie
b) [ ] Abdomen meteorizat
c) [ ] Varsaturi cu continut intestinal
d) [x] Semnul biberonului
e) [x] Varsaturi alimentare
---
55. Dupa 12 - 24 ore de la debutul invaginatiei intestinale la sugar,
simptomatologia include:
a) [x] Meteorizarea abdomenului
b) [x] Varsaturi frecvente cu continut intestinal
c) [ ] Varsaturi frecvente cu striuri de sange
d) [ ] Varsaturile inceteaza
e) [x] Rectoragia apare spontan
---
56. Simptomatologia invaginatiei intestinale a sugarului la debut
include:
a) [x] Durere abdominala colicativa
b) [ ] Durere abdominala continua
c) [x] Varsaturi alimentare
d) [ ] Varsaturi albe explozive, in jet
e) [ ] Scaune cu sange sau serozitati sanguinolente
---
57. Semnele fizice in invaginatia intestinala acuta a sugarului includ:
a) [ ] Aparare musculara
b) [ ] Contractura musculara
c) [x] Se poate palpa tumora de invaginatie
d) [ ] Se palpeaza intotdeaunaa tumora de invaginatie
e) [x] Poare fi prezent semnul fosei iliace drepte goale (semnul Dance)
---
58. Triada simptomatica clasica in invaginatia intestinala acuta la
sugar include:
a) [x] Durere colicativa
b) [ ] Durere acuta continua
c) [x] Varsaturi alimentare reflexe
d) [ ] Scaune diareice sangvinolente
e) [x] Rectoragie
---
59. In invaginatia intestinala a sugarului, faza de epuizare, datorata
infarctizarii
ansei intestinale invaginate, se manifesta:
a) [x] Inceteaza starea de agitatie
b) [x] Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent
c) [x] Varsaturile inceteaza
d) [x] In faza aceasta se palpeaza usor tumora: de invaginatie
e) [ ] In faza aceasta tumora de invaginatie este imposibil de
determinat
---
60. Simptomatologia volvulusului acut la nou nascut:
a) [x] Stare de agitatie
b) [x] Varsaturi bilioase
c) [x] Oprirea tranzitului intestinal
d) [ ] Abdomenul este destins
e) [ ] Abdomenul poate fi destins
---
61. Volvulusul cronic la sugar se manifesta
a) [x] Varsaturi neregulate
b) [x] Dureri abdominale de intensitate variabila
c) [x] Pofta de mancare scazuta
d) [x] Stagnare staturo - ponderala
e) [ ] Radiografia abdominala "pe gol" arata o imagine dubla
aerica in talere de balanta
---
62. Rotatiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a
intestinului pot genera:
a) [x] Volvulus acut sau cronic
b) [x] Stenoze de duoden prin compresie extrinseca
c) [x] Hernii srtangulate interne in diverse fosete mezenterice
d) [x] Invaginatii intestinale
e) [ ] Megacolon simptomatic
---
63. Semnele dominante ale apendicitei acute la sugar:
a) [x] Stare de agitatie neobisnuita cu perturbarea somnului
b) [x] Varsaturi, refuzul alimentatiei
c) [x] Distensie abdominala
d) [ ] Sensibilitate dureroasa difuza, mai accentuata periombilical
e) [ ] Episoade dureroase intermitente
---
64. Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic:
a) [x] Durere difuza pe tot abdomenul
b) [x] Stare febrila
c) [x] Varsaturi repetate
d) [ ] Constipatie
e) [ ] Abdomen retractat
---
65. La copilul de virsta mica cu apendicita acuta (la debutul bolii)
examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza:
a) [ ] Formatiune tumorala dureroasa la palpare
b) [ ] Contractura musculara generalizata
c) [x] Sensibilitate difuza a peretelui abdominal
d) [x] Un oarecare grad de rezistenta a peretelui abdominal
e) [x] Flexia coapsei drepte pe abdomen in timpul palpatiei
---
66. Selectati afirmatiile corecte referitor la apendicita acuta la copil:
a) [x] Este cea mai frecventa afectiune chirurgicala
b) [x] Tabloul clinic si evolutia bolii difera la copilul mic fata de adult
c) [ ] Tabloul clinic si evolutia bolii nu difera la copilul mic fata de adult
d) [ ] Nu se intalneste la nou - nascut si sugar
e) [x] Poate evolua imprevizibil si inselator
---
67. Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta la copil sunt
adevarate:
a) [ ] La copil apendicita acuta este cea mai rara afectiune
chirurgicala

b) [x] La copil apendicita acuta este cea mai frecventa afectiune


chirurgicala
c) [ ] La copilul nou-nascut si sugar apendicita acuta nu se intilneste
d) [x] Incidenta maxima a apendicitei acute la copil este intre 8 - 15 ani
e) [x] Evolutia apendicitei acute la copil este mai rapida si mai grava ca
la adult
---
68. In apendicita acuta la copilul mic:
a) [x] Starea generala se prabuseste in 12 - 24 ore
b) [x] Copilul prezinta (dupa 12 - 24 ore de la debut) „facies toxic" ochii
incercanati;
c) [ ] Starea copilului se poate agrava in 12 - 24 ore de la debut
d) [x] Examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza o sensibilitate
difuza
e) [ ] Examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza o formatiune
tumorala moderat sensibila cu suprafata neteda
---
69. In apendicita acuta la copilul mic examenul palpatoriu al
abdomenului evidentiaza:
a) [x] Sensibilitate difuza a peretelui abdominal anterior
b) [ ] Contractura musculara generalizata
c) [x] Un oarecare grad de „rezistenta" a peretelui abdominal anterior
d) [x] Flexia coapsei drepte pe abdomen in timpul examenului
palpatoriu
e) [ ] Durere insuportabila pe toata aria abdominala
---
70. Semnele caracteristice ale peritonitei meconiale sunt:
a) [x] Varsaturi bilioase precoce si repetate
b) [ ] Varsaturi alimentare apoi intestinale
c) [x] Lipsa tranzitului meconial
d) [x] Distensie abdominala importanta
e) [x] Edem hipogastric si circulatie colaterala
---
71. Manifestarile clinice ale peritonitei acute primitive la nou -
nascut:
a) [x] Contractura musculara generalizata
b) [x] Meteorism abdominal
c) [x] Edem al peretelui abdominal in etajul inferior si pe flancuri
d) [x] Tegumentele abdominale sunt lucioase, destinse
e) [ ] Este evidenta circulatia venoasa in regiunea peretelui abdominal
inferior
---
72. Semnele care permit diferentierea purpurei Henoch - Schonlein
de apendicita acuta sunt:
a) [ ] Durerile abdominale in fosa iliaca dreapta
b) [x] Durerile abdominale difuze
c) [ ] Varsaturile
d) [x] Uneori rectoragii
e) [x] Eruptie purpurica periarticulara
---
73. Sindromul Peutz - Jeggers prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Hemoragii digestive superioare, repetate
b) [x] Hemoragii digestive joase, repetate
c) [x] Lentiginoza cutaneo-mucoasa (pete brune, negricioase,
distribuite peribucal, pe mucoasa bucala)
d) [x] Invaginatii sincrone
e) [ ] Scaun redus cu caracter de constipatie
---
74. Sindromul Peutz - Jeggers se manifesta prin:
a) [x] Episoade repetate de dureri abdominale
b) [x] Durerile abdominale sunt de fapt invaginatii intestinale
c) [x] Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melena
d) [ ] Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeza
e) [x] Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale
---
75. La sugar hemoragia digestiva inferioara este cauzata
predominant de:
a) [ ] Sindromul Peutz - Jeggers
b) [x] Invaginatia intestinala acuta
c) [ ] Diverticul Meckel ulcerat
d) [x] Volvulusul acut de intestin subtire
e) [ ] Volvulusul cronic de intestin subtire
---
76. Selectati afirmatiile corecte referitor la simptomatologia atreziei
de cai biliare:
a) [ ] Copilul prezinta de la nastere o culoare galbena a tegumentelor
persistenta, progresiva
b) [x] Copilul prezinta, uneori, de la nastere o culoare galbena a
tegumentelor persistenta, progresiva
c) [x] Copilul prezinta, uneori, la 10 - 15 zile de la nastere o culoare
galbena a tegumentelor persistenta, progresiva
d) [x] Meconiul poate fi decolorat
e) [x] Urina este inchisa la culoare
---
77. Simptomatologia dominanta la nou - nascutul cu emfizem lobar
congenital include:
a) [x] Dispnee expiratorie progresiva
b) [x] Polipnee, cianoza
c) [x] Bombarea hemitoracelui afectat cu largirea spatiilor intercostale
d) [ ] Abdomenul este suplu
e) [x] Abdomenul este fara modificari
---
78. Simptomatologia in emfizemul lobar congenital este dominata
de:
a) [x] Dispnee, polipnee
b) [x] Cianoza
c) [x] Bombarea hemitoracelui respectiv
d) [ ] Tuse cu sputa mucopurulenta
e) [ ] Stare febrila
---
79. Diagnosticul diferential al herniei diafragmatice cu manifestari
acute se face cu:
a) [x] Atelectaziile pulmonare ale nou-nascutului
b) [x] Emfizemul lobar congenital
c) [ ] Bronsiectazia congenitala
d) [x] Bronhopneumonia nou-nascutului
e) [x] Malformatia cardiaca cianogena
---
80. Simptomatologia flegmonului necrotic extensiv al nou -
nascutului include:
a) [ ] Placard rosu cu marginile proeminente la suprafata tegumentului
b) [x] Placard rosu cu marginile neproeminente la suprafata
tegumentului
c) [ ] Placard rosu cu marginile bine conturate, reliefate
d) [x] Placard rosu cu marginile ne conturate
e) [ ] Suprafata afectata este rece
---
81. Osteomielita hematogena acuta a perioadei de crestere se
caracterizeaza prin:
a) [x] Debut brutal cu ascensiune termica
b) [x] Durere spontana vie, continua
c) [x] Sediul durerii este metafizar
d) [ ] Durere suportabila osoasa cu intensificare in repaos
e) [ ] Durere osoasa intermitenta cu maximum nocturn
---
82. In forma septica pioemica a osteomielitei hematogene acute
simptomatologia este dominata de:
a) [x] Debut brutal cu ascensiune termica, care poate atinge 39-40
grade C, frison
b) [x] Durere violenta localizata la nivelul unui segment de membru
c) [ ] Durere violenta articulara
d) [x] Impotenta functionala partiala sau totala a membrului afectat
e) [x] Agitatia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiratie accelerata
---
83. Simptomele permanente principale ale osteomielitei
epimetafizare la nou-nascut:
a) [x] Edem osteoarticular
b) [x] Contractura articulara
c) [x] Agitatia copilului la mobilizarea membrului afectat
d) [ ] Roseata (hiperemie) locala, periarticulara
e) [x] Imobilitatea membrului afectat
---
84. Urmatoarele afirmatii referitor la evolutia osteomielitei
hematogene acute (dupa 3-4 zile de la debut) sunt adevarate:
a) [ ] Starea generala se amelioreaza
b) [x] Persista si progreseaza intoxicatia
c) [x] Starea generala se altereaza
d) [x] Semnele locale se modifica in sensul exteriorizarii supuratiei
catre partile moi
e) [ ] Semnele locale se modifica in sensul micsorarii edemului,
tumefactiei, diminuarii durereii locale
---
85. Pentru teratom este caracteristic
a) [x] Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiana
b) [x] Tumora adulta contine portiuni mai din toate tesuturile
organismului
c) [x] Tumora este incapsulata
d) [x] Are un potential malign crescut
e) [ ] Prognostic favorabil intotdeauna
---
86. Cauza tumorii palpatorii in abdomen la copil poate fi:
a) [ ] Diverticulita
b) [x] Hidronefroza
c) [x] Rinichi polichistic
d) [x] Nefroblastom
e) [x] Chist mezenterial
---
87. La copil mai frecvent se intalnesc urmatoarele tumori maligne:
a) [ ] Cancerul gastric
b) [ ] Cancerul pulmonar
c) [x] Nefroblastomul
d) [x] Sarcomul osteogen
e) [x] Reticulosarcomul Ewing
---
88. Nefroblastomul prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Formatiune tumorala de dimensiuni variabile, neteda sau usor
boselata
b) [x] Tumora usor mobila cu contact lombar
c) [ ] Tumora cilindrica, elastica, dureroasa la palpare
d) [x] Tumora poate creste exploziv
e) [x] Hematurie macroscopica
---
89. Triada simptomatica clasica a nefroblastumului:
a) [ ] Ascensiunea termica
b) [x] Tumora palpabila in abdomen
c) [x] Durerea abdominala, uneori iradiata spre coapsa
d) [ ] Oliguria
e) [x] Hematuria
---
90. Neuroblastomul prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Se poate intalni la copilul foarte mic (de la nou - nascut pana la 3-
4 ani)
b) [ ] Se localizeaza numai retroperitoneal
c) [x] Se dezvolta oriunde, dar in majoritatea cazurilor se dezvolta in
spatiul retroperitoneal
d) [x] Este o tumora neincapsulata, invaziva
e) [ ] Este o tumora incapsulata, neinvaziva
---
91. Diagnosticul omfalocelului prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult largit
b) [ ] Exteriorizarea intestinului subtire printr-un defect paraombilical
al peretelui abdominal anterior
c) [x] Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrana avasculara
d) [ ] Ansele intestinale eviscerate sunt retractate si edematiate
e) [ ] Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
---
92. Diagnosticul laparoschizisului prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult largit
b) [x] Exteriorizarea intestinului subtire printr-un defect paraombilical
al peretelui abdominal anterior
c) [ ] Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrana avasculara
d) [x] Ansele intestinale eviscerate sunt retractate si edematiate
e) [x] Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
---
93. Torsiunea de testicul la copil are urmatoarele caracteristici:
a) [x] Debut brutal in plina stare de sanatate
b) [x] Durere violenta si continua in hemiscrotul afectat cu iradiere
spre regiunea inghinala si radacina coapsei, exacerata la palpare

c) [ ] Debut lent cu durere moderata in hemiscrotul afectat


d) [x] Hemiscrot moderat marit, edematiat
e) [x] Palparea evidentiaza o glanda marita de volum ascensionata spre
pube
---
94. Urmatoarele afirmatii despre hemangiom sunt adevarate:
a) [ ] Hemangiomul intotdeauna evolueaza spre disparitie
b) [x] Hemangiomul poate cuprinde zone mari
c) [x] Evolutia unui hemangiom nu se poate prevedea niciodata
d) [x] Hemangiomul tuberos este cea mai frecventa forma
e) [x] Evolutia spontana a hemangiomului este spre extindere,
ulcerare, sangerare
---
95. Simptomatologia dominanta a limfangiomului:
a) [x] Formatiune tumorala in regiunea cervicala prezenta de la
nastere
b) [x] Formatiune tumorala elastica, fluctuenta, nedureroasa la palpare
c) [ ] Formatiune tumorala dura, dureroasa la palpare
d) [ ] Formatiune tumorala dura de 1-3 diametru
e) [ ] Formatiuni tumorale dure cu aderarea tegumentului
---
96. Semnele clinice ale displaziei de sold la sugar:
a) [x] Asimetria pliurilor cutanate ale coapselor
b) [ ] Rotatia interna a membrului inferior
c) [x] Rotatia externa a membrului inferior
d) [x] Limitarea de abductie in articulatiile de sold
e) [ ] Limitarea de adductie in articulatiile de sold
---
97. In enterocolita ulcero-necrotica cu perforatie la sugar
simptomatologia este dominata de:
a) [x] Varsaturi fecaloide
b) [x] Abdomen intens meteorizat cu tegumente lucioase, circulatie
venoasa evidenta
c) [ ] Scaune diareice abundente, rau mirositoare
d) [ ] Rectoragie abundenta
e) [x] Lipsa tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale
---
98. Complicatiile pneumoniei purulente distructive la copil:
a) [x] Septicopiemia
b) [x] Mediastinita
c) [x] Emfizemul mediastinal
d) [ ] Emfizemul lobar
e) [x] Hemoragia pulmonara
---
99. Pneumomediastinita la copil este cauzata de:
a) [x] Pneumonii purulente distructive
b) [ ] Tumori mediastinale
c) [ ] Bronsiectazii
d) [x] Leziuni traumatice ale esofagului
e) [x] Leziuni traumatice ale traheei
---
100. Simptomatologia dominanta la nou - nascutul cu hernie
diafragmatica pe stinga cu manifestari acute:

a) [x] Dispnee si cianoza progresive, impresionante cu fiecare ora ce


trece
b) [x] Respiratie polipneica cu mare efort
c) [ ] Regurgitatii cu sange modificat
d) [ ] Disfagie
e) [x] Zgomotele cardiace tahicardice se aud pe dreapta
---

CHRIRUGIE SEMIOLOGIE

1. CM. Patrunderea microflorei patogene in tesuturile moi ale miinii


mai des se petrece:
a) [ ] Pe cale hematogena
b) [x] Prin bataturi, fisuri ale pielii
c) [ ] Pe cale limfogena
d) [x] Impreuna cu corpii straini mici (aschii)
e) [ ] Din oasele infectate ale falangelor si metacarpului
---
2. CM. Indicati formele superficiale ale panaritiului.
a) [x] Subcutanat
b) [ ] Tendinos
c) [ ] Pandactilita
d) [x] Periunghial (paronichia)
e) [x] Cutanat
---
3. CS. Prin termenul "pandactilita" se subintelege:
a) [ ] Inflamatia purulenta a tuturor degetelor miinii
b) [ ] Inflamatia purulenta a tuturor degetelor plantei
c) [x] Inflamatia purulenta a tuturor tesuturilor a unui deget al miinii
d) [ ] Inflamatia purulenta a tuturor tesuturilor a unui deget al plantei
e) [ ] Concresterea tuturor degetelor miinii sau a plantei
---
4. CM. Edemul regiunii dorsale a miinii in caz de flegmon al
suprafetei palmare:
a) [ ] Se remarca foarte rar
b) [ ] Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsala a
miinii
c) [x] Este remarcat in majoritatea cazurilor
d) [x] Este conditionat de particularitatile drenajului limfatic
e) [x] Apare precoce din cauza structurei laxe a tesutului subcutanat
---
5. CM. Ce localizare a colectiei purulente este definita drept
panaritiu?
a) [x] Suprafata palmara a falangei distale a degetului mainii
b) [ ] Suprafata plantara a falangei distale a degetului piciorului
c) [ ] Spatiul celuloadipos al antebratului Pirogov-Parona
d) [x] Regiunea periunghiala a degetului mainii
e) [ ] Suprafata dorsala a falangei proximale a degetului mainii
---
6. CM. Ce afirmatii caracterizeaza veridic panaritiul periunghial
(paronihia)?
a) [x] Procesul poate capata o evolutie cronica
b) [x] La compresiune de sub repliul periunghial se elimina puroi
c) [x] Infectia se dezvolta in urma traumatismului regiunii eponihiale si
paronihiale
d) [x] In regiunea cuticulei apare o durere moderata, tumefiere si
hiperemie
e) [ ] Procesul purulent se poate extinde spre suprafata palmara a
falangei distale sub forma de "clepsidra"
---
7. CM. Ce afirmatii caracterizeaza just panaritiul osos?
a) [x] Poate capata evolutie cronica
b) [ ] Panaritiul degetului I si V se poate raspindi spre spatiul
celuloadipos profund al antebratului
c) [x] De regula, reprezinta consecinta tratamentului inoportun al
panaritiului subcutanat
d) [ ] Infectia patrunde in os prin fisuri cutanate
e) [x] Se localizeaza tipic pe falanga distala
---
8. CS. Modificarile radiologice in cazul panaritiului osos apar:
a) [ ] Peste o zi dupa debutul bolii
b) [ ] Peste 3-5 zile dupa debutul bolii
c) [ ] Peste 5-7 zile dupa debutul bolii
d) [x] Peste 10-12 zile dupa debutul bolii
e) [ ] Peste 1,5-2 luni dupa debutul bolii
---
9. CM. Indicati formele anatomice ale flegmonului suprafetei dorsale
a mainii.
a) [ ] Abcesul cutanat
b) [ ] Flegmonul spatiului mediopalmar
c) [ ] Flegmonul interfalangian (comisural)
d) [x] Flegmonul subcutanat
e) [x] Flegmonul subaponeurotic
---
10. CM. Care sunt cauzele principale ale dificitului ponderal la
bolnavii chirurgicali?
a) [x] Intreruperea alimentarii normale in timpul examinarilor
preoperatorii
b) [x] Insusi procesul patologic, de care sufera bolnavul
c) [ ] Administrarea antibioticelor, ce diminueaza asimilarea
substantelor nutritive
d) [ ] Starea deprimata a bolnavilor si pierderea poftei de mincare in
asteptarea interventiei chirurgicale
e) [x] Limitarea alimentatiei dupa operatia chirurgicala
---
11. CS. Ce indice de laborator coreleaza cel mai precis cu nivelul
dificitului proteic in organism?
a) [x] Albumina in singe
b) [ ] Protrombina in singe
c) [ ] Globulina in singe
d) [ ] Proteina generala in singe
e) [ ] Limfocitele in singe
---
12. CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se
efectuiaza dupa urmatoarea formula:
a) [ ] % limfocitelor x numarul total de leucocite / 100
b) [x] Masa (kg) / talia (m2)
c) [ ] Masa corporala la momentul examinarii x 100) / masa corporala
ideala
d) [ ] 48,1 kg la talia de 152 plus 1,1 kg la fiece ce depaseste 152 cm
e) [ ] Masa (g) / talia (cm2)
---
13. CS. Ce valori corespund obezitatii morbide in conformitate cu
indexul masei corporale?
a) [ ] 18,5-24,9
b) [ ] 25,0-29,9
c) [ ] 30,0-34,9
d) [ ] 35,0-39,9
e) [x] 40 si mai mult
---
14. CS. La care bolnavi este indicata alimentarea enterala?
a) [x] Ce au tract gastrointestinal functional, insa nu se pot alimenta
adecvat per/os
b) [ ] Ce au fistula a intestinului subtire
c) [ ] Ce au ocluzie intestinala
d) [ ] Ce au hemoragie gastro-intestinala
e) [ ] Ce au diaree severa
---
15. CM. Pentru care bolnavi este indicata alimentarea parenterala?
a) [x] Ce au suportat rezectia vasta a intestinului subtire
b) [ ] Ce sufera de diabet zaharat
c) [x] Aflati in perioada postoperatorie precoce dupa rezectia gastrica
d) [ ] Aflati in perioada postoperatorie precoce dupa hemoroidectomie
e) [ ] Aflati in stare de coma neurologica
---
16. CM. Ce complicatii sunt tipice pentru obezitatea morbida?
a) [x] Boala hipertonica
b) [x] Diabetul tip II
c) [ ] Osteomielita
d) [x] Afectiunile articulatiilor
e) [x] Litiaza biliara
---
17. CM. Ce complicatii sunt caracteristice pentru obezitatea
morbida?
a) [x] Distrofia lipidica a ficatului
b) [x] Dereglari tromboembolice
c) [x] Probleme de ordin psihosocial
d) [x] Dereglari endocrine
e) [ ] Boala ulceroasa
---
18. CM. Ce metode de alimentare enterala exista?
a) [x] Prin sonda nazogastrica
b) [x] Prin gastrostoma
c) [ ] Prin sonda eso-gastrica Sengstaken-Blakemore
d) [ ] Prin sonda (tub) rectala
e) [ ] Prin cateter, plasat in vena subclaviculara
---
19. CM. Semnele clinice locale ale plagii sunt urmatoarele:
a) [x] Hemoragia
b) [x] Doloritatea
c) [ ] Leziunea organelor interne
d) [x] Dehiscenta marginilor plagii
e) [ ] Socul
---
20. CM. Intensitatea durerii in plaga este in dependenta de urmatorii
factori:
a) [x] Rapiditatea producerii plagii
b) [ ] Intensitatea hemoragiei
c) [x] Numarul de receptori nervosi in tesuturile zonei lezate
d) [x] Caracteristica obiectului traumatizant
e) [ ] Capacitatea raspunsului imun
---
21. CM. Intensitatea hemoragiei din plaga este determinata de
urmatorii factori:
a) [x] Starea hemodinamicii sistemice
b) [ ] Rapiditatea producerii leziunii
c) [ ] Adincimea plagii
d) [x] Starea sistemului coagulant
e) [x] Calibrul vasului lezat si tipul acestuia (artera, vena)
---
22. CM. Ce plagi se evidentiaza in dependenta de caracterul lezarii
tesuturilor?
a) [x] Tocata
b) [x] Lacerata
c) [x] Taiata
d) [x] Prin arma de foc
e) [ ] Ocazionala
---
23. CS. La ce tip de plaga dupa caracterul lezarii tesuturilor se refera
incizia chirurgicala?
a) [ ] La locul de munca
b) [ ] Prin intepare
c) [ ] Mixta
d) [x] Taiata
e) [ ] Ocazionala
---
24. CM. Indicati particularitatile clinice ale plagilor prin intepare.
a) [ ] Dehiscenta marginilor plagii este semnificativa
b) [x] Pericol mare de lezare a structurilor interne
c) [x] Dehiscenta marginilor plagii nu este mare
d) [x] Hemoragia externa nu este semnificativa
e) [ ] Apar dupa muscaturi ale animalelor
---
25. CS. Indicati cel mai infectat tip de plaga.
a) [ ] Tocata
b) [ ] Prin intepare
c) [ ] Contuzionata
d) [ ] Taiata
e) [x] Muscata
---
26. CM. Conform clasificarii dupa gradul de infectare plagile se
clasifica in:
a) [x] Recent infectate
b) [x] Aseptice
c) [ ] Necrotice
d) [ ] Putride
e) [x] Purulente
---
27. CS. Se cunoaste, ca procesul purulent in plaga se dezvolta cind
concentratia microorganismelor este mai mare de:
a) [x] 105 (100.000) pe un gram de tesut
b) [ ] 104 (10.000) pe un gram de tesut
c) [ ] 103 (1.000) pe un gram de tesut
d) [ ] 102 (100) pe un gram de tesut
e) [ ] 101 (10) pe un gram de tesut
---
28. CM. Care plagi ale abdomenului se considera penetrante?

a) [x] Plaga cu lezarea pielii, tesutului adipos subcutanat, aponeurozei,


peritoneului parietal si a intestinului
b) [ ] Plaga cu lezarea pielii si tesutului adipos subcutanat
c) [ ] Plaga cu lezarea pielii, tesutului adipos subcutanat si a
aponeurozei
d) [ ] Plaga cu lezarea pielii, tesutului adipos subcutanat, aponeurozei
si muschilor peretelui abdominal anterior
e) [x] Plaga cu lezarea pielii, tesutului adipos subcutanat, aponeurozei,
muschilor peretelui abdominal anterior si a peritoneului parietal
---
29. CM. Ce zone de traumare a tesuturilor se deosebesc in caz de
plagi prin arma de foc?
a) [x] Zona necrozei traumatice primare
b) [ ] Zona edemului traumatic
c) [x] Zona canalului plagii
d) [x] Zona de comotie moleculara
e) [ ] Zona necrozei tertiare
---
30. CM. Ce particularitati diferentiaza plaga prin arma de foc?
a) [x] Prezenta a trei zone de traumare
b) [ ] Se vindeca prin intentie primara
c) [x] Caracterul anatomic complex al canalului plagii
d) [x] Gradul inalt de infectare
e) [ ] Prelucrarea chirurgicala primara a plagii este finisata prin
aplicarea suturilor
---
31. CM. Se deosebesc urmatoarele faze ale procesului de plaga:
a) [ ] Vindecarii secundare
b) [x] Formarii si reorganizarii cicatricei
c) [x] Regenerarii
d) [ ] Vindecarii primare
e) [x] Inflamatiei
---
32. CS. Care elemente celulare joaca rolul principal in faza a doua a
procesului de plaga (faza regenerarii)?
a) [ ] Limfocitele
b) [x] Fibroblastii
c) [ ] Macrofagii
d) [ ] Leucocitele neutrofile
e) [ ] Trombocitele
---
33. CS. Ce reprezinta prin sine tesutul granulant?
a) [ ] Tesut epitelial, ce acopera treptat defectul marginilor plagii
b) [ ] Tesut cicatriceal dur
c) [ ] Tesut necrotic cu o concentratie inalta a microorganismelor
d) [x] Tesut conjunctiv fin cu capilare nou formate
e) [ ] Cheag dens in plaga, ce se formeaza in urma adeziei si agregarii
trombocitelor si trombozei capilarelor si venulelor
---
34. CS. De unde incepe epitelizarea plagii?

a) [ ] De la mijlocul plagii
b) [ ] Din profunzimea plagii
c) [x] De la marginile plagii
d) [ ] De la cea mai vascularizata zona a plagii
e) [ ] Uniform de pe toata suprafata
---
35. CM. Exista urmatoarele tipuri de vindecare a plagilor:
a) [x] Sub crusta
b) [ ] Regenerarea primara aminata
c) [x] Regenerarea secundara
d) [x] Regenerarea primara
e) [ ] Regenerarea secundara precoce
---
36. CS. Cum se produce de regula vindecarea plagilor superficiale?
a) [ ] Prin regenerare secundara
b) [ ] Prin regenerare primara aminata
c) [x] Sub crusta
d) [ ] Prin regenerare primara
e) [ ] Prin regenerare secundara precoce
---
37. CS. La complicatiile locale ale plagilor se refera:
a) [ ] Socul hemoragic
b) [ ] Socul traumatic
c) [ ] Sepsisul
d) [x] Supuratia plagii
e) [ ] Sindromul de intoxicatie
---
38. CM. Care sunt complicatiile plagilor in faza a treia a procesului de
plaga (faza formarii si reorganizarii cicatricei)?
a) [ ] Hemotoraxul
b) [x] Eventratia
c) [ ] Casexia
d) [ ] Sepsisul
e) [x] Cicatricea keloida
---
39. CM. Ce se refera la masurile de prim ajutor in caz de plaga?
a) [x] Imobilizarea extremitatii lezate
b) [ ] Prelucrarea chirurgicala primara a plagii
c) [x] Aplicarea pansamentului aseptic pe plaga
d) [ ] Administrarea antibioticelor
e) [x] Aplicarea garoului hemostatic
---
40. CM. Prelucrarea chirurgicala primara a plagii infectate include:
a) [ ] Aplicarea cuartului pe plaga
b) [x] Drenarea plagii
c) [x] Excizia tesuturilor necrotizate
d) [x] Inlaturarea corpilor straini din plaga
e) [x] Revizia plagii
---
41. CS. Ce tip de sutura se aplica dupa prelucrarea chirurgicala
primara a plagii prin arma de foc?
a) [ ] Sutura primara
b) [ ] Sutura primara aminata
c) [ ] Sutura secundara precoce
d) [ ] Sutura secundara tardiva
e) [x] Suturi nu se aplica
---
42. CS. Pentru liza mai rapida si inlaturarea tesuturilor necrotice din
plaga se utilizeaza:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Peroxid de hidrogen
c) [ ] Unguente hidrosolubile (levosin, levomicol)
d) [x] Fermenti proteolitici
e) [ ] Acid boric
---
43. CM. In care situatii lezarea chiar si a vaselor de calibru mic se
asociaza cu hemoragie pronuntata si pune in pericol viata
bolnavului?
a) [x] La bolnavii cu ciroza hepatica
b) [ ] La bolnavii cu hipotonie
c) [x] La bolnavii cu hemofilie
d) [x] La bolnavii ce primesc anticoagulante
e) [ ] La bolnavii in stare de ebrietate alcoolica severa
---
44. CS. Intr-o plaga abdominala vasta cu eviscerarea organelor
interne primul ajutor medical consta in:
a) [ ] Administrarea antibioticelor
b) [x] Aplicarea unui pansament aseptic larg
c) [ ] Prelucrarea marginilor plagii cu o solutie antiseptica
d) [ ] Suturarea urgenta a plagii
e) [ ] Lavajul organelor eviscerate cu orice solutie antiseptica
---
45. CS. Suturile primare amanate se aplica pe plaga:
a) [x] Peste 5-6 zile dupa prelucrarea chirurgicala primara a plagii, pina
la dezvoltarea tesutului de granulatie
b) [ ] Imediat dupa prelucrarea chirurgicala primara a plagii
c) [ ] Dupa dezvoltarea granulatiilor, insa pina la dezvoltarea tesutului
conjunctiv
d) [ ] Dupa excizia tesutului de granulatie ce s-a format in plaga
e) [ ] Dupa dezvoltarea tesutului conjunctiv si a fenomenului de
contractie a plagii
---
46. CM. Indicati preparatele ce sunt recomandate pentru
tratamentul plagilor purulente in faza a doua a procesului de plaga.
a) [ ] Fermenti proteolitici
b) [ ] Unguente hidrosolubile
c) [x] Unguente liposolubile
d) [ ] Alcool etilic
e) [x] Unguent de solcoseril si actovegin
---
47. CM. Indicati cauzele posibile de dezvoltare a insuficientei
arteriale acute a extremitatii.

a) [x] Trauma arterei magistrale


b) [ ] Stenoza lumenului arterial cu o placa aterosclerotica
c) [x] Embolia arteriala
d) [x] Tromboza arteriala
e) [ ] Tromboflebita
---
48. CS. Dereglarea sensibilitatii (parestezii, hipo- sau anestezia) si
diminuarea miscarilor active (pareza, plegia) sunt caracteristice
pentru:
a) [x] Sindromul de ischemie acuta
b) [ ] Sindromul de ischemie cronica
c) [ ] Tromboza venoasa acuta
d) [ ] Insuficienta venoasa cronica
e) [ ] Limfedem
---
49. CM. Pentru stadiile tardive ale ischemiei acute a extremitatii sunt
caracteristice urmatoarele date clinice:
a) [ ] Dilatarea pronuntata a venelor subcutanate
b) [ ] Edemul pronuntat al coapsei si hiperemia plantara
c) [x] Aspectul de marmora al tegumentelor si hipotermia marcata a
plantei
d) [x] Edemul moderat al gambei
e) [x] Plegia extremitatii si contractura in flexie
---
50. CS. Grupa de simptome, reunite in literatura anglofona sub
termenul "6Р", este caracteristica pentru:
a) [x] Ischemia acuta a extremitatii
b) [ ] Ischemia cronica a extremitatii
c) [ ] Anevrismul arterial
d) [ ] Tromboza venoasa acuta
e) [ ] Insuficienta venoasa cronica
---
51. CM. Indicati manifestarile, ce nu se refera la grupa de simptome
reunite in literatura anglofona sub termenul "6Р".
a) [ ] Paresthesia - parestezia
b) [ ] Pallor - paloarea tegumentelor
c) [x] Polyuria - poliuria
d) [x] Poikilocytosis - poichilocitoza
e) [ ] Pain - durerea
---
52. CS.Trombembolia arterelor periferice se asociaza cu dezvoltarea
sindromului de:
a) [ ] Insuficienta venoasa cronica
b) [ ] Ischemie cronica
c) [x] Ischemie acuta
d) [ ] Coagulare intravasculara diseminata
e) [ ] Dilatare anevrismatica arteriala
---
53. CM. In prezenta caror patologii concomitente trebuie suspectata
embolia, drept cauza a ischemiei acute a membrelor inferioare?
a) [ ] Diabetul zaharat tip II
b) [x] Fibrilatia atriala
c) [ ] Boala varicoasa a extremitatilor inferioare
d) [x] Infarctul miocardic
e) [x] Anevrismul de aorta abdominala
---
54. CM. Indicati simptomele tipice ale ischemiei acute a membrelor
inferioare.
a) [x] Dereglarea sensibilitatii in regiunea plantei
b) [ ] Claudicatia intermitenta
c) [ ] Edemul pronuntat al coapsei
d) [x] Limitarea sau absenta miscarilor active la nivelul degetelor
plantei
e) [ ] Suflul sistolic, auscultat deasupra arterelor plantei
---
55. CM. Indicati situatiile clinice ce corespund sindromului de picior
diabetic conform definitiei OMS.
a) [ ] Neuropatia diabetica fara ulcer, gangrena sau infectie la nivelul
plantei
b) [ ] Plaga infectata a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fara
neuro- si angiopatie
c) [x] Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetica
d) [x] Gangrena degetului plantei asociata cu angiopatie la un pacient
cu diabet zaharat
e) [ ] Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroza, fara diabet zaharat
---
56. CS. Ulcerul plantar se dezvolta la:
a) [ ] Mai putin de 1% din bolnavii cu diabet zaharat
b) [ ] Mai putin de 5% din bolnavii cu diabet zaharat
c) [x] 10-15% din bolnavii cu diabet zaharat
d) [ ] Mai mult de 50% din bolnavii cu diabet zaharat
e) [ ] Mai mult de 90% din bolnavii cu diabet zaharat
---
57. CS. Indicati forma cea mai des intalnita a piciorului diabetic.
a) [ ] Ischemica
b) [ ] Osteoartropatica
c) [x] Neuropatica
d) [ ] Neuro-ischemica
e) [ ] Osteomielitica
---
58. CM. Indicati forma piciorului diabetic care cel mai des duce la
amputatie inalta.
a) [ ] Ischemica
b) [ ] Osteoartropatica
c) [ ] Neuropatica
d) [x] Neuro-ischemica
e) [ ] Osteomielitica
---
59. CM. Cu scop de depistare a pacientilor diabetici cu risc de
dezvoltare a sindromului de picior diabetic („screening"-ul) se
efectueaza:
a) [x] Inspectia plantei pentru evidentierea prezentei ulcerelor,
gangrenei, infectiei
b) [ ] Determinarea nivelului insulinei endogene
c) [x] Palparea pulsului pe arterele plantare
d) [x] Testul Semmes-Weinstein
e) [ ] Duplex scanarea vaselor membrelor inferioare
---
60. CM. Pentru forma neuropatica a piciorului diabetic sunt
caracteristice:
a) [x] Prezenta ulcerelor indolore cu hipercheratoza pe partea plantara
b) [ ] Prezenta necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
c) [ ] Lipsa pulsului pe arterele plantei
d) [x] Tegumentele plantei calde si uscate
e) [x] Deformatia vadita a plantei
---
61. CM. Pentru forma ischemica a piciorului diabetic sunt
caracteristice:
a) [ ] Prezenta ulcerelor indolore cu hipercheratoza pe partea plantara
b) [x] Prezenta necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
c) [x] Lipsa pulsului pe arterele plantei
d) [ ] Tegumentele plantei calde si uscate
e) [x] Suflu sistolic pe artera femurala
---
62. CM. Pentru confirmarea formai ischemice a piciorului diabetic
sunt utilizate:
a) [x] Determinarea indicelui braheo-maleolar
b) [ ] Testul Semmes-Weinstein
c) [x] Determinarea transcutanata a presiunii oxigenului in tesuturile
plantei (ТсpO2)
d) [x] Determinarea presiunii sistolice digitale prin fotopletismografie
e) [ ] Radiografia plantei
---
63. CM. Infectia superficiala a piciorului diabetic afecteaza:
a) [x] Pielea
b) [x] Tesutul adipos subcutanat
c) [ ] Muschii
d) [ ] Tendoanele
e) [ ] Oasele
---
64. CM. Infectia profunda a piciorului diabetic afecteaza:
a) [ ] Vasele sangvine
b) [ ] Nervii
c) [x] Muschii
d) [x] Tendoanele
e) [x] Oasele
---
65. CS. Conform clasificarii Wagner, gangrena degetelor plantei este
apreciata ca picior diabetic de:
a) [ ] Gradul 1
b) [ ] Gradul 2
c) [ ] Gradul 3
d) [x] Gradul 4
e) [ ] Gradul 5
---
66. CS. Conform clasificarii Wagner, gangrena extinsa a plantei este
apreciata ca picior diabetic de:
a) [ ] Gradul 1
b) [ ] Gradul 2
c) [ ] Gradul 3
d) [ ] Gradul 4
e) [x] Gradul 5
---
67. CM. Conform clasificarii Wagner, piciorului diabetic de gradul 0 ii
corespunde:
a) [ ] Ulcerul plantar superficial ce nu perforeaza stratul subcutanat
b) [ ] Gangrena extinsa a plantei
c) [ ] Ulcerul plantar, complicat cu osteomielita, abces sau flegmon
d) [x] Ulcerul plantar epitelizat
e) [x] Absenta defectelor tesuturilor plantei

---
68. CM. Indicati preparatele medicamentoase care se utilizeaza in
tratamentul si profilaxia complicatiilor vasculare a bolnavilor cu
sindromul de planta diabetica:
a) [ ] Antispastice (papaverina, no-spa)
b) [x] Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)
c) [ ] Vitaminele grupei B
d) [x] Analogul sintetic al prostaglandinei E1
e) [x] Statine (Simvastatina, Atorvastatina)
---
69. CM. Indicati modificarile in analizele de laborator, caracteristice
pentru planta diabetica infectata.
a) [x] Leucocitoza
b) [ ] Monocitoza
c) [x] Hiperglicemie
d) [ ] Hipoglicemie
e) [ ] Eozinofilie
---
70. CM. Tratamentul chirurgical complex al formei ischemice a
plantei diabetice, de gradul 4 conform clasificarii Wagner, include:
a) [ ] Inchiderea ulcerului plantei cu lambou cutanat pediculat migrat
b) [x] Efectuarea operatiilor reconstructive pe arterele magistrale
c) [x] Inlaturarea tesuturilor devitalizate
d) [ ] Efectuarea amputatiei primare la nivelul treimii distale a gambei
e) [ ] Excizia bataturii de pe suprafata ventrala a plantei
---
71. CS. Ce reprezinta grupa sangvina?
a) [ ] Un complex de antigeni leucocitari
b) [ ] Un complex de imunoglobuline
c) [x] Un complex de antigeni eritrocitari
d) [ ] Antigeni trombocitari
e) [ ] Antigeni transplantationali
---
72. CS. In timpul determinarii grupei sangvine cu ajutorul toliclonilor
s-a observat aglutinarea cu toliclonul anti-B si lipsa aglutinarii cu
toliclonul Anti-A. Apreciati grupa de singe.
a) [ ] 0(I)
b) [ ] A(II)
c) [x] B(III)
d) [ ] AB(IV)
e) [ ] Eroare in tehnica de apreciere
---
73. CS. Cea mai frecventa cale de hemotransfuzie este:
a) [x] Transfuzia intravenoasa
b) [ ] Transfuzia intraarteriala
c) [ ] Transfuzia intraosoasa
d) [ ] Transfuzia intraaortala
e) [ ] Transfuzia intracardiaca
---
74. CS. La ce temperatura se pastreaza masa eritrocitara prelevata
de la donor?
a) [ ] 0° C
b) [ ] -2 -4° C
c) [x] +4 +6° C
d) [ ] +8 +10° C
e) [ ] 0 +1° C
---
75. CS. Cum se transfuzeaza singele in timpul efectuarii probei
biologice?
a) [ ] In jet, in doua prize a cite 25 ml cu un interval de 3-5 min
b) [x] In jet, in trei prize cite 25 ml cu un interval de 3-5 min
c) [ ] Cu picatura timp de 15 min, cu o pauza ulterioara de 3-5 min
d) [ ] In jet, intr-o priza
e) [ ] Proba biologica se efectuiaza doar in timpul transfuziei de plasma
---
76. CM. Care din pozitiile enumerate nu se refera la complicatiile cu
caracter infectios in caz de hemotransfuzie?
a) [ ] Sifilisul
b) [ ] Hepatitele B,C,D
c) [ ] Infectia - HIV
d) [x] Socul hemolitic
e) [x] Dilatarea acuta a cordului
---
77. CM. Indicati, care din patologiile enumerate se refera la infectia
chirurgicala.
a) [ ] Pneumonia acuta
b) [x] Hidrosadenita acuta
c) [x] Abcesul hepatic
d) [x] Supuratia plagii postoperatorii
e) [ ] Pielonefrita cronica
---
78. CM. Care dintre procesele infectioase se refera la infectia
chirurgicala acuta specifica?
a) [x] Antraxul
b) [ ] Sifilisul
c) [x] Tetanosul
d) [ ] Actinomicoza
e) [ ] Tuberculoza
---
79. CS. Ce indica simptomul de fluctuienta in caz de infectie
chirurgicala a tesuturilor moi?
a) [x] Formarea unei cavitati cu continut purulent
b) [ ] Prezenta procesului inflamator in stadiul de infiltratie
c) [ ] Prezenta gazului in tesuturi
d) [ ] Caracterul anaerob neclostridial al infectiei
e) [ ] Implicarea in procesul patologic a organelor subiacente
---
80. CM. Indicati modificarile caracteristice in analiza generala a
singelui in caz de infectie chirurgicala acuta.
a) [x] Leucocitoza
b) [ ] Trombocitoza
c) [x] Devierea spre stinga in formula leucocitara
d) [x] Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e) [ ] Eozinofilie
---
81. CS. In caz de furuncul inflamatia purulenta se dezvolta in:
a) [ ] Tesutul subcutanat
b) [ ] Glanda sebacee
c) [ ] Piele
d) [x] Foliculul pilos
e) [ ] Glanda sudoripara
---
82. CM. In ce cazuri este indicata spitalizarea bolnavului cu furuncul?
a) [ ] In caz de furuncul pe coapsa la un copil de 7 ani
b) [x] In prezenta furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat
grav
c) [ ] In localizarea furunculului pe talpa piciorului si imposibilitatea
exercitarii functiei de sprijin de catre extremitatea afectata
d) [x] In localizarea furunculului in regiunea triunghiului nazo-labial
e) [ ] In cazul suportarii patologiei respective in antecedente
---
83. CS. Inflamatia purulenta a glandelor sudoripare se numeste:
a) [ ] Carbuncul
b) [ ] Hidrosalpinx
c) [ ] Furuncul
d) [x] Hidrosadenita
e) [ ] Dermatita axilara streptococica
---
84. CM. Ce afirmatii, referitoare la flegmon, sunt corecte?
a) [x] Procesul purulent se raspindeste de-a lungul spatiilor
interfasciale si celulare
b) [ ] Colectia purulenta este delimitata de prezenta capsulei piogene
c) [ ] Manifestarile intoxicatiei de regula nu sunt pronuntate
d) [ ] Starea generala a bolnavului ramine satisfacatoare
e) [x] Pacientii necesita spitalizare si interventie chirurgicala urgenta cu
anestezie generala sau regionala
---
85. СM. Carbunculul se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
a) [x] De regula, se dezvolta in regiunea occipitala si interscapulara
b) [ ] Nu se dezvolta la bolnavii cu diabet zaharat
c) [ ] Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbata
d) [x] Abcesul are aspect de "fagure"
e) [x] Simptomul de fluctuienta nu este tipic
---
86. CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:

a) [x] Streptococul
b) [ ] Stafilococul
c) [ ] Colibacilul
d) [ ] Pneumococul
e) [ ] Bacilul pioceanic
---
87. CM. Indicati formele clinice ale erizipelului.
a) [x] Forma flegmonoasa
b) [ ] Forma abcedanta
c) [x] Forma buloasa
d) [x] Forma necrotica
e) [x] Forma eritematoasa
---
88. CM. Indicati simptomele tipice ale mastitei acute.
a) [x] Ascensiunea temperaturii corporale
b) [ ] Retractia mamelonului de partea inflamatiei
c) [x] Durerea si senzatia de distensie in regiunea glandei mamare
d) [ ] Pielea sub forma de "coaja de portocala"
e) [ ] Eliminari sero-hemoragice din mamelon
---
89. CS. In acord cu clasificarea infectiei chirurgicale in functie de
evolutia patologiei, tetanosul se refera la:
a) [ ] Infectie cronica nespecifica
b) [ ] Infectie cronica specifica
c) [x] Infectie acuta specifica
d) [ ] Infectie acuta putrida
e) [ ] Infectie acuta purulenta
---
90. CM. Ce afirmatii caracterizeaza just limfangita?
a) [x] Fara tratament conduce spre bacteriemie
b) [ ] Reprezinta liza purulenta a ganglionilor limfatici
c) [ ] Reprezinta o patologie primara
d) [x] Reprezinta o complicatie a unui alt proces infectios
e) [ ] In asemenea cazuri este necesara drenarea chirurgicala
---
91. CS. Prin ce se deosebeste abcesul de flegmon?
a) [ ] Prin necesitatea in interventie urgenta
b) [ ] Prin durere exprimata in regiunea afectata
c) [ ] Prin leucocitoza
d) [x] Prin acumularea delimitata de tesuturile adiacente a puroiului
e) [ ] Prin febra inalta
---
92. CS. Dupa care principiu hemoragiile sunt clasificate in "per
diabrosis", "per rexin" si "per diapedesis"?
a) [ ] Dupa principiul anatomic
b) [x] Dupa mecanismul de aparitie
c) [ ] Dupa raportul fata de mediul extern
d) [ ] Dupa evolutie
e) [ ] Dupa timpul de dezvoltare
---
93. CM. Care din hemoragiile enumerate se refera la cele interne?
a) [x] Hemoragia din ulcerul gastric
b) [x] Hematomul intermuscular
c) [ ] Hemoragia din plaga taiata a gambei
d) [x] Hemoragia pulmonara
e) [x] Hemoragia in cavitatea articulara
---
94. CM. Care din hemoragiile enumerate se refera la cele interne
intracavitare?
a) [ ] Hemoragia din ulcerul gastric
b) [x] Hemoragia in cavitatea pleurala
c) [ ] Hemoragia uterina
d) [x] Hemoragia intraarticulara
e) [x] Tamponada cordului
---
95. CM. Indicati cauzele posibile ale hemoragiei.
a) [x] Trauma
b) [x] Distrugerea peretelui vascular in cazul unui proces purulent
c) [x] Dereglarea permeabilitatii peretelui vascular
d) [ ] Infarctul miocardic
e) [ ] Gangrena anaeroba clostridiana
---
96. СM. Indicati consecintele hemoragiei.
a) [ ] Pneumonia de staza
b) [ ] Hemoconcentratia
c) [x] Scaderea volumului de singe circulant
d) [x] Anemia acuta
e) [ ] Hemofilia
---
97. CM. Indicati reactiile organismului in caz de hemoragie, ce se
refera la faza de compensare.
a) [x] Hemodilutia
b) [x] Centralizarea hemodinamicii
c) [ ] Decentralizarea hemodinamicii
d) [x] Hiperventilarea
e) [x] Includerea mecanismului renal de compensare
---
98. CM. Indicati fenomenele patologice, ce se dezvolta in organism in
faza terminala a hemoragiei.
a) [x] Acidoza
b) [ ] Centralizarea hemodinamicii
c) [x] Toxemia
d) [x] Decentralizarea hemodinamicii
e) [ ] Hemodilutia
---
99. CM. Indicati simptomele locale ale hemoragiei gastro-intestinale.
a) [x] Voma cu singe
b) [ ] Epistaxisul
c) [ ] Hemoperitoneumul
d) [ ] Hemoptizia
e) [x] Melena
---
100. CS. Voma cu continut "zat de cafea" este caracteristica pentru:
a) [ ] Ocluzia intestinala
b) [ ] Pancreatita acuta
c) [x] Hemoragia ulceroasa gastro-duodenala
d) [ ] Ruptura splinei
e) [ ] Distructia pulmonara bacteriana
---
101. CM. Indicati semnele generale ale hemoragiei.
a) [x] Tahicardia
b) [ ] Melena
c) [x] Paliditatea
d) [ ] Voma cu singe
e) [x] Hipotonia
---
102. СM. Ce parametri de laborator reflecta severitatea hemoragiei?
a) [x] Eritrocitele singelui
b) [ ] Leucocitele singelui
c) [x] Hemoglobina sangvina
d) [x] Hematocritul
e) [ ] Proteina singelui
---
103. CM. Selectati metodele de hemostaza provizorie.
a) [ ] Ligaturarea vasului in plaga
b) [x] Compresia digitala a vasului
c) [x] Aplicarea garoului
d) [x] Aplicarea pansamentului compresiv
e) [x] Flexia maximala a extremitatii in articulatie
---
104. CS. Ce reprezinta sepsisul?
a) [ ] Prezenta bacteriilor in patul sangvin cu metastaze purulente in
tesuturi si organe
b) [ ] Un fenomen microbian caracterizat prin raspuns inflamator local
la prezenta microorganismelor
c) [ ] Prezenta si multiplicarea activa a bacteriilor in patul sangvin
d) [ ] Prezenta bacteriilor in patul sangvin
e) [x] Un proces infectios caracterizat prin reactie inflamatorie
sistemica
---
105. СS. Ce reprezinta septicemia?
a) [ ] Un proces infectios caracterizat prin reactie inflamatorie
sistemica
b) [ ] Un fenomen microbian caracterizat prin raspuns inflamator local
la prezenta microorganismelor
c) [x] Prezenta si multiplicarea activa a bacteriilor in patul sangvin
d) [ ] Prezenta bacteriilor in patul sangvin
e) [ ] Prezenta bacteriilor in patul sangvin cu metastaze purulente in
tesuturi si organe
---
106. CM. Pentru diagnosticul sindromului de raspuns inflamator
sistemic (SIRS) se utilizeaza urmatoarele criterii:
a) [x] Nivelul leucocitelor in sange
b) [ ] Tensiunea arteriala sistolica
c) [x] Temperatura corpului
d) [x] Frecventa respiratorie
e) [x] Frecventa contractiilor cardiace
---
107. CM. Ce criterii confirma prezenta sindromului de raspuns
inflamator sistemic (SIRS)?
a) [x] Numarul leucocitelor in sange > 12.000/mm3
b) [x] Numarul leucocitelor in sange < 4.000/mm3
c) [ ] Tensiunea arteriala sistolica < 90 mm Hg
d) [ ] Frecventa respiratorie < 14 respiratii/min
e) [x] Frecventa respiratorie > 20 respiratii/min
---
108. CS. Care din rezultatele enumerate ale investigatiilor paraclinice
este decisiv pentru confirmarea sepsisului?
a) [x] Hemocultura pozitiva
b) [ ] Evidentierea leucocitozei cu devierea spre stinga in formula
leucocitara
c) [ ] Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) in sange
d) [ ] Nivelul crescut al proteinei C-reactive
e) [ ] Cantitatea inalta de procalcitonina in serul sangvin
---
109. CS. Cel mai important agent bacterian provocator al gangrenei
gazoase este:
a) [ ] Clostridium hystoliticum
b) [ ] Clostridium oedomatiens
c) [ ] Clostridium tetani
d) [x] Clostridium perfringens
e) [ ] Clostridium septicum
---
110. CM. Indicati plagile cu risc inalt de dezvoltare a infectiei
anaerobe clostridiene a tesuturilor moi (gangrenei gazoase).
a) [x] Cu contaminarea masiva cu sol
b) [x] Cu traumatizarea masiva a muschilor si oaselor
c) [x] Cu canal profund si ingust (prin arma de foc)
d) [x] Cu ischemia tesuturilor cauzata de afectarea vaselor sau plasarea
garoului pe o perioada indelungata de timp
e) [ ] Plagi taiate, inchise ermetic prin aplicarea suturilor primari
---
111. CS. Crepitatia determinata palpator in cazul infectiei anaerobe
clostridiene a tesuturilor moi este cauzata de:
a) [ ] Patrunderea in plaga a aerului din tractul gastrointestinal in cazul
formei postoperatorii a infectiei
b) [ ] Frictiunea fragmentelor osoase in plaga, formate in rezultatul
fracturilor deschise
c) [ ] Producerea cantitatilor mari de exotoxina
d) [x] Formarea gazului in tesuturi
e) [ ] Patrunderea in plaga a aerului din mediul extern prin canalul
plagii
---
112. CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas" in
cazul infectiei anaerobe clostridiene a tesuturilor moi (gangrenei
gazoase) a extremitatii?
a) [ ] Simplificarea exciziei tesuturilor necrotizate si vizual devitalizate
b) [ ] Sporirea vindecarii plagii
c) [x] Diminuarea compresiei si a ischemiei tisulare
d) [x] Ameliorarea accesului aerului spre canalul plagii
e) [ ] Prevenirea multiplicarii sporilor clostridieni
---
113. CM. Indicati metodele utile pentru diagnosticul infectiei
anaerobe neclostridiene a tesuturilor moi.
a) [x] Colectarea si incubarea microorganismelor in conditii anaerobe
b) [x] Microscopia tesutului sau exudatului infectat
c) [ ] Analiza biochimica pentru determinarea nivelului citokinelor in
sange
d) [ ] Depistarea toxinelor in tesuturile infectate prin intermediul
reactiei imunoenzimatice (ELISA)
e) [x] Cromatografia gazo-lichidiana a tesutului sau exudatului
---
114. CM. Ce caracterizeaza corect tetanosul?
a) [x] Desi tetanosul este rar, boala deja dezvoltata nu poate fi
lichidata
b) [ ] Reprezinta o infectie cauzata de microorganizme anaerobe cu
afectarea preponderenta a tesuturilor celulo-adipos si conjunctiv
c) [x] Tetanosul nou-nascutilor este responsabil pentru circa 50% din
decesurile conditionate de tetanos in tarile in curs de dezvoltare
d) [x] Boala nu se transmite de la o persoana la alta
e) [x] Rata mortalitatii in tetanosul sever poate fi mai mare de 60%
---
115. CS. Care forma a tetanosului prezinta cel mai mic pericol?
a) [ ] Generalizata
b) [ ] Postinjectionala (dupa vaccinare)
c) [x] Locala
d) [ ] Neonatala
e) [ ] Cefalica
---
116. CM. Indicati masurile utile pentru profilaxia tetanosului.
a) [ ] Administrarea remediilor farmacologice, care micsoreaza
spazmele musculare
b) [x] Administrarea la copii a vaccinului (anatoxina tetanica) in
asociere cu vaccinul contra difteriei si pertussis-ului
c) [x] Revaccinarea la fiece 10 ani
d) [ ] Imunizarea pasiva cu imunoglobulina tetanica umana
e) [ ] Administrarea antibioticelor cu spectru larg de actiune
---
117. CM. Un risc elevat de devoltare a sepsisului se remarca la:
a) [x] Bolnavii cu diabet zaharat
b) [x] Bolnavii cu lupus eritematos sistemic
c) [ ] Barbati
d) [ ] Femei
e) [ ] Bolnavii cu ateroscleroza
---
118. CS. Indicati agentul microbian cel mai rar implicat in cauzarea
sepsisului.
a) [ ] Bacteroides fragilis
b) [ ] Escherichia Coli
c) [ ] Klebsiella
d) [x] Candida
e) [ ] Staphylococcus
---
119. CM. Care dintre mecanismele patofiziologice enumerate
contribuie la dezvoltarea ischemiei si formeaza conditii anaerobe in
caz de infectie anaeroba clostridiana a tesuturilor moi (gangrena
gazoasa)?
a) [ ] Raspandirea gazului de-a lungul spatiilor fasciale
b) [x] Cresterea presiunii in spatiile fasciale drept urmare a edemului
c) [x] Dereglarea circuitului sangvin ca urmare a trombozei vaselor
periferice
d) [ ] Tromboza spontana a arterelor magistrale
e) [ ] Multiplicarea rapida a microorganismelor
---
120. CM. Infectia anaeroba neclostridiana se poate manifesta clinic
sub forma de flegmon cu afectarea vasta a urmatoarelor tesuturi:
a) [ ] Pielea (dermatita)
b) [x] Tesutul subcutanat celuloadipos (celulita)
c) [x] Tesutul conjunctiv (fasciita)
d) [x] Muschii (miozita)
e) [ ] Tesutul osos (osteomielita)
---

