sgsgdfg

1 GENERALITATI
Scara trebuie sa fie un element de constructie in care se imbina armonios solutia functionala
si arhitecturala, cu solutia de rezistenta. Materialul folosit la executarea scarilor depinde de
materialul din care se executa cladirea. Trebuie insa sa tinem seama de importanta scarilor in caz
de evacuare fortata. Din acest punct de vedere este indicat sa folosim materiale cu rezistente
mecanice si la foc ridicate.

Cel mai frecvent folosit material este betonul armat, chiar si la cladiri executate din alte
materiale. Aceasta datorita avantajelor pe cale le prezinta: sunt incombustibile, prezinta
deformatii mici, au capacitate portanta mare si posibilitati variate de forma si finisare. Dintre
scarile de beton armat la cladirile civile cele mai intalnite sunt scarile din beton armat monolit.

Indiferent de materialul si tipul scarii alese la proiectare se impune realizarea unui calcul
functional al acesteia. Calculul functional al scarilor se face in conformitate cu prevederile
mentionate in capitolul 2.

Scarile din beton armat monolit se executa prin turnarea pe loc a betonului intr-un cofraj care
reproduce exact forma intradosului scarii.

Din punctul de vedere al executiei, treapta propriu-zisa se poate realiza:

- din beton armat, turnat odata cu placa rampei (figura 1a);

- din beton simplu, turnat ulterior executiei rampei (figura 1b);

- sub forma de placa subtire cutata, formata din trepte si contratrepte (figura 1c); in acest caz
elementul principal de rezistenta este contratreapta, care trebuie conceputa si realizata ca o
nervura, iar treapta este elementul secundar (placa), care reazema pe nervura;

a). b). c).

Figura 1 – Posibilitati de executie a scarilor din beton armat

In functie de modul de rezolvare a structurii de rezistenta se disting urmatoarele tipuri

reprezentative de scari realizate din beton armat monolit:

- cu trepte independente sau cu rampe scoase in consola din zidaria casei scarii (figura 2a);
din grinzi de vang amplasate central (figura 2b) sau dintr-un pilon central. Incastrarea trebuie
asigurata pe minimum 25 cm in ziduri de caramida si 15 cm in ziduri de beton. Scarile realizate
in consola se recomanda a se folosi pana la deschideri de 1,50 m; in cazul unor lungimi mai mari

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PD-14-2501-2018-ME-CC
sgsgdfg
se poate realiza suspendarea treptelor in consola, cu tiranti metalici, de tavan sau de podestul
imediat superior;

- rezemate pe ziduri de caramida

- din placi inclinate (rampe) si placi orizontale (podeste), intreg ansamblul astfel format, fiind
simplu rezemat sau partial incastrat pe conturul exterior al casei scarii realizat din pereti portanti
sau cadre , aceste scari sunt utilizate in special la cladiri civile deoarece asigura un intrados
neted cu aspect estetic placut;

- din placi inclinate si orizontale (respectiv rampe si podeste) rezemate simplu sau partial
incastrate in grinzi de podest sau de vang, care transmit incarcarile structurii de rezistenta a
cladirii

Dintre tipurile de scari mentionate cel mai frecvent intalnite la constructiile de locuit sunt
scarile cu grinzi de podest si scarile fara grinzi de podest care reazema prin intermediul placii
podestului.

Calculul casei scării din beton armat monolit

1.Date iniţiale
Principalele materiale utilizate la executarea casei scării :
1. Beton Bc20
2. Armatura de rezistenţă clasa A-III
3. Dimensiunile: rampei – lungimea de calcul a rampei lr=7,1m,
treapta h1 x b1 (167x300)mm, înălţimea de calcul a rampei h1r.=3.35m,
lăţimea rampei b1r.=1,20m.
ρb– densitatea betonului armat 2500 kg/m3.
Sarcinile de calcul AT+AP
1. Sarcina temporară normată de scurtă durată pentru scările construcţiilor de gradul II
are valoarea pnsd = 3kN/m2,coeficientul de siguranţă γf = 1,2.
2. Sarcina temporară normată de lungă durată pnld=1kN/m2,
coeficientul de siguranţă γf=1,2.
3. Sarcina permanenta se va lua în calcul cu coeficientul γ=1,6.
Rezolvare:
A.Calculul rampei din beton armat monolit
Calculul sarcinilor temporare la rampă:
1. Greutatea proprie a rampei gr=Atr ∙b1∙ ntr ∙ ρb unde:
Atr – aria suprafeţei unei trepte Atr = h1∙b1/2 = (0,15∙0,3)/2 = 0,0225m2.
ntr - numarul treptelor ntr=10.
gr = 0,0225∙1,25∙10∙2500 = 703,125 = 7,031kN
2. Greutatea proprie a odihnei god=h2∙b2∙lp.∙ ρb
Gp.=0,16∙1,3∙2,6∙2500=1352kg = 13,52kN
3.Greutatea totală a scării Gt=gr+gp.:
Gt=7,031kN + 13,52kN = 20,55kN