GASTROLOGIE

ESOFAG SIMPLU

1. Care dintre urmatoarele modificari NU este caracteristica pentru


acalazia cardiei la examenul radiologic baritat al esofagului:
a) [ ] Ingustare conica in regiunea sfincterului esofagian inferior
b) [ ] Dilatare suprastenotica a esofagului
c) [ ] Alungirea esofagului ('S'- forma)
d) [ ] Resturi alimentare in esofag
e) [x] Proba cu nitroglicerina negativa
---
2. Prezenta cancerului esofagian se confirma prin:
a) [ ] Prezenta regurgitatiei
b) [ ] Prezenta disfagiei
c) [ ] Pierderea in greutate
d) [ ] Anemia
e) [x] Rezultatul pozitiv in studiul histologic
---
3. Numiti care tesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:
a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat
b) [ ] Epiteliu columnar
c) [ ] Epiteliu glandular
d) [ ] Tesut conjunctiv lax
e) [ ] Tesut muscular
---
4. Identificati caracteristica care defineste odinofagia:
a) [ ] Miros neplacut din cavitatea bucala
b) [x] Durerea ce insoteste procesul de deglutitie
c) [ ] Dificultate de inghitire alimentelor lichide
d) [ ] Senzatie de arsura in proiectia esofagului
e) [ ] Durerea retrosternala insotita de mers pe scari
---
5. Selectati in care caz NU este necesara endoscopia digestiva
superioara la pacientii cu boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] In prezenta semnelor de alarma
b) [ ] Pacient non-responder la terapia cu inhibitorii pompei de proton
c) [ ] Varsta > 50 ani
d) [ ] In caz cind este prezent riscul pentru esofagul Barrett
e) [x] Durata simptomelor < 10 ani
---
6. Selectati afirmatia pentru care pH-monitoringul esofagian NU este
indicat:
a) [ ] Confirmarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) la pacientii
endoscopic-negativi
b) [ ] BRGE cu simptome atipice si extraesofagiene
c) [ ] Selectia pacientilor pentru chirurgia anti-reflux
d) [ ] Tratamentul anti-reflux esuat
e) [x] Confirmarea BRGE la pacientii endoscopic-pozitivi
---
7. Indicati medicamentul indicat pentru tratamentul bolii de reflux
gastroesofagian:
a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori
b) [x] Antisecretorii: IPP
c) [ ] Colinolitice
d) [ ] Diuretice
e) [ ] Beta- adrenoblocante
---
8. Marcati afirmatia corecta despre eliminarea globala de rutina a
alimentelor care pot cauza refluxul in cazul BRGE:
a) [x] Nu se recomanda in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
(BRGE)
b) [ ] Se recomanda in tratamentul BRGE
c) [ ] Se recomanda concomitent cu administrarea inhibitorilor pompei
de proton (IPP)
d) [ ] Se recomanda concomitent cu administrarea H2-blocantilor
e) [ ] Se recomanda numai in BRGE asociata cu gastrita
---
9. Pentru care patologie NU este caracteristica odinofagia?
a) [x] Boala de refluxgastroesofagian
b) [ ] Esofagita herpetica
c) [ ] Esofagita medicamentoasa
d) [ ] Cancer esofageal
e) [ ] Esofagita caustica
---
10. Precizati pentru ce patologie este caracteristica disfagia mai
pronuntata la alimentele lichide decat la solide:
a) [x] Acalazia cardiei
b) [ ] Adenocarcinom esofagian
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Diverticuli esofagieni
e) [ ] Esofagul Barrett
---
11. In care portiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate
anastomozele porto-cavale esofagiene?
a) [ ] In portiunea proximala a esofagului
b) [ ] In treimea medie a esofagului
c) [x] In portiunea distala a esofagului
d) [ ] Pe tot traiectul esofagului
e) [ ] La nivelul treimii superioare si medii a esofagului
---
12. Numiti maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
a) [ ] Cancerul gastric
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronica tip A
e) [ ] Gastrita cronica cauzata de Helicobacter pylori
---
13. Identificati in ce patologie este prezenta metaplazia gastrica sau
intestinala a mucoasei esofagiene:
a) [ ] Ulcerul esofagian
b) [ ] Stenoza esofagiana
c) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Esofagita eroziva
e) [ ] Esofagita candidozica
---
14. Identificati factorul de agresiune implicat in etiopatogeneza bolii
ulceroase:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [ ] Formarea mucusului
c) [ ] Secretia de bicarbonati
d) [ ] Prostaglandinele
e) [ ] Oxidul nitric
---
15. Identificati pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian in 24
ore are valoare diagnostica:
a) [ ] Hernia gastrica paraesofagiena
b) [ ] Esofagul Barrett
c) [ ] Spasmul esofagian difuz
d) [ ] Acalazia cardiei
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
---
16. Identificati testul recomandat pentru confirmarea eradicarii
Helicobacter Pylori:
a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A
c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
d) [ ] Cercetarea histologica a bioptatelor
e) [x] Testul antigen Helicobacter Pylori din materii fecale cu anticorpi
monoclonali
---
17. Selectati care dintre urmatoarele optiuni confirma prezenta
cancerului esofagian:
a) [ ] Prezenta regurgitatiei
b) [ ] Prezenta disfagiei
c) [ ] Pierderea in greutate
d) [ ] Anemia
e) [x] Rezultatul pozitiv in studiul histologic
---
18. Numiti preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta
rezistenta:
a) [x] Claritromicina
b) [ ] Omeprazol
c) [ ] De-nol
d) [ ] Tetraciclina
e) [ ] Sucralfat
---
19. Numiti durata terapiei quadruple nonbismut in tratamentul de
eradicare a infectiei Helicobacter pylori:
a) [x] 10 zile
b) [ ] 7 zile
c) [ ] 3 saptamani
d) [ ] 4 saptamani
e) [ ] 8 saptamani
---
20. Selectati metoda care NU se recomanda in tratamentul esofagitei
cu refulat alcalin biliar:
a) [ ] Masuri generale antireflux
b) [ ] Colestiramina
c) [ ] Hidroxidul de aluminiu
d) [ ] Sucralfat
e) [x] Preparate antisecretorii
---
21. Care este cea mai sensibila metoda de diagnostic al esofagitei
herpetice?
a) [ ] Radiografia baritata a esofagului
b) [ ] Endoscopia digestiva superioara
c) [ ] Examen citologic
d) [ ] Cultura pentru Herpes Simplex Virus
e) [x] Test PCR pentru Herpes Simplex Virus
---
22. Numiti maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:
a) [ ] Ulcerul gastric
b) [x] Acalazia cardiei
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronica tip A
e) [ ] Gastrita cronica cauzata de Helicobacter pylori
---
23. Selectati medicamentul utilizat in tratamentul acalaziei cardiei:
a) [ ] Rabeprazol
b) [x] Nifedipina
c) [ ] De-Nol
d) [ ] Metronidazol
e) [ ] Domperidon
---
24. Specificati simptomul cel mai caracteristic care indica
malignizarea in esofagita cronica:
a) [x] Disfagie
b) [ ] Pirozis
c) [ ] Sughit
d) [ ] Arsuri la stomac
e) [ ] Salivatie
---
25. Care medicament este contraindicat pentru tratamentul acalaziei
cardiei?
a) [ ] Nitroglicerina
b) [x] Motilium
c) [ ] Drotaverina
d) [ ] Sedative
e) [ ] Nifedipina
---
26. Selectati patologia pentru care este caracteristic absenta
peristaltismului in esofagul distal cu motilitate normala in partea
proximala?
a) [ ] Acalazia esofagului
b) [x] Sclerodermie
c) [ ] Spasm esofagian difuz
d) [ ] Esofagita
e) [ ] Esofagul Barrett
---
27. Numiti boala caracterizata prin hipertonusul sfincterului
esofagian inferior:
a) [ ] Sclerodermia
b) [x] Acalazia
c) [ ] Esofagita de reflux
d) [ ] Hernie hiatala
e) [ ] Esofagul Barrett
---
GASTRITA SIMPLU

28. Numiti sinonimul notiunii gastrita cronica tip „B":


a) [ ] Gastrita rigida
b) [ ] Gastrita granulomatoasa
c) [ ] Gastrita autoimuna
d) [x] Gastrita indusa de Helicobacter pylori
e) [ ] Gastrita hipertrofica
---
29. Numiti ce fel de gastrita cronica reprezinta Boala Menetrier:
a) [x] Hipertrofica gigantica
b) [ ] Autoimuna
c) [ ] Granulomatoasa
d) [ ] Polipoasa
e) [ ] Indusa de Helicobacter pylori
---
30. Identificati care este factorul etiologic principal al gastritelor
cronice hiperacidice la tineri:
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
b) [x] Infectia Helicobacter pylori
c) [ ] Alcoolul
d) [ ] Acidul acetilsalicilic
e) [ ] Fumatul
---
31. Identificati care este cea mai raspandita cauza a gastritelor
cronice medicamentoase:
a) [ ] Colereticele
b) [ ] Prochineticele
c) [ ] Steroizii anabolici
d) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
e) [ ] Glicozidele
---
32. Numiti durata terapiei quadruple cu bismut in tratamentul de
eradicare a infectiei Helicobacter pylori:
a) [x] 10 zile
b) [ ] 14 zile
c) [ ] 3 saptamani
d) [ ] 4 saptamani
e) [ ] 8 saptamani
---
33. Identificati factorul care nu poseda agresivitate contra celulelor
mucoasei gastrice:
a) [x] Prostaglandina E
b) [ ] Acizii biliari
c) [ ] Pepsina
d) [ ] Acidul clorhidric
e) [ ] Fosfolipaza
---
34. Identificati celulele secretoare de factor intrinsec:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D
---
35. Numiti localizarea cea mai frecventa a tumorilor asociate
sindromului Zollinger - Ellison:
a) [ ] Stomac
b) [x] Peretele duodenal sau multifocal
c) [ ] Ganglionii limfatici
d) [ ] Splina
e) [ ] Colon
---
36. Selectati patologia in care eradicarea infectiei Helicobacter pylori
NU este efectiva:
a) [ ] Ulcer duodenal
b) [ ] Ulcer gastric
c) [ ] Gastrita cronica tip B
d) [ ] MALT limfom (limfom gastric cu B-celule)
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
---
37. Identificati factorul de aparare a mucoasei gastrice:
a) [ ] Acidul clorhidric
b) [ ] Pepsina
c) [ ] Dereglari de motilitate gastrica
d) [ ] Acizii biliari
e) [x] Prostaglandinele
---
38. Selectati standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
a) [ ] Examenul clinic
b) [ ] Examenul radiologic
c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
d) [ ] Examenul biochimic
e) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric
---
39. Identificati cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a) [x] Durerea
b) [ ] Greata
c) [ ] Voma
d) [ ] Constipatia
e) [ ] Diareea
---
40. Identificati medicamentul care formeaza pelicula de protectie pe
suprafata ulcerului:
a) [ ] Rabeprazolul
b) [ ] Cimetidina
c) [x] De-nolul
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Omeprazolul
---
41. Numiti ce include alimentatia recomandata pacientilor cu
Dumping-sindrom:
a) [ ] Dieta cu glucide usor asimilate
b) [ ] Alimentatie lichida
c) [x] Dieta solida si semisolida, bogata in proteine
d) [ ] Dieta lacto-vegetala
e) [ ] Dieta imbogatita cu fibre vegetale
---
42. Identificati celulele secretoare de gastrina:
a) [ ] Enterocromafine
b) [x] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Mucoide
---
43. Numiti formatiunile care au un potential de malignizare inalt:
a) [x] Polipii adenomatosi
b) [ ] Polipii hiperplazici
c) [ ] Hamartomul
d) [ ] Leiomiomul
e) [ ] Fibromul
---
44. Selectati examenul de baza in stabilirea diagnosticului de gastrita
cronica:
a) [ ] Examenul biochimic
b) [ ] Examenul clinic
c) [x] Examenul morfologic
d) [ ] Examenul radiologic
e) [ ] Examenul immunologic
---
45. Precizati caracteristicile morfopatologice pentru ulcerul gastric:
a) [x] Pierdere localizata de substanta ce afecteaza submucoasa si
musculara propria sau care penetreaza intregul perete gastric
b) [ ] Pierdere localizata de substanta, care afecteaza epiteliul si stratul
superficial al criptelor, dar nu le depaseste
c) [ ] Pierdere localizata de substanta cu respectarea muscularis
mucosae
d) [ ] Pierdere localizata de substanta, care afecteaza muscularis
mucosae si submucoasa, dar nu le depaseste
e) [ ] Peretele gastric este integru
---
46. Identificati cea mai tipica descriere a sindromului dolor din
ulcerul duodenal:
a) [x] Durere epigastrica „pe foame", dureri nocturne
b) [ ] Durere pseudo-anginoasa
c) [ ] Durere epigastrica postprandiala
d) [ ] Durere in etajului abdominal superior dispusa "in centura"
e) [ ] Durere permanenta in epigastru
---
47. Indicati medicamentul la care nu este raportata rezistenta
Helicobacter pylori:
a) [ ] Metronidazol
b) [x] Tetraciclina
c) [ ] Claritromicina
d) [ ] Tinidazol
e) [ ] Levofloxacina
---
48. Numiti termenul cand este necesara verificarea endoscopica a
cicatrizarii ulcerului gastric:
a) [ ] La trei luni
b) [ ] Dupa un an
c) [ ] La sase luni
d) [ ] Dupa opt saptamani
e) [x] La sase saptamani
---
49. Selectati calea de transmitere a Helicibacter pylori:
a) [x] Cale orala-orala sau fecal-orala
b) [ ] Cale parenterala
c) [ ] Transmitere verticala
d) [ ] Calea respiratorie
e) [ ] Prin contact direct
---
50. Care dintre urmatoarele nozologii nu se refera la complicatiile
tratamentului chirurgical al ulcerului peptic?
a) [ ] Sindromul ansei aferente
b) [ ] Sindromul Dumping
c) [ ] Diarea postvagotomica
d) [ ] Maldigestia si malabsorbtia
e) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
---
51. Marcati care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic
necomplicat:
a) [ ] Dureri epigastrice "pe foame"
b) [ ] Dureri nocturne
c) [ ] Efectul terapeutic al antiacidelor
d) [ ] Gastrita cronica antrala asociata cu Helicobacter Pilory
e) [x] Vome cu alimente folosite cu o zi inainte
---
52. Identificati pentru care patologie este caracteristica prezenta
eroziunilor in antrumul gastric:
a) [ ] Gastrita acuta
b) [ ] Gastrita autoimuna
c) [ ] Gastrita granulomatoasa
d) [ ] Boala Menetrier
e) [x] Infectia cu Helicobacter pylori
---
53. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului
Zollinger-Ellison?
a) [ ] Secretia gastrica bazala
b) [ ] Secretia acida maxima
c) [x] Nivelul gastrinei in sange
d) [ ] Endoscopia digestiva superioara
e) [ ] Biopsia mucoasei gastrice
---
54. Identificati factorii ce stimuleaza secretia gastric acida:
a) [x] Gastrina
b) [ ] Secretina
c) [ ] Colecistochinina
d) [ ] Somatostatina
e) [ ] Serotonina
---
55. Selectati cel mai tipic simptom clinic in stenoza pilorica:
a) [ ] Voma cu bila
b) [ ] Garguement gastric
c) [x] Voma cu alimente consumate cu o zi inainte
d) [ ] Meteorism
e) [ ] Diaree
---
INTESTIN SIMPLU

56. Indicati sinonimul celiachiei:


a) [x] Enteropatia glutenica
b) [ ] Spru tropicala
c) [ ] Enteropatia secundara
d) [ ] Boala Wipple
e) [ ] Enterita eozinofilica
---
57. Selectati durata tratamentului cu dieta aglutenica in caz de
celiachie:
a) [ ] Pana la ameliorarea clinica
b) [ ] Pana la normalizarea functiei intestinului
c) [x] Toata viata
d) [ ] Pana la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
e) [ ] Pana la normalizarea concentratiei proteinelor
---
58. Marcati manifestare clinica a diareei secretorie:
a) [ ] Materiile fecale cu mucus si puroi
b) [x] Diaree cu polifecalie
c) [ ] Diaree „falsa"
d) [ ] Alternarea constipatiilor si diareelor
e) [ ] Rectoragii
---
59. Selectati medicamentul recomandat pentru incetinirea functiei
de propulsare a intestinului:
a) [ ] Domperidon
b) [ ] Metoclopramid
c) [x] Loperamid
d) [ ] Trimebutina
e) [ ] Gluconat de Ca
---
60. Selectati optiunea ce caracterizeaza inflamatia in caz de Boala
Crohn:
a) [ ] Inflamatie difuza a colonului
b) [ ] Inflamatie difuza a ileonului
c) [x] Inflamatie segmentara a oricarui segment al tractului
gastrointestinal
d) [ ] Inflamatie difuza a oricarui segment al tractului gastrointestinal
e) [ ] Inflamatie difuza a colonului si ileonului
---
61. Indicati elementul caracteristic pentru colita ulcerativa:
a) [ ] Fistule
b) [ ] Stenoze
c) [x] Ulceratii superficiale
d) [ ] Afte
e) [ ] Fisuri
---
62. Numiti medicamentul recomandat pentru mentinerea remisiunei
in colita ulcerativa:
a) [ ] Prednisolonul
b) [ ] Metilprednisolonul
c) [x] Mesalazina
d) [ ] Metronidazol
e) [ ] Metotrexat
---
63. Selectati medicamentul de electie in giardioza intestinala:
a) [ ] Ampicilina
b) [ ] Ciproflaxacina
c) [ ] Mesalazina
d) [x] Metronidazolul
e) [ ] Tetraciclina
---
64. Selectati cea mai frecventa patologie a intestinului gros:
a) [ ] Diverticuloza intestinului
b) [ ] Colita pseudomembranoasa
c) [ ] Colita ulcerativa
d) [ ] Tumori ale intestinului gros
e) [x] Sindromul intestinului iritabil
---
65. Indicati simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:
a) [ ] Diaree
b) [ ] Dureri si disconfort in abdomen
c) [ ] Eliminarea mucusului la defecatie
d) [x] Hemoragie digestiva inferioara
e) [ ] Constipatii
---
66. Numiti complicatiile sindromului de intestin iritabil:
a) [ ] Hemoragiile intestinale
b) [ ] Malignizarea procesului patologic in intestin
c) [ ] Pseudopolipii intestinului
d) [ ] Stricturile intestinului
e) [x] Complicatii intestinale nu sunt cunoscute
---
67. Selectati semnele endoscopice ale sindromului de intestin iritabil:
a) [ ] Pseudopolipoza
b) [x] Mucoasa intacta
c) [ ] Ulceratii unice
d) [ ] Erozii unice
e) [ ] Diverticule intestinale
---
68. Selectati tipul de diaree pentru care este caracteristica proba
pozitiva cu foame:
a) [x] Osmotica
b) [ ] Secretorie
c) [ ] Inflamatorie
d) [ ] Exudativa
e) [ ] Sangvinolenta
---
69. Numiti ce este caracteristic pentru steatoree:
a) [ ] Fragmente de alimente nedegerate in scaun
b) [ ] Cantitati mari de fibre musculare in scaun
c) [x] Cantitati mari de grasimi in scaun
d) [ ] Scaun acolic
e) [ ] Cantitati mari de amidon in scaun
---
70. Care este efectul dietei cu continut scazut de fibre alimentare?
a) [x] Factor de risc pentru cancerul colorectal
b) [ ] Factor de protectie pentru cancerul gastric
c) [ ] Factor de protectie pentru cancerul colorectal
d) [ ] Nu are nici un efect fata de cancerul colorectal
e) [ ] Nu se cunoaste rolul lor
---
71. Selectati cel mai frecvent simptom in debutul cancerului
colorectal:
a) [ ] Rectoragii masive
b) [x] Rectoragii oculte
c) [ ] Ocluzie intestinala
d) [ ] Fisuri
e) [ ] Proctalgii
---
72. Numiti masura terapeutica de baza in diareea acuta:
a) [ ] Respectarea dietei 0
b) [x] Rehidratarea adecvata
c) [ ] Administrarea medicamentelor antidiareice
d) [ ] Tratament antibacterian
e) [ ] Tratament antiparazitar
---
73. Selectati cel mai frecvent simptom in colita ulcerativa:
a) [ ] Rectoragie masiva
b) [ ] Rectoragie oculta
c) [x] Diaree sangvinolenta
d) [ ] Durere abdominala
e) [ ] Proctalgii
---
74. Numiti medicamentul antibacterian de electie in diareea acuta:
a) [ ] Amoxicilina
b) [ ] Levomicitina
c) [x] Rifaximina
d) [ ] Rifampicina
e) [ ] Ampicilina
---
75. Indicati markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice:
a) [ ] Anticorpi antimitoсondriali
b) [x] Anticorpi antiendomiziali
c) [ ] Anticorpi antinucleari
d) [ ] Anticorpi antimicrosomali
e) [ ] Anticorpi anti-ADN
---
76. Numiti simptomul clinic cel mai frecvent in sindrom de
malabsorbtie:
a) [ ] Durere abdominala
b) [x] Deficit ponderal
c) [ ] Stomatita aftoasa
d) [ ] Diaree
e) [ ] Constipatie
---
77. Notati cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de
malabsorbtie?
a) [x] Testul cu D-xiloza
b) [ ] Testul de toleranta la lactoza
c) [ ] Examin baritat al tractului gastro-intestinal
d) [ ] Determinarea elastazei pancreatice in materiile fecale
e) [ ] Examinarea secretiei gastrice
---
78. Selectati semnul principal al colitei ulceative:
a) [ ] Aspect " pietre de pavaj"
b) [ ] Granulom la biopsie
c) [x] Inflamatie continua a colonului
d) [ ] Inflamatie discontinua a colonului
e) [ ] Inflamatie transmurala
---
79. Care patologie mai frecvent si mai rapid se complica cu ocluzie
intestinala?
a) [ ] Colita ulcerativa
b) [ ] Colita pseudomembranoasa
c) [ ] Colita ischemica
d) [x] Boala Crohn
e) [ ] Colita limfocitara
---
80. Marcati patologia pentru care "formatiunea abdominala
intestinala" palpabila reprezinta un semn clinic:
a) [ ] Boala Whipple
b) [x] Boala Crohn
c) [ ] Colita cronica din dizenterie
d) [ ] Boala celiaca
e) [ ] Colita ulcerativa
---
81. Precizati agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:
a) [x] Clostridium dificille
b) [ ] Flora cocica nespecifica
c) [ ] Streptococul hemolitic
d) [ ] Esherihia coli
e) [ ] Cauza bolii este necunoscuta
---
82. Care patologie evolueaza cu triada de simptome: hipersecretie
gastrica persistenta, ulceratii recidivante ale tractului gastrointestinal,
diaree?
a) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
b) [ ] Ulcerul peptic gastric
c) [ ] Colita ulcerativa
d) [ ] Ulcer cronic postbulbar
e) [ ] Pancreatita cronica
---
83. Marcati tipul de alimente ce agraveaza diareea in enteropatiai
glutenica:
a) [ ] Carne
b) [ ] Legume si fructe crude
c) [x] Pesmeti din piine alba
d) [ ] Orez
e) [ ] Porumb
---
84. Marcati locul principal de absorbtie a vitaminei B12:
a) [ ] Stomac
b) [ ] Duoden
c) [ ] Jejun proximal
d) [ ] Ileonul proximal
e) [x] Ileonul distal
---
85. Selectati o afectiune caracterizata prin prezenta diareei si
absenta sindromului de malabsorbtie:
a) [x] Sindromul intestinului iritabil
b) [ ] Aclorhidrie
c) [ ] Isterie
d) [ ] Colita granulomatoasa
e) [ ] Enteropatia glutenica
---
86. Selectati semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de
duodenita cronica:
a) [ ] Dureri epigastrice care apar dupa 2-3 ore dupa masa
b) [ ] Dispepsie
c) [x] Tulburari asteno-vegetative
d) [ ] Iradierea durerii in hipocondriul dreapt/stang
e) [ ] Exacerbare sezoniera
---
HEPATITA SIMPLU

87. Marcati investigatia de prima linie folosita in evaluarea


pacientiilor cu icter:
a) [x] Ecografia abdominala
b) [ ] Tomografia computerizata
c) [ ] Colangiopancreatografia endoscopica retrograda
d) [ ] Examen radiologic abdominal
e) [ ] Colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica
---
88. Identificati care tip de imunoglobuline serice este elevat in boala
alcoolica a ficatului:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---
89. Identificati celulele hepatice care functioneaza ca macrofage:
a) [ ] Celulele Ito
b) [ ] Celulele Pit
c) [x] Celulele Kupffer
d) [ ] Plasmocitele
e) [ ] Macrocitele
---
90. Care este cauza aparitiei stelutelor vasculare?
a) [ ] Hipoestrogenemie
b) [ ] Hiperglucagonemie
c) [x] Hiperestrogenemie
d) [ ] Hiperaldosteronemie
e) [ ] Hiperinsulinemia
---
91. Identificati semnul caracteristic pentru afectarea hepatica:
a) [ ] Afte bucale
b) [ ] Gingivita necrozanta
c) [ ] Edeme labiale
d) [ ] Acrocianoza
e) [x] Stelute vasculare
---
92. Indicati ce poate sugera hiperecogenitatea hepatica difuza la
examenul ecografic:
a) [ ] Hemangiom hepatic
b) [ ] Metastaze hepatice
c) [x] Steatoza hepatica
d) [ ] Cancer hepatic
e) [ ] Chisturi hepatice
---
93. Identificati markerul sindromului de citoliza hepatica:
a) [ ] Scaderea albuminei serice
b) [x] Cresterea ALT
c) [ ] Scaderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [ ] Cresterea fosfatazei alcaline
---
94. Precizati pentru care maladie este caracteristic nivelul de
gamaglutamiltranspeptidaza majorat:
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+
b) [ ] Pancreatita cronica
c) [x] Hepatopatie alcoolica
d) [ ] Colecistita cronica
e) [ ] Gastrita autoimuna
---
95. Indicati semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolica:
a) [ ] Scaderea nivelului de gamaglutamiltransferaza
b) [ ] Scaderea nivelului de aspartataminotransferaza
c) [x] Cresterea nivelului de IgA serica
d) [ ] Cresterea nivelului de IgG serica
e) [ ] Cresterea nivelului de IgM serica
---
96. Indicati semnul cert de prezenta in organism a virusului hepatic
B:
a) [x] AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b) [ ] Prezenta icterului mai mult de 2 saptamani
c) [ ] Transaminazele crescute
d) [ ] Ac anti-HBc pozitiv
e) [ ] Ac anti-HBs pozitiv
---
97. Indicati markerul infectiei cu virusul hepatic B, nedetectabil in
sange:
a) [x] HBcorAg
b) [ ] HBsAg
c) [ ] Anti-HBcor
d) [ ] HBeAg
e) [ ] Anti-HBe
---
98. Selectati cea mai informativa metoda de diagnostic pentru
hepatita autoimuna:
a) [x] Biopsia hepatica
b) [ ] Colangiopancreatografia retrograda
c) [ ] Rezonanta magnetica nucleara
d) [ ] Tomografia computerizata
e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale
---
99. Identificati in care caz este indicata terapia antivirala in caz de
hepatita cronica virala B:
a) [ ] In faza de toleranta imunitara
b) [ ] In faza de control imunologic
c) [x] In faza de reactivare imuna
d) [ ] In faza de purtator inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infectiei
---
100. Identificati semnul care stabileste defenitiv gradul activitatii
necroinflamatorii a hepatitelor cronice:
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
b) [ ] Markeri autoimuni prezenti
c) [x] Aspectul histologic
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerata
e) [ ] Hipergamaglobulinemie
---
101. Indicati nivelul minim pe care trebuie sa-l depaseasca bilirubina
pentru a determina icterul tegumentar:
a) [ ] > 10 mcmol/l
b) [ ] > 20 mcmol/l
c) [x] > 40 mcmol/l
d) [ ] > 60 mcmol/l
e) [ ] > 80 mcmol/l
---
102. Marcati durata minima de evolutie a hepatitei necesara pentru
stabilirea hepatitei cronice:
a) [ ] 3 luni
b) [ ] 5 luni
c) [ ] 9 luni
d) [x] 6 luni
e) [ ] 12 luni
---
103. Selectati afirmatia corecta despre hepatita cronica B cu AgHBe
negativ:
a) [x] Infectie cronica HBV cu replicarea activa a virusului, ADN VHB
detectabil, dar fara AgHBe
b) [ ] Infectie HBV cronica in faza nonreplicativa, fara HBeAg si ADN
VHB negativ
c) [ ] Hepatita cronica B cu un nivel ridicat de ADN VHB si prezenta de
AgHBe si fara anticorpi anti- HBeAg
d) [ ] Infectie HBV cronica cu AgHBs, anti-HBcor IgG, anti-HBeAg
pozitivi si ADN VHB negativ
e) [ ] Infectie HBV cronica in faza nonreplicativa, fara HBsAg
---
104. Identificati afirmatia adevarata despre infectia cu virusul
hepatic Delta (VHD):
a) [ ] Viremia este asociata direct cu stadiul bolii hepatice
b) [ ] Presupune coninfectie cu VHC
c) [ ] Virusul hepatitic Delta este un virus ADN
d) [ ] Suprainfectia cu VHD la o persoana cu infectie cronica cu VHB are
prognostic bun
e) [x] Virusul hepatitic Delta este un virus defectiv
---
105. Identificati afectiunea pentru care are valoare diagnostica
cresterea nivelului de γ-globuline si de IgG serica ≥ 1,5 x limita
superioara a valorilor normale:
a) [ ] Boala Wilson
b) [ ] Steatohepatita etanolica
c) [ ] Hepatita acuta virala B
d) [ ] Hepatita medicamentoasa
e) [x] Hepatita autoimuna
---
106. Identificati afectiunea pentru care are valoare diagnostica
cresterea nivelului de IgM:
a) [ ] Hemocromatoza ereditara
b) [ ] Steatohepatita alcoolica
c) [ ] Carcinomul hepatocelular
d) [ ] Hepatita autoimuna
e) [x] Ciroza biliara primara
---
107. Identificati afectiunea pentru care este caracteristica cresterea
nivelului de IgM peste limita superioara a valorilor normale:
a) [ ] Hemocromatoza ereditara
b) [ ] Steatohepatita alcoolica
c) [ ] Carcinomul hepatocelular
d) [ ] Hepatita autoimuna
e) [x] Ciroza biliara primara
---
108. Identificati afectiunea pentru care are valoare diagnostica
cresterea nivelului de IgA:
a) [x] Steatohepatata alcoolica
b) [ ] Boala Wilson
c) [ ] Steatohepatita nonalcoolica
d) [ ] Hepatita autoimuna
e) [ ] Ciroza biliara primara
---
109. Selectati forma de hepatita care NU este inclusa in clasificarea
etiologica a hepatitelor cronice, Los Angeles, 1994:
a) [ ] Hepatitele virale
b) [ ] Hepatita medicamentoasa
c) [x] Hepatita alcoolica
d) [ ] Hepatita criptogena
e) [ ] Hepatita autoimuna
---
110. Identificati schimbarile histopatologice care favorizeaza
extinderea fibrozei in steatohepatita non-alcoolica:
a) [ ] Canitati importante de cupru in hepatocite
b) [x] Prezenta necrozei si a infiltratului inflamator
c) [ ] Leziunea ducturilor biliare interlobulare si septale
d) [ ] Prezenta corpilor hialini Mallory
e) [ ] Balonizarea hepatocitelor
---
111. Marcati markerul de laborator "de referinta" in hepatita
alcoolica:
a) [ ] Transaminazele
b) [ ] Fosfataza alcalina
c) [ ] Aldolaza
d) [x] Transferina carbohidrat deficienta
e) [ ] Bilirubina
---
112. Notati factorul care NU se asociaza cu progresarea hepatitei
cronice B spre ciroza/cancer hepatic:
a) [ ] Sexual masculin a pacientului
b) [ ] Virus HBV mutant (HBe-negativ)
c) [ ] Abuzul de alcool
d) [ ] Durata bolii
e) [x] Lipsa fibrozei
---
113. Selectati patologia pentru care este caracteristica hepato- si
splenomagalia in asociere cu pigmentare brun-verzui pe cornee si
tulburarile neurologice:
a) [x] Boala Wilson
b) [ ] Hemocromatoza primara
c) [ ] Hepatita cronica virala cu manifestari extrahepatice
d) [ ] Hepatita alcoolica
e) [ ] Hepatita autoimuna
---
114. Marcati cel mai important test pentru diagnosticul de
hemocromatoza primara:
a) [ ] Cresterea nivelului de hemoglobina si fier seric
b) [ ] Cresterea excretiei fierului cu urina
c) [x] Saturarea transferinei mai mare de 70%
d) [ ] Saturatia transferinei mai mare de 45%
e) [ ] Ceruloplasmina serica scazuta
---
115. Specificati combinatia optima, ce constituie tratamentul de baza
a pacientilor cu hepatita autoimuna:
a) [ ] Corticosteroizi + interferon
b) [ ] Citostatice + interferon
c) [x] Corticosteroizi + citostatice
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Interferon
e) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Desferal
---
116. Marcati tratamentul optim in hemocromatoza primara:
a) [ ] Cresterea aportului de fier in alimentatie
b) [x] Flebotomii
c) [ ] Corticosteroizi
d) [ ] Citostatice
e) [ ] D-penicilamina
---
117. Identificati markerul sindromului colestatic hepatic:
a) [ ] Scaderea albuminei serice
b) [ ] Cresterea ALT
c) [ ] Scaderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [x] Cresterea fosfatazei alcaline
---
118. Identificati care tip de imunoglobuline serice este elevat in
hepatita autoimuna:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [x] Ig G
e) [ ] Ig M
---
119. Selectati criteriul morfologic caracteristic pentru
steatohepatita non-alcoolica:
a) [ ] Nucleele hepatocitelor in forma de "clepsidra"
b) [x] Incarcare lipidica a hepatocitelor in asociere cu necroza si
infiltrat limfohistiocitar
c) [ ] Remanierea arhitectonicii hepatice si patului vascular
d) [ ] Distrofie hialinica si/sau proteica hepatica in asociere cu prezenta
hepatocitelor in sticla mata
e) [ ] Prezenta nodulilor de regenerare
---
CIROZA SIMPLU

120. Identificati patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii


antimitocondriali-M2:
a) [ ] Hepatita acuta A
b) [ ] Ciroza alcoolica
c) [x] Colangita biliara primara
d) [ ] Boala Wilson
e) [ ] Colangita sclerozanta primitiva
---
121. Marcati simptomul care apare precoce in colangita biliara
primara:
a) [ ] Icter
b) [ ] Febra
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri in hipocondrul drept
e) [ ] Ascita
---
122. Indicati patologia hepatica care necesita tratament
imunosupresiv:
a) [x] Hepatita autoimuna
b) [ ] Colangita biliara secundara
c) [ ] Hepatita cronica virala
d) [ ] Adenocarcinom hepatic
e) [ ] Hemocromatoza
---
123. Identificati sindromul care reflecta evolutia hepatitei spre ciroza
hepatica:
a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ
b) [ ] Sindromul de citoliza
c) [ ] Sindromul imuno-inflamator
d) [ ] Sindromul de colestaza
e) [x] Sindromul de hipertensiune portala
---
124. Numiti semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatica:
a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal
b) [ ] Necroza celulara
c) [ ] Distrofie a hepatocitelor
d) [ ] Steatoza hepatica
e) [x] Noduli de regenerare
---
125. Selectati sindromul care indica decompensarea cirozei hepatice:
a) [ ] Dispeptic
b) [ ] Imuno-inflamator
c) [ ] Asteno-vegetativ
d) [x] Insuficienta hepatica celulara
e) [ ] Colestatic
---
126. Indicati cauza mai frecventa de hemoragie digestiva superioara
in caz de ciroza hepatica:
a) [x] Ruptura de varice esofagiene
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss
c) [ ] Ulcer gastric
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux
e) [ ] Gastrita hemoragica
---
127. Indicati pentru ce patologie este caracteristica hipertensiunea
portala la nivel sinusoidal:
a) [x] Ciroza hepatica
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
c) [ ] Boala venoocluziva hepatica
d) [ ] Pericardita constrictiva
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari
---
128. Indicati cauza care determinata hipoalbuminemia din ciroza
hepatica:
a) [ ] Hipocatabolism
b) [x] Insuficienta functiei de sinteza hepatica
c) [ ] Gastroenteropatie exudativa
d) [ ] Sindrom de malabsorbtie
e) [ ] Proteinurie
---
129. Marcati contraindicatia absoluta pentru paracenteza
diagnostica:
a) [ ] Ascita refractara
b) [x] Abdomen acut, care necesita tratament chirurgical urgent
c) [ ] Ascita la debut
d) [ ] Suspectia de peritonita bacteriana spontana
e) [ ] Suspectie la geneza tuberculoasa
---
130. Indicati care din tumorile hepatice maligne este cea mai
frecventa:
a) [ ] Colangiocarcinomul
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [ ] Angiosarcomul
d) [ ] Hepatoblastomul
e) [ ] Carcinosarcomul
---
131. Selectati markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
a) [ ] CEA
b) [ ] CA 19-9
c) [x] alfa-fetoproteina
d) [ ] PSA
e) [ ] CA -125
---
132. Care afirmatie NU este caracterstica pentru sindromul
hepatopulmonar?
a) [ ] Oxigenoterapia este eficienta
b) [x] Prezenta hipertensiunei pulmonare
c) [ ] Scintigrafia pulmonara are importanta diagnostica
d) [ ] Prezenta platipneie
e) [ ] Prezenta sunturilor intrapulmonare
---
133. Identificati cauza cea mai frecventa a cirozelor hepatice:
a) [x] Alcoolul
b) [ ] Denutritia, by-passul
c) [ ] Factorii toxici industriali
d) [ ] Parazitozele
e) [ ] Staza venoasa prelungita
---
134. Indicati care este semnul specific sindromului hipertensiunii
portale in ciroza hepatica:
a) [ ] Gradientul portal presional< 5 mmhg
b) [ ] Angioamele vasculare
c) [x] Varicele esofagiene
d) [ ] Unghiile albe
e) [ ] Epistaxisul
---
135. Marcati simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii
portale din ciroza hepatica:
a) [ ] Angioame stelare
b) [ ] Hipocratism digital
c) [ ] Icterul
d) [ ] Eritroza palmara
e) [x] Splenomegalia
---
136. Marcati metoda de tratament a ascitei:
a) [ ] Vitaminoterapia
b) [ ] Dieta hipoproteica
c) [ ] Dieta hipoglucidica
d) [x] Regim alimentar hiposodat
e) [ ] Perfuzii cu solutie pentoxifilina
---
137. Marcati elementul patogenetic ce contribuie la aparitia
hemoragiilor in ciroza:
a) [x] Hipertensiunea portala
b) [ ] Leucopenia
c) [ ] Prezenta peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
d) [ ] Hipomagneziemia
e) [ ] Scaderea nivelului vasopresinei
---
138. Marcati optiunea ce NU reprezinta un indicator de prognostic
nefavorabil in hepatita alcoolica acuta:
a) [ ] Encefalopatia
b) [ ] Ascita
c) [ ] Icterul sever
d) [x] Varsta
e) [ ] Sindromul hepatorenal
---
139. Marcati elementul paraclinic ce contribuie la aparitia
sindromului hemoragipar in ciroza:
a) [ ] Leucopenia
b) [ ] Prezenta peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) [ ] Hipomagneziemia
d) [ ] Scaderea nivelului vasopresinei
e) [x] Trombocitopenia secundara
---
140. Alegeti contraindicatia de utilizare a corticosteroizilor in boala
alcoolica a ficatului:
a) [ ] Encefalopatia severa
b) [ ] Hepatita alcoolica severa
c) [ ] Hiperbilirubinemia severa
d) [ ] Indicele Maddrey > 32
e) [x] Steatohepatita cronica alcoolica
---
141. Selectati testul biologic care NU este caracteristic pentru
hepatita alcoolica acuta:
a) [ ] Raportul AST/ALT > 2
b) [x] Ig A scazuta
c) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza (GGTP) crescuta
d) [ ] Transferina carbohidrat deficienta crescuta
e) [ ] Hipoalbuminemia
---
142. Care este tratamentul de electie in hepatita alcoolica acuta cu
indice Madrey > 32?
a) [ ] Ademetionina
b) [x] Prednisolonul
c) [ ] Fosfolipidele esentiale
d) [ ] Silimarina
e) [ ] Vitamina E
---
143. Pentru femei, care este cantitatea zilnica de alcool pur
inofensiva pentru ficat?
a) [ ] 50 gr alcool pur/zi
b) [x] 20 gr alcool pur/zi
c) [ ] 40 gr alcool pur/zi
d) [ ] 60 gr alcool pur/zi
e) [ ] 100 gr alcool pur/zi
---
144. Care patologie se asociaza frecvent la ciroza hepatica indusa de
deficitul congenital de α1-antitripsina?
a) [ ] Osteomalacie
b) [ ] Fracturi patologice
c) [ ] Afectarea fertilitatii
d) [x] Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficientei
respiratorie
e) [ ] Encefalopatie progresiva
---
145. Care este optiunea de tratament in insuficienta hepatocelulara
avansata, progresiva de orice etiologie?
a) [ ] Corticoterapie masiva
b) [ ] Terapia temporara de substitutie
c) [ ] Terapia cu corticosteroizi in combinatie cu hepatoprotectori
d) [ ] Interferon
e) [x] Transplantul hepatic
---
146. Specificati combinatia optima, ce constituie tratamentul de baza
al pacientilor cu ciroza biliara primara:
a) [ ] Corticosteroizi + interferon
b) [ ] Citostatice + interferon
c) [ ] Corticosteroizi + citotoxice
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + interferon
e) [x] Acidul ursodeoxicolic + colestiramina
---
147. Identificati care tip de imunoglobuline serice este elevat in
ciroza biliara primitiva:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [x] Ig M
---
148. Care medicament nu se indica in tratamentul cirozei biliare?
a) [ ] Azathioprina
b) [ ] Colestiramina
c) [ ] Vitaminele liposolubile (A, D, E, K)
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic
e) [x] Silimarina
---
PANCREAS SIMPLU

149. Marcati tratamentul optim in boala Wilson:


a) [ ] Corticosteroizi
b) [ ] Citostatice
c) [ ] Interferoni
d) [ ] Desferal
e) [x] D-penicilamina
---
150. Indicati activitatea carei enzime scade cel mai rapid in
continutul duodenal al personelor cu pancreatita cronica:
a) [ ] α-Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
---
151. Identificati inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Insulina
c) [ ] Colecistokinina
d) [ ] Secretina
e) [x] Somatostatina
---
152. Numiti cand este indicat testul cu secretina-pancreozimina in
diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [ ] Prezenta calcificarilor pancreatice
b) [ ] Prezenta steatoreei >7g/24h, care s-a redus la administrarea
terapiei enzimatice de substitutie
c) [x] Lipsa atat a calcificarilor pancreatice, cit si a steatoreei
d) [ ] Prezenta modificarilor canalare pronuntate
e) [ ] Prezenta steatoreei si diabetului
---
153. Indicati patologia pancreatica mai frecvent intalnita:
a) [ ] Pancreatita cronica ereditara
b) [x] Pancreatita cronica recidivanta
c) [ ] Pancreatita cronica indurativa
d) [ ] Chistadenocarcinomul pancreatic
e) [ ] Pancreatita autoimuna
---
154. Indicati cea mai frecventa cauza etiologica a pancreatitei
cronice la adult:
a) [ ] Disfunctia sfincterului Oddi
b) [ ] Hipercalciemia
c) [ ] Factorii nutritionali:alimentatia bogata in grasimi si proteine
d) [x] Consumul excesiv de alcool
e) [ ] Pancreas divisum
---
155. Identificati scaderea activitatii carei enzime pancreatice serice
indica insuficienta exocrina pancreatica avansata:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Lipaza
c) [x] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
---
156. Indicati dupa continutul carei enzime pancreatice se face
dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substitutie:
a) [ ] Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
---
157. Identificati manifestarea clasica a insuficientei exocrine
pancreatice:
a) [ ] Anemia hemolitica
b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Creatorea
d) [ ] Hemoragiile digestive
e) [ ] Durerea abdominala
---
158. Identificati metoda de cercetare utilizata pentru a obiectiviza
stetoreea:
a) [ ] Dozarea azotului din fecale
b) [x] Coloratie cu Sudan III a materiilor fecale
c) [ ] Dozarea lactoferinei in materiile fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice in fecale cu folosirea
anticorpilor monoclonali
e) [ ] Dozarea activitatii chimotripsinei in materii fecale
---
159. Marcati ce afectiune poate sugera aparitia icterului persistent la
un pacient ce sufera de pancreatita cronica:
a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) [ ] Anemie hemolitica
c) [ ] Insuficienta hepato-celulara
d) [ ] Sindrom Gilbert
e) [ ] Stenoza duodenala
---
160. Indicati cel mai informativ test pentru evaluarea functiei
exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul de toleranta la glucoza
b) [ ] Coeficientul amilaza serica / creatinina serica
c) [ ] Studierea activitatii lipazei serice
d) [x] Testul cu secretina - pancreozimina
e) [ ] Cercetarea amilazei in urina
---
161. Numiti cercetarea cea mai sensibila, indicata pentru pentru
detectarea unei forme incipiente de pancreatita cronica:
a) [ ] Ultrasonografia transabdominala
b) [ ] Radiografia abdominala (pe gol)
c) [ ] Scanare prin tomografie computerizata abdominala
d) [ ] Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara
e) [x] Ultrasonografia endoscopica
---
162. Numiti semnul prezenta carui este necesara suplimentar la
anamneza si etiologia tipica pentru a stabili pancreatita cronica certa,
conform Recomandarilor Societatii pancreatologice din Japonia, 2004:
a) [ ] Modificari canalare neinsemnate
b) [ ] Test secretinic modificat
c) [ ] Pseudochisturi recidivante
d) [ ] Modificari ale testului de toleranta la glucoza
e) [x] Calcificare pancreatica
---
163. Identificati forma clinica de pancreatita cronica, in care clinic,
pacientii se prezenta cu icter, dureri abdominale si pierdere in
greutate, dar in ser se depisteaza nivel crescut al IgG4:
a
) [ ] Pancreatita cronica autoimuna tip II
b)
c) [ ] Pancreatita cronica tropicala
[ [ ] Pancreatita cronica alcoolica
d)
x [ ] Pancreatita ereditara
e)
]
---
164. Care este cea mai frecventa cauza de pancreatita cronica la
P
copii?
a [ ] Alcoolismul
a)
n [x] Fibroza chistica
b)
c [ ] Pancreatita ereditara
c)
r [ ] Hipercalcemia
d)
e
e) [ ] Pancreas divisum
---
165. Selectati metoda de referinta in diagnosticul cancerului de
pancreas:
a) [ ] Ecografia abdominala
b) [ ] Tomografia computerizata
c) [ ] Laparoscopie
d) [ ] Radiografia abdominal panoramica
e) [x] Angiografia selectiva
---
166. Notati patologia ce se asociaza cu pancreatita cronica cu
insuficienta exocrina severa:
a) [ ] Sindromul Down
b) [ ] Sindromul Marfan
c) [ ] Amiloidoza primara
d) [x] Fibroza cistica (mucoviscidoza)
e) [ ] Sindromul Felty
---
167. Notati factorul care stimuleaza activitatea enzimelor
pancreatice:
a) [ ] Somatostatina
b) [ ] Glucagon
c) [x] Histamina
d) [ ] Motilinei
e) [ ] Peptida intestinala vasoactiva
---
168. Specificati care este cantitatea de suc pancreatic, produsa
nictemeral:
a) [ ] pana la 0,5 l
b) [ ] 0,5-1,0 l
c) [ ] 1,0-1,5 l
d) [x] 1,5-2,0 l
e) [ ] 2,0-2,5 l
---
169. Care dintre urmatoarele simptome NU este tipic pentru
pancreatita cronica?
a) [ ] Dureri abdominale
b) [ ] Steatoree
c) [ ] Creatoree
d) [x] Diaree apoasa
e) [ ] Diabet zaharat
---
170. Precizati ce NU este recomandat in tratamentul pancreatitei
cronice recidivante:
a) [ ] Regim alimentar crutaor
b) [x] Corticosteroizi
c) [ ] Preparate enzimatice
d) [ ] Analgezice
e) [ ] Sandostatin
---
171. Pentru ce patologie este caracteristica creatoreea?
a) [x] Pancreatita cronica
b) [ ] Boala Crohn
c) [ ] Colita ischemica
d) [ ] Sindromul intestinului iritabil
e) [ ] Dischinezia vezicii biliare
---
172. Indicati valoarea optima a pH-ului la care fermentii pancreatici
mentin activitate inalta:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6
---
173. Indicati pierderea carui procent din parenchimul pancreatic
functional determina manifestari de maldigestie cu malabsorbtie:
a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%
---
174. Identificati nivelul de elastaza-1 specifica pancreatica in fecale
care indica insuficienta exocrina a pancreasului:
a) [ ] < 300 μg/g fecale
b) [x] < 200 μg/g fecale
c) [ ] < 500 μg/g fecale
d) [ ] > 200 μg/g fecale
e) [ ] > 300 μg/g fecale
---
175. Marcati care investigatie nu este informativa pentru
diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [x] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori in fecale
b) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice in fecale
c) [ ] Cercetarea chimotripsinei in fecale
d) [ ] Tomografia computerizata a organelor abdominale
e) [ ] Cercetarea tripsinogenului in serul sangvin
---
176. Marcati sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a
pancreatitei cronice:
a) [ ] Endocrin
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Al insuficientei exocrine a pancreasului
d) [ ] Dispeptic
e) [ ] Alergic
---
177. Identificati pentru ce tip patologic de secretie exocrina a
pancreasului este caracteristica scaderea secretiei de enzime si
bicarbonati la volumul secretor normal:
a) [ ] Hipersecretor
b) [x] Hiposecretor
c) [ ] Obstructiv, bloc superior
d) [ ] Obstructiv, bloc inferior
e) [ ] Ductular
---
178. Identificati tratamentul etiopatogenetic in pancreatita cronica
autoimuna:
a) [ ] Antibioticoterapia
b) [x] Corticoterapia
c) [ ] Terapia cu prochinetice
d) [ ] Terapia cu spasmolitice
e) [ ] Antidepresante
---
179. Indicati peste cat timp de la debutul puseului acut al
pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge valori maximale in
serul sanguin:
a) [ ] La 2 - 4 ore
b) [ ] La 6 - 8 ore
c) [ ] La 8-10 ore
d) [x] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a saptamana
---
180. Indicati peste cat timp de la debutul puseului acut al
pancreatitei cronice nivelul α-amilazei pancreatice atinge valori
maximale in serul sanguin:
a) [x] La 2 ore
b) [ ] La 8 ore
c) [ ] La 10 ore
d) [ ] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a saptamana
---
CAILE BILIARE SIMPLU

181. Indicati medicamentul care se indica in terapia de dizolvare a


calculilor biliari colesterolici:
a) [ ] Drotaverina
b) [ ] Butilscopalamina
c) [ ] Mebeverina
d) [x] Acidul ursodeoxicolic
e) [ ] Ulei de masline
---
182. Marcati standardul de aur in diagnosticul disfunctiei sfincterului
Oddi:
a) [ ] Hepatobilioscintigrafia
b) [ ] FEGDS
c) [x] Manometria sfincterului Oddi
d) [ ] USG
e) [ ] Efectuarea testului cu morfina
---
183. Indicati cea mai frecventa cercetare utilizata pentru
identificarea litiazei biliare:
a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) [ ] Colangiografia endoscopica retrograda
c) [ ] Colecistografia orala
d) [x] Ecografia transabdominala
e) [ ] Tomografia computerizata abdominala
---
184. Indicati autoanticorpii care se intalnesc in 60 - 80% cazuri de
colangita sclerozanta primara:
a) [x] Anticitoplasma a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici si renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
---
185. Identificati patologia in care colangiografia retrograda
endoscopica releva peretii cailor biliare cu aspect neregulat, de
"arbore mort in picioare" sau "sireag de margele":
a) [ ] Ciroza biliara primara
b) [ ] Ciroza hepatica de geneza virala
c) [x] Colangita sclerozanta primara
d) [ ] Carcinomul hepatocelular
e) [ ] Boala alcoolica a ficatului
---
186. Indicati cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:
a) [ ] Dispepsia
b) [ ] Febra
c) [ ] Eructatia
d) [ ] Steatoreea
e) [x] Colica biliara
---
187. Marcati cand NU se recomanda colecistectomia in caz de litiaza
asimptomatica a vezicii biliare:
a) [ ] Corticoterapie de durata
b) [ ] Vezicula de portelan, calcificata
c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm
d) [x] Calculi colesterolici mici
e) [ ] Vezica biliara afunctionala
---
188. Indicati cea mai informativa examinare pentru determinarea
nivelului de obstructie a circulatiei portale:
a) [ ] Pancreatografia retrograda endoscopica
b) [ ] Laparoscopia
c) [ ] Ecografia abdominala
d) [x] Angiografia
e) [ ] Biopsia hepatica
---
189. Identificati cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
a) [ ] Stafilococii
b) [ ] Pneumococii
c) [x] Esherihia coli
d) [ ] Streptococii
e) [ ] Fungii
---
190. Identificati preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari:
a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Himecromonul
c) [ ] Pancreatina
d) [ ] Drotaverina
e) [ ] Mebeverina
---
191. Indicati cercetarea care se considera "standartul de aur" in
diagnosticul disfunctiei sfincterului Oddi:
a) [ ] Sondajul duodenal polifractionat
b) [ ] Ecografia abdominala
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopica retrograda
d) [ ] RMN standard
e) [x] Manometria sfincteruli Oddi
---
192. Marcati care dintre maladiile enumerate se asociaza mai
frecvent cu colangita sclerozanta primara?
a) [ ] Artrita reumatoida
b) [ ] Sindrom postcolecistectomic
c) [ ] Alcoolism
d) [x] Colita ulceroasa
e) [ ] Tuberculoza pulmonara
---
193. Marcati medicatia de electie in tratamentul infectiilor biliare
cronice:
a) [ ] Cefalosporinele
b) [ ] Macrolidele
c) [x] Derivatii 8-oxichinolinici
d) [ ] Penicilinele
e) [ ] Inhibitorii pompei de protoni
---
194. Care medicament NU se recomanda in colica biliara:
a) [ ] Analgina
b) [ ] No-spa
c) [ ] Promedol
d) [x] Morfina
e) [ ] Platifilina
---
195. Care dintre urmatoarele situatii contribuie la formarea
calculilor biliari?
a) [ ] Gastroduodetita cronica
b) [ ] Alergia alimentara
c) [x] Icterul hemolitic
d) [ ] Folosirea in surplus a produselor lactate
e) [ ] Boala de reflux
---
196. Identificati varianta clinica a dispepsiei functionale:
a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice
b) [ ] Cu predominarea gretei
c) [ ] Cu predominarea senzatiei de satietate tardiva
d) [ ] Cu predominarea balonarii
e) [ ] Cu predominarea diareei
---
197. Selectati patologia ce poate contribui la producerea
holepatiilor:
a) [x] Patologia duodenului
b) [ ] Gastrita cronica
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Tonzilita cronica
e) [ ] Colonul iritabil
---
198. Precizati care afirmatie NU este tipica pentru colangita
sclerozanta primara:
a) [x] Prezenta autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMA
b) [ ] Ingrosarea in forma de "margele" / ingustarea ducturilor biliare
atat intrahepatice, cat si extrahepatice
c) [ ] Prezenta sindromului colestatic
d) [ ] Asocierea cu colita ulcerativa
e) [ ] Lipsa calculilor biliari
---
199. Precizati care afirmatie NU este tipica pentru colangita
sclerozanta primara:
a) [ ] Prezenta sindromului colestatic
b) [x] Afecteaza numai ducturile biliare intrahepatice
c) [ ] Asociere cu colita ulcerativa
d) [ ] Prevaleaza la sexul masculin
e) [ ] Prezenta in ser a autoanticorpi p-ANCA
---
200. Care sectiune a tractului gastrointestinal este responsabila de
reabsorbtia bilei?
a) [ ] Duodenul
b) [ ] Jejunul proximal
c) [ ] Jejunul terminal
d) [x] Ileonul distal
e) [ ] Colonul
---
ESOFAG MULTIPLU

201. Marcati metodele de tratament a acalaziei cardiei:


a) [x] Utilizarea toxinei botulinice
b) [x] Blocantele canalelor de calciu
c) [x] Cardiodilatare cu balonas
d) [ ] Acid ursodeoxicolic
e) [ ] Prochinetice
---
202. Selectati caracteristicile acalaziei la manometria esofagiana:
a) [x] Lipsa relaxarii sfincterului esofagian inferior la deglutitie
b) [x] Presiunea crescuta la nivelul sfincterului esofagian inferior la
deglutitie
c) [ ] Presiunea scazuta la nivelul sfincterului esofagian inferior
d) [x] Cresterea presiunii intraesofagiene in repaus alimentar
e) [ ] Metaplazie intestinala
---
203. Selectati maladiile in care poate sa apara disfagia:
a) [x] Sclerodermie sistemica
b) [ ] Insuficienta cardiaca
c) [ ] BRGE necomplicata
d) [x] Acalazia cardiei
e) [x] Cancerul esofagian
---
204. Identificati afirmatiile care definesc acalazia cardiei:
a) [x] Insuficienta de relaxare a sfincterului esofagian inferior in timpul
deglutitiei
b) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) [ ] Mucoasa columnara a esofagului neteda sau cu cicatrice
d) [ ] Insuficienta de contractie a sfincterului esofagian inferior
e) [x] Absenta undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
---
205. Marcati complicatiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Esofagul Barrett
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Hemoragia digestiva superioara
d) [ ] Stenoza pilorica
e) [x] Cancerul esofagian
---
206. Numiti metodele informative pentru stabilirea diagnosticului
pozitiv al bolii de reflux gastroesofagian endoscopic negativa:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiana 24 ore
b) [ ] Endoscopia digestiva superioara
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanta-monitoring esofagiana
e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni
---
207. Marcati medicamentele care provoaca refluxul gastroesofagian:
a) [ ] Domperedonul
b) [x] Isosorbid dinitrat
c) [x] Atropina
d) [x] Theophyllina
e) [ ] Metoclopramidum
---
208. Indicati examinarile informative pentru diagnosticul bolii de
reflux gastroesofagian:
a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestiva superioara
c) [ ] Testul ureazic
d) [x] Impedansometria esofagiana
e) [ ] Examenul ecografic
---
209. Selectati examinarile informative pentru diagnosticul
complicatiilor bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestiva superioara
c) [ ] Test cu D-xyloza
d) [ ] Manometria monitorizata a esofagului
e) [x] Examenul histologic al fragmentelor de mucoasa esofagiana
---
210. Marcati strategiile pentru stabilirea diagnosticului de disfagie
functionala:
a) [ ] Este suficienta prezenta senzatiei de dificultate la deglutitie
b) [x] Este necesar de exclus patologia esofagiana organica
c) [x] Este necesar de exclus acalazia cardiei
d) [x] Este necesar de exlus boala de reflux gasroesofagian
e) [ ] Este necesar de confirmat diagnosticul prin examinarea
histologica
---
211. Indicati factorii care intervin in producerea herniilor transhiatale
prin alunecare:
a) [x] Slabirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-
tuberozitar
b) [x] Largirea hiatusului diafragmatic
c) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Cresterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsie functionala
---
212. Identificati criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de
origine esofagiana fata de durerea din angina pectorala:
a) [ ] Localizarea retrosternala a durerii
b) [x] Incetarea durerii la administrarea antiacidelor
c) [ ] Aparitia durerilor este in legatura cu stresul psihoemotional
d) [x] Micsorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de
proton
e) [ ] Calmarea durerilor dupa administrare de nitroglicerina
---
213. Identificati caracteristicile sindromului dispeptic functional:
a) [x] Disconfort in regiunea epigastrica
b) [ ] Dureri abdominale, care se amelioreaza dupa defecatie
c) [ ] Meteorism
d) [x] Satietate precoce
e) [x] Dureri in epigastru
---
214. Indicati medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acidul ursodeoxicolic
c) [ ] Atropina
d) [x] H2-blocatorii
e) [ ] Prednisolonul
---
215. Identificati semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison:
a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronuntat
d) [ ] Constipatiile
e) [ ] Leucopenia
---
216. Identificati complicatiile posibile ale esofagitelor:
a) [x] Hemoragii digestive superioare
b) [x] Stricturi esofagiene
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [x] Perforatii de esofag
e) [ ] Atrezia esofagului
---
217. Marcati grupele de preparate medicamentoase care se folosesc
in tratamentul acalaziei cardiei:
a) [x] Nitrati
b) [x] Antiseptice
c) [x] Anestetice locale
d) [ ] ß-adrenolitice
e) [ ] α-adrenomimetice
---
218. Selectati afectiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian
difuz:
a) [x] Sclerodermia laterala amitrofica
b) [ ] Calazia
c) [x] Neuropatia diabetica
d) [ ] Angina pectorala
e) [x] Neuropatia etanolica
---
219. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux
stadiul C (dupa Los-Angeles,1998):
a) [x] Leziuni multiple, ce se extind intre pliurile mucoasei
b) [ ] Leziunile implica >75% din circumferinta esofagului
c) [x] Leziunile implica <75% din circumferinta esofagului
d) [ ] Leziuni unice de mucoasa ≤5 mm
e) [ ] Leziuni unice de mucoasa >5 mm, ce nu se extind intre pliurile
mucoasei
---
220. La care pacienti cu boala de reflux gastroesofagian se
recomanda initierea tratamentului cu inhibitorii pompei de proton in
doza matinala fara a efectua endoscopia digestiva prealabila:
a) [x] Tineri
b) [ ] Varstnici
c) [x] Cu simptome tipice de reflux
d) [x] In lipsa simptomelor de alarma
e) [x] Cand nu exista riscul complicatiilor
---
221. Selectati caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux
stadiul D (dupa Los-Angeles,1998):
a) [x] Leziuni multiple, ce se extind intre pliurile mucoasei
b) [ ] Leziuni multiple, ce nu se extind intre pliurile mucoasei
c) [x] Leziunile implica >75% din circumferinta esofagului
d) [ ] Leziunile implica <75% din circumferinta esofagului
e) [ ] Leziunile implica >50% din circumerinta esofagului
---
222. Selectati afirmatiile corecte despre administrarea inhibitorilor
pompei de proton (IPP) in boala de reflux gastroesofagian (BRGE):
a) [x] Efectul clinic pozitiv dupa o cura empirica de 2 saptamani cu IPP
este in favoarea diagnosticului de BRGE
b) [x] Necesita prelungirea supresiei acide pe o perioada de 8-12
saptamani
c) [ ] Nu necesita prelungirea supresiei acide pe o perioada de 8-12
saptamani
d) [x] Dupa 8-12 saptamani in doza matinala poate fi urmat un
tratament de mentinere
e) [x] Poate fi asociata cu H2 -blocanti seara in caz de prezenta a
simptomelor nocturne
---
223. Cand se considera esec la tratamentul cu inhibitorii pompei de
proton (IPP) in boala de reflux gastroesofagian (BRGE):
a) [x] Lipsa raspunsului clinic dupa 2-4 saptamani in caz de simptome
tipice
b) [x] Lipsa raspunsului clinic dupa 3-6 luni in simptome atipice
c) [ ] Lipsa raspunsului clinic dupa 6-8 saptamani in caz de simptome
tipice
d) [ ] Lipsa raspunsului clinic dupa 8-12 luni in simptome atipice
e) [ ] Nici un raspuns
---
224. Marcati optiunile de optimizare a tratamentului in caz de
raspuns insuficient la terapia standart in boala de reflux
gastroesofagian (BRGE):
a) [x] Verificarea administrarii corecte a inhibitorilor pompei de proton
(IPP) (cu 30-60 min inainte de dejun)
b) [x] Dublarea dozei de IPP (suplimentare cu doza de seara) in caz de
persistenta a simptomelor nocturne
c) [ ] Inlocuirea IPP cu H2-histaminolitice
d) [x] Schimbarea preparatului IPP cu preparate de tipul omeprazol
sodium bicarbonat, dexlansoprazol
e) [ ] Prokineticele obligator se ajusteaza la IPP
---
225. Selectati preparatele cu efect antisecretor:
a) [x] Almagel
b) [x] Esomeprazol
c) [x] Famotidina
d) [x] Rabeprazol
e) [ ] Domperidon
---
226. Selectati afirmatiile corecte ce se refera la diagnosticul bolii de
reflux gastroesofagian (BRGE):
a) [ ] Anamneza nu este esentiala in diagnosticul BRGE
b) [ ] Tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de proton (IPP) nu se
utilizeaza ca metoda de diagnostic
c) [x] Diagnosticul este facilitat de raspunsul clinic la cure scurte de IPP
(2 saptamani)
d) [x] Orice test negativ nu exclud BRGE
e) [x] Cea mai informativa metoda de diagnostic este asocierea de
teste (test IPP, pH-monitoring, endoscopie)
---
227. Selectati tulburarile functionale ale esofagului conform
clasificarii Consensus Roma IV, 2016:
a) [x] Pirozisul functional
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [ ] Dispepsia functionala
d) [x] Disfagia functionala
e) [x] Globusul
---
228. Marcati semnele de alarma in boala de reflux gastroesofagian
pentru care FEGS este obligatorie:
a) [x] Disfagia
b) [x] Odinofagia
c) [ ] Pirozisul
d) [ ] Pirozisul nocturn
e) [x] Anemia
---
229. Indicati caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescuta in locul trecerii
esofagului in stomac
b) [ ] Contine fibre musculare striate
c) [x] Contine fibre musculare netede
d) [x] Se supune influentelor neurohormonale
e) [ ] Are presiune stabila
---
230. Marcati care caracteristici se refera la monitorizarea pH-ului
intraesofagian:
a) [x] Prezinta "standardul de aur" in diagnosticul refluxului
gastroesofagian patologic
b) [x] Poate determina corelatia dintre simptome si refluxul
gastroesofagian
c) [ ] La persoanele sanatoase nu inregistreaza nici o secventa de reflux
pe parcursul diurnei
d) [ ] Apreciaza prezenta complicatiilor in boala de reflux
gastroesofagian
e) [ ] Determina eficienta contractiilor peristaltice esofagiene
---
231. Marcati contraindicatiile pentru manometria esofagiana:
a) [x] Esofagite acute destructive
b) [x] Anevrism de aorta
c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Voma necontrolata
e) [ ] Sclerodermie
---
232. Marcati care caracteristicile se refera la diverticulii
faringoesofagieni Zenker:
a) [ ] Diverticuli de tractiune
b) [x] Diverticuli de pulsiune
c) [x] Diverticuli dobanditi
d) [ ] Diverticuli congenitali
e) [x] Situati pe peretele posterior la nivelul jonctiunii faringo-
esofagiene
---
GASTRITA MULTIPLU

233. Identificati criteriile diagnostice pentru gastrita autoimuna:


a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietale
b) [x] Semne endoscopice de gastrita atrofica fundala
c) [x] Anemie pernicioasa
d) [ ] Semne endoscopice de gastrita antrala
e) [ ] Helicobacter pylori prezent
---
234. Marcati care afirmatii se refera la Gastrita cronica de tip „A":
a) [x] Gastrita fundala
b) [ ] Gastrita de reflux biliar
c) [ ] Gastrita asociata cu Helicobacter pylori
d) [x] Gastrita autoimuna
e) [ ] Gastrita limfocitara
---
235. Indicati ce include tratamentul gastritei de reflux biliar:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acid ursodeoxicolic
c) [ ] Atropina
d) [x] H2-blocatori
e) [ ] Prednisolon
---
236. Identificati semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-
Ellison:
a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronuntat, ce se supune greu tratamentului
antiulceros standard
d) [ ] Constipatiile
e) [ ] Leucopenia
---
237. Identificati afectiunile stomacului cu risc crescut de
transformare in cancer:
a) [ ] Gastrita hiperacida
b) [x] Gastrita cronica atrofica cu metaplazie
c) [ ] Gastrita de reflux biliar
d) [x] Boala Menetrier
e) [ ] Gastrita eozinofilica
---
238. Selectati ce medicamente include terapia tripla standard pentru
eradicarea Helicobacter pylori:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Claritromicina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
d) [ ] Levofloxacina
e) [ ] Ciprofloxacina
---
239. Identificati patologiile ce pot determina gastrita
granulomatoasa:
a) [x] Boala Crohn
b) [x] Tuberculoza
c) [x] Sarcoidoza
d) [ ] Infectia cu Helicobacter pylori
e) [x] Sifilisul
---
240. Identificati ce recomandatii include tratamentul gastritei acute
necomplicate:
a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
b) [x] Citoprotectori gastrici
c) [x] Intrerupea contactului cu substante iritante
d) [ ] Punga de gheata pe regiunea epigastrica
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni
---
241. Identificati simptomele care caracterizeaza ulcerul duodenal:
a) [x] Dureri epigastrale nocturne
b) [x] Ameliorarea durerii dupa alimentatie sau dupa administrare de
antiacide
c) [x] Ameliorarea durerii dupa voma
d) [ ] Xerostomie
e) [ ] Diaree
---
242. Selectati indicatiile pentru fibrogastroduodenoscopie:
a) [ ] Suspectie la abdomen acut
b) [x] Suspectie la hemoragie digestiva superioara
c) [x] Suspectie la ulcer gastric/duodenal
d) [ ] Suspectie la gastrita flegmonoasa
e) [x] Suspectie la varice esofagiene
---
243. Selectati complicatiile ulcerelor:
a) [x] Perforatia
b) [x] Stenozarea
c) [x] Malignizarea
d) [ ] Esofagita de reflux
e) [x] Penetratia
---
244. Identificati recomandarile tratamentului chirurgical in caz de
ulcer cronic:
a) [ ] Hemoragia digestiva de orice grad
b) [x] Perforatia
c) [ ] Ulcer postbulbar
d) [x] Stenoza decompensata
e) [ ] Ulcer cronic gastric
---
245. Numiti caracteristicele nisei din ulcerul gastric observate la
radiologia baritata:
a) [x] Proiemina in raport cu continutul stomacului
b) [x] Are forma pediculata
c) [ ] Are forma in menisc sau lacuna
d
) [ ] Este retrasa din contur in raport cu continutul stomacului
e)
---
[246. Identificati manifestarile neoplasmului gastric:
x [ ] Dureri abdominale colicative
a)
] [x] Anorexie selectiva, mai ales pentru carne
b)
c) [x] Varsaturi cu alimente ingerate in urma cu mai mult de 24 ore
d) [ ] Diaree cu polifecalie
e) [x] Dureri in epigastru care nu sunt ameliorate de alimentatie
---
247. Selectati modificarile biologice ce pot aparea in neoplasmul
gastric:
a) [x] Prezenta antigenului carcinoembrionar
b) [x] Scaderea hemoglobinei
c) [x] Cresterea VSH-ului
d) [ ] Leucopenie
e) [ ] Cresterea acidului uric
---
248. Identificati ce medicamente include quadruploterapia cu
preparate de bismut pentru eradicarea Helicobacter pylori:
a) [x] Tetraciclina
b) [x] Omeprazol
c) [x] Preparatele de bismut
d) [ ] Levomicetina
e) [x] Metronidazolul
---
249. Selectati factorii ulcerogeni:
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] Hipersecretia de HCl
c) [ ] Marirea secretiei de bicarbonati
d) [x] Hipersecretia de pepsina
e) [ ] Marirea sintezei de prostaglandine
---
250. Selectati factorii de protectie a mucoasei in patogeneza bolii
ulceroase:
a) [x] Prostaglandinele
b) [ ] Pepsina
c) [x] Bicarbonatii
d) [ ] Gastrina
e) [x] Regenerarea normala a mucoasei
---
251. Marcati semnele caracteristice ulcerului duodenal:
a) [ ] Lipsa poftei de mancare
b) [ ] Durerea difuza
c) [x] Durerea epigastrala localizata
d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
e) [x] Episodicitatea sindromului dolor
---
252. Indicati antiacidele neabsorbabile:
a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
b) [ ] Carbonatul de magneziu
c) [x] Maalox
d) [x] Fosfalugelul
e) [x] Almagelul
---
253. Identificati ce medicamente sunt incluse in schemele de
eradicare a Helicobacter pylori:
a) [ ] Platifilina
b) [x] Pantoprazolul
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Preparatele de bismut
e) [x] Metronidazolul
---
254. Marcati semnele caracteristice pentru dumping-sindrom:
a) [x] Palpitatii postprandiale
b) [ ] Disfagie
c) [x] Astenie fizica pronuntata postprandiala
d) [ ] Necesitatea in alimentatie lichida
e) [ ] Ameliorarea starii in pozitie verticala
---
255. Marcati afectiunile cu risc oncologic majorat:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [x] Gastrita cronica a bontului gastric
c) [ ] Duodenita cronica
d) [ ] Sindromul de ansa aferenta
e) [x] Ulcerul gastric
---
256. Identificati factorii patogenetici in duodenita cronica:
a) [x] Agresiunea acido-peptica
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei
c) [ ] Dispepsia functionala
d) [ ] Reflux gastro-esofagian
e) [x] Staza duodenala
---
257. Identificati factorii etiologici ai duodenitei cronice:
a) [x] Helicobacter pylori
b) [x] Corticosteroizi
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiene
d) [x] Lamblia intestinalis
e) [ ] Clostridium difficile
---
258. Identificati simptomele tipice in duodenita cronica:
a) [x] Durerea de tip ulceros
b) [ ] Colica abdominala
c) [x] Durerea de tip dispeptic
d) [ ] Pierdere ponderala progresiva
e) [x] Dispepsia
---
259. Marcati afectiunile cu care se face diagnosticul diferential al
leziunii din ulcerului gastric:

a) [x] Leziunile exulcerate din tumori benigne


b) [x] Localizarea gastrica a bolii Crohn
c) [x] Cancerul gastric
d) [ ] Colita ulcerativa
e) [ ] Formatiunea protruziva cu baza mare de implantare
---
260. Identificati semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune:
a) [x] Sindrom anemic
b) [x] Fenomene neurologice degenerative
c) [ ] Sindrom de intoxicatie
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Diaree hemoragica
---
261. Mentionati recomandarile de control pentru evaluarea
eradicarii infectiei cu Helicobacter pylori dupa tratamentul de
eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcata, peste 4-6 saptamani dupa
finisarea tratamentului de eradicare
b) [ ] Testul respirator cu uree marcata imediat dupa finisarea
tratamentului de eradicare
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori in
materiile fecale peste 4-6 saptamani dupa finisarea tratamentului de
eradicare
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori in
materiile fecale, imediat dupa finisarea tratamentului de eradicare
e) [ ] Testul serologic
---
262. Marcati influentele antiacidelor, care contin aluminiu:
a) [ ] Induc diaree
b) [x] Induc constipatie
c) [x] Influenteaza absorbtia unor medicamente
d) [x] Fixeaza sarurile biliare si lizolecitina
e) [ ] Au durata lunga de actiune - 8-10 ore
---
263. Marcati particularitatile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Reprezinta cele mai active antisecretorii
b) [x] Inhiba H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimuleaza H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienta maxima, cand celula parietala este stimulata
e) [ ] Au actiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
---
264. Selectati criteriile diagnostic pentru gastrita autoimuna:
a) [x] Anticorpi serici anti celule parietale
b) [x] Gastrita atrofica fundala
c) [x] Anemie Biermer (pernicioasa)
d) [x] Anticorpi anti factor intrinsic
e) [ ] H pylori
---
265. Marcati care sint caracteristicile gastritei cornice tip A:
a) [ ] Hiperaciditatea
b) [x] Hipoaciditatea
c) [x] Anemie B12 dificitara
d) [x] Atrofia pliurilor gastrice
e) [x] Paliditatea mucoasei gastrice
---
266. Indicati medicamentele, la care Helicobacter pylori poate
dezvolta rezistenta:
a) [x] Metronidazolul
b) [ ] Tetraciclina
c) [x] Claritromicina
d) [ ] Bismut subcitrat
e) [x] Levofloxacina
---
267. Acidul lactic determinat in sucul gastric este sugestiv pentru:
a) [ ] Gastrita hipoacida
b) [x] Achilia gastrica
c) [x] Neoplasm al stomacului
d) [ ] Stenoza pilorului
e) [ ] Gastrita cu aciditate nemodificata
---
268. Selecati care sint proprietatile pepsinei:
a) [x] Este digerata sub actiunea HCl
b) [x] Este secretata de mucoasa stomacului si duodenului distal
c) [x] Se activeaza din pepsinogen la Ph >5
d) [x] Participa la scindarea proteinelor
e) [ ] Este transportata in singe legata de antitripsina
---
269. Selectati criteriile ce se refera la gastrita cronica tip B:
a) [x] Cauzata de Helicobacter pylori
b) [ ] Gastrita atrofica fundala
c) [ ] Se asociaza cu anemie Biermer (pernicioasa)
d) [ ] Anticorpi anti factor intrinsic prezenti
e) [x] Gastrita antrala
---
270. Precizati afirmatiile corecte pentru ulcerul cronic gastric (UG) si
ulcerul cronic duodenal (UD):
a) [ ] In orice tip de ulcer este obligatorie biopsia endoscopica pentru a
exclude un cancer
b) [ ] In UD este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizarii
c) [x] In UG este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizarii, cu
biopsie
d) [x] In UD necomplicat prelungirea inhibarii secretiei acide cu
inhibitori de pompa de protoni nu este recomandata dupa tratamentul
Helicobacter pylori
e) [x] In UD complicat si in toate UG, dupa tratamentul de eradicare a
Helicobacter pylori este recomandata prelungirea tratamentului cu
inhibitori de pompa de protoni pana se realizeaza vindecarea
completa
---
271. Selectati optiunile de tratament empiric, de prima linie pentru
eradicarea Helicobacter Pylori in regiuni sau populatii cu rezistenta
ridicata la claritromicina:
a) [ ] Terapia tripla standard
b) [ ] Terapia tripla cu continut de levofloxacina
c) [x] Terapia quadrupla ce contine preparate de bismut
d) [x] Terapia quadrupla non-bismut
e) [x] Terapia secventiala
---
272. Selectati afirmatiile corecte:
a) [x] Eradicarea H pylori este benefica inainte de inceperea
tratamentului cu AINS
b) [x] Eradicarea H pylori este obligatorie inainte de inceperea
tratamentului cu AINS la pacientii cu antecedente de ulcer peptic
c) [x] Numai eradicarea H pylori nu reduce incidenta ulcerului gastric
/ulcerului duodenal la pacientii care primesc deja tratament pe termen
lung cu AINS
d) [ ] Pacientii care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS nu
au nevoie de tratament de eradicare
e) [x] Pacientii care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS au
nevoie de tratament de eradicare
---
273. Alegeti afirmatile corecte pentru durata tratamentului cu IPP in
ulcerul cronic gastric (UG) si ulcerul cronic duodenal (UD):
a) [ ] In UD necomplicat si fara risc prelungirea tratamentului cu IPP
este recomandata dupa terapia de eradicare a Helicobacter pylori
b) [x] In UD complicat prelungirea tratamentului cu IPP este
recomandata dupa terapia de eradicare a Helicobacter pylori
c) [ ] In UG necomplicat prelungirea tratamentului cu IPP nu este
recomandata dupa terapia de eradicare a Helicobacter pylori
d) [x] In UG necomplicat dupa tratamentul de eradicare a Helicobacter
pylori este recomandata prelungirea tratamentului cu IPP pana se
realizeaza vindecarea completa
e) [x] In toate ulcerele gastrice, dupa tratamentul de eradicare a
Helicobacter pylori este recomandata prelungirea tratamentului cu IPP
pana se realizeaza vindecarea completa
---
274. Indicati situatiile clinice cand trebuie continuat tratamentul cu
IPP dupa tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori:
a) [ ] Ulcer cronic duodenal necomplicat, fara risc
b) [x] Ulcer cronic duodenal complicat
c) [x] Ulcer cronic duodenal necomplicat, dar cu risc (aspirina, AINS,
anticoagulante, varsta > 65 ani)
d) [x] Toate ulcerele cronice gastrice
e) [ ] Toate ulcerele cronice duodenale
---
275. Identificati indicatiile pentru determinarea continutului
anticorpilor anti-H pylori clasa Ig G in ser in calitate de test diagnostic
pentru infectia cu Helicobacter pylori:
a) [ ] Confirmarea eradicarii infectiei cu Helicobacter pylori
b) [x] Ulcere cu hemoragie
c) [x] Atrofie gastrica
d) [x] MALT-limfom gastric
e) [ ] Ulcerul duodenal necomplicat
---
276. Selectati teste utile pentru evaluarea eradicarii infectiei cu
Helicobacter pylori dupa tratamentul de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcata cu C13
b) [x] Determinarea antigenului Helicobacter pylori in materiile fecale
cu utilizarea anticorpilor monoclonali
c) [ ] Testul rapid la ureaza
d) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgG prin
metoda ELISA
e) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgM prin
metoda ELISA
---
277. Enumerati factorii citoprotectori ai mucoasei gastroduodenale:
a) [ ] Pepsina
b) [x] Prostaglandinele
c) [x] Vascularizarea adecvata si regenararea epiteliului
d) [x] Oxidul nitric
e) [ ] Gastrina
---
278. Numiti medicamentele care pot determina risc de hemoragie
digestiva superioara la pacientii cu antecedente de ulcer peptic sau de
hemoragie din ulcer peptic:
a) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
b) [x] Coxibi
c) [x] Aspirina
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Misoprostolul
---
279. Numiti afirmatiile corecte referitoare la ulcerul gastric:
a) [x] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) reprezinta un factor
independent de risc
b) [ ] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) nu sunt implicate in
geneza ulcerului gastric
c) [x] Helicobacter pylori reprezinta un factor independent de risc
d) [x] Repetarea gastroscopiei este necesara dupa tratament
e) [ ] Biopsia din ulcerul gastric nu se face
---
280. Indicati medicamentele la care Helicobacter pylori poate
dezvolta rezistenta:
a) [x] Metronidazol
b) [ ] Tetraciclina
c) [x] Claritromicina
d) [ ] Bismul subcitrat
e) [x] Levofloxacina
---
281. Marcati mecanismele durerii in ulcerul peptic duodenal:
a) [x] Factorul acido-peptic
b) [ ] Atrofia gastrica
c) [x] Cresterea presiunii in stomac si duoden
d) [x] Profunzimea ulcerului
e) [ ] Prezenta. infectiei cu Helicobacter pylori
---
282. Identificati mecanismele de actiune a fumatului in ulcerul
gastric/duodenal:
a) [x] Creste secretia de acid clorhidric
b) [x] Scade secretia de mucus gastric
c) [ ] Stimuleaza secretia de prostaglandine
d) [ ] Stimuleaza secretia de bicarbonat
e) [x] Creste secretia de pepsinogen
---
283. Identificati factorii de risc in ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Predispozitia genetica
b) [x] Fumatul
c) [ ] Excesul de grasime in dieta
d) [x] Alcoolul
e) [ ] Excesul de glucide in dieta
---
284. Identificati factorii endogeni de agresiune a mucoasei
gastrice/duodenale:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Mucina
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul
---
285. Identificati factorii endogeni de agresiune a mucoasei
gastrice/duodenale:
a) [x] Gastrina
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Prostaglandinele
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul
---
286. Identificati factorii endogeni de protectie a mucoasei
gastrice/duodenale:
a) [ ] Gastrina
b) [x] Mucusul
c) [x] Prostaglandinele
d) [ ] Histamina
e) [x] Bicarbonatul
---
287. Identificati rolul prostaglandinelor in boala ulceroasa:
a) [x] Stimuleaza sinteza de mucus
b) [x] Amelioreaza microcirculatia sanguina din stomac si duoden
c) [ ] Stimuleaza secretia de pepsina
d) [ ] Stimuleaza secretia de gastrina si de HCL
e) [x] Stimuleaza secretia de bicarbonat
---
288. Indicati efectele adverse anticolinergice ale preparatelor
antispastice:
a) [x] Retentia urinara
b) [x] Senzatia de gura uscata
c) [ ] Sindrom de malabsorbtie
d) [x] Tulburarile de vedere
e) [ ] Urina de culoare orange
---
289. Indicati caracteristicile tabloului clinic clasic in ulcerul duodenal:
a) [ ] Durerea epigastrica postprandiala precoce
b) [x] Durera epigastrica „pe foame"
c) [x] Durerea nocturna
d) [ ] Lipsa poftei de mancare
e) [x] Sindromul dispeptic
---
290. Indicati caracteristicile tabloului clinic clasic in ulcerul gastric:
a) [x] Durera epigastrica postprandiala
b) [ ] Durera epigastrica „pe foame"
c) [x] Sindromul dispeptic
d) [ ] Durerea nocturna
e) [ ] Diareea
---
291. Marcati metodele de diagnostic al infectiei cu Helicobacter
pylori:
a) [x] Testul respirator cu uree marcata
b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori in materii fecale
c) [x] Testul rapid cu ureaza
d) [ ] Testul cu D-xiloza
e) [ ] Test Schiling
---
292. Marcati particularitatile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Sunt cele mai active antisecretorii
b) [ ] Inhiba H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimuleaza H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienta maxima cand celula parietala este stimulata
e) [ ] Au actiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
---
INTESTIN MULTIPLU

293. Identificati maladiile pentru care este caracteristica inflamatia


granulomatoasa in tractul gastrointestinal:
a) [x] Tuberculoza
b) [x] Sarcoidoza
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Sifilis
e) [ ] Amiloidoza
---
294. Enumerati mecanismele patogenetice ale diareei cronice:
a) [ ] Aciditatea gastrica majorata
b) [x] Marirea presiunii osmotice intralumenale
c) [x] Tranzitul intestinal accelerat
d) [x] Hiperexudatie intestinala
e) [ ] Scaderea presiunii osmotice intralumenale
---
295. Selectati maladiile ce decurg cu diaree cronica:
a) [x] Enteropatia glutenica
b) [ ] Boala Hirschsprung
c) [x] Boala Wipple
d) [x] Sindromul de intestin scurt
e) [ ] Colangita biliara primitiva
---
296. Numiti manifestarile clinice ale sindromul de malabsorbtie:
a) [x] Scadere ponderala
b) [x] Edeme si ascita
c) [x] Dureri in oase si parestezii
d) [x] Singerarea marita
e) [ ] Artrite
---
297. Indicati cauzele posibile ale sindromul de malabsorbtie:
a) [x] Insuficienta exocrina pancreatica
b) [x] Bolile colestatice a ficatului
c) [x] Ischemia cronica a intestinului subtire
d) [ ] Patologia functionala a intestinului
e) [ ] Diverticuloza intestinului gros
---
298. Selectati remediile terapeutice in sindromul de malabsorbtie:
a) [x] Vitamine
b) [x] Enzime pancreatice
c) [x] Solutii de aminoacizi
d) [ ] Prokinetice
e) [ ] Antiacide
---
299. Numiti simptomele sindromului de malabsorbtie:
a) [ ] Hiperalbuminemie
b) [ ] Cresterea ceruloplasminei
c) [x] Hipovitaminoza
d) [x] Steatoree
e) [x] Scaderea nivelului fierului seric
---
300. Enumerati formele fiziopatologice a diareilor cronice:
a) [x] Osmotica
b) [x] Secretorie
c) [x] Prin tulburari de motilitate
d) [x] Inflamatorie
e) [ ] Hipoosmotica
---
301. Numiti etiologia posibila a diareei hemoragice:
a) [x] Shigella
b) [ ] Helicobacter pylori
c) [x] Entamoeba histolitica
d) [ ] Disbioza intestinala
e) [x] Eh. coli enteropatogena
---
302. Indicati cerealele care se exclud in dieta aglutenica:
a) [x] Griu
b) [x] Orz
c) [x] Secara
d) [ ] Orez
e) [ ] Hrisca
---
303. Selectati testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei
intestinului subtire:
a) [x] Examen radiologic
b) [x] Examen endoscopic
c) [x] Examinare coprologica
d) [x] Test de toleranta la lactoza
e) [ ] Test cu secretina - pancreozimina
---
304. Numiti remediile terapeutice recomandate in tratamentul
enterocolitei virale acute:
a) [ ] Antivirale (interferone)
b) [ ] Antibacteriene
c) [ ] Antifungice
d) [x] Hidroelectrolitice
e) [x] Loperamid
---
305. Enumerati manifestarile extraintestinale in boala Crohn:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [x] Pioderma gangrenosum
c) [x] Spondilita anchilozanta
d) [x] Eritemul nodos
e) [ ] Glomerulonefrita
---
306. Selectati medicamentele utilizate in tratamentul patogenetic al
bolii Crohn:
a) [x] Mesalazina
b) [x] Corticosteroizii
c) [x] Azatioprina
d) [ ] Platifilina
e) [ ] Famotidina
---
307. Indicati semnele macroscopice ale colitei ulcerative:
a) [ ] Leziuni cu caracter segmentar
b) [ ] Aspect de „piatra de pavaj"
c) [x] Hemoragii de contact
d) [x] Ulceratii superficiale
e) [ ] Fistule intestinale
---
308. Selectati semnele endoscopice ale colitei ulcerative:
a) [ ] Relief in „piatra de pavaj"
b) [x] Ulceratii polimorfe superficiale
c) [ ] Ulcere liniare profunde
d) [x] Friabilitatea mucoasei
e) [x] Edem, hiperemie difuza a mucoasei
---
309. Enumerati semnele radiologice prezente in stadiile avansate ale
colitei ulcerative:
a) [x] Scurtarea colonului
b) [x] Dehaustrarea colonului
c) [x] Spiculi marginali/pete baritate
d) [ ] Fistule
e) [ ] Aspect in piatra de pavaj
---
310. Numiti complicatiile locale in colita ulcerativa:
a) [x] Megacolon toxic
b) [x] Hemoragie masiva
c) [ ] Abces abdominal
d) [x] Perforatia
e) [ ] Fistule viscero-cutanate
---
311. Indicati formele clinice ale constipatiei cronice:
a) [ ] Constipatia osmotica
b) [x] Constipatia idiopatica
c) [ ] Constipatia secretorie
d) [x] Constipatia prin tulburarea defecatiei
e) [x] Boala Hirschprung
---
312. Enumerati cauzele posibile ale сonstipatiei cronice:
a) [x] Hipotiroidism
b) [ ] Hiperexudatie intestinala
c) [ ] Hipertiroidism
d) [x] Sindrom de intestin iritabil
e) [x] Dolicocolon
---
313. Numiti factorii de risc in dezvoltarea cancerului colorectal:
a) [x] Polipoza familiara multipla
b) [x] Polipii adenomatosi intestinali
c) [ ] Diverticulii intestinali
d) [ ] Sindromul de intestin iritabil
e) [x] Colita ulcerativa
---
314. Indicati elementele caracteristice sindromului de intestin
iritabil:
a) [x] Dereglarea motilitatii intestinale
b) [ ] Proces inflamator cronic in intestin
c) [x] Prezenta durerilor si disconfortului in abdomen
d) [ ] Proces distrofic in mucoasa intestinului
e) [x] Lipsa substratului organic de afectare
---
315. Selectati simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:
a) [ ] Diaree cu mucus
b) [ ] Dureri in abdomen
c) [x] Hemoragie intestinala
d) [x] Temperatura subfebrila
e) [x] Scadere ponderala progresiva
---
316. Enumerati metodele de tratament al sindromului de intestin
iritabil:
a) [x] Psihoterapie
b) [ ] Tratament de substitutie
c) [x] Gimnastica curativa
d) [x] Spasmolitice miotrope
e) [x] Derivatii acidului 5-aminosalicilic
---
317. Numiti medicamentele recomandate in tratamentul
sindromului de intestin iritabil:
a) [ ] Mesalazina
b) [x] Mebeverina
c) [ ] Famotidina
d) [x] Drotaverina
e) [x] Lactuloza
---
318. Selectati medicamentele indicate in caz de sindrom de intestin
iritabil cu diaree:
a) [x] Smecta
b) [x] Loperamid
c) [ ] Laculoza
d) [x] Carbonat de calciu
e) [ ] Levomicetina
---
319. Notati afectiunile care evolueaza cu diaree:
a) [x] Dizenteria
b) [ ] Ulcerul duodenal
c) [x] Carcinoidul
d) [x] Enteropatia glutenica
e) [ ] Hipotiroidismul
---
320. Selectati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu constipatie:
a) [ ] Hipertiroidismul
b) [x] Hipotiroidismul
c) [ ] Diabetul zaharat
d) [x] Disfunctia muschilor pelvieni
e) [x] Boala Hirschsprung
---
321. Indicati cauzele diareei care nu raspunde la proba cu foame:
a) [x] Sindromul carcinoid
b) [x] Vipomul
c) [ ] Deficitul de dizaharidaze
d) [x] Carcinomul medular de tiroida
e) [ ] Insuficienta pancreatica exocrina
---
322. Enumerati medicamentele care pot modifica culoarea
scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic:
a) [x] Cu continut de fier
b) [ ] Cefalosporine
c) [x] Cu continut de bismut
d) [x] Carbune medical
e) [ ] Corticosteroizi
---
323. Numiti afectiunile care prezinta risc crescut de malignizare:
a) [x] Colita ulcerativa
b) [ ] Yersinioza intestinala
c) [ ] Diverticuloza colonica
d) [x] Polipoza intestinala
e) [ ] Sindrom de intestin iritabil
---
324. Indicati consecintele clinico-biologice ale steatoreei:
a) [x] Scaderea ponderala
b) [x] Hipovitaminoze
c) [ ] Aparitia edemelor
d) [ ] Instalarea ascitei
e) [ ] Icter
---
325. Selectati formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:
a) [x] Cu predominarea constipatiei
b) [ ] Cu predominarea disfunctiei vegetative
c) [x] Cu predominarea diareei
d) [x] Forma mixta
e) [ ] Cu predominarea meteorismului
---
326. Enumerati semnele clinice ale giardiazei intestinale:
a) [x] Diaree cronica
b) [ ] Dermatita herpetiforma
c) [x] Dureri in abdomen, crampe abdominale
d) [x] Anorexie, greata
e) [x] Scadere ponderala
---
327. Numiti caracteristicele diareei osmotice:
a) [x] Steatoree
b) [x] Proba cu foame pozitiva
c) [ ] Proba cu foame negativa
d) [ ] Diaree apoasa
e) [ ] Mucus, sange in materiile fecale
---
328. Enumerati caracteristicele diareei secretorie:
a) [ ] Steatoree
b) [ ] Proba cu foame pozitiva
c) [x] Proba cu foame negativa
d) [x] Diaree apoasa
e) [ ] Mucus, sange in materiile fecale
---
329. Indicati caracteristicele diareei inflamatorie:
a) [ ] Steatoree
b) [ ] Proba cu foame pozitiva
c) [x] Proba cu foame negativa
d) [ ] Diaree apoasa
e) [x] Mucus, sange in materiile fecale
---
330. Selectati bolile pentru care este characteristica diareea
osmotica:
a) [x] Enteropatia glutenica
b) [x] Pancreatita cronica cu insuficienta exocrina
c) [x] Carenta dizaharidazica
d) [ ] Colita ulcerativa
e) [ ] Cancer colorectal
---
331. Numiti bolile pentru care aste characteristic diareea secretorie:
a) [ ] Enteropatia glutenica
b) [ ] Pancreatita cronica cu insuficienta exocrina
c) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
d) [x] Toxicoinfectia intestinala acuta
e) [ ] Colita ulcerative
---
332. Indicati bolile pentru care este caracteristic diareea
inflamatorie:
a) [ ] Carenta dizaharidazica
b) [x] Colita ulcerativa
c) [x] Colita ischemica
d) [x] Diverticulita intestinala
e) [ ] Enteropatia glutenica
---
333. Enumerati simptomele caracteristice pentru afectarea
intestinului subtire:
a) [x] Volumul scaunului abundent
b) [x] Semnele dehidratarii
c) [x] Scaunul neformat, apos
d) [ ] Tenesme
e) [ ] Sange in materii fecale
---
334. Indicati dereglarile din cadrul sindromului clinic de
malabsorbtie:
a) [x] Dereglari de digestie intraluminara
b) [x] Dereglari de digestie parietala
c) [x] Dereglari de absorbtie parietala
d) [x] Dereglari de transport prin sistemul portal
e) [ ] Dereglari de transport prin vena cava
---
335. Selectati factorii care influenteaza digestia intraluminala:
a) [x] Activitatea enzimelor pancreatice
b) [x] Colestaza intra- si extrahepatica
c) [x] Aclorhidrie
d) [ ] Inflamatie la nivel de ileon terminal
e) [ ] Tumori la nivel de colon
---
336. Numiti anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenica:
a) [x] Antigliadinici
b) [x] Antiendomiziali
c) [x] Antitransglutaminaza tisulara
d) [ ] Anti-DNA
e) [ ] Antimitohondriali
---
337. Selectati semnele clinice, observate dupa rezectia ileonului
distal:
a) [ ] Insuficienta pancreatica
b) [x] Formarea de calculi biliari
c) [x] Pierderea de acizi biliari cu materiile fecale
d) [x] Diaree
e) [ ] Constipatie
---
338. Identificati semnele clinice ale enteropatiei glutenice:
a) [ ] Singe proaspat in masele fecale
b) [ ] Febra
c) [x] Diaree
d) [x] Polifecalie
e) [x] Denutritie
---
339. Selectati semnele clinice ale bolii Whipple:
a) [x] Diaree
b) [x] Febra
c) [ ] Prurit cutanat
d) [x] Poliserosita
e) [ ] Nefropatie
---
340. Specificati caracteristicile morfologice mai informative ale
colitei ischemice:
a) [ ] Aranjare oblica a fibrelor muscular printre focarele de atrofie
b) [x] Tesut de granulatie in craterul ulcerului
c) [x] Macrofage incarcate cu hemosiderina in submucoasa
d) [ ] Prezenta neutrofilelor in submucoasa
e) [ ] Atrofia epiteliului superficial cu depunerea subepiteliala a fibrelor
de colagen si fibronectina
---
HEPATITA MULTIPLU