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PD-14-2501-2018-ME-CC
sgsgdfg
4. Determinăm valoarea sarcinii pe 1m2 de la greutatea proprie a elementului
q = Gt/Ar
Ar=b1∙l1r=1,25∙3,0=3,75m2
q = 20,55/3,75=5,48kN/m2
qcalc=(q∙γ+pnsd ∙γf+pnld∙γf)∙b1=(5,48∙1,6+3∙1,2+1∙1,2)∙1,25=16,96kN/m
5.Pentru clădirile de gradul II după importanţa coeficientul de siguranţă γn=0,95
Incluzând cont de cele expuse, valoarea sarcinii de calcul pe rampă va fi
q1calc= qcalc∙γn = 16,96∙0,95=16,11kN/m
Deci rampa scării se va calcula ca o grindă încăstrată la capate cu valoarea sarcinii q/cosβ
unde β =30˚.
6.Valoarea momentului încovoietor pe reazeme va fi M=q∙l2/[12∙cosβ] şi a forţei tăietoare
Q=q∙l/[2∙cosβ ]deci:
Mmax=16,11∙32/[12∙0,866]=13,95kN∙m
Qmax=16,11∙3/[2∙0,866]=27,90kN
Având cont de condiţiile de lucru ale betonului pentru podest (umiditatea relativă a aerului
nu mai mic de 70% şi acţiunea sarcinilor de lungă durată) cu coeficientul condiţiilor de lucru
conform pct 15[4] - γb2=0,9.
7.Deci rezistenţa de calcul a betonului la comprimare Bc15 tab.1
Rbc=8,5∙0,9=7,65MPa.
Rezistenţa betonului la întindere Rbt=0,75∙0,9=0,675MPa.
Rezistenţa de calcul a armăturii la comprimare Rsc=365MPa.tab.2
Prealabil determinăm valoarea coeficientului tabelar
M max
Ao=
Rbc  b1  h 2 0
unde: Mmax- valoarea momentului încovoietor în secţiunea de la reazem (N∙cm2);Rbc-
rezistenţa de calcul a betonului;bl- laţimea de calcul bl=125cm;
h 0 – înălţimea utilă de calcul a odihnei, cm
h0=hr - a , unde a -grosimea stratului de acoperire a armăturii,
care conform normativelor a=15mm trebuie să fie nu mai mic de 10 mm pentru podest cu
grosimea la 100mm;
ho=160-15=145mm=14,5cm
ds- diametrul armăturii de rezistenţă
13,95  10 5
Ao=  0,069
7,65  (100)  125  14,5 2
conform tab.5 η=0,965
8.Determinăm valoarea limită a zonei comprimate a betonului ωR;
ω= 0,85-0,008∙Rbc =0,85-0,008∙7,65 = 0,782
ω- caracteristica zonei comprimate a betonului;
 0,782
  0,645
ωR= 1   a ,t  1    1  365  1  0,782 
R ;
500  1,1  500  1,1 
ωR ≤ ω condiţia se respectă, în acest caz placa este armată simplu .

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PD-14-2501-2018-ME-CC
sgsgdfg
9.Calculăm aria armăturii de rezistenţă necesare pentru preluarea efortului maximal va fi
egală cu
M max 13,95  103
As,calc=   2,73cm 2 ≤Aa,real=4,71cm2;
  Rsc  h0 0,965  365  14,5
10.Aadoptăm 6 bare Ø 12A-III cu pasul 200mm pe metru liniar de lungime, lr=7,0m.
11.Determinarea ariei armăturii de rezistenţă în câmp
Momentul de încovoiere care acţionează în câmp, la barele încăstrate la capete ,este de 2 ori
mai mic decât la reazeme ,deci valoarea lui va fi:
M 13,95kNm
M= max   6,98kNm ;
2 2
Determinăm valoarea coeficientului tabular;
M 6,98  10 5
Ao=   0,035 tab.5
Rbc  b1  h 2 0 7,65  (100)  125  14,5 2
determinăm valoarea coeficientului η=0,98
Determinăm aria armăturii de rezistenţă necesare pentru preluarea efortului din aceasta zonă.
M 6,98  103
Aa,calc=   1,35cm2 ≤Aa,real=4,71cm2; tab.3
  Rsc  h0, sl 0,98  365  14,5
Adoptăm 5 bare Ø12 A-III cu pasul 200mm,pe metru liniar din lăţime,
b1=1,20m .

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PD-14-2501-2018-ME-CC