341. Enumerati starile clinice in cazul carora se atesta marirea


bilirubinei neconjugate:
a) [ ] Icter mecanic
b) [x] Anemie hemolitica
c) [x] Hepatita alcoolica cu sindromul Zieve
d) [ ] Hepatita medicamentoasa
e) [x] Sindrom Gilbert
---
342. Enumerati starile clinice in cazul carora se atesta marirea
fractiei bilirubinei conjugate:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [x] Cancerul papilei Vater
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
d) [ ] Anemia B12 - deficitara
e) [x] Cancer al capului pancreasului
---
343. Enumerati starile in care este dereglata conjugarea bilirubinei
cu acid glucuronic:
a) [x] Icterul fiziologic al nou-nascutilor
b) [ ] Cure de foame indelungata
c) [x] Sindromul Gilbert
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson
---
344. Numiti marcherii serologici pentru infectia cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBcor
b) [x] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [ ] Anticorpi anti-HAV IgM
e) [x] Ag Hbe
---
345. Numiti afectiunile care se asociaza cu hiperbilirubinemie:
a) [x] Hepatitele acute
b) [x] Colestaza medicamentoasa
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [x] Ciroza hepatica
e) [ ] Calcinate hepatice
---
346. Marcati afectiunile pentru care este caracteristica
hepatomegalia:
a) [x] Tromboza venelor hepatice
b) [ ] Boala Menetrie
c) [x] Boala Wilson
d) [x] Hemocromatoza
e) [ ] Hemangiom hepatic
---
347. Selectati patologiile care sunt incluse in clasificarea etiologica a
hepatitelor cronice:
a) [x] Hepatita autoimuna
b) [x] Hepatita cronica virala B
c) [ ] Hepatita alcoolica
d) [x] Boala Wilson
e) [ ] MALT-limfom
---
348. Identificati care afectiuni pot determina insuficienta hepatica
fulminanta:
a) [x] Hepatitele virale acute
b) [x] Hepatitele medicamentoase
c) [ ] Hemocromatoza
d) [x] Intoxicatiile acute
e) [ ] Sindromul Gilbert
---
349. Marcati afectiunile hepatice, care pot determina pruritul
cutanat:
a) [ ] Steatoza hepatica
b) [x] Chist hidatic hepatic
c) [x] Ciroza primara biliara
d) [x] Colangita sclerozanta primitiva
e) [ ] Hemangiom hepatic
---
350. Marcati afectiunile care pot determina aparitia febrei:
a) [ ] Hemangiomul hepatic
b) [x] Hepatita alcoolica acuta
c) [x] Angiocolita
d) [x] Аbcesul hepatic
e) [ ] Sindromul Pickwick
---
351. Marcati care din manifestarile enumerate pot fi sugestive
pentru o hepatopatie cronica:
a) [x] Eritem palmar
b) [x] Stelute vasculare
c) [x] Ginecomastie
d) [ ] Eritem nodos
e) [ ] Eruptii urticariene
---
352. Identificati afectiunile ce determina cresterea evidenta a
consistentei hepatice la palpare:
a) [x] Metastaze hepatice
b) [ ] Hepatita acuta
c) [ ] Hemangiom hepatic
d) [ ] Steatoza hepatica
e) [x] Ciroza hepatica
---
353. Identificati indicii sindromului colestatic de labotator:
a) [x] Fosfataza alcalina
b) [x] Bilirubina conjugata
c) [ ] Aspartataminotransferaza
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza
e) [ ] Alaninaminotransferaza
---
354. Identificati modificarile sugestive pentru sindromul hepatopriv
de labotator:
a) [ ] Hipersideremia
b) [x] Hipoalbuminemia
c) [x] Scaderea protrombinei
d) [ ] Cresterea ceruloplasminei
e) [ ] Scaderea activitatii lipazei serice
---
355. Identificati ce semnificatie poate avea cresterea fosfatazei
alcaline in prezenta icterului:
a) [ ] Sindrom Rotor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari
c) [x] Cancer de cap de pancreas
d) [x] Litiaza biliara
e) [ ] Sindrom Gilbert
---
356. Identificati ce semne intalniti mai frecvent in icterul prehepatic:
a) [ ] Urina decolorata
b) [ ] Fecale decolorate
c) [x] Fecale intens colorate
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit
e) [x] Splenomegalie
---
357. Identificati semnele ce caracterizeaza icterul obstructiv:
a) [ ] Hiperbilirubinemie din contul fractiei indirecte
b) [x] Hiperbilirubinemie din contul fractiei directe
c) [ ] Stercobilina prezenta in cantitati mari in materiile fecale
d) [x] Prezenta bilirubinei in cantitati mari in urina
e) [ ] Hipolipidemie
---
358. Identificati afectiunile ce pot evolua cu ascita:
a) [ ] Hepatita cronica
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [x] Pericardita constrictiva
d) [ ] Pneumonia
e) [x] Carcinomatoza
---
359. Definiti steatoza hepatica alcoolica:
a) [x] Forma benigna
b) [x] Forma reversibila
c) [x] Acumulare de lipide in ficat
d) [ ] Forma maligna, ireversibila
e) [ ] Prezenta depozitelor de Cu
---
360. Marcati caracteristicele afectarii etilice a ficatului:
a) [x] Epizoade repetate de „hepatita acuta"
b) [x] Manifestari ale hipoavitaminozei
c) [x] Etilismul in anamneza
d) [ ] Autoanticorpi catre membrana hepatocitelor
e) [ ] Prurit cutanat timp indelungat
---
361. Marcati caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micsorat in volum
b) [x] Marit in volum
c) [ ] De culoare rosietica
d) [x] De culoare galbena
e) [ ] De culoare bruna
---
362. Selectati care semne se refera la steatohepatita alcoolica:
a) [ ] Scaderea gama-globulinelor
b) [x] Cresterea importanta a IgA
c) [ ] Cresterea ureei
d) [x] Cresterea raportului AST/ALT
e) [ ] Cresterea importanta a IgM
---
363. Marcati manifestarile clinice din hemocromatoza:
a) [x] Hepatomegalie
b) [x] Pigmentare bruna sau cenusie
c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Icter colestatic
e) [ ] Sindrom extrapiramidal
---
364. Selectati afirmatiile corecte despre hepatita virala D:
a) [x] Coinfectie VHB+VHD
b) [x] Superinfectie VHD+VHB
c) [ ] Coinfectia VHD+VHC
d) [ ] Superinfectia VHD/VHC
e) [ ] Monoinfectia VHD
---
365. Marcati care sunt indicatiile pentru tratamentul antiviral in
hepatita cronica B:
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacientii cu ALT mai sus de limita superioara a valorilor normale
d) [x] Pacientii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau
sever si / sau fibroza, cel putin moderata
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
---
366. Marcati care sunt contraindicatiile tratamentului cu alfa-
interferon in bolile hepatice virale:
a) [x] Maladiile autoimune
b) [x] Ciroza hepatica virala decompensata
c) [ ] Hepatita virala D
d) [x] Depresia
e) [ ] Ciroza hepatica de etiologie virala compensata
---
367. Indicati efectele secundare posibile dupa administrarea corecta
a interferonului:
a) [x] Deprimarea maduvei hematoformatoare
b) [x] Alopecie
c) [ ] Endocardita fibrinoasa
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Labilitate emotionala, depresie
---
368. Marcati simptomele caracteristice hepatitei autoimune:
a) [x] Fatigabilitate
b) [ ] Prurit cunatat intens
c) [x] Polimialgii, poliartralgii
d) [x] Icter
e) [ ] Hipertensiune arteriala
---
369. Marcati care manifestari extrahepatice autoimune sunt intalnite
in hepatita autoimuna:
a) [x] Artralgii si artrite cu caracter tranzitoriu ce reflecta activitatea
bolii
b) [ ] Inelul Kayser-Fleischer
c) [x] Capilarita alergica
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarteriita nodoasa
---
370. Identificati preparatele ce se utilizeaza in tratamentul hepatitei
autoimune:
a) [ ] Imunostimulatori
b) [x] Glucocorticosteroizi
c) [ ] Interferoni
d) [x] Azatioprina
e) [ ] Analogi nucleozidici
---
371. Marcati care elemente caracterizeaza hepatita autoimuna:
a) [x] Hepatita periportala cu infiltrat preponderent limfo-plasmocitar
b) [x] Apare mai frecvent la femeile tinere
c) [x] Prezenta hipergamaglobulinemiei
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasa
e) [ ] Hepatita periportala cu infiltrat preponderent polimorfonuclear
---
372. Enumerati indicii de laborator caracteristici hepatitei
autoimune:
a) [x] Ig G crescuta
b) [x] Hipertransaminazemie
c) [x] Hipergamaglobulinemie
d) [ ] Marirea evidenta a bilirubinei neconjugate
e) [ ] Trombocitoza
---
373. Identificati care sint preparatele cu actiune benefica asupra
inflamatiei mezenchimale in hepatitele autoimune:
a) [ ] Silimarina
b) [ ] Vitaminele B6, B12
c) [ ] Fosfolipidele esentiale
d) [x] Azatioprina
e) [x] Prednizolonul
---
374. Marcati manifestarile extrahepatice ce pot fi intalnite in
hepatita autoimna:
a) [ ] Endocardita
b) [x] Pleurita
c) [x] Sindromul articular
d) [x] Manifestari cutanate (purpura vasculara, etc)
e) [ ] Astm bronsic
---
375. Identificati modificarile caracteristice pentru hepatita
autoimuna:
a) [ ] Hiperalbuminemia
b) [ ] Hipoglobulinemia
c) [x] Hipergamaglobulinemia
d) [ ] Ig A - crescuta
e) [x] Ig G - crescuta evident
---
376. Selectati conditiile prezenta concomitenta a caror este necesara
pentru initierea tratamentului antiviral in caz de HCV B:
a) [x] ADN-ul VHB > 2 000 UI/ml si valori persistent elevate ale
transaminazelor
b) [ ] ADN-ul VHB > 200 000 UI/ml si valori persistent normale ale
transaminazelor
c) [ ] Nivel persistent normal al ALT si ADN-ul VHB <2000 UI / ml
d) [x] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir > A2 si/sau F2
e) [ ] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir < A2 si F0
---
377. Numiti indicatiile pentru tratament antiviral in caz de infectie
cronica cu VHB:
a) [ ] Persoanele cu scorul APRI ≤2 la adulti, cu nivelul persistent
normal al ALT si cu ADN-ul VHB <2000 UI / ml
b) [x] Ciroza hepatica compensata, cu ADN-VHB detectabil in ser (chiar
< 2 000 UI/ml), independent de ALAT
c) [x] Ciroza hepatica decompensata
d) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml si cresterea persistenta a ALAT, si F2
e) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml si cresterea persistenta a ALAT, si A3
---
378. Indicati analogii nucleozidici/nucleotidici recomandati ca prima
linie de monotherapie in tratamentul etiologic al hepatitei cronice
virale B:
a) [ ] Lamivudina
b) [ ] Adefovir
c) [x] Entecavir
d) [ ] Telbivudina
e) [x] Tenofovir
---
379. Indicati medicamentele, care pot fi folosite pentru prevenirea
transmisiei perinatale si intrauterine a VHB, in ultimul trimestru de
sarcina la pacientele HBsAg-pozitive cu AND-ul seric al VHB >106-7
IU/ml:
a) [x] Telbivudina
b) [ ] Entecavir
c) [x] Tenofovir
d) [ ] Adefovir
e) [ ] Peg-INF
---
380. Marcati afirmatiile corecte despre hepatita cronica virala D:
a) [x] Poate fi urmarea suprainfectiei cu VHD la o persoana cu AgHBs
pozitiv
b) [x] Suprainfectia se poate manifesta ca o agravare a infectiei cu VHB
c) [ ] Este determinata de un virus cu ADN
d) [x] Este determinata de un virus cu ARN
e) [x] Ciroza hepatica se dezvolta mai devreme
---
381. Indicati conditiile, cand fragmentul bioptic hepatic poate fi
considerat adecvat:
a) [x] Lungime de 20 - 25 mm
b) [x] Diametru de 1,2 - 1,3 mm
c) [x] Contine cel putin 11 spatii porte complete
d) [ ] Contine cel putin 7 spatii porte complete
e) [ ] Diametru de 0,6 - 0,7 mm
---
382. Identificati pattern-uri histologice specifice HCV C:
a) [x] Prezenta agregatelor limfoide dense si chiar foliculilor limfoizi in
spatiile porte
b) [x] Leziuni ale ducturilor biliare, de tip colangita nesupurativa
c) [x] Modificari degenerative hepatocitare - steatoza micro- si
macroveziculara
d) [ ] Corpi Mallory
e) [ ] Aspectul de sticla mata al hepatocitelor (ground glass)
---
383. Identificati pattern-uri histologice specifice HCV B:
a) [x] Aspectul de sticla mata al hepatocitelor (ground glass)
b) [x] Nuclee "nisipoase"
c) [x] Corpi acidofili Councilman
d) [ ] Prezenta agregatelor limfoide dense si chiar foliculilor limfoizi in
spatiile porte
e) [ ] Corpi Mallory
---
384. Identificati conditiile care pot induce absenta raspunsului la
terapia antivirala in hepatita cronica virala B:
a) [x] Rezistenta virala
b) [ ] Incarcatura virala inalta
c) [ ] Prezenta patologiilor asociate
d) [x] Lipsa compliantei la tratament
e) [ ] Administrarea concomitenta a tratamentului antihipertensiv
---
385. Marcati afirmatiile corecte despre hepatita cronica virala D:
a) [x] Mai frecvent este consecinta suprainfectiei cu VHD la o persoana
cu infectie cronica cu VHB
b) [x] VHB sustine replicarea VHD prin partajarea proteinelor sale de
suprafata
c) [ ] Hepatita cronica virala D se confirma prin cercetarea ADN-VHD
d) [x] Coinfectia cu alte virusuri hepatice se asociaza cu diverse modele
de inhibare reciproca a replicarii virale
e) [x] Este necesara cercetarea infectiei cu VHD in toate cazurile de
agravare a cursului infectiei cu VHB
---
386. Marcati afirmatiile adevarate despre sindromul Gilbert:
a) [x] Este o afectiune ereditara, cu transmitere autosomal-recesiva
b) [x] Cauza este activitatea redusa a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-
glucuroniltransferaza, implicata in procesul de conjugare a bilirubinei,
dar si a altor molecule lipofile
c) [x] Probele functionale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale,
cu exceptia nivelului bilirubinei
d) [ ] Se caracterizeaza prin icter persistent, cu evolutie progresiva
e) [ ] Se asociaza cu sindrom colestatic persistent
---
387. Selectati afectiunile in care ASAT/ALAT >1:
a) [ ] Hepatita cronica virala B
b) [ ] Hemocromatoza
c) [ ] Amiloidoza
d) [x] Steatohepatita alcoolica
e) [x] Sindromul Budd-Chiari
---
388. Identificati afectiunile care pot determina cresterea izolata a
fosfatazei alcaline, cu GGTP normala:
a) [ ] Steatohepatita alcoolica
b) [ ] Hepatitele virale
c) [ ] Steatoza hepatica
d) [x] Ciroza biliara primitiva, in debut
e) [x] Metastaze osoase
---
389. Selectati indicatiile de tratament al encefalopatiei hepatice:
a) [x] Antibiotice non-absorbabile
b) [x] Limitarea aportului de proteine in alimentatie
c) [ ] Analogii nucleozidici
d) [x] Medicamente care sporesc tranzitul intestinal
e) [ ] Cresterea aportului de proteine in alimentatie
---
390. Indicati situatiile cand este necesar aprecierea nivelului ADN
VHB:
a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatita
b) [x] Initierea tratamentului antiviral
c) [x] Monitorizarea eficacitatii si aderentei la tratament
d) [ ] Evidentierea factorilor de risc
e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente
---
391. Selectati afirmatiiile corecte referitor la tratamentul cu analogi
nucleozidici si nucleotidici in hepatita delta:
a) [x] Nu au impact asupra replicarii VHD
b) [x] Pot avea efect terapeutic prin reducerea nivelului AgHBs
plasmatic
c) [ ] Scade nivelul ARN VHD in ser
d) [ ] S-a dovedit a fi extrem de eficient
e) [ ] Este mai eficient decat tratamentul cu interferon
---
392. Marcati datele de laborator determinate in hepatita autoimuna
tip 2:
a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi in titru inalt
b) [ ] Anticorpi anti-nucleari in titru inalt
c) [ ] Elevarea nivelului IgM
d) [x] Elevarea nivelului IgG
e) [ ] Elevarea nivelului IgA
---
CIROZA MULTIPLU

393. Identificati semnele cutanate caracteristice pentru ciroza


hepatica virala:
a) [ ] Eritem facial
b) [x] Eritem palmar
c) [ ] Acrocianoza
d) [x] Stelute vasculare
e) [ ] Eritem nodular
---
394. Marcati indicii ce caracterizeaza sindromul hepatopriv in ciroza
hepatica:
a) [x] Hipoalbuminemie
b) [ ] Hipergamaglobulinemie
c) [x] Scaderea indicelui protrombinic
d) [ ] Cresterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) [ ] Cresterea fosfatazei alcaline
---
395. Marcati care sunt semnele morfologice caracteristice cirozei
hepatice neactive:
a) [ ] Distrofia hepatocitara
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitara
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care inconjoara nodulii de
regenerare
e) [ ] Necroze in puncte
---
396. Marcati care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice:
a) [x] Hemoragii digestive
b) [x] Tratamentul agresiv cu diuretice
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Cresterea catabolismului proteic
---
397. Selectati contraindicatiile pentru transplantul hepatic in
tratamentul cirozei hepatice cu ascita refractara:
a) [x] Abuzul de alcool
b) [x] Asocierea hepatocarcinomului
c) [ ] Herniile ombilicale mari
d) [x] Infectiile
e) [ ] Pacientii cu sunt transjugular intrahepatic portosistemic
---
398. Numiti elementele definitorii pentru hipersplenism:
a) [ ] Leucocitoza
b) [x] Leucopenie
c) [x] Anemie normocitara, normoblastica
d) [x] Trombocitopenie
e) [ ] Trombocitoza
---
399. Identificati manifestarile hipertensiunii portale:
a) [x] Splenomegalie
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene
c) [x] "Сapul de meduza"
d) [ ] Hipertensiunea arteriala
e) [ ] Trombocitoza
---
400. Identificati atitudinea terapeutica in encefalopatia hepatica:
a) [x] Administrarea de lactuloza
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [ ] Perfuzii cu Dextran
d) [ ] Dieta bogata in proteine
e) [x] Administrarea Ornitinei
---
401. Identificati simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
a) [x] Pierdere in pondere
b) [x] Icter
c) [x] Hepatomegalie
d) [ ] Hemoragie gastrica
e) [x] Anorexie
---
402. Enumerati cauzele ce pot induce ascita:
a) [x] Sindromul Budd-Chiari
b) [ ] Steatoza hepatica
c) [ ] Hepatita cronica virala B
d) [x] Tromboza venei porte
e) [x] Canceromatoza abdominala
---
403. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile
pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevarate?
a) [ ] Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu continut
crescut de proteine
b) [x] Hipoxemia este legata de prezenta dilatatiilor vasculare
pulmonare si de sunturi intrapulmonare
c) [x] Tratamentul sindromului hepatopulmonar consta in
oxigenoterapie si transplant hepatic
d) [ ] Hidrotoracele se localizeaza mai mult pe stanga
e) [x] Platipneea reprezinta un element cheie de diagnostic al
sindromului hepato-pulmonar
---
404. Care din nozologiile enumerate pot fi complicatii ale cirozei
hepatice?
a) [ ] Hemoragia digestiva
b) [x] Sindromul hepato-renal
c) [ ] Ascita neoplazica
d) [x] Sindromul hepato-pulmonar
e) [x] Peritonita bacteriana spontana
---
405. Selectati indicii de hipertensiune portala vizualizati la ecografia
Doppler:
a) [ ] Ingustarea venei splenice
b) [x] Incetinirea fluxului portal
c) [x] Splenomegalia
d) [x] Prezenta cailor de derivatie
e) [x] Dilatarea trunchiului portal
---
406. Marcati care dintre urmatoarele afirmatii, referitor la
hemoragia digestiva din cadrul cirozei hepatice, sunt corecte:
a) [ ] Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare
gastrice
b) [x] Poate duce la decompensarea cirozei si aparitia encefalopatiei
c) [ ] Este o complicatie rara
d) [ ] Necesita tratament diuretic
e) [x] Endoscopia digestiva se efectueaza de urgenta, in primele 6 ore
---
407. Care sunt factorii ce pot declansa ascita in ciroza hepatica?
a) [ ] Hidrotoracele
b) [x] Infectia
c) [x] Hemoragia digestiva
d) [x] Tromboza portala
e) [x] Intreruperea tratamentului
---
408. Selectati semnele de hipertensiune portala in ciroza hepatica?
a) [x] Splenomegalie
b) [ ] Icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata
c) [ ] Hepatomegalia
d) [ ] Angioame stelare
e) [x] Ascita
---
409. Selectati recomandatiile necesare in tratamentul ascitei din
cadrul cirozei hepatice:
a) [x] Regimul hiposodat <5 g/24h
b) [x] Utilizarea diureticelor distale in doza progresiva
c) [ ] Antibioticoterapie combinata
d) [ ] Ligaturatrea endoscopica
e) [x] Efectuarea paracentezei evacuatorii in caz de esec la tratamentul
medicamentos
---
410. Care afectiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
a) [x] Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina
b) [x] Colangita sclerozanta primitiva
c) [x] Ciroza biliara primitiva
d) [ ] Steatohepatita non-alcoolica
e) [ ] Boala alcoolica a ficatului
---
411. Notati afectiunile ce pot evolua cu ascita:
a) [ ] Colecistita cronica in faza de acutizare
b) [x] Sindromul nefrotic pronuntat
c) [x] Canceromatoza abdominala
d) [ ] Pancreatita cronica recidivanta
e) [x] Tuberculoza abdomenala
---
412. Marcati factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice:
a) [x] Hemoragiile digestive
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Dieta hipoproteica
---
413. Care este atitudinea terapeutica in encefalopatia hepatica?
a) [x] Administrarea de lactuloza
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [x] Reducerea consumului de proteine
d) [x] Administrarea Ornitinei
e) [ ] Utilizarea plazmei proaspat congelate
---
414. Identificati cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
a) [x] Ficatul gras non-alcoolic
b) [ ] Colangita biliara primitiva
c) [x] Deficitul de Alfa 1 antitripsina
d) [ ] Sindromul Budd Chiari
e) [x] Hemocromatoza
---
415. Care sunt consecintele hipertensiunei portale la pacientii cu
ciroza hepatica:
a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) [x] Hemoragii din venele hemoroidale
c) [ ] Icter
d) [x] Ascita
e) [ ] Apraxie
---
416. Selectati care sunt indicatiile pentru paracenteza diagnostica:
a) [x] Suspectie la tuberculoza peritoneala
b) [ ] Abdomen acut
c) [x] Suspectia de peritonita bacteriana spontana
d) [x] Ascita refractara
e) [x] Suspectie de malignizare
---
417. Selectati complicatiile posibile ale paracentezei terapeutice
a) [x] Hemoragii
b) [ ] Icter
c) [x] Hemoperitoneum acut
d) [x] Perforatia intestinala
e) [ ] Hemotorax acut
---
418. Enumerati factorii declansatori ai insuficientei hepatice la
pacientii cu ciroza hepatica:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Consumul de alcool
c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
d) [x] Peritonita bacteriana spontana
e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
---
419. Selectati semnele clinice prezente in ciroza hepatica:
a) [x] Ascita
b) [x] Splenomegalie
c) [x] Dilatarea varicoasa a venelor stomacului
d) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de
meduza"
e) [ ] Hiperalbuminemia
---
420. Notati factorii triggeri ai comei hepatice?
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Administrarea de diuretice tiazidice
c) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
d) [x] Exces de proteine
e) [x] Administrarea de durata a barbituricelor
---
421. Selectati recomandatiile utile in tratamentul hemoragiilor
variceale:
a) [x] Vasopresina
b) [x] Tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore
c) [x] Somatostatina
d) [ ] Splenectomia
e) [x] Sclerozarea endoscopica a venelor dilatate
---
422. Selectati medicamentele recomandate in tratamentul hepatitei
alcoolice severe?
a) [ ] Colchicina
b) [ ] Steroizi anabolizanti
c) [x] Glucocorticoizi
d) [x] Pentoxifilina
e) [ ] Propylthiouracil
---
423. Selectati afirmatiile corecte despre corpusculii Mallory:
a) [ ] Sunt specifici pentru steatohepatita non-alcoolica
b) [x] Reprezinta incluziuni eozinofile perinucleare
c) [ ] Sunt sugestivi pentru boala Wilson
d) [x] Pot fi identificati la pacientii cu obezitate morbida si diabet
necontrolat
e) [x] Sunt sugestivi pentru steatohepatita alcoolica
---
424. Marcati leziunile histologice caracteristice bolii hepatice
alcoolice:
a) [ ] Hepatocite in sticla mata
b) [x] Fibroza in spatiul perivenular si perisinusoidal Disse
c) [ ] Infiltrat inflamator cu neutrofile polimorfonucleare
d) [ ] Infiltrat periportal cu celulele plasmatice
e) [x] Corpi Mallory
---
425. Notati cauzele sindromului hemoragic cutanat in ciroza
alcoolica:
a) [x] Hipersplenism cu trombocitopenie
b) [x] Sinteza hepatica scazuta a factorilor de coagulare
c) [x] Malabsorbtie a vitaminei K
d) [ ] Sangerare din varicele esofagiene
e) [ ] Anemie hemolitica
---
426. Care sunt cauzele anemiei in ciroza alcoolica?
a) [x] Hemoliza
b) [x] Deficiente nutritionale coexistente (in special acid folic si
vitamina B12)
c) [x] Hipersplenism
d) [ ] Sinteza scazuta a factorilor de coagulare
e) [ ] Deficit de eritropoietina
---
427. Selectati cauzele anemiei la pacientii cu ciroza alcoolica:
a) [ ] Deficitul de vitamina K
b) [x] Deficitul de acid folic
c) [x] Hemoliza
d) [x] Hipersplenism
e) [x] Efectul direct de supresie al alcoolului asupra maduvei osoase
---
428. Selectati enzimele implicate in metabolismul alcoolului in ficat:
a) [x] Alcooldehidrogenaza citosolica
b) [ ] Ciclooxigenaza
c) [x] Sistemul de oxidare microsomala (MEOS)
d) [x] Catalaza peroxismala
e) [ ] UDP-glucuroniltransferaza
---
429. Selectati consecintele metabolice hepatice сauzate de
consumul nociv de alcool:
a) [x] Creste acumularea intrahepatica de trigliceride
b) [x] Creste absorbtia de acizi grasi
c) [ ] Creste oxidarea acizilor grasi in ficat
d) [x] Scade oxidarea acizilor grasi in ficat
e) [ ] Creste secretia de lipoproteine
---
430. Care sunt cei mai importanti factori de risc, implicati in
dezvoltarea bolii hepatice alcoolice:
a) [x] Cantitatea consumului de alcool
b) [ ] Tipul de bautura
c) [x] Durata consumului de alcool
d) [x] Factorii genetici
e) [ ] Factorii sociali
---
431. Selectati factorii de risc pentru boala hepatica alcoolica:
a) [x] Sexul feminin
b) [ ] Tipul de bautura consumata
c) [ ] Consumul de cafea
d) [x] Malnutritia
e) [x] Obezitatea
---
432. Selectati modificarile biologice observate in hepatita alcoolica
acuta:
a) [x] Raportul AST/ALT > 1,5
b) [x] Leucocitoza
c) [ ] Cresterea Gama-glutamiltranspeptidasei (GGTP)
d) [x] Cresterea Ig G
e) [ ] Hiperalbuminemia
---
433. Indicati care din maladiile enumerate apar mai frecvent la
femei:
a) [ ] Hemocromatoza
b) [ ] Boala Wilson
c) [x] Litiaza biliara
d) [x] Hepatita autoimuna
e) [ ] Cancerul pancreatic
---
434. Marcati in care dintre afectiuni se poate intalni hematemeza:
a) [ ] Esofagita catarala
b) [x] Varice gastrice
c) [ ] Colita ulcerativa
d) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
e) [x] Boala Mallory-Weis
---
435. Marcati care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru
ciroza biliara primara:
a) [ ] Elevarea nivelului IgA
b) [ ] Elevarea nivelului IgG
c) [x] Elevarea nivelului IgM
d) [ ] Prezenta anticorpilor anti-LKM1
e) [x] Prezenta anticorpilor antimitocondriali
---
436. Selectati medicamentele utilizate in tratamentul cirozei biliare
primitive:
a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [x] Colestiramina
c) [ ] Peg-Interferon
d) [x] Calciu si vitamina D
e) [ ] Disferal sau D-penicilamina
---
437. Selectati recomandarile terapeutice pentru ficatul gras non-
alcoolic:
a) [ ] Colestiramina
b) [x] Reducerea greutatii prin dieta si exercitiu fizic
c) [ ] Citostatice
d) [x] Managementul diabetului zaharat
e) [x] Pioglitazona
---
438. Selectati metodele de tratament al hipertensiunii portale in
ciroza hepatica:
a) [x] Beta-blocantii neselectivi
b) [ ] Acidul ursodeoxicolic
c) [x] Endoligaturarea varicelor esofagiene
d) [ ] Prednison
e) [x] Suntul transjugular portosystemic intrahepatic
---
439. Marcati manifestarile insuficientei hepatocelulare la pacientii cu
ciroza hepatica:
a) [x] Icter
b) [x] Tulburari de coagulare
c) [ ] Dilatarea venei porte
d) [x] Hipoalbuminemie
e) [ ] Peritonita bacteriana spontana
---
PANCREAS MULTIPLU

440. Selectati factorii etiologici ai pancreatitei cronice:


a) [x] Alcoolismul
b) [x] Hipercalciemia
c) [ ] Reumatismul
d) [x] Disfunctii ale sfincterului Oddi
e) [ ] Tireoidita autoimuna
---
441. Mentionati factorii implicati in patogenia pancreatitei cronice:
a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice in duoden
b) [x] Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
c) [x] Refluxul colangio-pancreatic
d) [x] Activarea enzimelor proteolitice in ducturile pancreatice
e) [ ] Refluxul duodeno-gastral
---
442. Indicati semnele clinice caracteristice pentru pancreatita
cronica:
a) [x] Dureri abdominale postprandiale
b) [x] Steatoree
c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv
d) [ ] Splenomegalia
e) [ ] Limfadenopatia
---
443. Marcati manifestarile pancreatitei cronice in faza de acutizare:
a) [x] Hiperamilazurie
b) [x] Durere epigastrica cu iradiere in centura
c) [ ] Simptomul Curvuazie pozitiv
d) [x] Hiperlipazemie
e) [ ] Proteinuria
---
444. Identificati medicamentele utilizate in tratamentul pancreatitei
cronice in acutizare:
a) [ ] Glucocorticosteroizi
b) [x] Antisecretoare
c) [x] Antispastice
d) [ ] Fosfolipide esentiale
e) [x] Analgetice
---
445. Identificati recomandarile necesare pentru tratamentul
pancreatitei cronice cu sindrom algic persistent:
a) [x] Dieta cu evitarea pranzurilor abundente bogate in grasimi si
proteine
b) [x] Inlaturarea aportului de alcool
c) [x] Terapia analgezica si antisecretoare
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare
e) [x] Evitarea fumatului
---
446. Indicati metodele utilizate in diagnosticarea pancreatitei
cronice:
a) [x] Examenul coprologic
b) [x] Ecografia abdominala
c) [ ] Scintigrafia cu receptori de somatostatina
d) [x] Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
e) [ ] Colecistocolangiografia perorala
---
447. Selectati complicatiile pancreatitei cronice:
a) [x] Icterul mecanic
b) [x] Diabetul zaharat
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile
d) [ ] Sindromul Mallori-Weiss
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison
---
448. Marcati afirmatiile corecte pentru pancreatita cronica:
a) [x] Evolutia indelungata poate conduce spre malabsorbtie
b) [ ] Scaderea secretiei de enzime proteolitice predomina asupra
scaderii secretiei de lipaza
c) [ ] Durerea apare pe foame si se amelioreaza postalimentar
d) [x] Evolutia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicatie a pancreatitei cronice
---
449. Identificati caracteristicile scaunului pancreatic tipic:
a) [x] Polifecalic, consistenta pastoasa
b) [x] Semiformat, sub forma de terci grasos
c) [x] Culoare galbena-surie, stralucitor, miros ranced, reactie alcalina
d) [ ] Lichid, neabundent, cu sange si puroi
e) [ ] Abundent, apos
---
450. Indicati mecanismele aparitiei durerii in pancreatita cronica:
a) [ ] Cresterea concentratiei de glucagona
b) [x] Inflamatia perineurala si fibroza nervilor intrapancreatici
c) [ ] Hiperinsulinemie
d) [x] Obstructia ductala cu marirea presiunii intraductale
e) [x] Afectarea de vecinatate a peritoneului si /sau duodenului
---
451. Marcati testele pentru diagnosticarea puseului acut al
pancreatitei cronice:
a) [x] Amilaza serica
b) [ ] Testul Shilling
c) [x] Lipaza serica
d) [ ] Testul cu D-xiloza
e) [x] Amilaza in urina
---
452. Marcati care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se
refera la pancreatita cronica:
a) [x] Durerea pregnanta, cu durata de ore, zile si chiar saptamani
b) [x] Sediul durerii epigastric ori in hipocondriul stang, cu iradiere "in
centura"
c) [x] Durerea care se amelioreaza la aplecarea anterograda a
trunchiului
d) [ ] Durerea care se amelioreaza dupa pranzuri
e) [x] Durerea persistenta, profunda, sacaitoare
---
453. Marcati complicatiile timpurii ale pancreatitei cronice:
a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
b) [x] Icter mecanic
c) [x] Hipertensiune portala, forma subhepatica - tromboza si/sau
compresiune a venei portale sau a venei lienale
d) [ ] Sindromul de malabsorbtie
e) [ ] Peritonita bacteriana spontana
---
454. Marcati ce include sindromul de maldigestie in pancreatita
cronica:
a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenta pastoasa, grasos
b) [x] Pierdere ponderala
c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: in particular, pentru vitaminele
liposolubile
d) [ ] Disfagie
e) [x] Steatoree
---
455. Selectati testele sanguine necesare pentru evaluarea
nutritionala in pancreatita cronica:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Creatinina
c) [x] Pre-albumina
d) [x] Proteina ce leaga retinolul
e) [x] Transferina
---
456. Identificati prezentarea clinica initiala in pancreatita autoimuna:
a) [x] Icter
b) [x] Dureri abdominale
c) [x] Pierdere in greutate
d) [ ] Ascita
e) [ ] Febra
---
457. Indicati principalele afectiuni extrapancreatice asociate
pancreatitei autoimune, tip I:
a) [x] Colangita sclerozana-IgG4 pozitiva
b) [x] Fibroza retroperitoneala
c) [x] Sialadenita
d) [ ] Colita ulceroasa
e) [ ] Boala Crohn
---
458. Indicati principalele boli extrapancreatice asociate pancreatitei
autoimune, tip II :
a) [ ] Colangita sclerozana-IgG4 pozitiva
b) [ ] Fibroza retroperitoneala
c) [ ] Sialadenita
d) [x] Colita ulceroasa
e) [x] Boala Crohn
---
459. Indicati cu ce se poate asocia statutul nutritional deficient din
pancreatita cronica:
a) [x] Cresterea mortalitatii
b) [x] Evenimente cardiovasculare
c) [x] Risc de fracturi
d) [ ] Scade riscul de infectii
e) [ ] Scaderea incidentei episoadelor dolore
---
460. Selectati testele sangvine necesare pentru evaluarea
nutritionala in pancreatita cronica:
a) [x] Magneziu seric
b) [ ] Ureea
c) [x] Albumina, pre-albumina
d) [x] Proteina ce leaga retinolul
e) [ ] Transferina carbohidrat deficienta
---
461. Indicati testele neinvazive utile pentru explorarea functiei
exocrine a pancreasului:
a) [x] Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice in fecale cu folosirea
anticorpilor mono-clonali
b) [x] Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamer
c) [x] Testul respirator cu trigliceride cu lant mixt marcate cu izotopul
stabil 13C
d) [ ] Testul cu secretin - pancreozimina
e) [ ] Dozarea insulinei si a peptide C serice
---
462. Indicati metodele cu sensibilitate inalta in diagnosticul
pancreatitei cronice cu modificari moderate:
a) [ ] Ultrasonografia transabdominala
b) [ ] Scanare prin tomografie computerizata abdominala
c) [x] Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara / RMN-regim
colangiopancreatografic
d) [x] Ultrasonografia endoscopica
e) [x] Testul secretin-pancreoziminic
---
463. Selectati remediile recomandate in tratamentul durerii din
pancreatita cronica de OMS (1998):
a) [x] Analgezice periferice + analgezice cu actiune centrala
b) [x] Neuroleptice si antidepresante
c) [x] Analgezice opioide
d) [ ] Spasmolitice miotrope
e) [ ] M-Colinolitice
---
464. Stabiliti conduita eficienta a durerii din pancreatita cronica:
a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Renunt total la fumat
c) [x] Complianta la tratament
d) [ ] Micsorarea cotei de proteine din alimentatie sub 20 grame/zi
e) [ ] Renunt treptat la fumat
---
465. Marcati caracteristicile sindromului dolor abdominal din
pancreatita cronica:
a) [x] Durerea este declansata in mod tipic de mese si/sau de ingestia
de alcool
b) [x] Sediul durerii: epigastric, cu iradiere in spate sau "in centura"
c) [x] Durerea se amelioreaza sezand cu trunchiul aplecat inainte
d) [ ] Durerea se amelioreaza in decubit dorsal
e) [ ] Durerea se amelioreaza dupa pranzuri, dar revine dupa cateva
ore
---
466. Numiti cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatica:
a) [x] Litiaza biliara
b) [x] Pancreatita cronica
c) [x] Colangita sclerozanta primitiva
d) [ ] Ampulom vaterian
e) [ ] Colangiocarcinom
---
467. Identificati cauzele benigne ale colestazei extrahepatice:
a) [x] Litiaza caii biliare principale
b) [x] Pancreatita cronica
c) [x] Colangita sclerozanta primitiva
d) [x] Parazitoze ale cailor biliare (ascaris)
e) [ ] Ampulom vaterian
---
468. Indicati cauzele posibile ale colestazei extrahepatice:
a) [ ] Hepatopatie alcoolica
b) [ ] Ciroza biliara primitiva
c) [x] Coledocolitiaza
d) [x] Pancreatita cronica
e) [x] Cancer pancreatic cefalic
---
469. Numiti maladiile in care se pot observa dureri abdominale
postrprandiale recidivante:
a) [x] Pancreatita cronica
b) [x] Angor mezenteric
c) [x] Tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului
d) [ ] Ulcer duodenal
e) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
---
470. Marcati formele de pancreatita cronica conform clasificarii
etiologice Tigar-O:
a) [ ] Pancreatita interstitiala
b) [x] Pancreatita toxico-metabolica
c) [x] Pancreatita autoimuna
d) [x] Pancreatita acuta recurenta si severa
e) [x] Pancreatita obstructiva
---
CAILE BILIARE MULTIPLU

471. Notati complicatiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:


a) [x] Malabsorbtia vitaminelor: A, D, E, K
b) [x] Ciroza biliara secundara
c) [x] Colangiocarcinom
d) [x] Insuficienta hepatica
e) [ ] Adenocarcinom
---
472. Indicati complicatiile acute ale litiazei biliare veziculare:
a) [x] Colecistita acuta
b) [x] Pancreatita acuta
c) [ ] Hepatita acuta
d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acuta
e) [ ] Colangita sclerozanta IgG4 pozitiva
---
473. Enumerati factorii etiopatogenetici ai colangitei:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [ ] Ulcerul cronic
c) [ ] Ischemia acuta a peretelui veziculei biliare
d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a cailor biliare
e) [x] Obstructia completa sau partiala a cailor biliare
---
474. Marcati medicatia indicata in tratamentul colicei biliare:
a) [ ] Colekinetice
b) [x] Antispastice
c) [ ] Antiacide
d) [x] Analgezice
e) [ ] Coleretice
---
475. Marcati factorii ce participa la formarea calculelor biliari:
a) [x] Staza biliara
b) [x] Infectia cronica a cailor biliare
c) [ ] Prezenta ulcerului duodenal
d) [x] Schimbarile litogenice ale bilei
e) [ ] Prezenta ulcerului stomacal
---
476. Identificati care din investigatiile enumerate sunt informative
pentru diagnosticarea colecistitei cronice:
a) [x] RMN standard
b) [x] Ecografia transabdominala
c) [x] Tubajul duodenal si bilicultura
d) [ ] Duodenoscopia
e) [ ] Gastroscopia
---
477. Indicati comlicatiile posibile in colecistita cronica:
a) [ ] Peritonita bacteriana spontana
b) [x] Pericolecistita
c) [x] Hepatita reactiva
d) [ ] Pancreatita autoimuna
e) [x] Hidropsul vezicular
---
478. Marcati manifestarile clinice ale colangitei cronice:
a) [x] Dureri in hipocondrul drept
b) [x] Icter
c) [x] Febra si frisoane
d) [x] Hepatomegalie
e) [ ] Dureri in regiunea paraombilicala
---
479. Indicati mecanismele ce participa in dezvoltarea litiazei
colesterolice:
a) [x] Cresterea concentratiei de colesterol in bila
b) [x] Reducerea transformarii colesterolului intrahepatocitar in acizi
biliari primari
c) [x] Scaderea secretiei biliare de acizi biliari si fosfolipide
d) [ ] Cresterea cantitatii de bilirubina neconjugata in bila
e) [ ] Hiperfermentemie pancreatica
---
480. Marcati ce include medicatia colecistitei cronice alitiazice:
a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
b) [ ] H2 - blocatori
c) [x] Tratament antimicrobian
d) [x] Preparate antispastice
e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene
---
481. Marcati manifestarile clinice ale sindromul postcolecistectomic:
a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranta fata de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascita
d) [ ] Hemoragie digestiva
e) [ ] Diabetul zaharat
---
482. Marcati semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de
colecistita cronica in acutizare:
a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b) [x] Ingrosarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c) [x] Colectie fluida pericolecistica
d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e) [x] Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare
---
483. Indicati factorii predispozanti ai litiazei biliare:
a) [x] Obezitatea
b) [x] Hipercolesterolemia
c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e) [x] Sindromul Gilbert
---
484. Indicati manifestarile colicei biliare tipice:
a) [ ] Iradierea durerii in spate si sub rebordul costal stang
b) [x] Iradierea durerii spre varful scapulei
c) [x] Debut brusc al durerilor
d) [ ] Localizare paraombilicala
e) [x] Localizare in hipocondrul drept sau in epigastru
---
485. Marcati complicatiile litiazei biliare veziculare:
a) [x] Neoplasmul vezicular
b) [x] Pancreatita acuta
c) [x] Hidrops vezicular
d) [ ] Colesteroloza veziculara
e) [ ] Tulburari functionale ale colecistului
---
486. Identificati medicatia pentru durerile colicative biliare:
a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Cefalosporine din generatia a III-a
c) [x] Antispastice
d) [x] Analgetice
e) [x] Anticolinergice
---
487. Care sunt particularitatile evolutiei colangitei cronice septico-
lente:
a) [x] Dureri surde permanente in hipocondru drept
b) [x] Leucocitoza
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Frisoane si subfebrilitate
e) [x] Cresterea bilirubinei, fosfatazei alcaline
---
488. Marcati manifestarile clinice ale sindromului
postcolecistectomic:
a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranta fata de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascita
d) [ ] Hemoragie digestiva
e) [ ] Diabet zaharat
---
489. Care este importanta fiziologica a bilei?
a) [x] Activarea enzimelor pancreatice pe vilozitatile intestinului
b) [x] Neutralizarea HCl si pepsinei
c) [x] Emulgarea grasimilor in duoden
d) [x] Excretia toxinelor, medicamentelor
e) [ ] Micsorarea peristalticii si tonusului intestinal
---
490. Indicati caracteristicele hipertonusului veziculei biliare:
a) [ ] Pirozisul
b) [x] Colicele biliare frecvente
c) [x] Gustul amar
d) [x] Greturile, vomele bilioase
e) [ ] Constipatia
---
491. Indicati simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea
colangitei cronice:
a) [x] Dureri in hipocondrul drept
b) [x] Febra
c) [x] Icter
d) [ ] Pirozis
e) [ ] Dureri retrosternale
---
492. Selectati preparatele ce majoreaza tonusul vezicii biliare:
a) [ ] No-spa
b) [x] Colecistochinina
c) [x] Pituitrina
d) [ ] Metacina
e) [x] Sorbit
---
493. Numiti preparatele ce micsoreaza tonusul vezicii biliare:
a) [x] Atropina sulfat
b) [x] Platifilina hidrotartat
c) [ ] Sulfat de magneziu
d) [ ] Sorbit
e) [x] Eufilina
---
494. Enumerati modificarile depistate la ultrasonografie in cadrul
sindromului Caroli:
a) [x] Ducturile biliare intrahepatice dilatate
b) [x] Prezenta aerobiliei
c) [ ] Splenomegalie marcata
d) [ ] Ducturi biliare extrahepatice dilatete
e) [ ] Prezenta lichidului liber in abdomen
---
495. Selectati posibilitatile evolutive ale unei colecistite cronice
netratate:
a) [x] Colecistita gangrenoasa
b) [ ] Sindrom Mirizzi
c) [x] Abcesul subhepatic
d) [x] Peritonita biliara
e) [ ] Comprimarea caii biliare prin inflamatie
---
496. Indicati care sunt tulburarile functionale ale vezicii biliare si
sfincterului Oddi conorm Criteriilor Roma IV:
a) [x] Tulburarilor functionale ale vezicii biliare
b) [ ] Distres sindrom postprandial
c) [x] Tulburarile functionale ale sfincterului Oddi de tip biliar
d) [ ] Globus
e) [x] Tulburarile functionale ale sfincterului Oddi de tip pancreatic
---
497. Selectati simptomele caracteristice pentru colangita parazitara:
a) [x] Anemie progresiva
b) [x] Dureri in hipocondrul drept
c) [ ] Artralgii
d) [ ] Trombocitoza
e) [x] Greturi ,voma, scadere ponderala
---
498. Marcati care caracteristici se refera la colangita infectioasa:
a) [x] Febra cu frison
b) [x] Dureri in hipocondrul drept
c) [ ] Spenomegalie
d) [ ] Pirozis
e) [x] Icter tegumentar
---
499. Identificati criteriile caracteristice pentru colecisticta cronica
acalculoasa:
a) [x] Episoade recurente de durere tipica biliara in hipocondrul drept
b) [x] Cholescintografia cu colecistochinina demonstreaza o fractiune
de ejectie a vezicii biliare mai mica de 40%
c) [ ] Sindromul Mirizzi
d) [x] Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientului
e) [ ] Semnul Courvoiser-Terrier
---
500. Selectati caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Inflamatie difuza si fibroza ce implica intreg arborele biliar
b) [x] Colestaza cronica
c) [x] Obliterarea cailor biliare intra- si extrahepatice
d) [ ] Obliterarea doar a cailor biliare extrahepatice
e) [ ] Obliterarea doar a cailor biliare intrahepatice
---

NEFROLOGIE

BOALA CRONICA RENALA

1. Prezenta carui semn este cel mai informativ in diferentierea bolii


cronice renale cu injuria renala acuta?
a) [ ] Proteinuria
b) [x] Ambii rinichi de dimensiuni mici
c) [ ] Hipocalciemia
d) [ ] Hipernatriurie
e) [ ] Hematuria
---
2. Doua cele mai frecvente cauze care duc la instalarea bolii cronice
renale terminale sunt:
a) [ ] Alergiile si diabetul
b) [ ] Infectiile si diabetul
c) [x] Diabetul si hipertensiunea arteriala
d) [ ] Infectiile si hipertensiunea arteriala
e) [ ] Nefrolitiaza si hipertensiunea arteriala
---
3. Cauza exclusiv genetica care duce la instalarea bolii cronice renale
terminale este:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [ ] Pielonefrita cronica
c) [x] Boala polichistica renala autozomal dominanta
d) [ ] Chisturile renale simple
e) [ ] Hipertensiunea arteriala
---
4. Cauza principala de deces la pacientii cu boala cronica renala
terminala sunt:
a) [x] Complicatiile cardiovasculare
b) [ ] Anemia
c) [ ] Insuficienta hepatica
d) [ ] Uremia
e) [ ] Sepsis
---
5. Ce stadiu de boala cronica renala conform clasificarii KDOQI va
avea un barbat cu rata filtrarii glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [ ] 3
d) [x] 4
e) [ ] 5
---
6. Pacientul cu boala cronica renala stadiul 4 sau 5 poate necesita
administrarea de eritropoietina pentru managementul:
a) [x] Anemiei
b) [ ] Neutropeniei
c) [ ] Pancitopeniei
d) [ ] Trombocitopeniei
e) [ ] Hipoproteinemiei
---
7. Care categorie de medicamente reduc frecventa complicatiilor
cardiace, rezistenta vasculara periferica si secretia de renina:
a) [ ] Diuretice
b) [ ] β-blocante
c) [ ] α1-blocante
d) [ ] Blocantii canalelor de calciu
e) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
---
8. Termenul de uremie desemneaza in general:
a) [ ] Concentratia ureei in plasma
b) [ ] Concentratia ureei in sange
c) [ ] Cresterea creatininei in singe
d) [x] Sindromul clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei
renale
e) [ ] Cresterea acidului uric in sange
---
9. Cauza principala a anemiei la pacientii cu boala cronica renala
este:
a) [x] Diminuarea sintezei de eritropoietina
b) [ ] Prezenta inhibitorilor eritropoietinei
c) [ ] Hemoliza
d) [ ] Pierderile sangvine gastro-intestinale
e) [ ] Deficitul de acid folic si de vitamina B12
---
10. Scaderea ratei filtrarii glomerulare se considera fiziologica:
a) [x] La persoanele in etate
b) [ ] In timpul sarcinii
c) [ ] Dupa efort fizic intens
d) [ ] Dupa consumarea excesiva de lichide
e) [ ] In perioada caniculara
---
11. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronica renala este nevoie
de una din urmatoarele circumstante:
a) [x] Scaderea ratei de filtrare glomerulara <60 ml/min/1.73m2
b) [x] Prezenta unei leziuni renale demonstrata prin modificari
morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)
c) [ ] Pacientul trebuie sa aiba peste 70 de ani
d) [ ] Sa se determine ureea serica crescuta
e) [x] Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a functiei
renale
---
12. Boala cronica renala terminala este stabilita atunci cind:
a) [x] Rata filtrarii glomerulare este < 15 ml/min/1.73m2
b) [ ] Rata filtrarii glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2
c) [ ] Rata filtrarii glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2
d) [x] Pacientul este supus dializei peritoneale cronice
e) [x] Pacientul este supus hemodializei cronice
---
13. Care sunt contraindicatiile pentru a efectua transplant renal:
a) [ ] Hipertensiunea
b) [ ] Infectia HIV
c) [x] Cancer cu metastaze
d) [ ] Varsta >50 ani
e) [x] Maladii severe care nu se vor imbunatati dupa transplantul renal
---
14. Intr-o sarcina fiziologica, care din urmatoarele schimbari renale
se pot intalni?
a) [x] Cresterea ratei filtrarii glomerulare
b) [x] Cresterea dimensiunilor renale
c) [ ] Scaderea fluxului sanguin renal
d) [ ] Infectii ale tractului urinar mai rare
e) [x] Proteinuria pana la 500 mg/zi si glicozuria
---
15. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de
rinichi sunt:
a) [ ] Sexul si greutatea mica la nastere
b) [ ] Factorii genetici
c) [x] Proteinuria
d) [x] Hipertensiunea arteriala
e) [x] Glicemia si greutatea corporala
---
16. Factori de risc nemodificabili in progresia bolii cronice de rinichi
sunt:
a) [x] Sexul
b) [x] Factorii genetici
c) [ ] Proteinuria
d) [ ] Glicemia
e) [x] Varsta
---
17. Pentru estimarea rata filtrarii glomerulare in practica clinica se
utilizeaza:
a) [x] Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
b) [x] Formula Cockcroft-Gault
c) [x] Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology
Collaboration)
d) [ ] Estimarea indexului masei corporale
e) [ ] Masurarea eliminarii prin urina a inulinei
---
18. Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
a) [x] Dializa peritoneala
b) [x] Hemodializa
c) [x] Transplant renal
d) [ ] Administrarea de hormoni glucorticoizi
e) [ ] Administrarea de insulina
---
19. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
a) [x] Cresterea creatinei serice
b) [ ] Scaderea ureei serice
c) [ ] Diminuarea potasiului seric
d) [x] Anemia
e) [x] Cresterea potasiului seric
---
20. Pentru managementul anemiei in boala cronica renala se
efectueaza:
a) [x] Administrarea Eritropoietinei
b) [x] Administrarea fierului intravenos
c) [ ] Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
d) [ ] Administrarea potasiului per os
e) [ ] Administrarea inhibitorilor directi ai reninei
---
21. Pentru a incetini progresarea bolii cronice renale este important
de a:
a) [x] Controla hipertensiunea arteriala
b) [x] Micsora proteinuria
c) [x] Reducere aportului alimentar de proteine
d) [ ] Administra solutie fiziologica parenteral
e) [ ] Administra antiinflamatorii nesteroidiene
---
22. Care din urmatoarele grupe de medicamente sunt considerate
nefroprotectoare:
a) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) [x] Blocantii receptorilor angiotensinei II
c) [ ] Blocantii canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina,
Nifedipina)
d) [ ] Alfa-blocanti
e) [x] Blocantii canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil,
diltiazem)
---
23. Pana la ce nivel se recomanda de a reduce aportul de proteine la
un pacient cu boala cronica renala?
a) [x] La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
b) [x] Nu se recomanda de a reduce aportul de proteine la pacientii cu
boala cronica renala si malnutritie severa
c) [ ] La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
d) [ ] La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
e) [ ] La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
---
24. Pentru tratamentul anemiei in boala cronica renala se utilizeaza:
a) [x] Darbapoietina-α
b) [x] C.E.R.A. - Continuous Erythropoietin Receptor Activator
c) [x] Eritropoietina recombinata umana (rHuEpo)
d) [ ] Chelatorii de fosfor
e) [ ] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
---
25. Care din urmatoarele masuri se recomanda pentru incetinirea
progresiei bolii cronice renale:
a) [x] Controlul tensiunii arteriale
b) [x] Restrictia aportului de NaCl
c) [x] Abandonarea fumatului
d) [ ] Terapie antiinflamatorie
e) [ ] Terapie cu corticosteroizi
---
26. Care sunt recomandarile principale pentru incetinirea progresiei
bolii cronice renale:
a) [x] Controlul tensiunii arteriale
b) [x] Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
c) [x] Reducerea proteinuriei
d) [ ] Terapie cu allopurinol
e) [ ] Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
---
27. Care sunt consecintele metabolice ale uremiei:
a) [x] Insulinemie bazala crescuta cu tendinta la hipoglicemie;
b) [x] Scaderea tolerantei la glucoza si hiperglicemii spontane prin
rezistenta crescuta a tesuturilor la actiunea insulinei;
c) [ ] Necesitatea dozelor mai mari de insulina;
d) [x] Hiperlipoproteinemie;
e) [ ] Cresterea acidului uric in urina.
---
28. Care sunt manifestarile respiratorii cele mai frecvente in boala
cronica renala sunt:
a) [x] Dispnee acidotica Kussmaul;
b) [x] Respiratie Cheyne-Stokes;
c) [x] Pleurezie uremica;
d) [ ] Bronhospasm;
e) [ ] Bronhopneumopatia cronica obstructiva.
---
29. Care sunt manifestarile hematologice cele mai frecvente in boala
cronica renala:
a) [x] Anemie normocroma
b) [x] Sindrom hemoragipar cauzat de disfunctia trombocitelor
c) [x] Trombocitopenia in boala cronica renala terminala
d) [ ] Leucopenia
e) [ ] Eozinofilie
---
30. Care sunt manifestarile metabolismului mineral si osos cele mai
frecvente in boala cronica renala:
a) [x] Osteita fibroasa, manifestare a hiperparatiroidismului
b) [x] Osteomalacia, manifestare a mineralizarii defecte
c) [ ] Osteogeneza imperfecta
d) [x] Osteopenia sau osteoporoza
e) [ ] Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitarii ureei in discul
intervertebral
---
31. Care sunt manifestarile neurologice cele mai frecvente in boala
cronica renala:
a) [x] Encefalopatia uremica
b) [x] Neuropatie periferica
c) [x] Sindromul Ekbom sau sindromul piciorului nelinistit
d) [ ] Miastenia gravis
e) [ ] Sindromul Lesch-Nyhan
---
32. Care sunt manifestarile gastrointestinale cele mai frecvente in
boala cronica renala:
a) [x] Halena uremica (amoniacala)
b) [x] Gastrita uremica cu anorexie, dureri epigastrice, varsaturi cu
miros amoniacal
c) [x] Ulcer peptic datorita cresterii gastrinemiei
d) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
e) [ ] Acalazie
---
33. Care din urmatoarele puncte sunt caracteristice pentru un
pacient cu boala cronica renala la examenul paraclinic:
a) [x] Creatinina crescuta
b) [x] Ureea crescuta
c) [x] Anemia normocroma
d) [ ] Rata filtrarii glomerulare crescuta
e) [ ] Hipokaliemie
---
34. Care tulburari electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala
cronica renala?
a) [x] Hipo- sau hipernatremie
b) [x] Hiperkaliemie
c) [ ] Hipokaliemie
d) [ ] Hipofosfatemie
e) [x] Hiperfosfatemie
---
35. Care din urmatoarele preparate sunt chelatori intestinali de
fosfati:
a) [x] Sarurile de calciu
b) [x] Sarurile de aluminiu
c) [x] Sevelamer
d) [ ] Statinele
e) [ ] Sartanele
---
36. Care din urmatoarele puncte se includ in pregatirea pacientului
pentru hemodializa cronica:
a) [x] Crearea abordului vascular
b) [x] Consiliere psihologica
c) [x] Modificarea dietei pentru o balanta corecta a proteinelor,
caloriilor, vitaminelor si mineralelor
d) [ ] Corectia hiperkaliemiei
e) [ ] Reducerea fosfatemiei
---
37. Abordul vascular pentru hemodializa se poate face prin:
a) [x] Fistula arteriovenoasa
b) [x] Grefa arteriovenoasa
c) [x] Cateter venos central
d) [ ] Cateter Nelaton
e) [ ] Cateter Foley
---
38. Se poate stabili diagnosticul de boala cronica renala atunci cand
se depisteaza:
a) [x] Scaderea ratei de filtrare glomerulara (rata filtrarii glomerulare)
sub 60 ml/min/1.73m2 suprafata corporala, persistenta (mai mult de 3
luni), cu sau fara leziune renala
b) [x] Prezenta unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrata prin
modificari morfopatologice
c) [x] Prezenta markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie,
sediment urinar patologic sau modificari renale decelabile imagistic).
d) [ ] Scaderea ratei de filtrare glomerulara (rata filtrarii glomerulare)
sub 90 ml/min/1.73m2 suprafata corporala, persistenta (mai mult de 3
luni), cu sau fara leziune renala
e) [ ] Malformatia congenitala fara dereglarea functiei renale
---
39. Care grupe de pacienti au risc crescut de aparitie a bolii cronice
renale?
a) [x] Pacientii cu diabet zaharat
b) [x] Pacientii hipertensiune arteriala
c) [x] Pacientii cu unele boli sistemice ca LES
d) [ ] Pacientii cu istoric familial de injurie renala acuta
e) [ ] Pacientii cu spondilita seronegativa
---
40. Care sunt metodele de screening la pacientii cu boala cronica
renala?
a) [x] Determinarea ureea si creatinina serica
b) [x] Estimarea ratei de filtrare glomerulara
c) [x] Ultrasonografia renala
d) [ ] Estimarea eritropoietinei serice
e) [ ] Masurarea hemoglobinei A1C
---
41. Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de
a:
a) [x] Identifica nefropatia de baza
b) [x] Determina stadiul bolii cronice renale dupa clasificarea KDOQI
c) [ ] Determina hormonilor tiroidieni
d) [ ] Efectua radiografia craniului
e) [x] Efectua ultrasonografia rinichilor
---
42. Care din urmatoarele manifestari se pot intalni mai frecvent la
pacientii cu boala cronica renala stadiul 3 KDOQI:
a) [x] Hipertensiune renala (de regula, 50-60%)
b) [x] Scaderea absorbtiei calciului
c) [x] Reducerea excretiei fosfatului
d) [ ] Scaderea parathormonului in ser
e) [ ] Cresterea fierului seric
---
43. Care din urmatoarele manifestari se pot intalni mai frecvent la
pacientii cu boala cronica renala stadiul 5 KDOQI nedializati:
a) [x] Alungirea complexului QRS pe ECG
b) [x] Undele T inalte pe ECG
c) [x] Retentie hidro-salina
d) [ ] Eritrocitoza
e) [ ] Paraproteinemia
---
44. Care sunt obiectivele tratamentului in boala cronica renala:
a) [x] Incetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale;
b) [x] Profilaxia / terapia complicatiilor;
c) [ ] Pregatirea pacientului pentru terapia de substitutie a functiilor
renale la pacientii cu boala cronica renala stadiul 3 KDOQI
d) [ ] Pregatirea pacientului pentru terapia de substitutie a functiilor
renale la pacientii cu boala cronica renala stadiul 2 KDOQI
e) [x] Plasarea pacientului cu boala cronica renala stadiul 4 sau 5
KDOQI in lista de asteptare pentru transplant renal
---
45. Tulburarile hematologice tipice din boala cronica renala sunt:
a) [x] Diateza hemoragica
b) [ ] Anemia microcitara indusa de aluminiu
c) [ ] Leucocitoza
d) [ ] Leucopenia
e) [x] Anemia normocitara
---
46. Tratamentul hipervolemiei la pacientii edematosi cu boala
cronica renala se face prin:
a) [x] Administrarea de diuretice la cei nedializati
b) [x] Restrictia aportului de sare si apa
c) [ ] Cresterea aportului de apa intre dialize
d) [ ] Administrarea de diuretice concomitent cu cresterea aportului de
apa
e) [x] La pacientii dializati hiperhidratati se face ultrafiltrare
---
47. Complicatiile acute ale hemodializei sunt:
a) [x] Tromboza fistulei arterio-venoase
b) [ ] Convulsiile
c) [ ] Malnutritia
d) [x] Crampe musculare
e) [x] Hipotensiunea arteriala
---
48. Urmatoarele afirmatii in legatura cu dializa peritoneala sunt
adevarate:
a) [x] Poate fi efectuata la domiciliu
b) [ ] Este cea mai raspandita forma de dializa
c) [x] Se efectueaza de 4-6 ori pe zi, in fiecare zi
d) [ ] Este superioara transplantului renal
e) [x] Metoda nu se utilizeaza la pacientii cu aderente abdominale post
chirurgicale
---
49. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) [ ] In boala cronica renala rinichii sunt de obicei de dimensiuni
normale
b) [ ] In insuficienta renala acuta rinichii se pot depista intotdeauna
modificari de dimensiuni si structura la examen ultrasonografic
c) [x] Anemia este frecventa in boala cronica renala
d) [ ] In insuficienta renala acuta apar modificari severe de
osteodistrofie renala
e) [x] In boala cronica renala hipertensiunea arteriala este frecventa
---
50. Proteinuria poate fi considerata fiziologica in urmatoarele cauze:
a) [x] Proteinuria ortostatica
b) [x] Proteinuria in febra
c) [x] Proteinuria dupa alergarea unui maraton
d) [ ] Proteinuria din nefropatiile glomerulare
e) [ ] Proteinuria din mielom multiplu
---
SIMPTOAME SI SINDROAME RENALE

51. Indicati care este raspunsul INCORECT referitor la examenul


sumar de urina:
a) [ ] Reprezinta un examen microscopic
b) [ ] Reprezinta un examen macroscopic
c) [ ] Reprezinta un examen fizico-chimic
d) [ ] Se recolteaza prima urina de dimineata
e) [x] Reprezinta o investigatie bacteriologica
---
52. Care din urmatoarele afirmatii referitor la examenul bacteriologic
al urinei este INCORECTA?
a) [ ] Sub 10.000 germeni/l reprezinta o bacteriurie nesemnificativa
b) [ ] Intre 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infectie
c) [ ] Peste 100.000 germeni/l - infectie urinara
d) [ ] Sub 1.000 germeni/l, nu se considera infectie urinara
e) [x] Sub 10.000 de germeni/l reprezinta o bacteriurie semnificativa
---
53. La examenul microscopic al urinei NU putem determina:
a) [ ] Celule epiteliale
b) [ ] Leucocite
c) [ ] Eritrocite
d) [ ] Cilindri (hialini, granulosi)
e) [x] Turbiditatea
---
54. Alegeti afirmatia INCORECTA referitor examenul sumar de urina:
a) [ ] Reprezinta o investigatie simpla, rapida, ieftina
b) [ ] Este un test screening obligator la toti pacientii internati
indiferent de maladie
c) [ ] Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineata, colectata
intr-un recipient curat
d) [ ] In urgente se poate colecta si pe parcursul zilei
e) [x] Se efectueaza doar la pacientii cu patologie renala
---
55. Radiografie panoramica a abdomenului este utila pentrua:
a) [ ] Pentru a determina starea vaselor rinichilor
b) [ ] Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori,
abcese, chisturi
c) [ ] Pentru a preciza localizarea rinichilor
d) [ ] Screening pentru boala polichistica
e) [x] Pentru stadializarea bolii cronice renale
---
56. Care din urmatoarele manifestari clinice reprezinta o tulburare
de mictie de volum:
a) [ ] Disuria
b) [ ] Mictiunea rara
c) [ ] Mictiunea dureroasa
d) [ ] Polakiuria
e) [x] Poliuria
---
57. Polakiuria reprezinta:
a) [x] Cresterea anormala a numarului de mictii timp de 24 ore
b) [ ] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c) [ ] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
d) [ ] Incontinenta de urina
e) [ ] Dificultate a actului mictional
---
58. Care din afirmatiile de mai jos defineste poliuria:
a) [ ] Cresterea anormala a numarului de mictii timp de 24 ore
b) [x] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c) [ ] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
d) [ ] Incontinenta de urina
e) [ ] Dificultate a actului mictional
---
59. CS Depistarea izolata a cilindrilor hialinici in urina
demonstreaza:
a) [ ] Glomerulonefrita cronica
b) [ ] Pielonefrita cronica
c) [ ] Amiloidoza renala
d) [ ] Patologie renala fara specificarea bolii
e) [x] Nu are valoare diagnostica
---
60. Care din afirmatiile de mai jos defineste incontinenta urinara?
a) [ ] Cresterea anormala a numarului de mictii timp de 24 ore
b) [ ] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c) [x] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
d) [ ] Necesitatea imperativa de urinare
e) [ ] Dificultate a actului mictional
---
61. Care din afirmatiile de mai jos defineste mictiunea imperioasa?
a) [ ] Cresterea anormala a numarului de mictii timp de 24 ore
b) [ ] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c) [ ] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
d) [x] Nevoia de a urina imediat ce a aparut senzatia pentru mictie
e) [ ] Dificultate a actului mictional
---
62. Indicati afirmatia INCORECTA referitor la retentiei urinare:
a) [ ] Este definita ca diminuarea incompleta a continutului vezical cu
aparitia reziduului vezical
b) [ ] Poate fi completa sau incompleta
c) [ ] Poate fi acuta sau cronica
d) [ ] Cu si fara distensia vezicala
e) [x] Poate fi initiala sau terminala
---
63. Indicati care este afirmatia INCORECTA referitor mictiunii rare?
a) [ ] Numarul de mictii redus la 1-2/24 ore
b) [ ] Poate fi insotita de oligurie
c) [ ] Poate aparea in megavezica congenital sau dobandita
d) [ ] Apare frecvent in insuficienta renala acuta
e) [x] Frecvent apare la un aport crescut de lichide
---
64. Incontinenta urinara prezenta numai la copii poate fi:
a) [ ] Adevarata
b) [ ] Falsa
c) [ ] Inconstienta
d) [ ] Involuntara
e) [x] Fiziologica
---
65. Cea mai valoroasa metoda de depistare si apreciere a bacteriuriei
este:
a) [ ] Examenul microscopic al urinei
b) [x] Cultura urinei
c) [ ] Examenul macroscopic al urinei
d) [ ] Examenul urinei cu benzi de test
e) [ ] Calorimetria
---
66. Aprecierea sensibilitatii florei la preparatele antibacteriene:
a) [x] Are semnificatie clinica importanta in maladiile renale
b) [ ] Nu are semnificatie clinica
c) [ ] Are semnificatie clinica doar in insuficienta renala
d) [ ] Are semnificatie clinica doar in nefrita interstitiala
e) [ ] Are semnificatie clinica doar in glomerulonefrita
---
67. Definiti notiunea de anuria:
a) [x] Scaderea diurezei < 100 ml in 24/h sau sub 4ml/h
b) [ ] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c) [ ] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
d) [ ] Nevoia de a urina imediat ce a aparut senzatia de urinare
e) [ ] Dificultate a actului mictional
---
68. Care din afirmatiile de mai jos defineste nicturia:
a) [x] Volumul diurezei nocturne este egal sau il depaseste pe cel diurn
b) [ ] Scaderea diurezei < 100 ml in 24/h sau sub 4ml/h
c) [ ] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
d) [ ] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
e) [ ] Nevoia de a urina imediat ce a aparut senzatia de urinare
---
69. Opsiuria reprezinta:
a) [x] Eliminarea intarziata de urina fata de momentul ingestiei
lichidelor
b) [ ] Situatia cand volumul diurezei nocturne este egal sau il depaseste
pe cel diurn
c) [ ] Scaderea diurezei < 100 ml in 24/h sau sub 4ml/h
d) [ ] Cresterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
e) [ ] Emisia involuntara sau inconstienta de urina
---
70. Care din afirmatiile de mai jos defineste hematuria:
a) [x] Prezenta unui numar mai mare decat limitele normei a
eritrocitelor in urina
b) [ ] Prezenta de puroi in urina
c) [ ] Prezenta de limfa in urina
d) [ ] Prezenta de lipide in urina
e) [ ] Prezenta proteinelor in urina
---
71. Care din manifestarile de mai jos fac parte din sindromul nefritic
acut tipic?
a) [x] Hematuria
b) [x] Proteinuria
c) [ ] Azotemia
d) [x] Retentie de sare si apa
e) [ ] Piuria
---
72. La examenul macroscopic al urinei putem determina:
a) [x] Turbiditatea
b) [x] Culoarea
c) [x] Mirosul
d) [ ] Cilindrii
e) [ ] pH-ul urinar
---
73. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
a) [x] Densitatea
b) [x] Proteinuria
c) [x] pH-ul urinar
d) [ ] Culoarea
e) [ ] Mirosul
---
74. La examenul microscopic al urinei se determina:
a) [x] Celule epiteliale
b) [x] Leucocite
c) [ ] Proteinele
d) [x] Cilindri (hialini, granulosi)
e) [ ] Turbiditatea
---
75. Indicati care sunt tulburarile de mictiune:
a) [x] Disuria
b) [x] Mictiunea rara
c) [x] Mictiunea dureroasa
d) [ ] Anuria
e) [ ] Oliguria
---
76. Tulburarile de mictiune sunt:
a) [x] Polakiuria
b) [x] Retentia de urina
c) [x] Incontinenta de urina
d) [ ] Poliuria
e) [ ] Oliguria
---
77. Indicati care sunt tulburarile de diureza:
a) [ ] Polakiuria
b) [ ] Retentia de urina
c) [ ] Incontinenta de urina
d) [x] Poliuria
e) [x] Oliguria
---
78. Indicati care sunt tulburarile de diureza:
a) [x] Opsiuria
b) [ ] Leucocituria
c) [ ] Mictiunea dureroasa
d) [x] Anuria
e) [x] Nicturia
---
79. Care sunt indicatiile ecografiei renale?
a) [x] Pentru a determina dimensiunile rinichilor
b) [x] Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regula tumori,
abcese, chisturi
c) [x] Pentru a preciza localizarea rinichilor
d) [x] Screening pentru boala polichistica
e) [ ] Pentru stadializarea BCR
---
80. Specificati particularitatile durerii in colica renala:
a) [ ] Diminua in clinostatism
b) [ ] Diminua in ortostatism
c) [x] Iradiaza spre organele genitale
d) [ ] Iradiaza spre flancurile abdomenului
e) [x] Se accentueaza la vibratie
---
81. Durerea colicativa se dezvolta mai frecvent in caz de:
a) [x] Calculi renali
b) [x] Cheaguri de sange in tractul urinar
c) [ ] Rinichi polichistic
d) [ ] Glomerulonefrita
e) [ ] Pielonefrita colicativa
---
82. Precizati caracterul durerii in nefropatiile glomerulare acute:
a) [ ] Durere violenta
b) [x] Durere surda
c) [ ] Intensitate mica
d) [x] Intensitate medie
e) [x] De obicei durere continua
---
83. Precizati caracterul durerii in nefropatiile interstitiale:
a) [x] Durere violenta
b) [x] Caracter colicativ
c) [ ] Intensitate mica
d) [x] Intensitate mare
e) [ ] De obicei durere continua
---
84. Indicati care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-
ureterala:
a) [x] Spasmoliticele
b) [x] Antiinflamatoarele
c) [ ] Diureticele
d) [ ] Antibioticele
e) [x] Analgezicele
---
85. Indicati care sunt preparatele INEFICIENTE in ameliorarea colicii
reno-ureterale:
a) [ ] Spasmoliticele
b) [ ] Antiinflamatoarele
c) [x] Antipireticele
d) [ ] Analgezicele
e) [x] Antibioticele
---
86. Indicati afirmatiile corecte ce caracterizeaza durerea vezicala:
a) [x] Are localizare supra pubiana
b) [x] Iradiaza spre uretra si perineu
c) [ ] Nu iradiaza spre uretra si perineu
d) [x] Are caracter de jena dureroasa, arsuri
e) [ ] Nu cedeaza niciodata dupa sondaj vezical
---
87. Care afectiuni cel mai frecvent provoaca durerea vezicala:
a) [x] Cistite acute si cronice
b) [ ] Afectiuni prostatice
c) [x] Tumori ale vezicii urinare
d) [x] Retentie acuta de urina
e) [ ] Litiaza uretrala
---
88. Indicati afirmatiile corecte ce caracterizeaza durerea
pelviperineala:
a) [x] Are caracter de tensiune/intepatura
b) [ ] Are caracter de jena dureroasa/arsuri
c) [x] Iradiaza spre organele genitale externe
d) [ ] Nu iradiaza spre organele genitale externe
e) [x] Este insotita de tulburari mictionale
---
89. Polakiuria poate fi:
a) [x] Cu urine clare
b) [x] Cu urine tulbure
c) [x] Diurna
d) [ ] Nocturna
e) [ ] Polakiuria nu poate fi insotita de poliurie
---
90. Indicati care sunt afectiunile ce pot provoaca polakiuria:
a) [x] Procese inflamatorii a vezicii urinare
b) [x] Procese tumorale
c) [x] Anomalia colului vezical
d) [x] Adenom de prostata
e) [ ] Insuficienta renala cronica terminala
---
91. Conform clasificarii hematuria poate fi:
a) [x] Initiala
b) [x] Totala (completa)
c) [x] Terminala
d) [x] Cronica
e) [ ] Doar initiala
---
92. Care sunt afectiunile ce provoaca cel mai des disuria?
a) [x] Patologia prostatei
b) [x] Afectiuni a vezicii urinare
c) [ ] Patologia sistemului cardio-vascular
d) [x] Afectiuni ale uretrei
e) [ ] Ptoza renala
---
93. Indicati afectiunile ce pot provoaca mictiunea dureroasa:
a) [x] Cistite
b) [x] Uretrite
c) [ ] Afectiuni ale sistemului nervos periferic
d) [x] Afectiuni de col vezical
e) [ ] Afectiuni neurologice centrale
---
94. Indicati afirmatiile corecte referitor retentiei urinare?
a) [x] Este definita ca diminuarea incompleta a continutului vezical cu
aparitia reziduului vezical
b) [x] Poate fi completa sau incompleta
c) [x] Poate fi acuta sau cronica
d) [x] Cu distensie vezicala
e) [ ] Poate fi initiala sau terminala
---
95. Clasificati anuria:
a) [ ] Parazitara
b) [ ] Virala
c) [x] Cauza prerenala
d) [x] Cauza renala
e) [x] Cauza postrenala
---
96. Conform clasificarii din punct de vedere imunochimic proteinuria
poate fi:
a) [x] Selectiva
b) [x] Neselectiva
c) [x] Tubulara
d) [ ] Initiala
e) [ ] Terminala
---
97. Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi:
a) [x] Prerenala
b) [x] Renala
c) [x] Postrenala
d) [ ] Initiala
e) [ ] Terminala
---
98. Selectati afirmatiile corecte ce corespund clasificarii proteinuriei
glomerulare:
a) [x] Selectiva
b) [x] Neselectiva
c) [x] Nefrotica
d) [x] Subnefrotica
e) [ ] Initiala
---
99. Conform clasificarii hematuria poate fi:
a) [x] Microscopica
b) [x] Macroscopica
c) [x] Initiala /terminala
d) [x] Doar microscopica
e) [ ] Fiziologica
---
100. Afectiunile ce provoaca mai frecvent piuria sunt:
a) [x] Maladii purulente renale
b) [x] Maladii a vezicii urinare
c) [x] Boli uretro-prostatice
d) [ ] Hipertensiunea arteriala
e) [ ] Hipotensiunea arteriala
---
NEFROPATIILE TUBULOINTERSTITIALE SI INFECTIILE TRACTULUI
URINAR

101. In nefropatiile tubulo-interstitiale sunt afectate preponderent:


a) [ ] Tesutul interstitial
b) [ ] Tubii renali
c) [ ] Glomerulii renali
d) [ ] Tesutul interstitial si capilarele peritubulare
e) [x] Tesutul interstitial si tubii subiacenti
---
102. Care este cea mai frecventa cale de infectare a parenchimului
renal?
a) [ ] Calea hematogena
b) [x] Calea ascendenta
c) [ ] Calea limfogena
d) [ ] Prin contiguitate
e) [ ] Calea descendenta
---
103. Care dintre urmatoarele NU favorizeaza recurenta infectiilor
tractului urinar?
a) [ ] Activitatea sexuala
b) [ ] Sexul feminin
c) [ ] Dereglarile de pasaj urinar
d) [ ] Litiaza renala
e) [x] Igiena intima riguroasa
---
104. Alegeti factorul predispozant extraurinar al pielonefritei cronice:
a) [ ] Refluxul vezico-ureteral
b) [ ] Litiaza renala si urinara
c) [ ] Anomaliile intrarenale congenitale
d) [x] Diabetul zaharat
e) [ ] Golirea incompleta a vezicii urinare
---
105. Selectati agentul cauzal cel mai frecvent al pielonefritei cronice:
a) [x] Escherichia coli
b) [ ] Streptococul beta-hemolitic
c) [ ] Mycoplasma
d) [ ] Proteus mirabilis
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
---
106. Indicati agentul cel mai frecvent implicat in etiologia
pielonefritei acute si cronice in acutizare:
a) [ ] Proteus
b) [ ] Enterobacter
c) [ ] Serratia
d) [ ] Staphylococcus aureus
e) [x] Escherichia coli
---
107. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor din
tractul urinar inferior, CU EXCEPTIA:
a) [ ] Fluxul urinar normal
b) [ ] Proprietatile antibacteriene ale urinei
c) [ ] Proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice
d) [x] Staza urinara
e) [ ] Polimorfonuclearele din peretele vezical
---
108. Marcati raspunsul corect cu referire la tabloul clinic caracteristic
pielonefritei acute:
a) [ ] Debut insidios
b) [x] Febra, frisoane, lombalgii
c) [ ] Edeme palpebrale
d) [ ] Nicturie
e) [ ] Manevra Giordano negativa
---
109. Urmatorul semn sau simptom NU este caracteristic acutizarii
pielonefritei cronice:
a) [ ] Febra
b) [ ] Greata
c) [x] Bradicardie
d) [ ] Sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e) [ ] Diaree
---
110. Care test ne permite aprecierea functiei de filtrare a rinichilor:
a) [ ] Testul Neciporenco
b) [ ] Testul Zimnitki
c) [x] Testul Reberg
d) [ ] Proba cu trei pahare
e) [ ] Pierderea nictimerala de proteine
---
111. Proteinuria in pielonefritele acute este:
a) [x] ≤1g/l
b) [ ] masiva
c) [ ] ≥2 g/l
d) [ ] ≥3 g/l
e) [ ] 2-3 g/l
---
112. Selectati afirmatia corecta referitor la urografia intravenoasa:
a) [x] Ofera date generale despre structura rinichilor, bazinetului,
ureterelor, vezicii urinare
b) [ ] Nu ofera date despre functia renala
c) [ ] Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrita
cronica
d) [ ] Nu este contraindicata in boala cronica renala stadiul 4-5 KDOQI
e) [ ] Nu este contraindicata in caz de alergie la iod
---
113. Cantitatea microorganismelor depistate intr-un ml de urina NU
depinde de:
a) [ ] Frecventa mictiunilor
b) [ ] Diureza
c) [ ] pH-ul urinei
d) [ ] Viteza multiplicarii microorganismelor
e) [x] Leucociturie
---
114. Aprecierea sensibilitatii florei la preparatele antibacteriene:
a) [x] Are o semnificatie clinica majora
b) [ ] Nu are o semnificatie clinica importanta
c) [ ] Are o semnificatie clinica importanta numai in pielonefrita
d) [ ] Are o semnificatie clinica importanta numai in nefrita interstitiala
e) [ ] Are o semnificatie clinica importanta numai in glomerulonefrita
---
115. In cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic,
permanent se depisteaza:
a) [ ] Atrofia epiteliului canalicular
b) [x] Infiltrat limfohistiocitar al interstitiului
c) [ ] Afectarea vaselor renale
d) [ ] Glomerulonefrita invaziva
e) [ ] Scleroza periglomerulara
---
116. La o gravida este prezenta bacteriurie ≥105 U/ml. In acest caz se
indica:
a) [x] Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinic
b) [ ] Tratament antibacterian numai in cazul prezentei disuriei
c) [ ] Tratament antibacterian numai in cazul prezentei leucocituriei
d) [ ] Tratament balneo-sanatorial
e) [ ] In absenta tabloului clinic nu este indicat careva tratament
---
117. Selectati afirmatia corecta referitor la cresterea stabila a
tensiunii arteriale la un bolnav cu pielonefrita cronica:
a) [x] Poate avea loc
b) [ ] Nu se intalneste
c) [ ] Se intalneste numai in cazul dereglarii functiei renale
d) [ ] Are loc numai in cazul duratei bolii mai mari de 3 ani
e) [ ] Are loc numai in cazul duratei bolii mai mari de 5 ani
---
118. Afirmatia "existenta mai multor abcese renale cu tendinta de
confluare si de formare a cavitatii comune" descrie :
a) [ ] Abcesul renal cortico-medular
b) [ ] Necroza papilara acuta
c) [x] Carbunculul renal
d) [ ] Pionefroza
e) [ ] Perinefrita
---
119. Masura de tratament obligatorie in nefrita interstitiala acuta
postmedicamentoasa:
a) [x] Sistarea medicamentului care posibil a provocat nefrita
b) [ ] Administrare de antiinflamatoare nesteroidiene
c) [ ] Transfuzie de sange
d) [ ] Administrarea de preparate citostatice
e) [ ] Tratament antibacterian
---
120. Marcati durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita
acuta necomplicata cu evolutie grava :
a) [ ] 3 zile
b) [ ] 7 zile
c) [x] 14 zile
d) [ ] 21 zile
e) [ ] 6 saptamani
---
121. Selectati care dintre urmatoarele afectiuni renale sunt incluse in
grupul nefropatiilor tubulointerstitiale:
a) [x] Nefropatia tubulointerstitiala prin agresiune medicamentoasa
cronica
b) [x] Nefropatia tubulointerstitiala prin hipersensibilitate la
medicamente
c) [x] Pielonefrita cronica
d) [x] Nefrite tubulointerstitiale asociate cu boli imunologice
e) [ ] Sindromul Goodpasture
---
122. Care sunt indicatiile pentru tratament chirurgical in pielonefrita
cronica in acutizare:
a) [x] Pionefroza
b) [x] Paranefrita
c) [x] Abces renal
d) [x] Carbuncul renal
e) [ ] Chist renal neinfectat
---
123. Socul bacterian din pielonefrita acuta se caracterizeaza prin:
a) [x] Prabusirea tensiunii arteriale
b) [x] Scaderea diurezei
c) [x] Acidoza metabolica
d) [ ] Alcaloza metabolica
e) [ ] Hipertensiune arteriala
---
124. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din grupul
nefropatiilor tubulointerstitiale:
a) [x] Nefropatia tubulointerstitiala acuta medicamentoasa
b) [x] Nefropatia de reflux
c) [x] Necroza tubulara acuta toxica
d) [ ] Nefropatia cu leziuni minime
e) [x] Nefropatia obstructiva
---
125. Factorii de risc pentru infectiile tracului urinar sunt:
a) [ ] Hepatita cronica virala
b) [x] Diabetul zaharat
c) [x] Sarcina
d) [x] Refluxul vezico-ureteral
e) [ ] Vasculitele sistemice
---
126. Caracteristicile afectarii interstitiale, care permit diagnosticul
diferential cu glomerulonefritele sunt:
a) [x] Proteinuria ≤ 1 g in 24 de ore
b) [x] Absenta hipoproteinemiei
c) [ ] Hipertensiunea arteriala severa
d) [x] Absenta edemelor
e) [x] Prezenta piuriei sterile si a cilindrilor leucocitari
---
127. Elemente sugestive pentru prezenta nefropatii interstitiale sunt:
a) [x] Piuria
b) [ ] Chiluria
c) [x] Proteinuria ≤ 1 g/zi
d) [ ] Proteinuria ≥ 3 g/zi
e) [ ] Hematurie marcata
---
128. Elemente sugestive in favoarea diagnosticului de nefropatii
interstitiale cronica sunt:
a) [x] Debut insidios
b) [ ] Evolutie fulminanta
c) [x] Proteinuria ≤ 1 g/zi
d) [ ] Absenta hipertensiunii arteriale severe
e) [ ] Edeme marcate
---
129. Formele etiologice ale nefropatii interstitiale sunt:
a) [x] Infectioase
b) [x] Parazitare
c) [x] Medicamentoase
d) [x] Asociate cu boli imunologice
e) [ ] Vasculare
---
130. Din grupul infectiilor urinare joase fac parte:
a) [ ] Pielonefrita acuta
b) [ ] Pielonefrita cronica
c) [x] Prostatita
d) [x] Cistita
e) [x] Uretrita
---
131. Din grupul infectiilor urinare inalte fac parte:
a) [ ] Uretrita
b) [x] Pielonefrita acuta
c) [x] Pielonefrita cronica
d) [x] Carbuncul renal
e) [x] Pionefroza
---
132. Din grupul infectiilor urinare inalte NU fac parte:
a) [x] Uretrita
b) [ ] Pielonefrita acuta
c) [ ] Pielonefrita cronica
d) [x] Urolitiaza
e) [x] Glomerulonefrita
---
133. Factorii favorizanti locali (reno-urinari) ai infectiei de tract urinar
sunt:
a) [x] Litiaza renala
b) [ ] Diabetul zaharat
c) [x] Refluxul vezico-ureteral
d) [ ] Sexul feminin
e) [ ] Sarcina
---
134. Care din categoriile de persoane de mai jos prezinta riscuri
crescute de infectii de tract urinar:
a) [x] Gravidele
b) [x] Transplantatii renal
c) [x] Pacientii cu litiaza renala
d) [ ] Barbatii sub 20 de ani
e) [x] Pacientii cu diabet zaharat
---
135. Dintre circumstantele care favorizeaza infectiile tractului urinar
fac parte:
a) [x] Sarcina
b) [ ] Sexul masculin
c) [x] Refluxul vezico-ureteral
d) [x] Disfunctia neurogena a vezicii urinare
e) [x] Cateterele uretrale permanente
---
136. „Varstele de risc" pentru pielonefrita cronica sunt:
a) [x] Copii in primii 2-3 ani de viata (malformatii congenitale)
b) [x] Persoanele de sex feminin in perioada vietii sexuale active
c) [ ] Barbati in perioada vietii sexuale active
d) [x] Femei dupa menopauza
e) [x] Barbati cu adenom de prostata
---
137. Etiologia pielonefritei acute poate fi:
a) [x] bacteriana Gram-negativa (Escherichia coli, Proteus spp.,
Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter,
Citrobacter etc.)
b) [ ] medicamentoasa
c) [x] fungica
d) [x] parazitara
e) [ ] autoimuna
---
138. Germenii incriminati cel mai des in infectiile urinare sunt:
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa
b) [x] E. coli
c) [ ] Chlamydia trachomatis
d) [x] Proteus
e) [x] Streptococcus saprophyticus
---
139. Care sunt componentele de virulenta si uropatogenitate ale
tulpinilor de E. coli:
a) [x] Hemolizinele
b) [x] Aerobactina
c) [ ] Ureaza
d) [ ] Proteaza
e) [x] Adezinele
---
140. Care sunt factorii de virulenta bacteriana care influenteaza
infectia tractului urinar:
a) [x] Fimbriile
b) [x] Pilii P
c) [x] Producerea de hemolizine
d) [ ] Producerea de kinaze
e) [x] Rezistenta la actiunea bactericida a serului uman
---
141. Care sunt factorii de aparare ai tractului urinar:
a) [x] Flora periureterala saprofita
b) [x] Fluxul urinar
c) [ ] pH-ul bazic vaginal
d) [x] Valvele vezico-ureterale
e) [ ] Activitatea sexuala
---
142. Tabloul clinic in pielonefrita acuta poate include:
a) [x] Febra
b) [ ] Macrohematurie
c) [x] Disurie
d) [x] Dureri lombare
e) [ ] Sindrom nefrotic
---
143. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrita cronica sunt
utile urmatoarele investigatii:
a) [x] Examenul sumar de urina
b) [x] Examen ultrasonografic al rinichilor
c) [x] Urografia intravenoasa
d) [ ] Cistografia
e) [ ] Biopsia renala
---
144. Urocultura este considerata pozitiva, daca germenul detectat
este in cantitate:
a) [ ] ≤ 102 (indiferent de agentul patogen si de existenta
simptomatologiei clinice)
b) [x] ≥ 105 (indiferent de agentul patogen si de existenta
simptomatologiei clinice)
c) [ ] ≤ 104 (indiferent de agentul patogen si de existenta
simptomatologiei clinice)
d) [x] ≥ 104 si triada clinica prezenta
e) [x] ≥ 103 si manifestarile clinice complete la pacientii cu infectie
urinara complicata (diabet zaharat, sarcina, obstructie infrarenala etc.)
---
145. Piuria sterila poate indica:
a) [x] Infectii cu agenti bacterieni neobisnuiti
b) [ ] Nefropatie diabetica
c) [x] Infectia cu Mycobacterium tuberculosis
d) [x] Infectii cu fungi
e) [ ] Amiloidoza renala
---
146. Care afirmatii despre scintigrafia renala dinamica sunt
adevarate:
a) [x] Se poate efectua in azotemie
b) [ ] Este pe larg utilizata in diagnosticul pielonefritelor
c) [x] Determina dereglarile functionale precoce
d) [x] Nu este necesara pregatire speciala pentru investigatie
e) [x] Este contraindicata in caz de alergie la iod si sarcina
---
147. Care sunt masuri generale in tratamentul pielonefritei cronice:
a) [x] Repaos la pat in perioada febrila
b) [x] Hidratare adecvata
c) [x] Reglarea tranzitului intestinal
d) [ ] Antibioticoterapie
e) [ ] Glucocorticosteroizi
---
148. In caz de pielonefrita acuta, la examenul clinic durerea poate
lipsi mai frecvent la urmatoarele categorii de pacienti:
a) [ ] Copii
b) [ ] Gravide
c) [x] Diabetici
d) [x] Etilici denutriti
e) [x] Transplantati
---
149. In pielonefrita cronica in acutizare cu evolutie de gravitate
medie antibioticul empiric de electie va fi?
a) [ ] Ampicilina
b) [ ] Eritromicina
c) [ ] Doxiciclina
d) [ ] Co-trimoxazolul
e) [x] Ciprofloxacina
---
150. Preparatele de electie in tratamentul HTA renoparenchimatose
sunt:
a) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) [ ] Beta blocantii
c) [ ] Diuretici tiazidici
d) [x] Antagonistii angiotenzinei II
e) [ ] Blocante canalelor de calciu dihidropiridinici
---

151. Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative


este:
a) [ ] Proliferare endocapilara
b) [ ] Proliferare extracapilara
c) [ ] Ingrosarea membranei bazale
d) [x] Proliferare mezangiala
e) [ ] Neovascularizare glomerulara
---
152. Care grup de preparate contribuie la micsorarea hipertensiunii
intraglomerulare in glomerulonefrita cronica?
a) [ ] α-adrenoblocanti
b) [ ] β-adrenoblocanti
c) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
d) [ ] Antagonistii canalelor de calciu
e) [ ] Antiagregantele
---
153. Ce grup de medicamente reprezinta tratamentul de baza,
destinat pentru cuparea edemelor in glomerulonefrita acuta?
a) [ ] Antagonistii aldosteronului
b) [ ] Antiagregantele
c) [x] Natriureticele
d) [ ] Inhibitorii de carboanhidraza
e) [ ] Anticoagulantele
---
154. Nefroza lipoida (glomerulonefrita cu modificari minimale) se
manifesta prin:
a) [ ] Sindrom hipertensiv
b) [ ] Hematurie recidivanta
c) [x] Sindrom nefrotic
d) [ ] Sindrom nefritic
e) [ ] Leucociturie
---
155. In hematuria provocata de boala Berger, in imunograma, cea
mai frecventa modificare este:
a) [ ] Hipocomplementemie
b) [ ] Cresterea titrului IgG
c) [ ] Cresterea titrului IgM
d) [x] Cresterea titrului IgA
e) [ ] Cresterea titrului IgD
---
156. Care dintre modificarile urinare urmatoare sunt caracteristice
pentru glomerulonefrita acuta?
a) [ ] Izostenurie
b) [x] Hematurie
c) [ ] Cilindri leucocitari
d) [ ] Leucociturie neutrofila
e) [ ] Limfociturie
---
157. In care varianta morfologica a glomerulonefritei cronice NU se
observa modificarea structurii glomerulilor la microscopia optica?
a) [ ] Mezangioproliferativa
b) [ ] Mezangiocapilara
c) [ ] Membranoasa
d) [x] Cu modificari minimale
e) [ ] Glomeruloscleroza focal-segmentara
---
158. Care din urmatoarele grupe de medicamente au efect
nefroprotector (antiproteinuric)?
a) [x] Blocantii receptorilor de angiotensina
b) [ ] Diureticele de ansa
c) [ ] Antiagregantele
d) [ ] Antibioticele
e) [ ] Ketoanalogi
---
159. Care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este
proliferativa?
a) [ ] Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
b) [ ] Hialinoza segmentara si focala (HSF)
c) [x] Nefropatia cu Ig A
d) [ ] Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
e) [ ] Glomeruloscleroza focal-segmentara
---
160. La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute
poststreptococice se refera:
a) [ ] Prednisolon
b) [x] Antibiotice
c) [ ] Citostatice
d) [ ] Diuretice
e) [ ] Antihipertensive
---
161. Terapia patogenetica in glomerulonefrita acuta
poststreptococica:
a) [ ] Este indicata in toate cazurile
b) [x] Nu este indicata
c) [ ] Este indicata, in dependenta de debutul bolii
d) [ ] Este indicata, in dependenta de gradul proteinuriei
e) [ ] Este indicata, daca este crescut nivelul creatininei
---
162. Despre tendinta de trecere a nefritei acute in nefrita cronica ne
vorbeste:
a) [x] Persistenta sindromului urinar
b) [x] Reducerea functiei renale
c) [x] Aparitia sindromului nefrotic
d) [ ] Macrohematuria
e) [ ] Hipertensiune din primele zile ale bolii
---
163. Care din urmatoarele grupe de medicamente au efect
nefroprotector (antiproteinuric)?
a) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) [ ] Diureticele de ansa
c) [ ] Antiagregantele
d) [ ] Antibioticele
e) [ ] Ketoanalogi
---
164. Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronica este o
maladie:
a) [ ] Poststreptococica
b) [ ] Exclusiv alergica
c) [ ] Exclusiv inflamatorie
d) [x] Polietiologica
e) [ ] Neoplastica
---
165. Care masuri dietetice sunt indicate in glomerulonefrita, insotita
de hipertensiunea arteriala si edeme?
a) [x] Limitarea consumului de sare pina la 1,5 g/zi
b) [ ] Majorarea consumului de sare
c) [ ] Cresterea cantitatii de lichid consumat
d) [ ] Cresterea consumului de produse bogate in calorii
e) [ ] Limitarea consumului produselor bogate in glucide
---
166. Durata tratamentului in glomerulonefrita cronica constituie:
a) [ ] Citeva saptamini
b) [ ] 2-3 luni
c) [ ] 6 luni
d) [ ] De la 6 luni pina la 2 ani
e) [x] Toata durata vietii
---
167. Numiti forma morfologica a nefritei, in care tratamentul cu
prednizolona are o perspectiva minimala?
a) [ ] Cu modificari minimale
b) [ ] Mezangioproliferativa
c) [x] Fibroplastica
d) [ ] Mezangiomembranoasa
e) [ ] Membranoasa
---
168. Care este doza initiala adecvata de prednizolona la 1 kg greutate
corporala, utilizata in tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrita
cronica?
a) [ ] 0,3 - 0,4 mg
b) [ ] 0,5 - 0,6 mg
c) [ ] 0,7 - 0,8 mg
d) [x] 1 mg
e) [ ] 2 mg
---
169. La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate
fi o manifestare a:
a) [ ] Dermatomiozitei
b) [x] Lupus eritmatos sistemic
c) [ ] Sclerodermiei sistemice
d) [ ] Poliarteriitei nodoase
e) [ ] Polimialgiei reumatismale
---
170. Indicatii pentru prescrierea glucocorticoizilor in
glomerulonefrita cronica sunt:
a) [x] Sindromul nefrotic
b) [ ] Sindromul urinar
c) [ ] Hipertensiunea arteriala
d) [ ] Insuficienta renala
e) [ ] In calitate de tratament profilactic
---
171. La indicarea indometacinei pentru tratamentul
glomerulonefritei cronice, se asteapta un efect pozitiv in evolutia:
a) [ ] Hematuriei
b) [x] Proteinuriei
c) [ ] Sindromului nefrotic
d) [ ] Hipertensiunea arteriala
e) [ ] Edemelor periferice
---
172. Care este valoarea"tinta" a TA in tratamentul glomerulonefritei
cronice:
a) [ ] ≤160/80 mm Hg;
b) [x] ˂130/80 mm Hg;
c) [ ] ˂110/70 mm Hg;
d) [ ] ≤120/80 mm Hg;
e) [ ] ˂120/60 mm Hg;
---
173. La o persoana de 35 de ani, a doua zi dupa suportarea anginei,
au aparut edeme, macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai
probabil este:
a) [ ] Glomerulonefrita acuta
b) [ ] Pielonefrita acuta
c) [x] Glomerulonefrita cronica, acutizare
d) [ ] Nefrita apostematoasa
e) [ ] Amiloidoza renala
---
174. Proteinuria, hipertensiunea arteriala, in combinatie cu
eritrociturie si edeme, este caracteristica pentru:
a) [x] Glomerulonefrita acuta
b) [ ] Pielonefrita
c) [ ] Nefrolitiaza
d) [ ] Cistita
e) [ ] Amioidoza renala
---
175. Insuficienta renala in glomerlonefrita subacuta se dezvolta:
a) [x] Peste 3-5 saptamani de la debutul bolii
b) [ ] Peste 1 an de la debutul bolii
c) [ ] Peste 3 ani de la debutul bolii
d) [ ] Din primele zile ale bolii
e) [ ] Perioada aparitiei depinde de gradul hipertensiunea arteriala
---
176. Persistenta indelungata a sindromului urinar in cadrul
glomerulonefritei acute ne vorbeste, in primul rand, despre:
a) [x] Tendinta de trecere a glomerulonefritei acute in cea cronica
b) [ ] Pastrarea functiei renale
c) [ ] Dezvoltarea sindromului nefrotic
d) [ ] Dezvoltarea insuficientei renale cronice
e) [ ] Este o situatie normala
---
177. Care grupa de varsta este mai predispusa spre a dezvolta
glomerulonefrita acuta?
a) [ ] Pana la 2 ani
b) [x] De la 2 pana la 40 de ani
c) [ ] Perioada climacterica
d) [ ] Perioada de menopauza
e) [ ] Perioada pubertara
---
178. Antibioticul de electie in tratamentul glomerulonefritei acute
poststreptococice este:
a) [ ] Eritromicina
b) [ ] Cefazolina
c) [ ] Imipenem
d) [x] Penicilina
e) [ ] Gentamicina
---
179. Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renala in
glomerulonefrita acuta, este:
a) [ ] Glomerulonefrita mezangioproliferativa
b) [ ] Edem interstitial
c) [ ] Modificari fibro-celulare
d) [ ] Proliferarea focala a celulelor endoteliale
e) [x] Glomerulonefrita proliferativa endocapilara
---
180. Pentru faza acuta a glomerulonefritei acute este caracteristic:
a) [ ] Tahicardie
b) [x] Bradicardie
c) [ ] Extrasistolie
d) [ ] Bloc atrio-ventricular
e) [ ] Fibrilatie atriala
---
181. Titrul ASLO in glomerulonefrita acuta este crescut maximal:
a) [x] In primele 3 saptamani ale bolii
b) [ ] In primele 6 luni ale bolii
c) [ ] In primul an de boala
d) [ ] In primii doi ani de boala
e) [ ] In primii trei ani de boala
---
182. Care patologii glomerulare se includ in notiunea de
"glomerulopatie"?
a) [ ] Toate patologiile care afecteaza cumva glomerulul renal
b) [x] Doar patologiile care nu prezinta leziuni proliferative celulare la
biopsie
c) [ ] Doar patologiile care prezinta leziuni proliferative celulare la
biopsie
d) [ ] Afectarea glomerulara de cauza infectioasa
e) [ ] Afectarea glomerulara de cauza autoimuna
---
183. Care patologii glomerulare se includ in notiunea de
"glomerulonefrita"?
a) [ ] Toate patologiile care afecteaza cumva glomerulul renal
b) [ ] Doar patologiile care nu prezinta leziuni proliferative celulare la
biopsie
c) [x] Doar patologiile care prezinta leziuni proliferative celulare la
biopsie
d) [ ] Afectarea glomerulara de cauza infectioasa
e) [ ] Afectarea glomerulara de cauza autoimuna
---
184. Proliferarea epiteliala sub forma de "semilune", depistata la
punctia-biopsie renala, este un semn patognomonic pentru:
a) [ ] Glomerulonefrita acuta poststreptococica
b) [x] Glomerulonefrita rapid progresiva
c) [ ] Glomerulonefrita mezangioproliferativa
d) [ ] Glomeruloscleroza focal-segmentara
e) [ ] Glomerulopatia cu leziuni minime
---
185. Care din urmatoarele grupe de medicamente au efect
nefroprotector (antiproteinuric)?
a) [x] Blocantii canalelor de calciu (dihidropiridine)
b) [ ] Diureticele de ansa
c) [ ] Antiagregantele
d) [ ] Antibioticele
e) [ ] Ketoanalogi
---
186. Modificarile urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei
acute, sunt:
a) [x] Hiperstenurie
b) [x] Hematurie
c) [x] Proteinurie subnefrotica
d) [x] Cilindrurie
e) [ ] Bacteriurie
---
187. Principiile de tratament al glomerulonefritei acute
poststreptococice includ:
a) [x] Regim la pat, limitarea consumului de sodiu si lichide
b) [x] Tratamentul factorului etiologic (infectia streptococica)
c) [x] Terapia simptomatica a edemelor si hipertensiunii arteriale
d) [ ] In toate cazurile - tratament patogenetic cu prednizolona
e) [ ] Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
---
188. Verigile patogenetice de baza, ce duc la proteinurie glomerulara
sunt:
a) [x] Micsorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
b) [x] Alterarea membranei bazale glomerulare de catre fermentii
lizozomali
c) [x] Hipertensiune glomerulara
d) [ ] Reducerea presiunii oncotice a plasmei
e) [ ] Hipoperfuzia glomerulilor renali
---
189. In hematuria provocata de boala Berger, in imunograma se pot
intalni urmatoarele modificari:
a) [ ] Hipocomplementemie
b) [ ] Cresterea titrului IgG
c) [x] Cresterea titrului IgM
d) [x] Cresterea titrului IgA
e) [ ] Cresterea titrului IgE
---
190. Forme neproliferative de glomerulonefrita sunt:
a) [x] Nefropatia membranoasa
b) [x] Glomerulonefrita cu modificari minimale
c) [x] Glomeruloscleroza focal-segmentara
d) [ ] Nefropatia cu IgA
e) [ ] Glomerulonefrita membranoproliferativa
---
191. Care modificari imunologice pot fi observate in glomerulonefrita
poststreptococica?
a) [x] Titru inalt de anticorpi contra antigenului streptococului
b) [ ] Cresterea titrului autoanticorpilor renali
c) [ ] Prezenta anticorpilor antinucleari
d) [x] Hipocomplementemie
e) [ ] Hipercomplementemie
---
192. Care este scopul administrarii anticoagulantelor si
dezagregantelor in glomerulonefrita cronica?
a) [x] Profilaxia trombozei coronariene
b) [x] Profilaxia sindromului tromboembolic
c) [x] Actiunea asupra proceselor locale ale coagularii intravasculare
intraglomerulare
d) [ ] Profilaxia trombozei arterei renale
e) [x] Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiati
---
193. Indicatii pentru prescrierea corticosteroizilor in glomerulonefrita
cronica sunt:
a) [x] Activitatea inalta a procesului
b) [x] Sindrom nefrotic fara hipertensiune si hematurie
c) [ ] Proteinurie izolata
d) [ ] Hematurie izolata
e) [ ] Sindrom hipertensiv
---
194. Manifestarile glomerulonefritei rapid progresive se
caracterizeaza prin:
a) [x] Insuficienta renala rapid progresiva
b) [ ] Insuficienta renala lent progresiva
c) [ ] Leucociturie
d) [x] Hematurie microscopica
e) [x] Uneori hematurie macroscopica
---
195. Manifestarile glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent
este caracterizat prin:
a) [x] Proteinurie glomerulara, de obicei, moderata
b) [ ] Proteinurie, de obicei, masiva
c) [x] Hematurie microscopica masiva
d) [x] Insuficienta renala rapid progresiva
e) [ ] Insuficienta renala lent progresiva
---
196. La bolnavii care primesc tratament cu citostatice in
glomerulonefrita cronica, este necesar de a supraveghea:
a) [x] Creatinina serica
b) [x] Leucocitele sangelui periferic
c) [ ] Colesterolul
d) [ ] ECG
e) [ ] Starea mediilor transparente oculare
---
197. Corticosteroizii, in tratamentul glomerulonefritei cronice,
influenteaza asupra urmatoarelor verigi patogenetice:
a) [x] Inhiba sinteza anticorpilor
b) [x] Inhiba procesele inflamatorii
c) [x] Blocheaza activarea complementului
d) [x] Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
e) [ ] Reduc hipercoagularea
---
198. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrita
acuta poststreptococica, sunt corecte?
a) [ ] Hipertensiunea nu este caracteristica in debutul bolii
b) [ ] Encefalopatia este mai frecventa la copii
c) [x] Evolutia atipica a bolii se intalneste mai des la batrani
d) [x] La batrani, in tabloul clinic pot predomina simptomele
insuficientei cardiace congestive
e) [ ] Sindromul nefrotic se intalneste frecvent
---
199. Modalitatile evolutive ale glomerulonefritei acute
poststreptococice sunt:
a) [x] Vindecare
b) [x] Cronicizare
c) [x] Evolutie rapid progresiva
d) [ ] Dezvoltarea septicemiei
e) [ ] Dezvoltarea endocarditei poststreptococice
---
200. Care din medicamentele antihipertensive au si un efect
antiproteinuric, util in tratamentul glomerulonefritelor cronice?
a) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) [ ] Diureticele de ansa
c) [ ] Antihipertensivele centrale
d) [x] Blocantii receptorilor de angiotensina
e) [ ] β-blocantele
---

201. Nefropatia interstitiala acuta care genereaza insuficienta renala


acuta, este indusa cel mai frecvent de:
a) [x] Analgezice si antiinflamatoare nesteroidiene
b) [ ] Intoxicatia cu insecticide organoclorurate
c) [ ] Ceaiuri cu plante chineze
d) [ ] Litiaza renala bilaterala
e) [ ] Antigene tumorale
---
202. Insuficienta renala acuta de cauza glomerulara se manifesta clinic
prin:
a) [ ] Oliguria cu purpura si febra asociata sindromului de insuficienta
renala acuta
b) [ ] Anurie, hiperhidratare, febra, sindrom edematos
c) [x] Insuficienta renala acuta asociata cu sindrom nefritic
d) [ ] Tromboza bilaterala de vena renala
e) [ ] Proteinurie, hematurie, anemie si insuficienta renala
---
203. Insuficienta renala acuta de cauza renala este produsa de:
a) [x] Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor
b) [ ] Anomalii reversibile ale perfuziei renale
c) [ ] Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului
d) [ ] Consumul de analgezice
e) [ ] Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a
angiotensinei, sartane, blocanti de Ca)
---
204. Manifestarile clinice ale insuficientei renale acute din nefropatia
interstitiala acuta sunt:
a) [ ] Edem, proteinurie, hipertensiunea arteriala si insuficienta renala
acuta
b) [ ] Durere lombara unilaterala, febra, polakiurie, leucociturie,
hematurie, purpura
c) [ ] Tuse, febra, sindrom hemoragipar
d) [x] Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, cresterea creatininei
serice si diureza deseori conservata
e) [ ] Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare
generala alterata, cresterea creatininei serice
---
205. In care dintre urmatoarele boli, insuficienta renala acuta poate
sa se prezinte cu depozite intratubulare obstructive?
a) [ ] Diabetul zaharat tip 1
b) [ ] Sindromul Alport
c) [x] Melanomul
d) [ ] Hipovolemie
e) [ ] Lipodistrofia
---
206. Sindromul hepatorenal este o:
a) [ ] Forma de insuficienta renala cronica consecutiva cirozei hepatice
b) [ ] Forma de insuficienta renala cronica prin necroza tubulara acuta
c) [x] Forma de insuficienta renala acuta prerenala
d) [ ] Intoxicatie cu o substanta nefro- si hepatotoxica
e) [ ] Glomerulonefrita la pacientii cu hepatita acuta
---
207. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principala din
insuficienta renala acuta ischemica/toxica este:
a) [ ] Proliferarea extracapilara glomerulara
b) [ ] Proliferarea tubulara
c) [ ] Vasculita
d) [x] Necroza tubulara acuta
e) [ ] Infiltratul leucocitar in ansele glomerulare
---
208. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
a) [ ] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) [ ] Carbonat de calciu
c) [x] Hemodializa
d) [ ] Stoparea administrarii de antiacide
e) [ ] Nutritie parenterala
---
209. Hipocalcemia, complicatie a insuficientei renale acute, se poate
manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a) [ ] Parestezii periorale
b) [x] Scurtarea intervalului QT
c) [ ] Modificari nespecifice ale undei T
d) [ ] Convulsii
e) [ ] Convulsii
---
210. Care manifestare din urmatoarele sugereaza insuficienta renala
acuta:
a) [ ] Osteodistrofia renala
b) [ ] Neuropatia
c) [x] Cresterea rapida a ureei si creatininei serice
d) [ ] Rinichii mici sau cicatrici renale evidentiabile radiologic
e) [ ] Proteinuria nefrotica
---
211. Alegeti afirmatia corecte referitor la functia renala in
insuficienta renala acuta :
a) [x] Se altereaza rapid
b) [ ] Se altereaza lent
c) [ ] Nu are loc alterarea functiei renale
d) [ ] Nu este insotita de alterarea structurilor morfologice ale
rinichilor
e) [ ] Creste marcat
---
212. Care este cea mai frecvent intalnita forma a injuriei renale acute
dupa clasificarea etiopatogenetica :
a) [ ] Intrinseca
b) [x] Prerenala
c) [ ] Obstructiva
d) [ ] Toxica
e) [ ] Infectioasa
---
213. Tabloul clinic a insuficientei renale acute include urmatoarele
stadiile, CU EXCEPTIA:
a) [ ] De debut
b) [x] De acutizare
c) [ ] De restabilire a diurezei
d) [ ] De recuperare(vindecare)
e) [ ] De oligurie
---
214. Stadiul de debut a insuficientei renale acuta dureaza:
a) [x] De la cateva ore pina la 2-3 zile
b) [ ] 3-4 saptamani
c) [ ] 10-15 zile
d) [ ] 2-3 luni
e) [ ] 20-30 de minute
---
215. In care stadiu al tabloului clinic al insuficientei renale acute
apare sindromul de azotemie?
a) [x] Stadiul oligoanuric
b) [ ] Stadiul de poliurie
c) [ ] Stadiul de debut
d) [ ] Stadiul de recuperare
e) [ ] Stadiul de acutizare
---
216. Care indice de laborator este caracteristic pentru inceputul
stadiului de recuperare al insuficientei renale acute:
a) [x] Normalizarea azotemiei
b) [ ] Normalizarea hemoglobinei
c) [ ] Normalizarea diurezei
d) [ ] Normalizarea tensiunii arteriale
e) [ ] Ureea crescuta
---
217. Indicati frecventa monitorizarii diurezei la pacienti cu
insuficienta renala acuta in stadiul incipient:
a) [ ] Fiecare 2-3 ore
b) [x] Fiecare ora
c) [ ] Odata in 24 de ore
d) [ ] Fiecare 4 ore
e) [ ] Fiecare 12 ore
---
218. Care nivel de potasemia prezinta risc vital pentru pacientul cu
insuficienta renala acuta:
a) [ ] K+ <3,5 mEq/l fara modificari ECG
b) [x] K+ >7 mEq/l asociat cu modificari ECG
c) [ ] K+ 6,5-7 mEq/l fara modificari ECG
d) [ ] K+ 4 mEq/l fara modificari ECG
e) [ ] K+ 5 mEq/l fara modificari ECG
---
219. Indicati masura cea mai rapida de a micsora K seric la pacientul
cu insuficienta renala acuta:
a) [x] Insulina + glucoza, gluconatul de calciu
b) [ ] Bicarbonat de sodiu
c) [ ] Hemodializa
d) [ ] Diuretice de ansa
e) [ ] Manitol
---
220. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din
cadrul insuficiente renale acute este:
a) [x] Ultrafiltrarea prin hemodializa de urgenta
b) [ ] Oxigenoterapia
c) [ ] Nitroglicerina
d) [ ] Diuretice de ansa
e) [ ] Antibioticoterapia
---
221. Etiopatogenetic, insuficienta renala acuta se imparte in :
a) [x] Prerenala
b) [x] Intrinseca
c) [x] Postrenala (obstructiva)
d) [ ] Normovolemica
e) [ ] Postinfectioasa
---
222. Necroza tubulara acuta, drept cauza a insuficientei renale acute,
patogenetic se imparte in
a) [x] Ischemica
b) [x] Toxica
c) [ ] Alergica
d) [ ] Infectioasa
e) [ ] Infiltrativa
---
223. Nefrita interstitiala acuta drept cauza a insuficientei renale
acute, etiopatogenetic se imparte in :
a) [x] Alergica
b) [x] Infectioasa
c) [x] Infiltrativa
d) [ ] Ischemica
e) [x] Toxica
---
224. Printre semnele de deshidratare se numara:
a) [x] Turgorul cutanat redus
b) [x] Hipotensiunea arteriala
c) [ ] Bradicardia
d) [x] Scaderea debitului urinar
e) [ ] Cresterea presiunii venoase centrale
---
225. Care dintre urmatoarele manifestari se pot intalni in insuficienta
renala acuta obstructiva?
a) [x] Durerea lombara sau suprapubiana
b) [x] Oliguria
c) [ ] Proteinuria masiva
d) [ ] Hipertensiunea arteriala severa
e) [ ] Hipofosfatemia marcata
---
226. Insuficienta renala acuta intrinseca poate sa apara in:
a) [x] Glomerulonefritele acute
b) [ ] Sindromul Fanconi
c) [x] Nefropatia toxica sau ischemica acuta (necroza tubulara acuta)
d) [x] Nefritele interstitiale acute
e) [ ] Glomeruloscleroza
---
227. Azotemia postrenala poate fi determinata de:
a) [ ] Obstructia acuta a arteriolelor aferente
b) [ ] Obstructia unui ureter, daca rinichiul contralateral este functional
c) [x] Obstructia ambelor uretere
d) [x] Obstructia unui ureter, daca rinichiul contralateral este
nefunctional
e) [x] Obstructia colului vezical
---
228. Obstructia subvezicala a tractului urinar poate fi produsa de:
a) [x] Adenomul de prostata
b) [x] Carcinomul de prostata
c) [ ] Vezica neurogena
d) [ ] Ligatura accidentala a unui ureter
e) [ ] Hipovolemie
---
229. Insuficienta renala acuta mioglobinurica se poate intalni dupa:
a) [x] Traumatisme extinse
b) [x] Ischemie musculara (de ex. dupa obstructii arteriale la nivelul
membrelor)
c) [ ] Hipertensiunea arteriala
d) [ ] Mielomul multiplu
e) [ ] Hiperuricozurie
---
230. Alterarea functiei renale in insuficienta renala acuta duce la :
a) [x] Retentie azotata
b) [x] Dereglari hidroelectrolitice
c) [x] Dereglari acido-bazice
d) [ ] Hipovolemie
e) [ ] Hidronefroza
---
231. Stadiile evolutive ale insuficientei renale acute sunt:
a) [x] De debut
b) [x] De oligurie
c) [x] De restabilire a diurezei
d) [x] De recuperare (vindecare)
e) [ ] Cronicizare
--
232. Indicati fazele stadiului trei al insuficientei renale acute:
a) [x] Faza diurezei precoce
b) [x] Faza poliurica
c) [ ] Faza de debut
d) [ ] Faza oligurica
e) [ ] Faza anurica
---
233. Enumerati principiile de terapie in corijarea dereglarilor
hemodinamice la pacienti cu insuficienta renala acuta prerenala:
a) [x] Hemodilutie artificiala
b) [x] Ameliorarea reologica sangvina
c) [ ] Diureza fortata
d) [ ] Antibioticoterapie
e) [ ] Tratament de substitutie functiei renale
---
234. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut in
insuficienta renala acuta include:
a) [ ] Bronhodilatatoare
b) [x] Mentinerea pacientului in pozitia sezanda
c) [x] Oxigenoterapia
d) [x] Diuretice de ansa
e) [x] Nitroglicerina
---
235. Alegeti indicatiile absolute pentru initierea dializei la pacienti cu
insuficienta renala acuta:
a) [x] Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
b) [x] Acidoza metabolica severa (pH < 7,2)
c) [ ] Anuria > 24 ore
d) [ ] Hemoglobina serica < 100 g/l
e) [ ] Diureza ≤ 500 ml/24 ore
---
236. Factorii de risc implicati in aparitia insuficientei renale acute
secundara administrarii substantelor de contrast iodate sunt:
a) [x] Boala cronica renala preexistenta
b) [x] Nefropatia diabetica
c) [x] Cantitati excesive de substanta de contrast
d) [x] Hipovolemie
e) [ ] Obezitate
---
237. Selectati cauzele renale (intrinseci) de injurie renala acuta
(insuficienta renala acuta):
a) [ ] Pancreatita acuta
b) [ ] Septicemie cu bacterii gram-negative
c) [x] Nefrita interstitiala alergica
d) [ ] Litiaza ureterala
e) [x] Glomerulonefrita rapid progresiva
---
238. In care din urmatoarele situatii inhibitorii enzimei de conversie
a angiotensinei ar trebui folositi cu precautie speciala?
a) [ ] Stenoza ureterala unilaterala
b) [ ] Stenoza unilaterala a arterei renale
c) [x] Stenoza unilaterala a arterei renale a unicului rinichi functional
d) [x] Stenoza bilaterala arterei renale
e) [ ] Stenoza pielocaliceala unilaterala
---
239. Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau
folosite cu precautie la pacientii hipovolemici?
a) [x] Diureticele
b) [x] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
c) [x] Antiinflamatoarele nesteroidiene
d) [ ] Vitaminele din grupul B
e) [ ] Antibioticele
---
240. Alegeti indicatiile initierii dializei in insuficienta renala acuta:
a) [ ] Angina pectorala la oligurici
b) [x] Hiperhidratarea la oligurici
c) [ ] Deshidratarea extrema
d) [x] Hiperkaliemia severa la oligurici
e) [ ] Poliuria care nu poate fi controlata medicamentos
---
241. Elemente clinice care sunt in favoarea diagnosticului de
insuficienta renala acuta prerenala pot fi:
a) [x] Setea
b) [ ] Hipertensiunea ortostatica
c) [ ] Presiunea venoasa jugulara crescuta
d) [x] Vertijul ortostatic
e) [x] Turgorul cutanat scazut
---
242. Urmatoarele afirmatii referitor la complicatiile insuficiente
renale acute sunt corecte:
a) [ ] Alcaloza metabolica poate exacerba hiperkalemia
b) [x] Acidoza metabolica este severa in intoxicatia cu etilenglicol
c) [x] Anemie severa in absenta hemoragiei poate sugera
microangiopatie trombotica
d) [x] Infectia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienta
renala acuta
e) [ ] Potasiul seric creste cu 2 mmol/l/zi in insuficienta renala acuta
oligoanurica
---
243. Indicatiile absolute pentru initierea dializei in insuficienta renala
acuta sunt:
a) [ ] Hipocalcemia
b) [ ] Hiponatremia
c) [x] Semnele sindromului uremic
d) [x] Hipervolemia severa
e) [x] Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservative
---
244. Rabdomioliza in cursul insuficiente renale acute este sugerata
de:
a) [x] Cresterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
b) [ ] Hipercalcemie
c) [x] Hiperuricemie
d) [x] Hiperkaliemie
e) [x] Hiperfosfatemie
---
245. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la necroza tubulara acuta :
a) [x] Poate fi determinata de infectii
b) [ ] Este, de obicei, cauza bolii cronice renale
c) [x] Poate fi determinata de substante nefrotoxice
d) [ ] Este, de obicei, cauza insuficientei renale rapid progresive
e) [x] Este cauza frecventa a insuficientei renale acute
---
246. Cauzele insuficientei renale acute prerenale sunt:
a) [x] Hemoragii
b) [ ] Tratament cu aminoglicozide
c) [x] Exces de antihipertensive
d) [x] Vome
e) [x] Tratament diuretic excesiv
---
247. Care sunt situatiile in care apar edemele generalizate in contextul
oliguriei din insuficienta renala acuta:
a) [x] Exces de aport lichidian perfuzabil
b) [x] Insuficienta renala acuta dezvoltata pe fundal de glomerulonefrita
cronica
c) [ ] Insuficienta renala acuta dezvoltata pe fundal de pielonefrita
cronica
d) [ ] Insuficienta renala acuta toxica
e) [x] Hiperproductie de apa endogena > 400ml/zi
---
248. Insuficienta renala acuta cu diureza pastrata se dezvolta in
urmatoarele cazuri:
a) [ ] Insuficienta renala acuta pe fundal de glomerulonefrita acuta
b) [ ] Insuficienta renala acuta din pielonefrita acuta
c) [ ] Insuficienta renala acuta pe fundal obstructiv
d) [x] Insuficienta renala acuta prin nefrotoxice
e) [x] Insuficienta renala acuta postoperatorie
---
249. Alegeti complicatiile respiratorii datorate sindromului uremic din
cadrul insuficientei renale acute:
a) [x] Respiratie Kussmaul
b) [x] Edem pulmonar acut
c) [x] Dispnee
d) [ ] Hemoptizii
e) [ ] Bronhopneumopatia cronica obstructiva
---
250. Enumerati principiile de tratament la pacienti cu insuficienta
renala acuta prerenala:
a) [x] Restabilirea volumului circulant
b) [ ] Tratament de substitutie functiei renale
c) [x] Corectia dezechilibrului acido-bazic
d) [x] Stoparea eventualelor hemoragii
e) [ ] Antibioticoterapie
---

OBSTETRICA SI GINECOLOGIE

1. Selectati patologiile care duc la abdomenul acut septic:


a) [x] Pelvioperitonita
b) [ ] Endometrita acuta
c) [ ] Salpingita acuta
d) [x] Abcesul anexial erupt
e) [ ] Apoplexia ovariana
---
2. Numiti afectiunile care pot duce la cresterea riscului de aparitie a
sarcinii ectopice:
a) [x] Procesele inflamatorii anexiale
b) [ ] Adenomioza
c) [ ] Hidrosalpinxul bilateral
d) [x] Procesul aderential al bazinului mic
e) [ ] Miomul uterin subseros
---
3. Numiti simptomele unei sarcini ectopice rupte:
a) [x] Semne de iritatie peritoneala
b) [x] Durere acuta
c) [ ] Hipertermie
d) [ ] Ruperea prenatala a pungii amniotice
e) [x] Iradierea durerii la nivelul insertiei sternale a muschiului
sternocleidomastoidian (frenicus simptom)
---
4. Enumerati simptomele apoplexiei ovariene:
a) [x] Apare la a 12-14 zi a ciclului menstrual
b) [ ] Testul gonadotropinei corionice este pozitiv
c) [x] Punctia fornixului posterior pozitiva - sange incoagulabil
d) [ ] Colul uterin de nuanta violacee
e) [ ] Eliminari de colostru din glandele mamare
---
5. Tratamentul torsiunii formatiunii ovariene pediculate necrotizate
prevede:
a) [ ] Supraveghere
b) [ ] Distorsionarea tumorii cu pastrarea anexelor
c) [ ] Ovarectomie
d) [ ] Tubectomie
e) [x] Anexectomie
---
6. Indicati manifestarile clinice ale necrozei nodulului miomatos:
a) [x] Durere andominala acuta
b) [x] Defans muscular
c) [x] Febra
d) [ ] Intarziere menstruala
e) [ ] Metroragie
---
7. Numiti afectiunea care necesita interventie chirurgicala urgenta:
a) [ ] Sarcina ectopica in evolutie
b) [ ] Parametrita
c) [ ] Salpingita acuta
d) [ ] Pelvioperitonita
e) [x] Torsiunea chistului ovarian pediculat
---
8. Enumerati afectiunile care pot determina dezvoltarea
abdomenului acut aseptic:
a) [ ] Apoplexia ovariana forma usoara
b) [ ] Avortul spontan in evolutie
c) [x] Sarcina ectopica rupta
d) [ ] Metroragia
e) [ ] Sarcina cervicala
---
9. Enumerati variantele de tratament ale apoplexiei ovariene forma
anemica:
a) [ ] Hemostaza medicamentoasa
b) [ ] Anexectomie unilaterala
c) [x] Suturarea ovarului
d) [x] Diatermocoagularea ovarului afectat
e) [ ] Anexectomie bilaterala
---
10. Selectati afirmatia corecta caracteristica apoplexiei ovariene:
a) [ ] Apare ca regula in postmenopauza
b) [ ] Se constata retinerea de ciclu menstrual
c) [x] Coincide cu perioada de ovulatie
d) [ ] Sunt prezente semne prezumtive de gestatie
e) [ ] Testul gonadotropinei corionice este pozitiv
---
11. Marcati semnele caracteristice pentru abdomenul acut septic:
a) [ ] Proteina C reactiva negativa
b) [ ] Anemie accentuata
c) [x] Febra
d) [x] Tahicardie
e) [x] Defans muscular
---
12. Numiti afectiunile care cauzeaza formarea abdomenului acut
septic:
a) [ ] Avortul tubar
b) [x] Abcesul tubo-ovarian erupt
c) [x] Perforarea uterului in timpul avortului
d) [ ] Torsiunea chistului ovarian
e) [ ] Perforarea chistului ovarian
---
13. Numiti cauzele abdomenului acut determinat de dereglarile
trofice la nivelul organelor genitale interne:
a) [ ] Nodul miomatos submucos in nastere
b) [x] Necroza nodulului miomatos
c) [ ] Sarcina stagnata
d) [ ] Apoplexia ovariana
e) [x] Torsiunea chistului ovarian
---
14. Distingeti formele apoplexiei ovariane:
a) [x] Dureroasa
b) [x] Anemica
c) [ ] Cronica
d) [ ] Recidivanta
e) [ ] Autoimuna
---
15. Precizati ce include pedicolul chirurgical al tumorii ovariene
torsionate:
a) [ ] Ligamentul rotund
b) [x] Ligamentul ovarian propriu
c) [x] Mezosalpingele
d) [x] Ligamentul lombo-ovarian
e) [x] Trompa uterina
---
16. Selectati preparatul utilizat in tratamentul medicamentos al
sarcinii ectopice:
a) [ ] Oxitocina
b) [x] Metotrexatul
c) [ ] Mifepristonul
d) [ ] Misoprostolul
e) [ ] Metiluracilul
---
17. Indicati modificarile mecanice ale cavitatii toracice in timpul
sarcinii:
a) [x] Deplasarea in sus a diafragmei (cu 4 cm)
b) [ ] Micsorarea diametrului transversal al cutiei toracice (2 cm)
c) [ ] Micsorarea circumferintei toracice (de la 5 pana la 7 cm)
d) [x] Cresterea excursiei diafragmatice
e) [x] Cresterea unghiului subcostal
---
18. Marcati modificarile functiei pulmonare in timpul sarcinii:
a) [ ] Volumul curent scade (de la 40% la 30%)
b) [x] Rezerva expiratorie scade
c) [ ] Volumul ventilatie per minut scade
d) [x] Volumul pulmonar scade din cauza deplasarii diafragmei
(volumul pulmonar total scade 5%, iar volumul rezidual scade 20%.)
e) [x] Volumul expirator fortat intr-o secunda ramane neschimbat
---
19. Marcati complicatiile sarcinii in caz de astm bronsic alergic:
a) [x] Nastere prematura
b) [x] Greutate mica la nastere
c) [x] Risc crescut de diabet gestational din cauza utilizarii de steroizi
d) [ ] Bronsita astmatiforma la nou-nascut
e) [ ] Macrosomie
---
20. Notati care este cel mai frecvent agent patogen care cauzeaza
pneumonie:
a) [x] Streptococcus pneumonie
b) [ ] Escherichia coli
c) [ ] Chlamydia psittaci
d) [ ] Mycoplasma hominis
e) [ ] Streptococcus agalactea
---
21. Marcati preparatele care sunt administrate la tratamentul
tuberculozei in timpul sarcinii:
a) [x] Izoniazida
b) [x] Etambutol
c) [ ] Streptomicina
d) [ ] Rifampicina
e) [ ] Rovamicina
---
22. Selectati afirmatiile corecte despre virusul HVB:
a) [x] Identificarea gravidelor pozitive pentru antigenul de suprafata al
HVB (HBsAg) este esentiala
b) [x] Transmiterea verticala a HVB este o cauza importanta de
hepatita acuta si cronica la copii
c) [x] Nou-nascutii femeilor cu test pozitiv pot fi tratati prin
imunoprofilaxie pasiva si activa
d) [ ] Virusul HVB nu se transmite prin laptele matern
e) [ ] Imunoprofilaxia pasiva si activa au o garantie de 100% impotriva
hepatitei virale
---
23. Identificati grupurile de femei cu risc crescut de a fi seropozitive
HVB:
a) [x] Utilizatoarele de droguri intravenoase
b) [x] Femeile HIV-pozitive
c) [x] Femeile din sud-estul Asiei
d) [ ] Femeile din tarile inalt dezvoltate
e) [ ] Tabagistele
---
24. Precizati perioadele cind trebuie efectuata imunizarea nou-
nascutilor impotriva HVB:
a) [x] Nastere
b) [x] 1 luna
c) [x] 6 luni
d) [ ] 12 luni
e) [ ] Fiecare 3 luni
---
25. Stabiliti care modificari ale parametrilor biochimici ai functiei
hepatice pot fi considerate in limitele normei in timpul sarcinii:
a) [x] Micsorarea pana la 20% a valorilor albuminei
b) [x] Cresterea de 2 ori a fosfatazei alcaline
c) [ ] Cresterea bilirubinei generale
d) [ ] Micsorarea haptoglobinelor
e) [ ] Marirea aminotransferazelor
---
26. Selectati patologiile care pot cauza dereglarea functiei ficatului
numai in timpul sarcinii:
a) [x] Colestaza gravidelor
b) [x] Preeclampsia
c) [x] Distrofia grasoasa acuta a ficatului
d) [ ] Hepatita virala B
e) [ ] Colecistita calculoasa
---
27. Indicati caracteristicile prin care se manifesta dereglarea functiei
hepatice in preeclampsie:
a) [x] Cresterea valorilor ALAT
b) [ ] Micsorarea valorilor ALAT
c) [x] Cresterea valorilor ASAT
d) [ ] Micsorarea valorilor ASAT
e) [ ] Micsorarea valorilor bilirubinei generale
---
28. Cauze ale hemoragiilor in primul trimestru de sarcina pot fi:
a) [x] Patologia colului uterin
b) [x] Mola hidatiforma
c) [x] Sarcina ectopica
d) [ ] Placenta aderens
e) [ ] Placenta acreta
---
29. Diagnosticul sarcinii ectopice intrerupte se bazeaza pe
urmatoarele caracteristici:
a) [x] Lipotimie ortostatica
b) [x] Semnul frenicus pozitiv
c) [ ] Marirea in dimensiuni a uterului conform termenului de gestati
d) [x] Aparitia sindromului algic la deplasarea colului uterin la examen
vaginal bimanual
e) [x] Tensionarea fornixului posterior al vaginului
---
30. Semnul clinic pentru avort iminent este:
a) [x] Dureri in regiunea inferioara a abdomenului
b) [ ] Eliminari sanguine din caile genitale
c) [ ] Greturi
d) [ ] Voma
e) [ ] Marirea in dimensiuni a sanilor
---
31. Urmatoarele afirmatii ce tin de avortul spontan din primul
trimestru sunt corecte:
a) [x] In 60-80% din cazuri este cauzat de aberatii cromozomiale
b) [x] Tratamentul in stationar nu se recomanda
c) [ ] Se recomanda preparate care contin progesteron
d) [ ] Se recomanda spasmolitice
e) [ ] Se recomanda regim la pat pana la disparitia durerilor
---
32. Evacuarea cavitatii uterine in caz de sarcina oprita in evolutie in
primul trimestru se face prin metodele:
a) [x] Medicamentoasa
b) [x] Aspiratia vacuum manuala
c) [ ] Expectativa
d) [x] Chiuretaj uterin
e) [ ] Infuzarea de solutie hipertona in sacul amniotic
---
33. Cea mai frecventa localizare a sarcinii tubare este la nivelul:
a) [x] Ampulare
b) [ ] Istmice
c) [ ] Interstitiale
d) [ ] Fimbriale
e) [ ] Intermediare
---
34. Diagnosticul sarcinii tubare in evolutie se bazeaza pe urmatoarele
semne clinice:
a) [x] Eliminari sanguine reduse din caile genitale
b) [x] Retinerea menstruatiei pana la cateva saptamani
c) [x] Dureri in regiunea inferioara a abdomenului
d) [ ] Semnul Blumberg pozitiv
e) [ ] Lipotimie ortostatica
---
35. Diagnosticul diferential al sarcinii ectopice se face cu urmatoarele
patologii:
a) [x] Avortul spontan
b) [x] Apendicita acuta
c) [x] Salpingita acuta
d) [ ] Colon iritat
e) [x] Apoplexia ovariana
---
36. Tratamentul sarcinii tubare intrerupte poate fi realizat prin
urmatoarele metode:
a) [x] Laparotomie Pfanenstiel cu tubectomie unilaterala
b) [ ] Laparotomie Panenstiel cu aspirarea oului fetal
c) [x] Laparoscopie cu tubectomie unilaterala
d) [ ] Laparoscopie cu tubectomie bilaterala
e) [ ] Medicamentos cu metrotrexat
---
37. Cauzele hemoragiilor in trimestrul III de sarcina sunt:
a) [x] Placenta previa
b) [x] Decolarea prematura a placentei normal inserate
c) [ ] Embolia cu lichid amniotic
d) [x] Ruptura uterina
e) [ ] Placenta acreta
---
38. La o gravida cu hemoragie in trimestrul III sunt obligatorii
urmatoarele examinari:
a) [x] Determinarea pulsului, TA
b) [x] Aprecierea BCF
c) [x] Evaluarea tonusului uterin
d) [x] Ultrasonografia fetala
e) [ ] Examenul ginecologic bimanual
---
39. Factorii de risc pentru decolarea prematura a placentei normal
inserate sunt:
a) [x] Preeclampsia
b) [x] Multiparitatea
c) [ ] Primiparitatea
d) [ ] Hipotonia arteriala
e) [x] Traumatismul abdominal
---
40. Semnele clinice ale decolarii premature a placentei normal
inserate sunt:
a) [x] Durere acuta in regiunea inferioara a abdomenului
b) [ ] Uter nedureros la palpare
c) [x] Hemoragie din caile genitale
d) [ ] Uter relaxat
e) [x] Uter in tonus sporit
---
41. Semnele clinice pentru placenta previa sunt:
a) [x] Hemoragie acuta din caile genitale
b) [x] Uterul nedureros la palpare
c) [ ] Uterul dureros la palpare
d) [ ] Uterul in tonus sporit
e) [x] Prezentatii patologice ale fatului
---
42. Etiologia hemoragiilor din perioada a III-a a nasterii este:
a) [x] Hipotonia uterina
b) [x] Decolarea patologica a placentei
c) [x] Rupturile canalului moale
d) [ ] Hipertonia uterina
e) [x] Coagulapatie
---
43. Hemoragia din perioada a III-a a nasterii reprezinta piertderea
unei cantitati de sange in perioada de expulzie a placentei si anexelor
sale mai mult de:
a) [ ] 150 ml
b) [ ] 200 ml
c) [ ] 300 ml
d) [ ] 400 ml
e) [x] 500 ml
---
44. Cauzele hemoragiilor din perioada a III-a a nasterii datorate
tulburarilor de coagulare sanguina sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Embolia amniotica
b) [ ] Retentia prelungita de fat mort
c) [ ] Preeclampsia
d) [x] Brida amniotica
e) [ ] Diateza hemoragica
---
45. Semnele hemoragiei interne sunt:
a) [x] Paloarea accentuata a tegumentelor
b) [ ] Hipertensiune
c) [ ] Bradicardie
d) [x] Hipotensiune
e) [x] Tahicardie
---

46. Complicatiile grave imediate ale hemoragiilor din perioada a III-a


a nasterii sunt:
a) [x] Colapsul
b) [x] Socul
c) [x] Deces
d) [ ] Sindromul Sheehan
e) [ ] Sindromul Simmonds
---
47. Complicatiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a
nasterii sunt:
a) [x] Sindromul Sheehan
b) [ ] Colapsul
c) [x] Boala trombembolica
d) [ ] Decerebrare
e) [ ] Infectia respiratorie cronica
---
48. Profilaxia hemoragiei din perioada a III-a a nasterii consta in:
a) [x] Administrarea preparatelor de tipul oxitocinei
b) [x] Tractia controlata de cordon
c) [x] Controlul placentei si al membranelor
d) [ ] Impingere la fundul uterului pentru a expulza placenta si
membranele
e) [ ] Tractia fortata pe cordon
---
49. In caz de hemoragie in perioada a III-a, conduita curativa are
doua obiective:
a) [ ] Imbunatatirea starii fatului
b) [x] Oprirea hemoragiei
c) [ ] Imbunatatirea respiratiei
d) [x] Reechilibrarea volemiei
e) [ ] Sedarea mamei
---
50. In hipotonia uterina se recomanda de efectuat:
a) [ ] Nu se maseaza uterul
b) [x] Se maseaza extern uterul
c) [x] Se evacueaza vezica urinara prin sondaj
d) [x] Administreaza oxitocina
e) [x] Se administreaza metilergometrina
---
51. Conduita terapeutica in retentia completa sau partiala de
placenta este:
a) [ ] Impingerea la fundul uterului pentru a expulza placenta si
membranele
b) [ ] Tractiunea de cordon pentru a ajuta expulzia rapida a placentei si
membranelor
c) [x] Extragerea manuala de placenta
d) [ ] Masajul extern al uterul
e) [ ] Administrarea de 800 mg misoprostol per rectum
---
52. Urmatoarele afirmatii despre rupturile de canal moale sunt
corecte:
a) [ ] Cauzeaza pierderi mici de sange daca intereseaza fundurile de sac
vaginale
b) [x] Cauzeaza pierderi mari de sange daca intereseaza fundurile de
sac vaginale
c) [ ] Cauzeaza pierderi mici de sange daca intereseaza colul uterin
d) [x] Cauzeaza pierderi mari de sange daca intereseaza colul uterin
e) [ ] Cauzeaza pierderi mici de sange daca intereseaza labiile mari
---
53. Semnele clinice in hemoragiile din perioada a III-a a nasterii
determinate de hipotonia uterina sunt:
a) [x] Hemoragia externa este mare
b) [x] Uterul este moale
c) [x] Fundul uterului este mai sus de ombilic
d) [ ] Hemoragia externa este mica
e) [ ] Uterul este contractat
---
54. Hemoragia prin tulburari de coagulare se manifesta prin:
a) [ ] Hemoragie interna cu sange fluid
b) [x] Hemoragie externa cu sange fluid
c) [ ] Hemoragie interna cu sange coagulat
d) [ ] Hemoragie externa cu sange coagulat
e) [ ] Cand exista cheag, acesta nu lizeaza rapid
---
55. In sarcina apar unele modificari fiziologice, cu exceptie:
a) [ ] Retentia de sodiu
b) [ ] Cresterea volumului plasmatic
c) [ ] Cresterea debitului cardiac
d) [x] Scaderea ratei de filtrare glomerulara
e) [x] Vasoconstrictia
---
56. Precizati in cit timp postpartum ar trebui sa revina la normal
manifestarile renale de preeclampsie:
a) [ ] O saptamana
b) [ ] 4 saptamani
c) [x] 12 saptamani
d) [ ] 30 saptamani
e) [ ] Niciodata
---
57. Precizati care sunt indicatiile pentru dializa in cazul unei sarcini
complicate cu insuficienta renala acuta:
a) [x] Hiperkaliemia
b) [x] Acidoza metabolica
c) [x] Retentia de lichide cu edem pulmonar
d) [ ] Hipertensiunea
e) [ ] Proteinuria
---
58. Indicati ce complicatii se pot manifesta la gravidele cu patologie
renala cronica:
a) [x] Decompensarea functiei renale
b) [x] Preeclampsie
c) [ ] Decolarea placentei normal inserate
d) [x] Hipertensiune
e) [ ] Hemoragii postpartum
---
59. Marcati care dintre urmatoarele complicatii pot fi la copiii nascuti
de mame cu boala renala cronica:
a) [ x] Polichistoza renala
b) [x] Restrictia de crestere intrauterina
c) [ ] Macrosomie
d) [ ] Anomalii congenitale
e) [x] Prematuritate
---
60. Stabiliti ce masura trebuie intreprinsa initial in cazul nefrolitiazei
simptomatice la gravidele fara insuficienta renala:
a) [ ] Tratamentul antibacterian
b) [ ] Litotripsia
c) [ ] Stentul ureteral
d) [ ] Nefrostomia percutana
e) [x] Tratamentul de sustinere cu fluide si controlul durerii
---
61. Patologiile care cel mai frecvent cauzeaza aparitia insuficientei
renale acute la gravide sunt urmatoarele, in afara de:
a) [ ] Preeclampsia / eclampsia
b) [ ] Sindromul HELLP
c) [ ] Hemoragia postpartum
d) [x] Polihidramniosul
e) [ ] Coagularea intravasculara diseminata (CID)
---
62. Marcati ce clasa de medicamente este contraindicata pentru
tratamentul patologiei hipertensive in timpul sarcinii:
a) [ ] Beta-blocante
b) [x] Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
c) [ ] Blocantele canalelor de calciu
d) [ ] Vasodilatatoarele
e) [ ] Analgeticele
---
63. Indicati cele mai frecvente boli cronice, care pot genera anemii
asociate sarcinii:
a) [x] Infectiile urinare cronice
b) [x] Boala Crohn
c) [x] Artrita reumatoida
d) [x] Neoplaziile
e) [ ] Encefalopatiile
---
64. Precizati care dintre urmatoarele patologii cauzeaza anemia
megaloblastica:
a) [x] Deficitul de vitamina B12
b) [x] Deficitul de acid folic
c) [ ] Saturnism (intoxicatie cronica cu plumb)
d) [x] Malabsorbtie
e) [x] Infectii bacteriene sau parazitare ale intestinului subtire
---
65. Numiti indicatiile si destinatiile pentru efectuarea transfuzia
plasmei proaspat congelate:
a) [x] Inlocuirea deficientei mai multor factori de coagulare
b) [x] Coagularea intravasculara diseminata(CID)
c) [x] Purpura trombocitopenica
d) [ ] Hipovolemie
e) [ ] Anemie feripriva
---
66. Notati care dintre urmatoarele afirmatii despre boala Willebrand
sunt incorecte:
a) [ ] Factorul Willebrand leaga trombocitele endoteliul deteriorat
b) [x] Boala Willebrand poate fi tratata doar cu vasopresina sau
crioprecipitat
c) [ ] Vasopresina creste cantitatea de factorul Willebrand
d) [ ] Pacientii cu tipul 2 si 3 de boala Willebrand nu ar trebui sa
primeasca vasopresina
e) [ ] Majoritatea pacientilor cu boala Willebrand nu au simptome
---
67. Amenoreea fiziologica apare in cazurile:
a) [ ] Aplaziei uterului si vaginului
b) [x] Sarcinei
c) [ ] Hipotireozei
d) [ ] Patologiei psihice ireversibile
e) [ ] Anemii grave
---
68. Indicati tipul de amenoree (conform originii ei) care este exclusa
la proba cu progesteron pozitiva:
a) [x] Uterina
b) [ ] Ovariana
c) [ ] Hipofizara
d) [ ] Hipotalamica
e) [ ] Hipotalamo-hipofizara
---
69. Indicati tipul de amenoree (conform originii ei) care este exclusa
la proba cu estrogen-progesteron pozitiva:
a) [x] Uterina
b) [ ] Ovariana
c) [ ] Hipofizara
d) [ ] Hipotalamica
e) [ ] Hipotalamo-hipofizara
---
70. Numiti cauzele amenoreei false?
a) [x] Atrezia himenului
b) [x] Atrezia vaginului
c) [ ] Tumoarea hipofizara
d) [ ] Hipotireoza
e) [ ] Stresul acut si cronic
---
71. Amenoreea fiziologica este caracteristica pentru:
a) [x] Fetite
b) [x] Gravide
c) [x] Femei in timpul lactatiei
d) [x] Menopauza
e) [ ] Nulipare
---
72. Marcati cauzele ce provoaca amenoreea hipofizara secundara:
a) [x] Sindromul Sheehan
b) [x] Boala Simons
c) [x] Boala Itenko-Cushing
d) [ ] Nanismul hipofizar
e) [ ] Gigantism hipofizar
---
73. Indicati care sunt cauzele amenoreei hipofizare primare:
a) [x] Nanism hipofizar
b) [x] Gigantism hipofizar
c) [ ] Boala Itenko-Cushing
d) [ ] Sindromul Sheehan
e) [ ] Boala Simson
---
74. Precizati cauzele amenoreei uterine primare:
a) [x] Sindromul Rokitanski-Kiustner-Houser
b) [ ] Sindromul ovarelor rezistente
c) [ ] Sindromul Asherman
d) [x] Tuberculoza endometriului suportata in copilarie
e) [ ] Consecinta radioterapiei intrauterine (dupamenarha)
---
75. Selectati care din anomaliile activitatii contractile este mai des
intalnita:
a) [x] Insuficienta primara fortelor de contractie
b) [ ] Hipertonusul uterin
c) [ ] Activitatea discoordonata
d) [ ] Distocia colului uterin
e) [ ] Insuficienta secundara a fortelor de contractie
---
76. Selectati preparatul medicamentos cu ajutorul caruia se obtine
maturizarea colului uterin:
a) [x] Misoprostol
b) [ ] Magneziu B6
c) [ ] Oxitocina
d) [ ] Papaverina
e) [ ] Atropina
---
77. Precizati ce reprezinta insuficienta primara a fortelor de
contractii:
a) [x] Schimbarea tempoului si fortei contractiilor ce nu duc la
deschiderea colului uterin
b) [ ] Cresterea tempoului si fortei de contractie
c) [ ] Hipertonusul uterin
d) [ ] Contractiile uterine neregulate
e) [ ] Perioada preliminara patologica
---
78. Stabiliti care este viteza de deschidere a colului uterin in faza
latenta la o primipara:
a) [ ] 0,4-0,5 cm/ora
b) [ ] 0,6-0,8 cm/ora
c) [ ] 1 /ora
d) [ ] 1,5 /ora
e) [x] 0,2-0,4 cm/ ora
---
79. Indicati care sunt necesare masurile in timpul nasterii
recomandate in caz de discoordonare a fortelor de contractie:
a) [x] Administrarea spasmoliticelor
b) [x] Analgezia intravenoasa
c) [x] Analgezia epidurala
d) [ ] Administrarea prostoglandinelor
e) [x] Operatia cezariana
---
80. Marcati care hormon este responsabil de insuficienta
progesteronica:
a) [ ] FS
b) [x] HL
c) [ ] Prolactin
d) [ ] ACTH
e) [ ] DHEA
---
81. Selectati din cele enumerate variantele ce se refera la
trombofilie:
a) [x] Deficitul antitrombinei III
b) [x] Mutatia genei factorului V Leiden
c) [x] Deficitul proteinei S, C
d) [ ] Hiperprolactiemia
e) [x] Hipercisteinemia
---
82. Enumerati agentii patogeni care pot fi identificati in urma testarii
bacterioscopice:
a) [ ] Esherihia Coli
b) [ ] Micoplasma homynis
c) [x] Trihomonus vaginalis
d) [x] Candida Albicans
e) [x] Neiseria gonorhae
---
83. Marcati semnele caracteristice piosalpinxului:
a) [x] Dureri hipogastrale
b) [ ] Prurit vaginal
c) [ ] Metroragie
d) [x] Leucoree purulenta
e) [x] Febra
---
84. Identificati complicatiile pe termen mediu si lung ale BIP:
a) [x] Sarcina ectopica
b) [ ] Fibromatoza uterina
c) [ ] Cancer de endometriu
d) [x] Infertilitate tubara
e) [x] Durere cronica pelvina
---
85. Diagnosticul diferential al salpingitei acute se face cu:
a) [x] Chistul ovarian
b) [ ] Sarcina uterina
c) [x] Apendicita
d) [x] Pielonefrita
e) [x] Sarcina extrauterina
---
86. Complicatiile pe termen mediu si lung a BIP cronice sunt:
a) [x] Infertilitate tubara
b) [ ] Litiaza renela
c) [x] Sarcina ectopica
d) [ ] Cistita acuta
e) [ ] Avort habitual
---
87. Marcati, care din urmatoarele simptome sunt specifice
endometritei acute:
a) [x] Febra
b) [x] Cefalee
c) [x] Leucoree purulenta
d) [ ] Lombalgie
e) [ ] Prurit
---
88. Indicati semnele care caracterizeaza piosalpinxul:
a) [x] Febra
b) [x] Cefalea
c) [x] Durerile abdomeno - pelvine
d) [ ] Testul pozitiv la gonadotropinacorionica
e) [ ] Pruritul
---
89. Enumerati factorii care maresc riscul de raspandire si extinderea
BIP-lui:
a) [x] Parteneri sexuali multipli
b) [x] Dispozitiv intrauterin
c) [ ] Contraceptive orale combinate
d) [x] Chiuretaj uterin
e) [ ] Spermicide
---
90. Enumerati simptomele endometritei:
a) [x] Febra
b) [ ] Dureri in mezogastriu
c) [x] Leucoree purulenta
d) [ ] Diaree
e) [x] Dureri la mobilizarea uterina
---
91. Selectati procedurile, prin care se realizeaza tratamentul
piosalpinxului:
a) [ ] Chimioterapiea
b) [x] Evacuarea si drenajul laparoscopic
c) [ ] Radioterapiea
d) [x] Antibioterapiea
e) [x ] Tubectomie
---
92. Enumerati entitatile patologice ce reprezinta complicatii ale
infectiilor genitale inalte:
a) [x] Infertilitatea tubara
b) [x] Sarcina ectopica
c) [x] Durerile pelvine cronice
d) [ ] Vulvo - vaginitele
e) [ ] Uretritele acute
---
93. Identificati, complicatiile abcesului tuboovarian rupt:
a) [x] Ocluzia intestinala
b) [x] Peritonita difuza
c) [ ] Hemoragiea intraabdominala masiva
d) [x] Fistula rectovaginala
e) [ ] Socul hemoragic
---
94. Precizati in cazul carei afectiuni este indicat tratamentul
chirurgical de urgenta:
a) [x] Abcesului anexial rupt
b) [ ] Piosalpinxului
c) [ ] Pelvioperitonitei
d) [ ] Parametritei
e) [ ] Hidrosalpinxului
---
95. Marcati femeile, care nu intra in grupul de risc pentru diabetul
zaharat la sarcina:
a) [ ] Femeile, a caror parinti ori rude au avut sau au diabet zaharat
b) [ ] Femeile, care au suferit diabet gestational la sarcina anterioara
c) [ ] Femeile obeze
d) [ ] Femeile gravide cu glucozurie
e) [x] Femeile gravide cu gestoze precoce
---
96. Numiti complicatia obstetricala, care nu este specifica diabetului
zaharat:
a) [ ] Fatul macrosom
b) [ ] Disproportia feto-pelvina
c) [ ] Polihidramniosul
d) [x] Semnele de supramaturare la nou-nascut
e) [ ] Asfixia nou-nascutului
---
97. Numiti factorii de risc pentru diabetul zaharat gestational:
a) [ ] Avortul spontan in antecedente
b) [ ] Nasterea prematura in antecedente
c) [x] Antecedentele familiale de diabet
d) [ ] Sarcina extrauterina in anamneza
e) [ ] Indicele Masei Corporale 28 (kg/m2)
---
98. Specificati notiunea de diabet zaharat gestational:
a) [x] Afectiune, care cuprinde orice grad de intoleranta la glucide, cu
debut sau prima recunoastere in timpul sarcinii
b) [ ] Boala metabolica caracterizata prin hiperglicemie cronica, ca
urmare a defectelor in secretia si/sau actiunea insulinei
c) [ ] Afectiune autoimuna cu etiologie multifactoriala, ce duce la
distructia progresiva a celulelor beta-pancreatice cu deficit absolut de
insulina endogena
d) [ ] Sindrom eterogen, a carui etiopatogenie implica atat factori
genetici, cat si de mediu ce provoaca deficit de secretie beta-celulara si
rezistenta tesuturilor tinta la actiunea insulinei
e) [ ] Afectiune metabolica cu eteologie exclusiv autoimuna ce duce la
formarea autoanticorpilor catre celulele beta-pancreatice, cu deficitde
insulina endogena
---
99. Marcati in ce caz de boala apare hiperglicemia si glucozuria la
sarcina in lipsa diabetului zaharat:
a) [ ] Tireotoxicoza
b) [x] Feocromocitom
c) [ ] Boala Itenco-Cusing
d) [ ] Gusa endemica
e) [ ] Boala Adison
---
100. Numiti preparatele indicate in cazul diabetului zaharat, tip I
pentru gravide:
a) [ ] Metformina
b) [ ] Glimenclamida
c) [x] Insulina
d) [ ] Buforminul
e) [ ] Glipizidul
---
101. Numiti complicatiile, frecvent intalnite la femeile insarcinate cu
diabet zaharat:
a) [x] Preeclampsie
b) [x] Hidramnios
c) [x] Infectiile tractului urinar
d) [ ] Insuficienta cardio-vasculara
e) [ ] Anemia
---
102. Enumerati factorii de risc pentru diabetul zaharat gestational:
a) [x] Indicele Masei Corporale peste 30 (kg / m2)
b) [ ] Avorturile spontane in anamneza
c) [x] Copilul macrosom, nascut anterior cu greutatea de 4.5 kg sau
mai mult
d) [x] Diabetul gestational anterior
e) [x] Antecedentele familiale de diabet (rude de gradul I, cu diabet
zaharat)
---
103. Numiti caracteristicele, in baza carora se poate pune
diagnosticul de diabet gestational:
a) [x] Glicemia a jeun
b) [x] Scaderea tolerantei la glucoza
c) [ ] Proteinuria
d) [x] Glucozuria
e) [ ] Testele hepatice crescute
---
104. Enumerati criteriile de diagnostic a DZ gestational (dupa OMS):
a) [x] Glicemia a jeun mai mult de 6.9 mmol/l
b) [ ] Glicemia a jeun mai mult de 5,3 mmol/l
c) [x] Glicemia posprandiala la 2 ore mai mult de 11 mmol/l
d) [ ] Glicemia posprandiala la 2 ore mai mult de 8 mmol/l
e) [x] Glicemia in ser la orice ora 11 mmol/l si mai mult
---
105. Enumerati indicatiile pentru finisarea sarcinii prin OC la gravide
cu diabetul zaharat :
a) [x] Masa probabila a fatului mai mare de 4000g
b) [ ] Glicemia a jeun mai mult de 6,9 mmol/l
c) [ ] Prezenta glucozurie
d) [x] Asocierea peeclampsiei
e) [x] Asocierea cetoacidozei
---
106. Numiti conditiile cand este admis tratamentul diabetului
zaharat in sarcina cu metformina:
a) [x] DZ gestational
b) [ ] DZ tip I
c) [x] Risc minim
d) [x] Beneficiaza de un control bun al glucozei din sange
e) [ ] Nefropatie diabetica.
---
107. Numiti grupul de femei cu diabetul zaharat la care sarcina este
contraindicata:
a) [ ] Cu control adecvat al glucozei in sange cu insulin
b) [x] HbA1c este peste 86 mmol / mol(10%)
c) [x] Glucoza a jeun 15 mmol/l
d) [x] DZ tip I decompensat
e) [ ] DZ tip II cu risc minim
---
108. Numiti ce aspecte sunt apreciate la testarea functiei renale in
preconceptie la femeile cu diabetul zaharat:
a) [ ] Ureea in sange
b) [x] Proteinuria
c) [x] Creatinina in ser
d) [x] Raportul dintre creatinina si rata filtrarii glomerulare
e) [ ] Ionograma
---
109. Enumerati care femei intra in grupul de risc inalt pentru
diabetul zaharat gestational:
a) [ ] Subponderalele
b) [x] Cu obezitate marcata
c) [x] Antecedente personale de DZ
d) [ ] Antecedente obstetricale agravate
e) [ ] Proteinurie
---
110. Numiti limitele temperaturii normale ale nou-nascutului in
primele ore dupa nastere:
a) [ ] 36,5 - 36,8 0C
b) [ ] 36,5 - 37,0 0C
c) [ ] 36,8 - 37,0 0C
d) [x] 36,5 - 37,5 0C
e) [ ] 37,0 - 37,5 0C
---
111. Specificati ce reflecta cardiotocograma:
a) [x] BCF si a contractiilor uterine
b) [ ] BCF si a miscarilor fetale
c) [ ] Contractiilor uterine si a miscarilor fetale
d) [ ] Batailor cordului gravidei si a BCF
e) [ ] Contractiilor uterine si a tensiunii arteriale
---
112. Numiti metoda sigura de diagnostic a graviditatii in termenii
precoci de sarcina:
a) [x] Determinarea gonadotropinei corionice in urina
b) [ ] Determinarea concentratiei estrogenice in sange
c) [ ] Efectuarea probei biologice Gali-Mainini
d) [ ] Testul imunologic de inhibitie a hemaglutinarii
e) [ ] Testul cu oxitocina
---
113. Specificati care din testele enumerate se foloseste actualmente
in diagnosticul graviditatii:
a) [ ] Aprecierea concentratiei estrogenilor in sange
b) [x] Testul imun de apreciere a gonadotropinei horionice
c) [ ] Aprecierea gradului de maturizare a foliculilor la iepuroaica
d) [ ] Aprecierea concentratiei prolactinei in sange
e) [ ] Aprecierea concentratiei pregnandiolului in urina
---
114. Numiti cu cat este egala circumferinta bitrohanterica la nou-
nascutul matur:
a) [ ] 26 cm
b) [x] 28 cm
c) [ ] 30 cm
d) [ ] 32 cm
e) [ ] 34 cm
---
115. Numiti termenul optimal pentru efectuarea amniocintezei
diagnostice:
a) [ ] 6-8 saptamani
b) [ ] 12-14 saptamani
c) [x] 15-18 saptamani
d) [ ] 22-24 saptamani
e) [ ] 32-36 saptamani
---
116. Enumerati semnele sigure ale sarcinii in termeni tardivi:
a) [x] Miscarile fetale sesizate de catre medic
b) [ ] Cianoza colului uterin si a mucoasei vaginale
c) [x] Determinarea partilor componente fetale prin palparea externa
d) [x] Auscultarea batailor cordului fetal
e) [ ] Cresterea in volum a uterului
---
117. Numiti metodele de determinare a termenului de gestatie:
a) [x] Data ultimei menstruatii
b) [x] Data coitului fecundant
c) [x] Data primei miscari fetale
d) [ ] Datele examenului USG efectuat la 30-32 saptamani
e) [x] Datele termenului la I-a vizita antenatala (daca a fostpina la 12
sap.)
---
118. Selectati semnele de gestatie prezente la termenul de 10-11
sapt. de graviditate:
a) [x] Simptomul Horvit-Hegar
b) [x] Vizualizarea activitatii cardiace embrionare
c) [x] Amenorea
d) [ ] Semnul Vasten
e) [x] Ultrasonografie
---
119. Enumerati dimensiunile bazinului osos care le putem aprecia
prin pelvimetria externa:
a) [x] Distanta bispinarum
b) [ ] Conjugata diagonala
c) [x] Distanta bitrohanterica
d) [x] Distanta bicristarum
e) [x] Conjugata externa
---
120. Enumerati schemele utilizate in determinarea datei probabile a
nasterii:
a) [x] Adaugam 7 zile la data primei zile a ultimei menstruatii si scadem
3 luni
b) [x] La data coitului fecundat se adauga 270 zile (daca a fost unic in
perioada respectiva)
c) [ ] La data aparitiei colostrului si hloazmei se pluseaza 280 zile
d) [ ] La data aparitiei primelor vome si greturi se adauga 280 zile
e) [x] La data perceperii primelor miscari ale fatului se adauga 20
saptamani la primipare si 22 saptamani la multipare
---
121. Enumerati caracteristicele nou-nascutul matur:
a) [x] Circumferinta fronto-occipitala 34 cm
b) [x] Diametrul transversal al centurii scapulare 12 cm
c) [x] Pielea de culoare roz pala, elastica, acoperita cu sebum
d) [ ] Inelul ombilical se gaseste mai aproape de procesul xifoid
e) [ ] Suturile si fontanelele sunt inchise
---
122. Caracterizati nou-nascutul, care are urmatorii parametri:
greutatea de 2400 grame, lungimea 49 cm, testiculele coborate in
scrot:
a) [ ] Prematur
b) [x] Matur retardat
c) [ ] Supramaturat
d) [x] Greutate mica la nastere
e) [ ] Macrosom
---
123. Enumerati semnele certe ale sarcinii:
a) [x] Aprecierea batailor cordului fetal
b) [ ] Marirea abdomenului in volum
c) [ ] Marirea uterului in volum
d) [x] Aprecierea miscarilor fetale de catre obstetrician
e) [x] Palparea partilor mari ale fatului
---
124. Selectati metodele neinvazive de diagnostic utilizate in
obstetrica:
a) [ ] Cordocenteza
b) [x] Determinarea nivelului α - fetoproteinei in serul sanguin
c) [x] Aprecierea concentratiei estriolului in urina
d) [ ] Amniocenteza
e) [x] Doplerometria
---
125. Selectati metodele de investigare ale lichidului amniotic:
a) [x] Ultrasonografia
b) [x] Amnioscopia
c) [ ] Culdoscopia
d) [x] Amniocenteza
e) [ ] Tocografia
---
126. Enumerati semnele prezumtive ale sarcinii:
a) [x] Greata, voma
b) [x] Pigmentatia liniei albe si a organelor genitale externe
c) [x] Modificari de senzatii olfactive
d) [ ] Modificarile libidoului
e) [ ] Modificari a tensiunii arteriale
---
127. Indicele de soc Allgower reprezinta raportul dintre:
a) [x] Puls si TA sistolica
b) [ ] TA sistolica si puls
c) [ ] Puls si TA diastolica
d) [ ] TA diastolica si puls
e) [ ] TA sistolica si TA diastolica
---
128. Numiti cifra normala al indecelui de soc Allgower:
a) [ ] 0,1
b) [x] 0,5
c) [ ] 0,9
d) [ ] 1,1
e) [ ] 2,0
---
129. Precizati care va fi volumul de sange pierdut in caz de indece de
soc Allgower egal cu 1,5:
a) [ ] 20-30%
b) [ ] 30-40%
c) [x] 40-50%
d) [ ] 50-60%
e) [ ] 100%
---
130. Numiti situatia cand se poate dezvolta sindromul CID obstetrical
fulminant:
a) [ ] Preeclampsie severa
b) [x] Embolie cu lichid amniotic
c) [ ] Insuficienta placentara cronica
d) [ ] Anemie feripriva
e) [ ] Obezitate
---
131. Indicele normal al coagularii sangelui venos Lee-White
corespunde la:
a) [ ] 2-3 min
b) [x] 5-7 min
c) [ ] 5-12 min
d) [ ] 15-20 min
e) [ ] 20-30 min
---
132. Marcati veriga principala in patogeneza sindromului CID
obstetrical:
a) [ ] Activizarea anticoagulantilor
b) [x] Activizarea coagulantilor
c) [ ] Leucocitoza
d) [ ] Anemia
e) [ ] Hipoxia
---
133. Precizati doza recomandata de plasma proaspata congelata:
a) [ ] 5-10 ml/kg
b) [x] 10-20 ml/kg
c) [ ] 20-25 ml/kg
d) [ ] 25-30 ml/kg
e) [ ] 30-35 ml/kg
---
134. Precizati momentul in care se aplica tratamentul inotrop si
vasopressor:
a) [ ] In cazul in care volumul de sange pierdut inca nu a fost restituit
b) [x] In cazul in care este restituit volumul de sange pierdut
c) [ ] Indiferent de volumul de singe pierdut
d) [ ] In cazul in care tratamentul de infuzie a fost fara de succes
e) [ ] Exclusiv in cazuri in care lauza prezinta o patologie
cardiovasculara
---
135. Precizati care sunt componentele crioprecipitatului:
a) [ ] Factorul VIII
b) [ ] Fibrinogenul, factorul Willebrand si factorul de stabilizare a
fibrinei (factor XIII)
c) [ ] Factorul IX, factorul Willebrand si factorul de stabilizare a fibrinei
d) [x] Factorul VIII, fibrinogenul, factorul Willebrand si factorul de
stabilizare a fibrinei (factor XIII)
e) [ ] Factorul VIII, fibrinogenul
---
136. Numiti cauzele posibile ale hemoragiei post-partum:
a) [x] Uterul aton
b) [x] Lezarea cailor de nastere
c) [x] Coagulopatiile
d) [x] Resturi de tesut placentar
e) [ ] Disproportie feto-pelvina
---
137. Enumerati caracteristicile esentiale ale hemoragiei post-partum:
a) [ ] Dureri puternice in regiunea uterului
b) [x] Hemoragii abundente unimomentale
c) [ ] Hipertonus accentuat uterine
d) [x] Hemoragii repetate in ascensiune cantitativa
e) [ ] Eliminari neinsemnate de sange cu aspectul zatului de cafea
---
138. Numiti factorii de risc pentru hemoragia post-partum:
a) [ ] Bazin anatomic stramtat
b) [x] Fat macrosom
c) [x] Preeclampsie
d) [x] Multiparitate
e) [ ] Vicii cardiace
f) [x] Anemiile
---
139. Enumerati simptomele incluse in tabloul clinic al hemoragiei
post-partum:
a) [x] Hemoragii uterine repetate
b) [x] Paliditate
c) [x] Hipotensiune
d) [ ] Uter in hipertonus
e) [ ] Durere abdominala violenta
---
140. Enumerati cauzele posibile ale hemoragiei in perioada de lauzie
precoce:
a) [ ] Placenta aderens
b) [x] Hipotonia uterina
c) [x] Coagulopatia
d) [x] Ruptura uterina
e) [x] Resturi de cotiledoane
---
141. Precizati care sunt indicii de laborator monitorizati in caz de
hemoragie post-partum:
a) [x] Hemoleucograma
b) [x] Coagulograma, timpul de coagulare, testul Lee-White
c) [x] Trombocitele
d) [x ] Hemoleucograma, coagulograma, timpul de coagulare
e) [ ] Elimenarea de proteina in 24 de ore
---
142. Enumerati care nu sunt mecanismele compensatorii in cazul
unei hemoragii:
a) [x] Vasodilatarea perifrica
b) [ ] Centralizarea circuitului sangvin
c) [x] Scaderea reflexogena a tonusului vascular
d) [ ] Autohemodilutia
e) [ ] Eliberarea sangelui din depouri
---
143. Numiti grupele de lauze carora le este contraindicata
administrarea ergometrinei in caz de hemoragie post-partum:
a) [x] Cu hipertensiune arteriala
b) [x] Cu maladii cardiovasculare
c) [ ] Cu maladii renale
d) [ ] Cu maladii pulmonare
e) [ ] Cu maladii hepato-biliare
---
144. Enumerati factorii de risc intrapartum pentru alipirea unei
hemoragie postnatale:
a) [x] Inducerea travaliului
b) [ ] Indicelei masei corporale ≥35 kg/m2
c) [x] Nasterea vaginala operativa
d) [ ] Placcenta praevia
e) [x] Administrarea de oxitocina
---
145. Numiti manifestarea de baza a dismenoreei:
a) [ ] Hiperpolimenorea
b) [ ] Disfunctia anovulatorie
c) [x] Durerile in timpul menstruatiei
d) [ ] Menometroragiile
e) [ ] Hemoragiile disfunctionale ovulatorii
---
146. Precizati cauza dismenoreei primare:
a) [ ] Endometrioza
b) [ ] Anomaliile de dezvoltare ale organelor genitale
c) [ ] Procesul inflamator cronic al organelor genitale
d) [x] Hiperptoductia de Pg F2α
e) [ ] Ganglioneurita pelviana
---
147. Precizati cum se va numi o sangerare menstruala care
depaseste volumul de 150 ml:
a) [ ] Hipomenoree
b) [x] Hipermenoree
c) [ ] Eliminari sangvinolente
d) [ ] Amenoree
e) [ ] Opsomenoree
---
148. Precizati cum se va numi o sangerare menstruala in cantitate de
15 ml:
a) [x] Hipomenoree
b) [ ] Hipermenoree
c) [ ] Eliminari sangvinolente
d) [ ] Amenoree
e) [ ] Opsomenoree
---
149. Precizati cum se va numi o singerare menstruala, a carei durata
depaseste 7 zile:
a) [x] Polimenoree
b) [ ] Oligomenoree
c) [ ] Proemenoree
d) [ ] Opsomenoree
e) [ ] Amenoree
---
150. Specificati definitia de metroragie:
a) [ ] Menstruatie de lunga durata
b) [x] Hemoragie uterina aciclica
c) [ ] Menstruatie rara
d) [ ] Menstruatie abundenta
e) [ ] Hemoragie uterina ciclica
---
151. Apreciati cauza hemoragiilor disfunctionale, cand pacienta de
40 ani acuza polimenorea, hipermenorea si sterilitatea, iar testele
diagnosticului functional denota T bazala monofazica, semnele pupilei
si ferigii 3+, 4+, indicii acidofili si cariopicnotic = 60-70%:
a) [ ] Persistenta corpului galben
b) [x] Persistenta indelungata a foliculului
c) [ ] Scurtarea fazei foliculare sau luteinice
d) [ ] Marirea fazei luteinice
e) [ ] Hemoragii intermenstruale
---
152. Apreciati cauza hemoragiilor disfunctionale, cand pacienta de
30 ani acuza proiomenorea, polihipermenorea, iar testele
diagnosticului functional denota T bazala bifazica cu scurtarea fazei
foliculare = 7-9 zile:
a) [ ] Persistenta temporara si indelungata a foliculului
b) [ ] Atrezia foliculului
c) [x] Scurtarea fazei foliculare
d) [ ] Marirea fazei luteinice
e) [ ] Micsorarea ciclului menstrual pina la 21-23 zile
---
153. Enumerati cauzele dismenoreei secundare:
a) [x] Endometrioza
b) [ ] Hiperproductia de androgeni
c) [x] Sindromul Alen- Masters
d) [x] Sinehia cervico-istmica
e) [x] Procesul inflamator al organelor genitale
---
154. Numiti dereglarile vegetative, care au loc in dismenoree:
a) [x] Hiperhidroza
b) [x] Diaree
c) [x] Tahicardie
d) [ ] Constipatii
e) [x] Meteorism abdominal
---
155. Numiti dereglarile psiho-emotionale, care se intalnesc in
dismenoree:
a) [x] Iritabilitate
b) [ ] Prurit cutanat
c) [x] Depresie
d) [x] Somnolenta
e) [ ] Poliurie
---
156. Indicati ce preparate se administreaza pentru tratamentul
dismenoreei:
a) [x] Antioxidanti
b) [x] Inhibitori ai prostaglandin-sintetazei
c) [x] Spasmolitice
d) [x] Contraceptive orale combinate
e) [ ] Antibiotice
---
157. Enumerati cauzele posibile ale hemoragiilor uterine
disfunctionale ovulatorii:
a) [ ] Persistenta indelungata a foliculului
b) [ ] Atrezia foliculului
c) [x] Scurtarea fazei foliculare sau luteinice
d) [x] Marirea fazei luteinice
e) [x] Hemoragii intermenstruale
---
158. Determinati cauzele hemoragiilor uterine disfunctionale
anovulatorii:
a) [ ] Scurtarea fazei foliculare sau luteinice
b) [ ] Hemoragii intermenstruale
c) [x] Persistenta temporara si indelungata a foliculului
d) [ ] Marirea fazei luteinice
e) [x] Atrezia foliculului
---
159. Enumerati primele masuri cu referinta la hemostaza in
hemoragiile uterine juvenile:
a) [x ] Vitaminoterapia
b) [ ] Hemostaza chirurgicala (chiuretaj)
c) [x] Administrarea preparatelor contractile (oxitocina, pituitrina etc.)
d) [x] Administrarea preparatelor hemostatice (etamzilat, vicasol etc.)
e) [ ] Administrarea preparatelor antibacteriene
---
160. Precizati care din preparatele hormonale enumerate mai jos se
folosesc in tratamentul hemostatic al hemoragiilor uterine juvenile:
a) [ ] Androgeni
b) [x] Progestine sintetice
c) [x] Estrogeni
d) [ ] Progesteron si derivatii lui
e) [ ] Norsteroizi
---
161. Marcati semnele definitorii ale sindromului HELLP:
a) [x] Hemoliza
b) [x] Trombocitopenie
c) [ ] Hipoproteinemie
d) [x] Cresterea transaminazelor
e) [ ] Hiperglicemie
---
162. Indicati criteriile diagnostice ale hipertensiunii in sarcina:
a) [x] TA sistolica > 140 mm, Hg si/sau TA diastolica > 90 mm, Hg
determinate la un interval de cel putin 4 ore
b) [x] TA diastolica > 110 mm, Hg, intr-o singura evaluare
c) [ ] Cresterea TA sistolica cu 30 mm, Hg fata de valorile
pregestationale
d) [ ] Cresterea TA diastolica cu 15 mm, Hg fata de valorile
pregestationale
e) [ ] Valorile TA medii -peste 105 mm Hg
---
163. Identificati modificarile patofiziologice caracteristice
preeclampsie:
a) [x] Vasoconstrictie
b) [x] Hipovolemie
c) [ ] Micsorarea rezistentei vasculare periferice
d) [x] Marirea permeabilitatii vasculare
e) [x] Activarea sistemului de hemostaza
---
164. La o gravida normotensiva anterior, in a II jumatate a sarcinii, la
termenul de 32 de saptamani se determina TA= 150/100 mm Hg,
proteinurie= 0,03 g/l, edeme pe membrele inferioare. Care va fi
diagnosticul cel mai probabil?
a) [ ] Hipertensiunea cronica
b) [x] Hipertensiunea gestationala
c) [ ] Preeclampsia usoara
d) [ ] Preeclampsia severa
e) [ ] Hipertensiunea tranzitorie
---
165. La o gravida normotensiva anterior, in a II jumatate a sarcinii, se
determina TA= 150/100 mm Hg, proteinurie - 0,5 g/l, edeme pe
membrele inferioare. Care va fi cel mai probabil diagnostic?
a) [ ] Hipertensiunea cronica
b) [ ] Hipertensiunea gestationala
c) [x] Preeclampsia usoara
d) [ ] Preeclampsia severa
e) [ ] Hipertensiunea tranzitorie
---
166. La o gravida normotensiva anterior, in a II jumatate a sarcinii, se
determina TA 170/110 mm Hg, proteinurie 0,4 g/l, greata si voma.
Care va fi cel mai probabil diagnostic?
a) [ ] Hipertensiunea cronica
b) [ ] Hipertensiunea gestationala
c) [ ] Preeclampsia usoara
d) [x] Preeclampsia severa
e) [ ] Hipertensiune tranzitorie
---
167. Indicati modificarile testelor de laborator, caracteristice
preeclampsiei:
a) [x] Proteinurie
b) [ ] Acetonemie
c) [x] Cresterea transaminazelor
d) [ ] Scaderea hematocritului
e) [x] Trombocitopenie
---
168. Marcati cauza principala de mortalitate materna la femeile cu
preeclampsie/eclampsie:
a) [ ] Hemoragia congulopatica
b) [x] Hemoragia intracraniana
c) [ ] Edemul pulmonar
d) [ ] Ruptura capsulei hepatice
e) [ ] Insuficienta renala
---
169. Precizati particularitatile evolutiei sarcinii la gravidele cu
preeclampsie:
a) [x] Retentia cresterii i/u a fatului
b) [ ] Dezvoltarea embriopatiilor
c) [x] Decolarea prematura a placentei normal inserate
d) [x] Prematuritatea
e) [x] Moartea antenatala a fatului
---
170. Indicati factori de risc de dezvoltare a preeclampsiei:
a) [x] Sarcina gemelara
b) [x] Primiparitatea
c) [ ] Multiparitatea
d) [x] Antecedente familiare de preeclampsie / eclampsie
e) [x] Hipertensiune cronica
---
171. Indicati factorii majori de risc de dezvoltare a preeclampsiei:
a) [ ] Sindromul antifosfolipidic
b) [x] Sarcina gemelara
c) [x] Hipertensiunea cronica
d) [ ] Lupusul eritematos sistemic
e) [ ] Intervalul dintre nasteri mai- mare de 10 ani
---
172. Notati preparatul de electie pentru tratamentul convulsiilor
eclamptice:
a) [ ] Diazepamul
b) [ ] Fenobarbitalul
c) [ ] Tiopentalul de natriu
d) [x] Sulfatul de magneziu
e) [ ] Fenitoina
---
173. Marcati care afectiuni sunt complicatii posibile ale
preeclampsiei/eclampsiei:
a) [x] Dezlipirea de retina
b) [x] Hemoragia intracraniana
c) [x] Hipotrofia fetala
d) [ ] Polihidramnioza
e) [x] Insuficienta renala
---
174. Enumerati consecintele posibile ale eeclampsiei/eclampsiei:
a) [x] Moartea antenatala a fatului
b) [x] Hemoragia coagulopatica
c) [x] Prematuritatea
d) [x] Amauroza
e) [ ] Anomalii de dezvoltare ale fatului
---
175. Indicati preparatele de electie pentru scaderea rapida a
tensiunii arteriale la sarcina :
a) [ ] Metildopa
b) [x] Apresina (hidralasina)
c) [x] Nifedipina
d) [x] Labetalolul
e) [ ] Captoprilul
---
176. Care este preparatul de electie pentru terapia antihipertensiva
indelungata la gravide:
a) [ ] Metoprololul
b) [ ] Labetalolul
c) [ ] Nifedipina
d) [x] Metildopa
e) [ ] Hidralasina
---
177. Precizati care preparat antihipertensiv este contraidicat in
timpul sarcinii:
a) [ ] Blocantii canalelor de calciu
b) [ ] β – blocantii
c) [ ] Diureticele
d) [ ] Metildopa
e) [x] Blocantii enzimei de conversie a angiotenzinei
---
178. La o gravida in a doua jumatate a sarcinii, la termenul de 32 de
saptamani de gestatie se determina TA= 180/120 mm Hg, cefalee,
greata, voma, edeme. Care sunt masurile necesare de interprins?
a) [x] Terapia antihipertensiva
b) [x] Evaluarea starii i/u a fatului
c) [ ] Administrarea diureticelor
d) [x] Administrarea dexametazonei
e) [x] Administrarea sulfatului de megneziu
---
179. Precizati care preparate sunt contraidicate gravidelelor cu
preeclampsie:
a) [ ] Hidralasina
b) [x] Metilergometrina
c) [ ] Misoprostolul
d) [x] Captoprilul
e) [ ] Nifedipina
---
180. Marcati care preparat este antidotul sulfatului de magneziu:
a) [x] Gluconatul de calciu
b) [ ] Cofeina
c) [ ] Atropina
d) [ ] Clorura de potasiu
e) [ ] Naloxonul
---
181. Precizati semnele supradozarii sulfatuluii de magneziu:
a) [ ] Marirea frecventei pulsului
b) [x ] Diminuarea diurezei pe ora
c) [x] Micsorarea frecventei respiratiei
d) [x] Diminuarea reflexelor patelare
e) [ ] Tahicardia la fat
---
182. Conduita postnatala a preeclampsiei severe include:
a) [x] Administrarea sulfatului de magnesiu
b) [ ] Administrarea diureticelor
c) [x] Limitarea volumului de lichide
d) [ ] Infuzia a cel putin 3000 ml de lichide/24 ore
e) [x] Administrarea heparinei cu masa moleculara joasa
---
183. Determinati in ce cazuri trebuie diminuata viteza infuziei
sulfatului de magneziu:
a) [x] Micsorarea diurezei sub 30 ml/ora
b) [ ] Marirea frecventei pulsului peste 90 bat/minut
c) [x] Diminuarea frecventei respiratiei sub 16 pe minut
d) [ ] Prezenta acceleratiilor variabile pe carditocograma
e) [ ] Poliurie
---
184. Indicati complicatiile specifice preeclampsiei la nastere si lauzie:
a) [ ] Ruperea prenatala a pungii amniotice
b) [x] Decolarea prematura a placentei normal inserate
c) [x] Hemoragiile coagulopatice
d) [x] Complicatiile tromboembolice
e) [ ] Travaliul hipercinetic
---
185. Care din cele enumerate sunt manifestarile clinice, specifice
preeclampsiei:
a) [x] Cefalea
b) [ ] Pruritul
c) [x] Edeme generalizate
d) [x] Oliguria
e) [x] Voma
---
186. Stabiliti care aspecte trebuie de verificat obligatoriu inainte de
administrarea sulfatului de magneziu:
a) [x] Diureza
b) [x] Reflexele patelare
c) [x] Frecventa respiratiei
d) [ ] Pulsul
e) [ ] Numarul de trombocite
---
187. Precizati care modificari patofiziologice nu sunt caracteristice
preeclampsiei:
a) [ ] Diminuarea filtratiei glomerulare
b) [ ] Cresterea concentratiei acidului uric in plasma
c) [x] Cresterea volumului de sange circulant
d) [ ] Oliguria
e) [ ] Hemodilutia
---
188. Precizati ce va include conduita unei preeclampsiei usoare cu
valorile TA= 155/100 mm Hg, la termenul de 36 de saptamani de
gestatie:
a) [x] Terapia antihipertensiva
b) [ ] Administrarea Dexametazonei
c) [x] Spitalizarea
d) [ ] Adminstrarea sulfatului de magneziu
e) [x] Evaluarea USG a starii intrauterine a fatului
---
189. Marcati care din afirmatiile de mai jos privind conduita
preeclampsiei severe/eclampsiei sunt corecte:
a) [x] Tratamentul definitiv al preeclampsiei severe/eclampsiei- este
nasterea
b) [x] Preparatul de electie pentru profilaxia convulsiilor- este sulfatul
de magnesiu
c) [ ] Pentru a finaliza sarcina se da preferinta operatiei cezariene
d) [ ] Metoda de electie de anestezie la operatia cezariana- este cea
generala, endotraheala
e) [ ] Pentru proifilaxia hemoragiei post-natale se administreaza
metilergometrina
---
190. Dupa un acces de eclampsie s-a luat decizia de a utiliza
intravenos sulfatul de magnesiu pentru profilaxia convulsiilor repetate.
Care este regimul corect de administrare a primei doze:
a) [x] 4-5 grame, timp de 10-15 minute
b) [ ] 4-5 grame, timp de 1-2 minute
c) [ ] 10 grame, timp de 10-15 minute
d) [ ] 10 grame, timp de 1-2 minute
e) [ ] 20 grame, timp de 10-15 minute
---
191. Stabiliti care este regimul corect de administrare a dozei de
mentinere a sulfatului de magnesiu, dupa un acces de convulsii
eclamptice:
a) [ ] 1 gram /ora, timp de 12 ore dupa nastere sau dupa ultimul acces
de convulsii
b) [x] 1 gram /ora, timp de 24 ore dupa nastere sau dupa ultimul acces
de convulsii
c) [ ] 4 grame /ora, timp de 12 ore dupa nastere sau dupa ultimul acces
de convulsii
d) [ ] 4 grame /ora, timp de 24 ore dupa nastere sau dupa ultimul
acces de convulsii
e) [ ] 4 grame /ora, timp de 72 ore dupa nastere sau dupa ultimul
acces de convulsii
---
192. Marcati care din medicamentele enumerate sunt incluse
obligatoriu in trusa de ajutor urgent, in caz de preeclampsia
severa/eclampsie:
a) [ ] Captoprilul
b) [x] Nifedipinul
c) [x] Sulfatul de magnesiu
d) [ ] Fenobarbitalul
e) [x] Calciul gluconat
---
193. Determinati care din actiunile enumerate mai jos va fi
prioritara, imediat dupa un acces de convulsii eclamptice:
a) [ ] Tratamentul antihipertensiv
b) [ ] Profilaxia convulsiilor cu sulfat de magneziu
c) [ ] Cateterizarea vezicii urinare
d) [ ] Operatia cezariana de urgenta
e) [x] Evaluarea cailor respiratorii, respiratiei si circulatiei
---
194. Indicati ce modificare cardiaca apare in timpul sarcinii:
a) [x] Scad valorile tensiunii arteriale
b) [ ] Cresc valorile tensiunii arteriale sistolice
c) [ ] Cresc valorile tensiunii arteriale diastolice
d) [ ] Scade debitul cardiac
e) [ ] Scade volumul singelui circulant
---
195. Indicati ce schimbare la nivelul sistemului respirator apare in
timpul sarcinii:
a) [ ] Constrictia traheo-bronsica
b) [ ] Scaderea frecventei respiratorie
c) [ ] Scaderea volumului curent
d) [ ] Scaderea consumului de O2
e) [x] Scaderea volumului rezidual
---
196. Precizati ce modificare a sistemului digestive apare in timpul
sarcinii:
a) [ ] Scade secretia de mucus
b) [ ] Creste aciditatea gastrica
c) [x] Scade aciditatea gastrica
d) [ ] Frecvent apare ulcerul gastric
e) [ ] Creste peristaltismul intestinal
---
197. Mentionati ce modificare metabolica are loc in timpul sarcinii:
a) [ ] Scade nivelul de trigliceride
b) [ ] Scade nivelul colesterolului
c) [ ] Insulina poate trece bariera placentara in ambele sensuri
d) [x] Se produce o importanta retentie hidrica
e) [ ] Scade retentia azotata
---
198. Marcati care este hormonul secretat de catre placenta:
a) [ ] LH-ul
b) [ ] FSH-ul
c) [ ] T3-ul
d) [ ] Cortizolul
e) [x] Progesteronul
---
199. Notati modificarile fiziologice in organismul matern care survin
pe parcursul sarcinii:
a) [x] Apare striae gravidarum
b) [x] Apare hiperpigmentarea mameloanelor
c) [x] Apare hiperpigmentarea cicatricelor existente
d) [x] Apar teleangiectazii la nivelul membrelor superioare
e) [ ] Apare icterul
---
200. Determinati caracteristicele sindromului venei cave inferioare
(sindromul postural):
a) [x] Hipotensiunea arteriala
b) [ ] Hipertensiunea arteriala
c) [x] Vertijurile
d) [x] Sudoarea rece
e) [x] Starea de lipotimie
---
201. Marcati modificarile cardio-vasculare fiziologice in timpul
sarcinii:
a) [x] Creste volumul singelui circulant
b) [x] Creste volumul total al hematiilor
c) [x] Apare suflul sistolic de ejectie la marginea sternului
d) [ ] Creste rezistenta vasculara periferica
e) [ ] Cresc valorile tensiunii arteriale
---
202. Evidentiati care sunt modificarile fiziologice ale sistemului
respirator in timpul sarcinii:
a) [x] Creste frecventa respiratorie
b) [ ] Scade debitul respirator
c) [x] Creste debitul respirator
d) [x] Creste volumul curent
e) [x] Creste consumul de O2
---
203. Identificati care sunt modificarile fiziologice ale sistemului
digestiv in timpul sarcinii:
a) [x] Hipertrofia gingiilor
b) [x] Apare sialoreea
c) [ ] Scade secretia de mucus
d) [x] Creste secretia de mucus
e) [ ] Creste secretia acida si de pepsin
---
204. Marcati modificarile sistemului nervos in timpul sarcinii:
a) [x] Iritabilitatea sporita
b) [x] Somnolenta
c) [ ] Insomnia
d) [x] Sensibilitatea excesiva a mirosului
e) [x] Poate aparea surmenajul nervos
---
205. Precizati care sunt modificarile sistemului endocrin in timpul
sarcinii:
a) [x] Apare corpul galben de sarcina
b) [ ] Are loc hipotrofia hipofizara
c) [x] Are loc hipertrofia hipofizara
d) [ ] Are loc hipertrofia medulei suprarenale
e) [x] Are loc hipertrofia cortexului suprarenal
---
206. Identificati hormonii care sunt secretati de catre placenta:
a) [x] Estrogenii
b) [x] Progesteronul
c) [ ] Tiroxina
d) [x] Gonadotropina coriala
e) [ ] LH
---
207. Identificati cauzele depresiei imunitare in timpul sarcinii:
a) [x] Atrofia timica
b) [x] Limfocitopenia
c) [x] Scaderea relativa a celulelor T-helper
d) [ ] Cresterea celulelor T- helper
e) [x] Hipoplazia ganglionilor limfatici
---
208. Determinati modificarile de statica in timpul sarcinii:
a) [x] Accentuarea lordozei lombare
b) [x] Schimbarea centrului de greutate
c) [x] Prezinta atitudinea «cobrata»
d) [x] Este influientata de actiunea relaxinei si a steroizilor placentari
e) [ ] Nu este influientata de actiunea relaxinei si a steroizilor
placentari
---
209. Marcati care sunt perioadele nasterii:
a) [ ] Perioada preliminara
b) [x] Perioada de dilatare a colului uterin
c) [x] Perioada de expulzie a fatului
d) [x] Perioada de delivrenta si expulzie a placentei
e) [ ] Perioada postnatala precoce
---
210. Indicati care sunt fazele primei perioade a nasterii:
a) [x] Latenta
b) [x] Activa
c) [ ] Accelerare lenta
d) [ ] Accelerare progresiva
e) [ ] Discoordonata
---
211. Determinati sfarsitul fazei latente a primei perioade a nasterii:
a) [ ] Stergerea colului uterin
b) [x] Stergerea si dilatarea colului uterin pina la 3-4 cm
c) [ ] Dilatarea colului uterin pina la 8 cm
d) [ ] Scurtarea colului uterin pina la 1 cm
e) [ ] Dilatarea completa a colului uterin
---
212. Prima perioada a nasterii fiziologice se caracterizeaza prin:
a) [x] Stergerea si dilatarea colului uterin
b) [ ] Cresterea cantitatii de eliminari serohemoragice
c) [ ] Coborirea capusorului
d) [x] Cresterea frecventei si duratei contractiilor uterine
e) [ ] Asocierea scremetelor
---
213. Precizati care sunt indicatiile pentru efectuarea epiziotomiei:
a) [ ] Iminenta ruperii perineului
b) [x] Hipoxia progresanta a fatului in perioada a doua a nasterii
c) [ ] Aplicarea forcepsului
d) [ ] Pentru a accelera perioada de expulzie
e) [ ] Fat macrosom
---
214. Identificati metodele, prin care se poate determina scurgerea
precoce a lichidului amniotic:
a) [x] Examenul in specule
b) [x] Examenul secretului vaginal
c) [ ] Examenul canalului urinar
d) [x] Determinarea PH secretului vaginal
e) [x] Ecografia
---
215. In timpul nasterii comportamentul parturientei va fi:
a) [x] Unul la dorinta ei
b) [ ] In decubit lateral sting
c) [ ] In decubit lateral drept
d) [ ] Pe spate
e) [ ] Se va plimba
---
216. Precizati in ce cazuri se va initia analgezia medicamentoasa in
travaliu:
a) [x] In cazul unui travaliu ferm stabilit
b) [x] La o dilatatie a colului uterin, nu mai mica de 4 cm
c) [ ] La o dilatatie a colului uterin de 7-8 cm
d) [ ] La o dilatatie a colului uterin de 8-9 cm
e) [ ] La deschidere completa a colului uterin
---
217. Marcati care este marimea dilatarii a colului uterin ce permite
tratamentul tocolitic in travaliu prematur:
a) [ ] 0 - 1 cm
b) [ ] 2 cm
c) [ ] 3 cm
d) [x] 4- 5 cm
e) [ ] 7 - 8 cm
---
218. Notati particularitatile clinice ale travaliului prematur:
a) [x] Dilatarea colului uterin peste 2 cm
b) [x] Contractii uterine regulate
c) [x] Lungimea colul uterin <2 cm
d) [ ] Colul uterin lungsi intredeschis
e) [ ] Dureri in regiunea inferioara a abdomenului
---
219. Tratamentul tocolitic a travaliului prematur include urmatoarele
preparate, cu exceptia:
a) [ ] Ginipralului
b) [x] Oxitocinei
c) [ ] Atosibanului
d) [ ] Indometacinei
e) [ ] Nifedipinei
---
220. Marcati care afirmatii sunt corecte pentru conduita in caz de
rupere prematura a membranelor in afara riscului de travaliu
prematur:
a) [x] Administrarea corticosteroizilor
b) [ ] Corticosteroizii sunt contraindicati fiindca maresc riscul infectiei
c) [x] Se administreaza eritromicina
d) [x] Transfer in centru perinatologic denivelul 2 sau 3
e) [ ] Se recomanda inductia nasterii
---
221. Marcati ce date sunt utile a fi cunoscute pentru diagnosticarea
gradului de prematuritate a nou-nascutului:
a) [x] Varsta gestationala la care are loc nasterea
b) [x] Talia nou-nascutului
c) [ ] Dimensiunile placentei
d) [x] Masa nou-nascutului
e) [ ] Volumul lichidului amniotic
---
222. Selectati criteriile caracteristice nasterii premature:
a) [x] Termenul sarcini 22-36 saptamiini si 6 zile
b) [x] Masa nou-nascutului 500-2500 gr
c) [ ] Varsta sarcinii 28si 0 zile-37si0 zile saptamiini
d) [x] Lungimea nou-nascutului 25 - 47 cm
e) [ ] Lungimea nou-nascutului > 47cm
---
223. Marcati schemele recomandate pentru utilizarea preparatelor
corticosteroide in iminenta de nastere prematura:
a) [ ] Dexametazona 8 mg fiecare 8 ore timp de 24 de ore (doza totala -
24 mg)
b) [x] Dexametazona 6 mg fiecare 12 ore timp de 48 de ore (doza
totala - 24 mg)
c) [ ] Dexametazona 12 mg fiecare 12 ore timp de 48 de ore (doza
totala - 48 mg)
d) [ ] Betametazona 6 mg fiecare 12 ore timp de 48 de ore (doza totala
- 24 mg)
e) [x] Betametazona12 mg fiecare 24 ore timp de 48 de ore (doza
totala - 24 mg)
---
224. Precizati care din infectiile enumerate maresc riscul nasterilor
premature:
a) [x] Vaginoza bacteriana
b) [x] Rubiola, rugiola, gripa
c) [x] Toxoplasma
d) [x] Bacteriuria asimptomatice
e) [ ] Hepatitele B si C
---
225. Marcati cauzele materne ce pot provoca nasterea prematura:
a) [x] Infectiile urinare
b) [x] Preeclampsia
c) [x] Diabetul zaharat
d) [x] Insuficienta istmico-cervicala
e) [ ] Hepatita cronica
---
226. Marcati contraindicatiile beta-mimeticelor utilizate pentru
tocoliza la nasterea prematura:
a) [x] Cardiopatiile severe decompensate
b) [ ] Diabetul zaharat
c) [ ] Lupusuleritematos
d) [x] HTA necontrolata
e) [x] Hemoragiile grave
---
227. Marcati care sunt indicatiile pentru operatie cezariana la
nasterea prematura:
a) [x] Prezentatii distocice a fatului (craniene deflectate, transversala)
b) [x] Prezantatia pelvina a fatului
c) [ ] Prezentatie craniana in varietatea anterioara
d) [x] Suferinta fetala documentata CTG
e) [x] Placenta previa
---
228. Precizati momentul ligaturarii trompelor uterine in timpul
operatiei cezariene:
a) [ ] Dupa prima operatie cezariana
b) [ ] La a doua operatie cezariana
c) [x] La dorinta pacientei
d) [ ] Dupa a treia operatie cezariana
e) [ ] Dupa indicatii medicale
---
229. Precizati timpul optim de efectuare a antibioticoprofilaxiei la
operatia cezariana:
a) [ ] Cu 24 de ore inainte de OC
b) [ ] In OC electiva nu se efectueaza antibioprofilaxia
c) [x] Cu 15-60 min. pana la incizia pielii
d) [ ] Antibioprofilaxia se va face postoperator
e) [ ] Cu 3-4 ore pana la incizia pielii
---
230. Numiti testele de rutina, efectuate inaintea unei operatii
cezariene planice:
a) [ ] Compatibilitatea sangvina
b) [ ] Frotiul vaginal
c) [ ] Timpul de coagulare
d) [x] Grupa sangvina RH factor
e) [ ] USG pentru aprecierea localizarii placentei
---
231. Numiti cauzele cresterii ratei operatilor cezariene:
a) [x] Rata crescuta a nasterilor induse
b) [x] Cresterea prevalentei obezitatii materne
c) [x] Insistenta materna sau a rudelor acesteea
d) [x] Varsta medie a femeilor gravide in crestere
e) [ ] Reducerea incidentei nasterilor vaginale asistate
---
232. Precizati tipurile operatiei cezariene in functie de urgenta:
a) [x] Imperativa
b) [x] De prudenta
c) [x] Electiva
d) [ ] La insistenta
e) [x] De necesitate
---
233. Enumerati tipurile inciziei uterului in operatia cezariana:
a) [x] Transversala in segmentul inferior
b) [x] Corporala
c) [x] In forma de T inversat
d) [x] In forma de "U"
e) [ ] Pe rebordul uterului
---
234. Stabiliti indicatiile pentru efectuarea operatiei cezariane:
a) [x] Disproportia feto-pelvina
b) [x] Suferinta fetala acuta
c) [x] Preeclampsia/eclampsia
d) [ ] Ruperea prenatala a pungii amniotice
e) [x] Prezentatiile incorecte
---
235. Precizati conditiile necesare pentru nasterea asistata:
a) [x] Lipsa disproportiei cefalo-pelvine severe
b) [x] Dilatarea completa a colului uterin
c) [x] Ruperea membranelor amniotice
d) [ ] Lipsa angajarii capsorului
e) [x] Prezentatia occipitala a fatului
---
236. Marcati care sunt indicatiile pentru histerectomia peri-partum:
a) [ ] Nodul miomatos nodular subseros
b) [x] Hemoragia cauzata de atonia uterina
c) [x] Ruperea uterina
d) [x] Lezarea vaselor uterine
e) [x] Leiomioamele simptomatice
---
237. Stabiliti complicatiile posibile ca rezultat al vacum-extractiei:
a) [ ] Dezlipirea de retina
b) [x] Emfizemul neonatal al scalpului
c) [x] Cefalohematomul
d) [x] Hiperbilirubinemia
e) [ ] Fractura oaselor scalpului
---
238. Precizati indicatiile pentru operatiile cezariane in cazul placentei
praevia:
a) [x] Prezentatia pelviana
b) [ ] Hemoragia unica mai mica de 250 ml
c) [x] Varsta sarcinii mai mare de 37 saptamani
d) [x] Hemoragia moderata repetata pe fond de anemie
e) [x] Placenta praevia totala si hemoragie abundenta
---
239. Numiti indicatia care ar permite introducerea dispozitivului
intrauterin:
a) [ ] Sarcina
b) [ ] Anovulatia
c) [x] Multiparitatea
d) [ ] Anomalie de dezvoltare a uterului
e) [ ] Lipsa trompelor uterine
---
240 . Numiti contraindicatia pentru utilizarea prezervativului:
a) [x] Reactia alergica la latex
b) [ ] Dispareunia
c) [ ] Hemoragia disfunctionala
d) [ ] Proces inflamator
e) [ ] Vaginism
---
241. Precizati conform carui indice se apreciaza eficacitatea metodei
de contraceptie:
a) [ ] Soloviov
b) [ ] Tovianov
c) [x] Pearl
d) [ ] Abuladze
e) [ ] Ghenter
---
242. Numiti o complicatie, care nu se poate dezvolta pe fonul
dispozitivului intrauterin:
a) [ ] Hiperpolimenoreea
b) [ ] Expulzia DIU
c) [ ] Acutizarea procesului inflamator
d) [ ] Survenirea sarcinii
e) [x] Spaniomenoreea
---
243. Din lista propusa identificati un contraceptiv oral combinat
monofazic:
a) [ ] Postinor
b) [ ] Depo-provera
c) [ ] Tri-regol
d) [ ] Norcolut
e) [x] Logest
---
244. Numiti un efect noncontraceptiv pozitiv al gestagenelor curate:
a) [x] Profilaxia cancerului de endometru
b) [ ] Cresterea libidoului
c) [ ] Eficacitatea imediata
d) [ ] Lipsa componentului estrogenic
e) [ ] Lipsa influientei asupra lactatiei
---
245. Numiti un efect negativ al contraceptivelor progesteronice
injectabile:
a) [ ] Durata de actiune este medie
b) [ ] Folosirea in termen de 7 zile dupa avort
c) [ ] Eficacitate inalta
d) [x] Aparitia amenoreei
e) [ ] Ameliorarea severitatii anemiei
---
246. Selectati cerintele fata de utilizarea metodele de contraceptie:
a) [ ] Indicele Pearl inalt
b) [x] Lipsa efectelor adverse asupra sanatatii femeii sau partenerului
c) [x] Lipsa consecintelor negative pentru sarcina ulterioara
d) [x] Simplitate la utilizare
e) [x] Accesibilitate, pret redus
---
247. Numiti criteriile de selectare corecta a unei metode de
contraceptie:
a) [x] Varsta femeii
b) [x] Regularitatea vietii sexuale
c) [ ] Numarul de avorturi in anamneza
d) [x] Prezenta patologiei ginecologice sau somatice
e) [x] Atitudinea partenerilor fata de metoda contraceptiva
---
248. Selectati cerintele unei metode contraceptive ideale
a) [x] Independenta de medic si sigura
b) [ ] Dependenta de actul sexual
c) [x] Reversibilitate usoara
d) [x] Accesibilitatea pentru orice religie, cultura, politica
e) [x] Protejarea fata de boli cu transmisie sexuala
---
249. Selectati metodele de planificare familiala naturala:
a) [x] Calendaristica (dupa ciclul menstrual)
b) [x] Masurarea temperaturii bazale
c) [x] Amenorea de lactatie
d) [x] Coit intrerupt
e) [ ] Spermicidele
---
250. Numiti termenul optimal de introducere a dispozitivului
intrauterin:
a) [ ] In timpul menstrei
b) [x] Imediat dupa menstra
c) [ ] La prima saptamana dupa nastere
d) [x] Peste 6-8 saptamani dupa nastere
e) [ ] La mijlocul ciclului menstrual
---
251. Enumerati cauzele sindromului algic dupa introducerea
dispozitivului intrauterin:
a) [x] Contractiile uterine
b) [x] Perforatia uterului
c) [x] Expulzia partiala
d) [ ] Expulzia totala
e) [ ] Dimensiunile mici ale steriletului
---
252. Selectati contraindicatiile pentru aplicarea dispozitivului
intrauterin:
a) [x] Sarcina
b) [x] Procesul inflamator acut a vezicii urinare
c) [x] Endocervicoza
d) [ ] Colita spastica
e) [x] Miomul uterin submucos
---
253. Selectati metodele contraceptiei masculine:
a) [x] Coit intrerupt
b) [x] Prezervativul
c) [x] Vazectomia
d) [ ] Metoda fiziologica
e) [ ] Folosirea spermicidelor
---
254. Numiti mecanismul de actiune al componentei estrogenice
contraceptivelor orale combinate:
a) [x] Blocarea ovulatiei
b) [ ] Marirea concentratiei si vascozitatii glerei cervicale
c) [x] Dereglarea proceselor secretorii in endometru
d) [x] Subinvolutia corpului galben
e) [x] Aparitia edemului si a focarelor de regresie glandulara in
endometru
---
255. Numiti mecanismul de actiune al componentei progesteronice
contraceptivelor orale combinate:
a) [x] Marirea vascozitatii si concentratiei glerei cervicale
b) [x] Inhibarea activitatii enzimelor spermatozoizilor
c) [x] Incetinirea vitezei de traversare de catre ovula trompei uterine
d) [ ] Dereglarea proceselor secretorii in endometru
e) [x] Atrofia endometriului
---
256. Alegeti efectele noncontraceptive ale contraceptivelor
hormonale:
a) [x] Scad riscul de dezvoltare a unor tumori a sistemului reproductiv
b) [x] Micsoreaza riscul de aparitie a endometriozei
c) [ ] Micsoreaza viteza de traversare de catre ovul a trompei uterine
d) [ ] Trateaza anexitele acute
e) [x] Trateaza hemoragiile uterine disfunctionale
---
257. Enumerati contraindicatiile absolute pentru administrarea
contraceptivelor orale combinate:
a) [x] Sarcina
b) [x] Tumorile maligne ale sistemului reproductive
c) [ ] Artrita reumatoida
d) [x] Hipertensiunea arteriala grava (mai mare de 160/100 mmHg)
e) [x] Tumorile hepatice
---
258. Alegeti beneficiile contraceptivelor orale combinate:
a) [x] Eficacitate inalta
b) [x] Nu necesita consultatia terapeutului inainte de administrare
c) [ ] Dependenta de actul sexual
d) [x] Diminuarea durerilor menstruale
e) [ ] Marirea singerarilor menstruale
---
259. Alegeti investigatiile obligatorii, inainte de administrarea
contraceptivelor orale combinate:
a) [x] Culegerea anamnezei
b) [ ] Evaluarea starii hormonale
c) [x] Examenarea ginecologica
d) [ ] Radiografia cutiei toracice
e) [ ] Chiuretajul cavitatii uterine
---
260. Numiti indicatiile pentru sterilizarea feminina:
a) [x] Varsta > 35 de ani, care au cel putin 2 copii
b) [x] Prezenta contraindicatiilor medicale pentru sarcina
c) [ ] Avorturi medicale numeroase in anamneza
d) [ ] Prezenta proceselor inflamatorii cronice ale organelor genitale
e) [ ] Prezenta efectelor adverse la utilizarea contraceptiei hormonale
---
261. Amenorea de lactatie este metoda de contraceptie eficienta
pentru urmatoarele femei:
a) [x] Care practica alimentarea exclusiv la san
b) [x] La care intervalul intre alaptari nu depaseste 3 ore
c) [ ] La mai mult de 6 luni postpartum
d) [x] La mai putin de 6 luni postpartum
e) [ ] Dupa aparitia primei menstruatii postpartum
---
262. Numiti efectele adverse ale contraceptiei de urgenta:
a) [x] Greata, voma
b) [ ] Euforie
c) [x] Dereglari de ciclul menstrual
d) [x] Mastodinia
e) [ ] Tahicardia
---
263. Alegeti preparatele hormonale pentru contraceptia de urgenta,
cu denumirile:
a) [ ] Mifepriston
b) [x] Postinor
c) [ ] Dufaston
d) [x] Escapelle
e) [ ] Depo-provera
---
264. Determinati care va fi prezentatia fatului daca la tuseul vaginal
se determina a fi picioarele si fesele fatului:
a) [ ] Fesiera
b) [ ] Podalica completa
c) [ ] Podalica decompleta
d) [x] Pelviana completa
e) [ ] Pelviana decompleta
---
265. Determinati care va fi prezentatia fatului daca la tuseul vaginal
se determina a fi fesele fatului:
a) [ ] Pelviana completa
b) [ ] Podalica
c) [x] Pelviana decompleta, modul feselor
d) [ ] Pelviana decompleta, modul picioarelor
e) [ ] Pelviana decompleta, modul genunchilor
---
266. Indicati cauza ruperii prenatale a membranelor amniotice in
cazul prezentatiei pelviene a fatului:
a) [ ] Polihidramniosul
b) [ ] Subtierea membranelor amniotice, datorita infectiei vaginale
c) [x] Nu se formeaza inelul de contact dintre partea prezentata si
segmentul inferior
d) [ ] Miscarile active a picioruselor fatului
e) [ ] Hipotrofia fetala
---
267. Determinati momentul dupa care se aplica manevra Lovset in
nasterea in prezentatia pelviana:
a) [ ] Nasterea pelvisului pina la nivelul inelului ombelical
b) [x] Nasterea pina la unghiul inferior al omoplatilor
c) [ ] Nasterea centurii scapulare
d) [ ] Nasterea spontana a bratelor
e) [ ] Nasterea craniului fetal
---
268. Mentionati scopul aplicarii manevrei Mauriceau Levret Smellie
Weit la nasterea in prezentatie pelviana:
a) [ ] Facilitarea nasterii extremitatii pelviene
b) [ ] Facilitarea nasterii membrelor superioare
c) [ ] Facilitarea degajarii umerilor
d) [x] Faciliterea nasterii capului fetal
e) [ ] Prevenirea ridicarii miinilor fatului
---
269. Evidentiati semnele obiective, care faciliteaza diagnosticul
prezentatii pelviene:
a) [x] Palparea la intrarea in bazinul mic a unei parti moi, care nu
baloteaza
b) [x] Palparea la nivelul fundului uterin a unei parti dure, sferice
c) [ ] Auscultarea batailor cordului fetal din dreapta mai jos de nivelul
ombelicului
d) [ ] Auscultarea batailor cordului fetal din stinga mai jos de nivelul
ombelical
e) [x] Auscultarea batailor cordului fetal din stinga mai sus de nivelul
ombelical
---
270. Precizati timpii care faciliteaza depistarea unei prezentatii
pelviene in timpul palparii dupa Leopold:
a) [x] Primul timp
b) [ ] Al doilea timp
c) [x] Al treilea timp
d) [ ] Al patrulea timp
e) [ ] Palparea dupa Leopold nu este informativa in cazul prezentatiei
pelviene
---
271. Determinati care sunt complicatiile in timpul sarcinii la gravidele
cu prezentatia pelviana a fatului:
a) [x] Nasterea prematura
b) [ ] Avort spontan
c) [x] Ruperea prematura a membranelor amniotice
d) [ ] Moarte antenatala a fatului
e) [ ] Hipotrofia fatului
---
272. Determinati complicatiile caracteristice pentru I perioada a
travaliului in prezentatia pelviana a fatului:
a) [x] Insuficienta primara a fortelor de contractie
b) [x] Insuficienta secundara a fortelor de contractie
c) [ ] Nasterea rapida
d) [x] Prolabarea partilor mici ale fatului
e) [x] Ruperea prenatala a membranelor amniotice
---
273. Mentionati care sunt cele mai frecvente complicatii la nasterea
in prezentatia podalica:
a) [x] Ruperea prenatala a membranelor amniotice
b) [x] Prolabarea anselor cordonului ombelical
c) [x] Ridicarea miinilor
d) [ ] Decolarea placentei normal inserate
e) [ ] Configurarea pronuntata a capului fetal
---
274. Precizati indicatiile pentru operatie cezariana urgenta la
nasterea in prezentatia pelviana a fatului:
a) [x] Insuficienta fortelor de contractie
b) [x] Prolapsul cordonului ombelical
c) [x] Hipoxia fetala
d) [ ] Varsta parturientei 20 ani
e) [ ] Masa fatului 3000 grame
---
275. Selectati notiunea ce descrie corect bazinulu anatomic stramtat:
a) [ ] Anomalia de forma a bazinului osos, ce constituie un obstacol la
nasterea fatului
b) [x] Bazinul, in care macar una din dimensiuni este micsorata cu 1,5-
2 sau mai mult
c) [ ] Dezvoltarea disproportiei fetopelvine in nastere
d) [ ] Bazinul unde conjugata obstetricala este 11 cm
e) [ ] Bazinul unde conjugata diagonala este egala cu 13 cm
---
276. Alegeti conduita nasterii in caz de bazin clinic stramtat:
a) [ ] Stimularea travaliului cu preparate uterotonice
b) [ ] Indicarea somnului in timpul travaliului
c) [x] Operatia cezariana
d) [ ] Aplicarea forcepsului
e) [ ] Perineotomia si epiziotomia
---
277. Alegeti tactica obstetricala in caz de bazin stramtat grad II la
prezentatia occipitala a fatului cu m = 4000 gr:
a) [ ] Proba de travaliu
b) [x] Operatia cezariana planica
c) [ ] Stimularea travaliului cu oxitocina
d) [ ] Perineotomia
e) [ ] Forcepsul obstetrical
---
278. Alegeti tactica obstetricala in caz de bazin stramtat grad II la
prezentatia pelvina a fatului cu m=3500gr:
a) [ ] Proba de travaliu
b) [x] Operatia cezariana
c) [ ] Stimularea travaliului cu preparate uterotonice
d) [ ] Perineotomia
e) [ ] Forcepsul obstetrical
---
279. Numiti factorii etiopatogenetici pentru dezvoltarea bazinelor
stramtate:
a) [ ] Diabetul zaharat in perioada reproductiva
b) [x] Infectii suportate in copilarie, osteomielita
c) [x] Maladii ale sistemului osteo-articular, inclusiv traumatismul
aparatului osteo-articular
d) [x] Infantilism general
e) [ ] Schizofrenia
---
280. Selectati formele des intalnite de bazin anatomic stramtat:
a) [ ] Spondilolistic
b) [x] Turtit transversal
c) [ ] Stramtat in forma de palnie
d) [x] Turtit plat
e) [x] Uniform stramtat
---
281. Indicati procesul ce are loc in faza foliculara a ciclului ovarian in
ovare:
a) [ ] Dezvoltarea corpului gravidarum
b) [ ] Dezvoltarea si maturizarea corpului galben cu producere de
progesteron
c) [ ] Atrezia si persistenta foliculului cu producere de estrogeni
d) [x] Dezvoltarea si maturizarea foliculului cu producere de estrogeni
e) [ ] Involutia corpului galben
---
282. Precizati ce modificare se produce in endometru sub actiunea
estrogenilor:
a) [ ] Regenerarea
b) [x] Proliferarea
c) [ ] Secretia
d) [ ] Descuamarea
e) [ ] Regenerarea, proliferarea, secretia si descuamarea
---
283. Marcati metabolitul progesteronului:
a) [x] Pregnandiolul
b) [ ] 17-KS - ketosteroizii
c) [ ] Estriolul
d) [ ] Estradiola
e) [ ] Estrona
---
284. Numiti metoda cea mai sigura de apreciere a ovulatiei:
a) [ ] Histerosalpingografia
b) [ ] Ecohidrotubatia
c) [x] Aparitia sarcinii
d) [ ] Histeroscopia
e) [ ] Biopsia endometrului
---
285. Precizati cum se schimba nivelul temperaturii bazale dupa
ovulatie:
a) [ ] Scade cu 1oC
b) [ ] Nu se modifica
c) [ ] Creste cu 2o C
d) [ ] Creste cu 0,6o C - 1o C
e) [x] Creste cu 0,2o C - 0,4o C
---
286. Precizati efectele androgenelor asupra organismului feminin:
a) [x] Efect anabolic, acne vulgaris
b) [ ] Hipertrofia glandelor mamare
c) [x] Anovulatie
d) [ ] Piele uscata
---
287. Enumerati efectele specifice ale estrogenilor:
a) [x] Maturizarea si mentinerea tractului genital si glandei mamare
b) [x] Regenerarea si proliferarea endometrului
c) [ ] Dezvoltarea corpului galben
d) [ ] Modificari secretorii ale endometrului
e) [ ] Mentinerea sarcinii
---
288. Enumerati efectele specifice ale progesteronului:
a) [x] Actiune hipertermica asupra centrului de termoreglare
b) [ ] Regenerarea si proliferarea endometriului
c) [ ] Maturizarea somatica
d) [x] Modificari secretorii ale endometriului
e) [x] Mentinerea sarcinii
---
289. Numiti organele-tinta ai hormonilor estrogeni:
a) [ ] Clitorisul
b) [x] Glanda mamara
c) [x] Foliculul pilos
d) [x] Pielea, tesutul osos
e) [x] Uterul, vaginul
---
290. Indicati fractiile active ale estrogenilor:
a) [x] Estradiolul
b) [x] Estronul
c) [ ] Estriolul
d) [ ] Norgestrolul
e) [ ] Pregnandiolul
---
291. Precizati hormonii care influentaza asupra glandei mamare in
afara sarcinii:
a) [ ] Gonadotropina corionica
b) [x] Progesteronul
c) [x] Estrogeni
d) [x] Prolactina
e) [ ] Ocitocina
---
292. Enumerati modificarile endometriale ce se petrec in cursul
ciclului menstrual:
a) [x] Proliferarea celulelor glandulare
b) [ ] Infiltrarea celulara plasmatica
c) [x] Cresterea vasculara
d) [x] Edemul stromal
e) [x] Reactia secretorie
---
293. Precizati caracteristicile fazei foliculare a ciclului menstrual:
a) [x] Temperatura bazala mai mica de 37,0 0C
b) [x] Cresterea si dezvoltarea foliculilor ovariene
c) [ ] Temperatura bazala peste 37,0 0C
d) [x] Cresterea vaselor endometriale
e) [x] Secretia estrogenica de catre ovar
---
294. Precizati caracteristicile specifice gestagenilor:
a) [ ] Determina procesul de osificare
b) [x] Diminueaza procesul de pasaj a urinei
c) [ ] Contribuie la secretia prostoglandinelor
d) [ ] Determina peristaltica uterului si trompelor uterine
e) [x] Prezinta actiune hipertermica asupra organismului
---
295. Precizati caracteristicile specifice a estrogenilor:
a) [x] Determina peristaltica uterului si trompelor uterine
b) [x] Intensifica osteogeneza
c) [x] Stimuleaza activitatea imunitatii celulare
d) [ ] Prezinta actiune hipertermica asupra organismului
e) [ ] Diminueaza procesul de pasaj a urinei
---
296. Alegeti metoda optimala de rezolvare a sarcinii asociata cu
retard fetal cauzata de preeclampsia severa:
a) [ ] Declansarea nasterii
b) [ ] Nasterea vaginala la termen
c) [ ] Nasterea pneumatica asistata
d) [ ] Amniotomia
e) [x] Operatia cezariana la momentul oportun
---
297. Alegeti metoda de tratament a retardului fetal:
a) [ ] Administrarea tocoliticelor
b) [ ] Administrarea preparatelor anabolice
c) [x] Nu se trateaza
d) [ ] Administrarea preparatelor reologice
e) [ ] Administrarea preparatelor vazoactive
---
298. Alegeti metodele de diagnostic a hipoxiei intrauterine a fatului:
a) [x] Cardiotocografia
b) [ ] Amnioscopia
c) [ ] Pelviometria
d) [ ] Determinarea inaltimii fundului uterin
e) [x] USG cu Doppler
---
299. Numiti factorii de risc la dezvoltarea retardului fetal:
a) [x] Oligoamniosul
b) [x] Preeclampsie
c) [ ] Anomaliile congenitale la fat
d) [ ] Pielonefrita cronica a gravidei
e) [x] Anemia grava
---
300. Selectati care din metodele presentate sunt estimate ca
contemporane la diagnosticul hipoxiei fetale:
a) [ ] Auscultatia BCF cu stetoscopul obstetrical
b) [x] USG cu Doppler
c) [ ] Masurarea IFU si CA
d) [ ] Fetometria prin USG
e) [x] Estimarea profilului biofizic fetal
---
301. Selectati metodele de diagnostic a retinerii in dezvoltarea
intrauterina a fatului:
a) [x] Aprecierea inaltimii fundului uterin in dinamica
b) [x] Doplerometria a. Ombelicale
c) [ ] Colposcopia
d) [x] Profilul biofizic
e) [ ] Amnioscopia
---
302. Enumerati stari patologice in sarcina, care duc la hipoxia acuta a
fatului:
a) [x] Apoplexia utero-placentara
b) [ ] Oligoamnioza
c) [ ] Izoimunizarea feto-materna
d) [x] Hemoragia cauzata de placenta previa
e) [ ] Iminenta de nastere prematura
---
303. Numiti factorii de risc pentru macrosomia fetala:
a) [x] Multiparitatea
b) [x] Diabetul gestational
c) [x] Sarcina posttermen
d) [x] Nasterile anterioare cu feti macrosomi
e) [ ] Feti de sex feminine
---
304. Numiti complicatiile fetale asociate cu distocia umerilor:
a) [x] Decesul fetal
b) [ ] Prolabarea cordonului ombilical
c) [x] Fractura claviculei
d) [x] Fractura humerusului
e) [x] Paralizia de plexcerebral
---
305. Numiti cea mai grava comlicatie a nasterii la sarcina multipla:
a) [ ] Ruperea prematura a pungii amniotice
b) [ ] Insuficienta primara a fortelor de contractie
c) [x] Acrosarea craniilor
d) [ ] Hipoxia incipienta intrauterina a fatului
e) [ ] Insuficienta fortelor expulsive
---
306. Selectati metodele ce nu fac parte din grupul de metode pentru
diagnosticarea sarcinii multiple:
a) [x] Amnioscopia
b) [ ] Usg
c) [x] Rentgenografia
d) [ ] Palparea dupa Leopold
e) [ ] Auscultatia batailor cordului fetal
---
307. Marcati factorii etiologici in cazul sarcinii multiple:
a) [x] Predispozitie ereditara
b) [x] Varsta materna mai inaintata
c) [ ] Bolile genetice
d) [ ] Primipara tanara
e) [x] Tratamentul cu inductorii ovulatiei
---
308. Numiti complicatiile in timpul nasterii caracteristice pentru
sarcina multipla:
a) [x] Procidenta de cordon sau a partilor mici
b) [ ] Corioamnionita
c) [x] Insuficienta primara si secundara a fortelor de contractie
d) [x] Traumatism fetal si matern
e) [x] Hemoragii in perioada a treia a nasterii
---
309. Marcati ce este caracteristic pentru sarcina monozigota:
a) [ ] Este o varianta a sarcinii gemelare mai favorabila
b) [ ] Gemenii pot fi de sex diferit
c) [x] Des se intalnesc anomalii de dezvoltare intrauterina
d) [x] Este o singura placenta
e) [x] Fecundarea s-a produs de un singur spermatozoid
---
310. Marcati ce este caracteristic pentru sarcina dizigota:
a) [x] Doua placente, doua amnioane, doua corioane
b) [ ] O placenta, doua amnioane, un corion
c) [x] Este cea mai frecventa forma a sarcinii gemelare
d) [x] Se dezvolta din doua ovule
e) [ ] Fecundarea s-a produs de un singur spermatozoid
---
311. Notati care sunt semnele caracteristice pentru sarcina
gemelara:
a) [x] Dimensiunile uterului mai mari decit virsta cronologica a sarcinii
b) [x] Auscultatia a doua focare cardiace fetale independente cu ritm
diferit
c) [x] Palparea amai multor poli fetali
d) [ ] Nivelul scazut de gonadotropina coriala
e) [x] Nivelul crescut de alfa fetoproteina
---
312. Identificati care este cea mai informativa metoda de diagnostic
a sarcinii gemelare:
a) [ ] Palparea dupa metoda Leopold
b) [ ] Tuseul vaginal
c) [x] Usg-ul
d) [ ] Anamneza obstetricala
e) [ ] Roentghenografia
---
313. Determinati cu ce patologii poate fi efectuat diagnosticul
diferential al sarcinii gemelare:
a) [x] Polihidramniosul
b) [ ] Placenta praevia
c) [x] Mola hidatiforma
d) [x] Tumoarea genitala
e) [x] Fat macrosomsi gigant
---
314. Precizati care sunt complicatiile posibile ale sarcinii gemelare:
a) [x] Avortul spontan si nasterea prematura
b) [ ] Sarcina supramaturata
c) [x] Hipertensiunea arteriala gestationala
d) [x] Sindromul transfuzional feto-fetal
e) [ ] Rhesusul conflict
---
315. Indicati care sunt complicatiile ce pot surveni in timpul nasterii
gemelare:
a) [x] Ruperea prenatala a membranelor amniotice
b) [x] Hipoxia intrauterina a fatului si asfixia nou-nascutului
c) [ ] Nasterea rapida
d) [x] Hemoragiile hipotone
e) [x] Traumatismul fetal si matern
---
316. Mentionati care sunt indicatiile pentru operatia cezariana in
sarcina gemelara:
a) [x] Situs transvers al primului fat sau al ambilor feti
b) [x] Cicatriciul pe uter
c) [ ] Imaturitatea pulmonara fetala
d) [x] Apoplexia uteroplacentara
e) [x] Preeclapsia
---
317. Precizati care sunt complicatiile posibile ale sarcinii gemelare:
a) [x] Pozitii anormale a fatului
b) [x] Anemia feripriva severa
c) [x] Insuficienta feto-placentara
d) [ ] Infectia intrauterina
e) [x] Disgravidia precoce
---
318. Precizati care sunt indicatiile pentru finisarea sarcinii gemelare
prin operatie cezariana electiva:
a) [x] Prezentatia pelvina la I fat
b) [x] Prezentatia pelvina la ambii feti
c) [ ] Prezentatia pelvina la al II-lea fat, primul fiind in prezentatie
craniana
d) [x] Prezentatie podalica la I fat
e) [x] Prezentatie craniana la ambii feti si uter cicatricial
---
319. Marcati 2 indicatii de efectuare a operatiei cezariene elective in
sarcina gemelara pina la termenul de 38 saptamani:
a) [x] Retardul de crestere intrauterina a fetilor
b) [ ] Prezentatia pelvina la al II-lea fat
c) [x] Preeclampsia
d) [ ] Prezentatia craniana la I fat si prezentatia craniana la al II-lea fat
e) [ ] Placenta normal inserata
---
320. Precizati ce aspecte pot fi prezente la diagnosticul precoce USG
al sarcinii gemelare:
a) [x] Doi saci ovulatorii
b) [x] Doua structuri embrionare cu activitate cardiaca dupa 7
saptamani de gestatie
c) [ ] Un sac gestational si un sac vitelin
d) [x] Semnul „lambda"
e) [ ] Sac gestational intrauterin si in regiunea ampulara a trompei
---
321. Specificati care este termenul de gestatie caracteristic pentru
sarcina supramaturata:
a) [x] 42 saptamini si mai mult
b) [ ] 40-41 saptamani
c) [ ] 39-40 saptamani
d) [ ] mai mic de 37 saptamani
e) [ ] mai mare de 40 saptamani
---
322. Specificati care sunt caracteristicele fatului supramatur:
a) [x] Pielea uscata, macerata
b) [x] Palmele si talpile ''de spalatoreasa''
c) [x] Impregnarea verzuie-galbuie a tegumentelor
d) [x] Oasele craniene dure, suturile si fontanele inguste
e) [ ] Oasele craniene dure, suturile si fontanele largi
---
323 . Specificati care sunt complicatiile sarcinei suprapurtate:
a) [x] Hipoxia intrauterina a fatului
b) [x] Insuficienta fortelor de contractie
c) [ ] Nastere rapida
d) [x] Traumatismul matern si fetal
e) [x] Hemoragiile hipotonice
---
324. Indicati care sunt criteriile de evaluarea starii colului uterin dupa
scorul Bishop:
a) [x] Dilatatia
b) [x] Lungimea
c) [x] Consistenta
d) [x] Pozitia
e) [ ] Partea prezentata
---
325. Evidentiati care sunt criteriile de apreciere a starii intrauterine a
fatului, in cazul sarcinii suprapurtate:
a) [ ] Determinarea masei probabile a fatului
b) [x] Profilul biofizic fetal
c) [x] USG cu Dopplerometrie
d) [ ] Amnioscopie
e) [x] Cardiotocografie
---
326. Marcati care este tactica corecta in cazul sarcinii suprapurtate,
cind colul uterin este imatur si se atesta o suferinta fetala:
a) [ ] Se recurge la maturarea colului uterin
b) [ ] Se declanseaza nasterea prin administrarea oxitocinei
c) [ ] Se administreaza tratament pentru ameliorarea starii fatului
d) [ ] Se recurge la o tactica expertativa
e) [x] Se finalizeaza nasterea in mod urgent prin intermediul operatiei
cezariene
---
327. In care din urmatoarele situatii apare incompatibilitatea in
sistemul Rh:
a) [ ] Mama Rh pozitiva cu fat Rh negativ
b) [ ] Mama Rh negativa cu fat Rh negativ
c) [x] Mama Rh negativa cu fat Rh pozitiv
d) [ ] Mama Rh pozitiva cu fat Rh pozitiv
e) [ ] Mama Rh negativa si tatal Rh negativ
---
328. Numiti circumstantele care favorizeaza trecerea hematiilor
fetale in circulatia materna:
a) [x] Biopsia de trofoblast
b) [x] Sarcina ectopica
c) [x] Amniocenteza
d) [x] Moartea fetala intrauterina
e) [ ] Incompetenta istmico-cervicala
---
329. Care este cauza dezvoltarii incompatibilitatii materno-fetale:
a) [ ] Anticorpii sintetizati de fat determina aglutinarea propriilor
eritrocite
b) [x] Anticorpii sintetizati de mama determina aglutinarea hematiilor
Rh pozitive fetale
c) [ ] Anticorpii sintetizati de fat determina aglutinarea hematiilor
materne
d) [ ] Anticorpii sintetizati de mama determina aglutinarea hematiilor
proprii
e) [ ] Anticorpii sintetizati de mama determina aglutinarea hematiilor
Rh negative fetale
---
330. Numiti formele clinice clasice ale bolii hemolitice a nou-
nascutului:
a) [x] Anemia hemolitica a nou-nascutului
b) [x] Icterul nou-nascutului
c) [x] Anasarca fetoplacentara
d) [ ] Trombocitopenie
e) [ ] Hipoprotrombinemie
---
331. Prin ce se caracterizeaza anasarca fetoplacentara:
a) [x] Edeme generalizate
b) [ ] Hiperbilirubinemie
c) [x] Hepatosplenomegalie
d) [x] Ascita
e) [ ] Icter
---
332. Selectati circumstantele cand apar cele mai frecvente
incompatibilitati in sistemul ABO:
a) [ ] Mama are grup sanguin AB, iar fatul grup A
b) [x] Mama are grup sanguin 0, iar fatul grup A
c) [ ] Mama are grup sanguin A, iar fatul grup B
d) [x] Mama are grup sanguin 0, iar fatul grup B
e) [ ] Mama are grup sanguin 0, iar fatul grup AB
---
333. In care circumstante este indicata profilaxia izoimunizarii in
sistemul Rh:
a) [x] Avort spontan
b) [x] Sarcina extrauterina
c) [x] Mola hidatiforma
d) [x] Deces intrauterin al fatului in trimestrul III de sarcina
e) [ ] Uter bicorn
---
334. Selectati conditiile care trebuie sa fie indeplinite pentru ca
medicul sa indice administrarea imunoglobulinei anti D, in primele 72
de ore dupa nastere:
a) [x] Lauza Rh negativ, nou-nascut Rh pozitiv
b) [ ] Lauza Rh negativ, nou-nascut Rh negativ
c) [ ] Lauza Rh pozitiv, nou-nascut Rh negativ
d) [x] Anticorpi anti D absenti la mama
e) [ ] Anticorpi anti D prezenti la mama
---
335. Selectati titrurile de anticorpi anti-D care sunt considerate
semnificative si sugereaza un potential crescut al severitatii bolii
hemolitice:
a) [ ] 1/16
b) [x] 1/32
c) [x] 1/64
d) [ ] 1/8
e) [ ] 1/6
---
336. Selectati metodele de monitorizare fetala in timpul sarcinii la
gravidele Rh negative:
a) [x] Profilul biofizic
b) [x] Amniocenteza
c) [x] Testul nonstress (cardiotocograma)
d) [x] Masurarea velocitatii sistolice maxime pe artera cerebrala medie
prin ecografie Doppler
e) [ ] Determinarea Rh fetal
---
337 Precizati unde se localizeaza cel mai frecvent rupturile uterine:
a) [x] In segmentul inferior
b) [ ] In corpul uterin
c) [x] De la colul uterin
d) [ ] In fundul uterin
e) [ ] Pe rebord
---
338. Stabiliti ce semne denota iminenta de rupere uterina:
a) [x] Contractiile dese dureroase
b) [ ] Ingustarea inelului de contact
c) [ ] Urinarea dificila
d) [x] Dereglarile de ritm cardiac la fat
e) [ ] Hipertermia
---
339. Precizati care sunt actiunile de baza in cazul rupturii uterine:
a) [x] Tratamentul chirurgical
b) [x] Terapia infuzionala
c) [x] Tratamentul simptomatic
d) [x] Terapia antibacteriana
e) [ ] Terapia magneziala
---
340. Evidentiati care afirmatie despre cordonul ombilical este
corecta.
a) [ ] Transporta doar singe arterial
b) [ ] Transporta doar singe venos
c) [x] Transporta singe venos si arterial prin 2 artere si 1 vena
d) [ ] Transporta singe venos si arterial printr-o artera si doua vene
e) [ ] Transporta singe venos si arterial prin 2 artere si 2 vene
---
341. Evidentiati care sunt insertiile patologice ale cordonului
ombilical pe placa coriala.
a) [ ] Centrala
b) [ ] Paracentrala
c) [x] Velamentoasa
d) [x] Vasa previa
e) [x] Marginala
---
342. Selectati care sunt caile de secretie a lichidului amniotic.
a) [x] Secretia renala
b) [x] Secretia pulmonara
c) [x] Secretia amniotica
d) [ ] Deglutitie
e) [ ] Transmembranara si intramembranara
---
343. Determinati care sunt metodele de investigatie a lichidului
amniotic.
a) [x] Ecografia
b) [x] Amnioscopia
c) [x] Amniocenteza
d) [x] Fetoscopia
e) [ ] Histeroscopia
---
344. Specificati care este rolul lichidului amniotic.
a) [x] Protejeaza fatul si anexele de traume interne
b) [x] Protectie fata de infectie
c) [x] Permite acomodarea fatului la efectuarea miscarilor
d) [x] Mentine temperatura constanta
e) [ ] Previne circularea de cordon
---
345. Evidentiati care este rolul lichidului amniotic in timpul nasterii.
a) [x] Contribuie la deschiderea colului uterin
b) [x] Previne compresia cordonului ombilical
c) [ ] Previne circularea de cordon
d) [x] Protectie fata de infectie
e) [ ] Investigatie la amniocenteza
---
346. Marcati care sunt cauzele principale ce duc la ruperea
prematura a membranelor.
a) [x] Fragilizarea membranelor ca urmare a infectiilor genitale
b) [x] Incompetenta istmicocervicala
c) [x] Cresterea presiunii intraamniotice
d) [ ] Miscarile active ale fatului
e) [x] Diminuarea elasticitatii
---
347. Determinati care sunt cele mai grave consecinte in ruperea
prematura a membranelor.
a) [ ] Declansarea spontana a travaliului
b) [x] Infectia intrauterina (corioamnionita)
c) [x] Prolabarea de cordon ombilical
d) [ ] Stoparea sau diminuarea singerarii in placenta previa
e) [ ] Asfixia fatului
---
348. Numiti termenul de gestatie la care se acorda concediul de
maternitate in RM:
a) [ ] 28 saptamani
b) [x] 30 saptamani
c) [ ] 34 saptamani
d) [ ] 35 saptamani
e) [ ] 38 saptamani
---
349. Numiti patologia care diminueaza nivelul seric al alfa -
fetoproteina:
a) [ ] Defect de tub neural
b) [ ] Hernie diafragmala
c) [x] Sindrom Dawn
d) [ ] Omfalocel
e) [ ] Gastroschizis
---
350. Precizati la ce termen de gestatie este efectuat examenul
ecografic de rutina in cadrul conduitei antenatale a gravidelor:
a) [ ] 16-17 saptamani
b) [x] 18-21 saptamani
c) [ ] 22-24 saptamani
d) [ ] 26-28 saptamani
e) [ ] 30-32 saptamani
---
351. Indicati prin care metode se confirma sarcina:
a) [ ] Emoleucograma
b) [ ] Radiopelvimetrie
c) [x] Ecografie pelvina
d) [x] Beta HCG plasmatic
e) [x] Beta HCG urinar
---
352. Gravida in varsta de 27 de ani, G II, N II, se prezinta la prima
vizita antenatala cu termenul sarcinii de 6-7 saptamani. Din
antecedente, primul copil s-a nascut cu defect de tub neural. Care vor
fi recomandarile dumneavoastra in ceea ce priveste doza de
administrare a acidului folic in sarcina prezenta:
a) [ ] 0,2 mg/zi
b) [ ] 0,4 mg/zi
c) [ ] 2 mg/zi
d) [x] 4 mg/zi
e) [ ] 8 mg/zi
---
353. Care dintre cele enumerate prezinta risc inalt pentru avort
spontan in termeni precoce:
a) [ ] Contraceptia
b) [ ] Nasterea prematura
c) [ ] Moartea antenatala
d) [x] Istoric de avort
e) [ ] Anemia fierodificitara
---
354. Gravida in varsta de 28 de ani, cu termenul sarcinii 22-24 de
saptamini, se prezinta la dumneavoastra la un control de rutina.
Numiti investigatiile obligatorii pentru acest termen de gestatie:
a) [x] Determinarea masei corpului
b) [ ] Efectuarea ultrasonografiei
c) [x] Analiza generala a urinei
d) [x] Determinarea inaltimei fundului uterin
e) [x] Auscultarea BCF
---
355. Enumerati consecintele consumului excesiv de alcool in timpul
sarcinii:
a) [x] Dereglari de crestere pre- si postnatale
b) [ ] Fat macrosom
c) [x] Malnutritia nou-nascutului
d) [ ] Diabet zaharat
e) [x] Decolarea placentei normal inserate
---
356. Indicati care metode se utilizeaza in diagnosticul prenatal al
anomaliilor congenitale:
a) [x] Examenul USG
b) [x] Biopsia corionului
c) [ ] Profilul biofizic
d) [x] Amniocenteza
e) [ ] Testul la CA-125
---
357. Enumerati motivele de adresare urgenta a gravidei la medic:
a) [x] Scurgerea lichidului amniotic
b) [ ] Dilatarea varicoasa a venelor
c) [x] Dereglari vizuale
d) [ ] Refluxul gastro-esofagal
e) [x] Cefalee pronuntata
---
358. Numiti cauzele posibile ale cresterii excesive a uterului in
sarcina:
a) [x] Hidroamnios
b) [ ] Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina
c) [ ] Moartea antenatala a fatului
d) [ ] Dezlipirea prematura a placentei normal inserate
e) [x] Mola hidatiforma
---
359. Precizati ce prevede ingrijirea antenatala obligatorie a
gravidelor:
a) [x] Investigarea initiala si planificarea numarului de vizite
b) [x] Vizite de supraveghere in dinamica
c) [x] Pregatirea psiho-emotionala pentru nastere
d) [x] Consilierea si suport
e) [ ] Consultatia endocrinologului
---
360. Indicati care sunt scopurile examenului ecografic la 11-13
saptamani de amenoree:
a) [x] Stabilirea exacta a varstei de sarcina
b) [x] Diagnosticul sarcinilor multiple
c) [x] Depistarea trisomiei 21 prin masurarea translucentei nucale
d) [ ] Diagnosticul precoce al retardului decrestere intrauterina
e) [x] Depistarea precoce a unor malformatii severe
---
361. Indicati ce suplimente sunt recomandate in sarcina:
a) [x] Fier
b) [ ] Magneziu
c) [ ] Vitamina B6
d) [ ] Vitamina D
e) [x] Acid folic
---
362. Enumerati complicatiile posibile in deficitul acidului folic:
a) [ ] Anemie feripriva
b) [x] Defecte ale tubului neural
c) [x] Fat hipotrof
d) [x] Avort spontan
e) [ ] Fat macrosom
---
363. Numiti factori de risc in sarcina:
a) [x] Varsta mamei sub 16 si peste 35 de ani
b) [ ] Hipotensiunea fiziologice
c) [x] Fumatul
d) [x] Expunerea la factori profesionali nocivi
e) [ ] Sarcina gemelara in antecedeente
---
364. Selectati factorii de risc al complicatiilor trombembolice la
gravide si lauze:
a) [x] Istoricul personal de boala trombembolica
b) [ ] Primiparitatea
c) [x] Trombofiliile
d) [x] Protezele valvulare cardiace
e) [ ] Prezentatia pelvina a fatului
---
365. Notati factorii aditionali ai riscului trombembolismului la
gravide si lauze:
a) [x] Obezitatea
b) [x] Boala varicoasa
c) [x] Infectii severe
d) [x] Preeclampsie
e) [ ] Varsta tinara
---
366. Precizati fenomenele specifice pentru boala trombembolica la
gravide:
a) [x] Tromboza venoasa profunda
b) [x] Trombembolismul pulmonar
c) [ ] HEELP sindrom
d) [ ] Ruptura de uter
e) [ ] Dezlipirea de retina
---
367. Enumerati investigatiile paraclinice folosite in diagnosticul bolii
trombembolice pulmonare:
a) [x] Radiografia cutiei toracice
b) [x] ECG
c) [ ] Cistoscopie
d) [x] USG dopler
e) [x] RMN
---
368. Indicati agentul etiopataogenetic al proceselor precanceroase si
a cancerului de col uterin:
a) [x] HPV virus ( 16-18)
b) [ ] Virusul gripei
c) [ ] Virus hepatita C si B
d) [ ] Streptococul B hemolitic
e) [ ] Eschericha Coli
---
369. Enumerati procesele de fon ale colului uterin:
a) [x] Pseudoeroziunea, ectropionul erodat
b) [x] Eroziunea vera, leucoplazia
c) [x] Eritoplazia, polipul
d) [x] Papilomul, endocervicita
e) [ ] CIN 1, CIN 2, CIN 3
---
370. Notati aspectele ce constata o colposcopie normala:
a) [x] Epiteliu scuamos fara atipie
b) [x] Epiteliu cilindric fara atipie
c) [x] Zona de tranzitie sanatoasa
d) [ ] Hiperkeratoza
e) [ ] Vasele anormale
---
371. Indicati masurile intreprinse in cazul profilaxiei primare a
cancerului de col:
a) [x] Vaccinarea fetitelor pina la visrta de 14 ani cu vaccin contra HPV
b) [ ] Irigari vaginale postcoitale
c) [x] Abstinenta sexuala, utilizarea prezervativului
d) [ ] Utilizarea COC
e) [ ] Utilizarea preparatelor antivirale - aciclovir
---
372. Numiti testul ce consta in badijonarea colului uterin cu solutie
lugol cu identificarea zonelor iod negative:
a) [ ] Papanicolau
b) [ ] Babes
c) [x] Schiller
d) [ ] Schirodkar
e) [ ] Amniosure
---
373. Indicati masurile intreprinse in cazul profilaxiei secundare a
cancerului de col uterin:
a) [x] Screeningul populatiei feminine o data la 3-5 ani pentru
detectarea starilor precanceroase a colului uterin
b) [x] Asanarea starilor precancerosase Cin I, Cin II, Cin III - depistate in
cadrul screeningului si dispensarizarea pacientelor cu HPV 16-18
pozitive
c) [ ] Screeningul populatiei feminine de la 15 pana la 20 ani
d) [ ] Efectuarea testului "Papanicolau" populatiei feminine cu varsta
cuprinsa intre 30-40 ani
e) [ ] HPV testarea dupa varsta de 65 ani
---
374. Semnele clinice precoce a cancerului de col uterin includ:
a) [x] Leucoree sub forma de limforee
b) [x] Sangerari postcoitale
c) [x] Dureri nocturne in micul bazin
d) [ ] Prurit vulvar
e) [ ] Infertilitate
---
375. Selectati afirmatiile, ce corespund vaccinului cervarix, utilizat la
profilaxia primara a cancerului de col:
a) [x] Este bivalent anti HPV 16-18
b) [ ] Este tetravalent anti HPV 16-18-11-6
c) [x] Nu are ADN viral, contine doar antigenele capsidei virale
d) [ ] Are ADN viral in stare atenuata
e) [x] La vaccinare, nu are loc infectarea cu HVP
---
376. Indicati procedeele screeningului cancerului de col uterin:
a) [x] Citologia cervicala "Babes-Papanicolau"
b) [x] Colposcopia cu biopsie
c) [x] Citologia in mediul lichid cu HPV testare
d) [ ] HPV testarea
e) [ ] Histerectomia totala
---
377. Care din afirmatiile enumerate reprezinta caracteristica
principala a emboliei cu lichid amniotic in sarcina:
a) [x] Patrunderea lichidului amniotic cu elemente fetale in circulatia
materna cu declansarea socului anafilactic si cardiorespirator
b) [ ] Patrunderea lichidului amniotic in circulatia fetala
c) [ ] Patrunderea lichidului amniotic in cavitatea abdominala materna
d) [ ] Patrunderea lichidului amniotic in trompele uterinesi vagin
e) [ ] Patrunderea lichidului amniotic in caile respiratorii fetale
---
378. Enumerati factorii de risc pentru aparitia emboliei cu lichid
amniotic in sarcina:
a) [x] Travaliul precipitat
b) [x] Decolarea placentei
c) [x] Operatia cezariana
d) [ ] Insuficienta fortelor de contractii
e) [ ] Prezentatia pelviana
---
379. Indicati in prezenta caror simptome suspectam embolia cu lichid
amniotic:
a) [x] Insuficienta cardiocirculatorie acuta in nastere
b) [x] Frisoane si febra
c) [x] Tusaproductiva, spumos-rozata
d) [ ] Hipertensiune
e) [ ] Anurie
---
380. Precizati cu care afectiuni se efectueaza diagnosticul diferential
al emboliei cu lichid amniotic:
a) [x] Trombembolia arterei pulmonare
b) [x] Socul hemoragi
c) [x] Sindromul Mendelson
d) [x] Idiosincrazia anafilactica medicamentoasa
e) [ ] Disgravidia precoce
---
381. Notati cele 2 faze in evolutia clinica a emboliei cu lichid
amniotic:
a) [x] Socul cardiogen (stop cardiac, stop respirator)
b) [ ] Semnele HELLP sindromului
c) [ ] Poliurica
d) [x] Hemoragica (hipotonia uterina si forma acuta a CID sindrom)
e) [ ] Imunosupresiva
---
382. Stabiliti obiectivele pentru tratamentul de urgenta in embolia cu
lichid amniotic:
a) [x] Eliberarea cailor aeriene
b) [ ] Introducerea sondei nazo-gastrale
c) [x] Intubarea endotraheala cu respiratie dirijata
d) [x] Cataterizarea, cel putin, adoua aborduri venoas
e) [ ] Eletroforez cu hidrocortizon
---
383. Stabiliti ce masuri de tratament prevede terapia antisoc in cazul
emboliei cu lichid amniotic:
a) [x] Megadoze de glicocorticoizi (hidrocortizon 1000 mg i.v)
b) [x] Perfuzie de vasopresori ( DOPAMINA 2-5 mcg/kg/min)
c) [x] Glicozide cardiace ( digoxina 0,5 mg i.v in jet)
d) [x] Tratament sindrom CID prompt in dependenta de faza
e) [ ] Terapia magneziala (doza de atac)
---
384. Marcati componentele lichidul amniotic embolizat:
a) [ ] Fragmente de cordon ombelical
b) [ ] Membranele amniotice
c) [x] Meconiu
d) [x] Scuame ale pielii fetale
e) [ ] Fragmente placentare
---
385. Enumerati procedeele de urgenta in caz de embolie cu lichid
amniotic:
a) [x] Solicitarea urgenta a medicului ATI
b) [x] Tratamentul prompt a insuficientei respiratorii acute si
hipotensiunii arteriale
c) [ ] Evitarea mega dozelor de hydrocortizon
d) [x] In caz de stop cardiorespirator se indica resuscitarea
cardiopulmonara conform protocolului "suportul vital cardiac"
e) [x] Tratamentul CID sindromului dupa resurcitarea cardiopulmonara
---
386. Precizati care sunt metodele de stopare a hemoragiei
coagulopatice in embolia cu lichid amniotic:
a) [x] Histerectomia totala
b) [ ] Ligaturarea arterelor pudendale
c) [ ] Ligaturarea arterelor epigastice
d) [x] Embolizarea arterelor uterine
e) [ ] Sutura B-Lynch
---
387. Marcati caracteristicile endometriozei:
a) [x] Ciclitatea procesului (puseurile in timpul menstrei)
b) [x] Endometrioza metastazeaza
c) [x] Prezenta endometriului fara semne de atipie
d) [x] Regresarea focarelor in timpul sarcinii (decidualizarea)
e) [ ] Progresarea endometriozei in menopauza
---
388. Indicati semnele tabloului clinic al endometriozei:
a) [x] Dismenorea si infertilitate
b) [x] Disuria
c) [x] Dispareunia
d) [x] Durere pelvina cronica
e) [ ] Bulemia
---
389. Precizati cum sunt definite focarele de endometrioza in
miometrul uterin:
a) [ ] Adenomatoza
b) [x] Adenomioza
c) [ ] Adenocarcinom
d) [ ] Aterom
e) [ ] Endometrimiom
---
390. Precizati prin ce metode se stabiliste diagnosticul definitiv a
endometriozei:
a) [x] Examenul histologic al bioptatului
b) [x] Vizualizarea laparascopica a focarelor brune,rosii,palide pe
organele genitale si peritoneu
c) [ ] USG
d) [ ] CT
e) [ ] RMN
---
391. Identificati semnele caracteristice ale sindromului algic pelvin in
endometrioza:
a) [x] Localizare retrocervicala
b) [x] E mai pronuntat in timpul menstruatiei
c) [x] Dispareunie
d) [ ] Gradul de raspindire a endometriozei
e) [ ] Inferitlitatea
---
392. Precizati care constatari depistate confirma endometrioza:
a) [x] Palparea suprafetelor noduloase in fornexul vaginal posterior la
tuseul vaginal cu confirmarea histologica la biopsia endometrizei
b) [x] Endometrioamele vizualizate laparascopic sau USG
c) [x] Stroma si glandei endometriale in afara cavitatii uterine,
constatate histologic
d) [ ] Endometriul atipic nediferentiat constatat histologic
e) [x] Aderentele in cavitatea bazinului mic in jurul revarsarilor
ciocolatii
---
393. Cauzele dispareunii in cazurile endometriozei poate fi :
a) [x] Endometriomul cu microperforare
b) [x] Retrofelxia fixata uterina cu reflux de singe menstrual
c) [x] Focarele de endometrioza in lig. uterosarale
d) [x] Endometrioza retrocervicala
e) [ ] Impermiabilitatea tubelor Falllope
---
394. Precizati din ce se formeaza trompele uterine si uterul:
a) [ ] Ducturile mezonefrale (Wolf)
b) [x] Ducturile paramezonefrale (Muller)
c) [ ] Bulbii sinovaginali
d) [ ] Canaliculele metanefrotice
e) [ ] pronefrosul
---
395. Marcati denumirea sindromului care consta in lipsa uterului si
lipsa partiala sau totala a vaginului:
a) [x] Rokitansky-Kusther-Hauser
b) [ ] Morris
c) [ ] Klinefelter
d) [ ] Turner
e) [ ] Sheehan
---
396. Telarha prematura reprezinta:
a) [x] Dezvoltarea precoce izolata a glandelor mamare
b) [ ] Accelerarea brutala a vitezei de crestere
c) [ ] Avansarea brutala a maturarii osoase
d) [ ] Dezvoltarea precoce izolata a pilozitatii pubiene
e) [ ] Metroragii izolate
---
397. Indicati cea mai frecventa forma de ginecopatie inflamatorie la
fetite:
a) [x] Vulvovaginita
b) [ ] Cervicita
c) [ ] Colpita
d) [ ] Endometrita
e) [ ] Salpingita
---
398. Indicati denumirea sindromului caruia ii este caracteristic
cariotipul 47YXX:
a) [ ] Rokitansky-Kusther-Hauser
b) [ ] Morris
c) [x] Klinefelter
d) [ ] Turner
e) [ ] Sheehan
---
399. Marcati care din urmatoarele caracteristici ale pubertatei sunt
estrogen -dependente:
a) [x] Menstruatia
b) [x] Cornificarea vaginului
c) [ ] Cresterea parului
d) [x] Cresterea in inaltime
e) [x] Producerea mucusului cervical
---
400. Marcati formele posibile ale hermofroditismului:
a) [x] Pura
b) [x] Pseudo
c) [ ] Tipica
d) [ ] Atipica
e) [ ] Mixta
---
401. La pacientele cu sindromul Rokitansky-Kusther-Hauser se
determina:
a) [x] Genotip feminin
b) [x] Caractere sexuale secundare feminine bine dezvoltate
c) [ ] Cariotip 45XO
d) [ ] Ovare sub forma de siret de tesut conjunctiv
e) [x] Lipsa uterului si a vaginului
---
402. Marcati cauzele hemoragiilor juvenile:
a) [x] Imaturitatea hipotalamo-hipofizara
b) [x] Maladiile infectioase
c) [x] Hipo- si avitaminozele
d) [ ] Miomul uterin
e) [x] Traumele psiho-emotive
---
403. Numiti care din patologiile enumerate sunt anomalii mulleriene:
a) [x] Uter bicorn
b) [ ] Sindromul feminizarii testiculare
c) [x] Uterus didelfus
d) [x] Sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser
e) [ ] Aplazia treimii inferioare a vaginului
---
404. Marcati care din patologiile enumerate sunt cauzate de
anomaliile cromosomiale:
a) [x] Sindromul Turner
b) [x] Sindromul feminizarii testiculare
c) [ ] Uterus didelfus
d) [ ] Sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser
e) [x] Sindromul Klinefelter
---
405. Pubertatea tardiva poate fi provocata de:
a) [x] Leziunile hipotalamice
b) [x] Insuficienta tiroidiana
c) [x] Leziunile hipofizare
d) [x] Obezitate
e) [ ] Tumorile ovariene
---
406. Indicati androgenii secretati in ovare:
a) [ ] DHEAS
b) [x] DHEA in cantitati mici
c) [x] Androstendionul
d) [x] Testosteronul
e) [ ] Dehydrotestosteronul
---
407. Marcati care din androgeni sunt secretati in egala cantitate de
suprarenale si ovare:
a) [ ] DHEAS
b) [ ] DHEA
c) [x] Androstendion
d) [x] Testosteron
e) [ ] Dehydrotestosteron
---
408 Evidentiati consecintele actiunii in exces a androgenilor asupra
sistemului genital feminin:
a) [ ] Hipertricoza
b) [x] Oligo-/amenoree
c) [x] Clitorismegalie
d) [x] Hirsutism
e) [x] Hipoplazia organelor genital
---
409. Indicati originea posibila a hiperandrogenismului:
a) [ ] Hipotalamica
b) [x] Hipofizara
c) [x] Constitutional-ereditara
d) [x] Suprarenala
e) [x] Ovariana
---
410. Selectati simptomele clinice virilizante aparute la actiunea
excesului de androgeni:
a) [x] Alopecia bitemporala
b) [x] Cresterea masei musculare cu schimbarea aspectului fizic
feminine
c) [ ] Seborea
d) [x] Atrofia glandelor mamare si hipoplazia organelor genitale
e) [x] Amenorea
---
411. Selectati remediile sau combinatiile de remedii
medicamentoase admise la tratamentul hirsutismului de geneza
ovariana:
a) [x] COC+Spironolactona
b) [x] COC + antiandrogenii
c) [x] Agonistii GnRH +terapia hormonala de substitutie
d) [ ] Glucocorticoizi
e) [x] Agonistii dopaminei (Bromcriptina)
---
412. Marcati care din patologiile indicate mai jos se asociaza cu
hirsutismul si virilizarea de origine ovariana:
a) [x] Adrenoblastomul
b) [x] Sindromul ovarului polichistic
c) [x] Tumorile cu celule Leydig
d) [x] Hipertecoza ovariana
e) [ ] Sindromul Morgagni-Stewart-Morel
---
413. Indicati simptomele clinice determinate ca mai frecvent intalnite
in sindromul ovarului polichistic:
a) [x] Hirsutismul
b) [ ] Clitorismegalia
c) [x] Infertilitatea
d) [x] Oligomenorea
e) [x] Obezitatea
---
414. Indicati simptomele clinice determinate ca rar intalnite in
sindromului ovarului polichistic:
a) [x] Alopecia
b) [x] Acanthosisul nigricans
c) [ ] Infertilitatea
d) [x] Seborea/acnea
e) [x] Hipertensiunea arteriala/insulinorezistenta
---
415. Selectati criteriile clinice specifice sindromului ovarului
polichistic in perioada reproductiva:
a) [x] Anovulatia
b) [x] Hiperandrogenismul
c) [x] Ovare polichistice
d) [x] Obezitatea, insulinorezistenta
e) [ ] Dislipidemia
---
416. Marcati modificarile probelor hormonale determinate de
sindromul ovarului polichistic:
a) [x] Cresterea concentratiei serice a HL
b) [ ] Cresterea concentratiei serice a HFS
c) [x] Proba cu progesteron pozitiva
d) [x] Raportul HL/HFS ≥ 3
e) [ ] Concentratia serica extrem de crescuta a DHEAS
---
417. Selectati care din semnele ecografiei efectuata in serie pot avea
valoare diagnostica specifica sindromului ovarului polichistic:
a) [ ] Foliculile in diverse faze de dezvoltare, cu distingerea unui folicul
cu 20 mm in diametru
b) [x] Lipsa dinamicii maturarii foliculare
c) [x] Lipsa dinamicii proliferarii endometriale
d) [x] Hipoplazia uterului
e) [x] Folicule multiple subcorticale 5-10 mm in diametru
---
418. Indicati care principii presupun tratamentul infertilitatii la
pacientele cu sindromul ovarului polichistic:
a) [x] Inducerea ovulatiei
b) [ ] Reducerea hirsutismului
c) [x] Distrugerea tisulara
d) [x] Reproducerea asistata
e) [ ] Protejarea endometrului
---
419. Selectati remediile curative optionale la tratamentul
infertilitatii- la pacientele cu sindromul ovarului polichistic:
a) [x] Clomifenul Citrat
b) [x ] Spironolactona
c) [x] Reducerea greutatii corpului (dieta hipocalorica+exercitii fizice)
d) [x] Gonadotropinele
e) [ ] COCul
---
420. Alegeti remediile curative optionale la tratamentul infertilitatii
la pacientele cu sindromul ovarului polichistic:
a) [x] Clomifenul Citrat
b) [x] Gonadotropinele
c) [x] Metformina
d) [ ] Finasteridele
e) [ ] COCul
---
421. Alegeti remediile curative optionale la tratamentul dereglarilor
ciclului menstrual la pacientele cu sindromul ovarului polichistic:
a) [x] Progestinele
b) [ ] Gonadotropinele
c) [x ] Metformine -1
d) [x] Agonistii GnRH
e) [x] COCul
---
422. Marcati care din patologiile indicate mai jos se asociaza cu
hirsutismul si virilizarea de origine suprarenala:
a) [x] Sindromul adrenogenital
b) [ ] Sindromul ovarului polichistic
c) [x] Androsteromul
d) [x] Corticosteromul
e) [ ] Sindromul Chiari-Frommel
---
423. Marcati care din hormonii androgeni sint secretat exclusiv in
suprarenale:
a) [x] DHEAS
b) [ ] DHEA
c) [ ] Androstendionul
d) [ ] Testosteronul
e) [ ] Dehydrotestosteronul
---
424. Selectati care din steroizi reprezinta produsul final al
catabolismului androgenilor:
a) [x] 17- ketosteroizii
b) [ ] Pregnandiolul
c) [ ] Estriolul
d) [ ] Estradiolul
e) [ ] Estrona
---
425. Marcati care sunt consecintele excesului de androgeni
suprarenali asupra gonadostatului feminin:
a) [x] Inhibitia functiei gonadotrope a hipofizei
b) [ ] Stimularea functiei gonadotrope a hipofizei
c) [ ] Cresterea produceri si secretiei prolactinei
d) [ ] Cresterea producerii si secretiei tireotropinei
e) [ ] Cresterea secretiei oxitocinei
---
426. Indicati carei patologii i se refera descrierea clinica „hirsutism,
exces de androgeni ovarieni, cresterea raportului HL/HFS":
a) [ ] Deficienta de 11-ß-hydroxylazei
b) [ ] Sindromul Cushing
c) [ ] Tumorea suprarenalelor
d) [x] Sindromul ovarului polichistic
e) [ ] Tumorea ovariana androgensecretorie
---
427. Indicati care remedie este utilizat la tratamentul
hyperinsulinemiei la pacientele cu sindromul ovarului polichistic:
a) [ ] Agonistii GnRH
b) [ ] Cyproteronul acetat
c) [x] Metformina
d) [ ] COCul
e) [ ] Ketoconazolul
---
428. Selectati care din probele hormonale este utilizata in scopul
diferentierii originii hiperandrogenismului:
a) [ ] Proba cu gonadotropine
b) [ ] Proba cu GnRH
c) [ ] Proba cu Clomifen Citrat
d) [x] Proba cu Dexametazon
e) [ ] Proba cu progesterone
---
429. Selectati remediul hormonal optimizat la tratamentul
sindromului adrenogenital:
a) [ ] Gonadotropele
b) [ ] Agonistie GnRH
c) [x] Glucocorticoizii
d) [ ] COCul
e) [ ] Gestagenii
---
430. Marcati care din modificarile probelor hormonale poate sugera
prezenta unei tumori ovariene androgen secretorie:
a) [x] Cresterea marcanta a testosteronului
b) [ ] Concentratiile plasmatice extrem de crescute a DHEA-S
c) [ ] Nivelul seric crescut a 17 -hydroxiprogesteronlui
d) [ ] Crestere marcanta a DHEA
e) [ ] Nivelul ridicat al dehydrotestosteronului
---
431. Enumerati consecintele determinate de infectii in sarcina:
a) [ ] Sporirea riscului hemoragiilor in travaliu
b) [ ] Sporirea riscului de instalare a preeclampsie
c) [x] Sporirea riscului de instalare a infectiilor puerperale
d) [x] Sporirea riscului de nastere prematura
e) [x] Sporirea riscului dezvoltarii sepsis-ului neonatal
---
432. Specificati simptomele pielonefritei gestationale:
a) [x] Febra
b) [ ] Hipertensiunea arteriala
c) [x] Durerile lombare
d) [x] Dereglarile de mictiune
e) [ ] Durerea epigastrica
---
433. Indicati masurile necesare de intreprins in casul gravidelor cu
pielonefrita acuta:
a) [x] Internarea in stationar
b) [ ] Tratamentul ambulator
c) [ ] Intreruperea imediata a sarcinii
d) [x] Examenul bacteriologic urinar
e) [x] Antibioticoterapia
---
434. Selectati masurile corecte de intreprins in cazul gravidelor cu
herpes genital manifestat clinic:
a) [ ] Intreruperea sarcinii in termeni precoce
b) [ ] Tratamentul antibacterian
c) [x] Tratamentul cu aciclovir de la 36 saptamani pana la nastere
d) [ ] Tactica expectativa
e) [x] Operatia cezariana in caz de acutizare clinica la debutul
travaliului
---
435. Precizati in ce situatii riscul de infectare intrauterina a fatului in
cazul prezentei citomegalovirusului este sporit in:
a) [x] Primoinfectie in termen precoce de sarcina
b) [ ] IgG pozitiv
c) [x] IgM pozitiv
d) [ ] Primoinfectie in termen tardiv
e) [ ] Partener-purtator de citomegalovirus
---
436. Numiti agentul patogen responsabil de sepsis-ul neonatal:
a) [ ] Gonococul Neisseria
b) [ ] Citomegalovirusul
c) [ ] Trihomonadele
d) [ ] Luesul (Sifilis)
e) [x] Streptococul B -hemolitic
---
437. Numiti termenul optimal de administrare a vaccinei la nou-
nascuti in cazul gravidelor HBs pozitive:
a) [x] In primele 2 ore
b) [ ] La 48 ore
c) [ ] La a 7 zi de viata a nou-nascutului
d) [ ] La finele perioadei de lauzie
e) [ ] Nu se administreaza
---
438. Precizati care din infectiile enumerate este capabila de a
penetra bariera fetoplacentara:
a) [