UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE AEROSPATIALA

Aeroportul Internațional

Transilvania Târgu Mureș

Cod IATA: TGM

Cod ICAO: LRTM

Studenti :

Profesor indrumator :
Prof. Ing Casandra Pietreanu

Titular Curs:
Prof. Dr.Ing. Sorin Zaharia
Cuprins :
Capitolul 1. Date introductive
1.1. Istoricul aeroportului
1.2. Contextul economic, social și politic (actual și trecut)

Capitolul 2. Prezentarea aeroportului

2.1. Date tehnice
2.2.Flux de pasageri și bagaje
2.3. Categoria aeroportului
2.4. Companie dominantă. HUB
2.5. Avantaje / Dezavantaje
2.6. Amplasare
2.7.Facilități
2.8. Impactul aeroportului
2.9. Sisteme de securitate (proceduri, elemente de diferențiere)
2.10. Acces la aeroport (legături cu alte mijloace de transport)

Capitolul 3. Contextul economic

3.1. Impactul economic
3.1.1. Impactul direct/ indirect/ indus/ catalitic
3.1.2. Turism
3.2. Impactul social
3.2.1. Forța de muncă
3.2.2. Beneficii
3.2.3. Pol de dezvoltare al standardului de viață la nivel local sau regional
3.3. Impactul de mediu
3.3.1. Strategii de protecția mediului
3.3.2. Planuri. Implicare în proiecte de mediu
3.3.3. Conceptul de Sustainable Building

Capitolul 4.Marketing
4.1. Brand
4.2.Logo
4.3. Motto
4.4. Strategie (misiune/viziune)

Capitolul 5. Accidente și incidente pe aeroport

Capitolul 6. Planul de dezvoltare

6.1. Detaliere Master Plan
6.2. Implicații economice, sociale și de mediu

Capitolul 7. Analiza S.W.O.T

Capitolul 8. Concluzii și recomandări

Capitolul 1: Date introductive

2
 Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș (Cod IATA: TGM Cod ICAO: LRTM)
este un aeroport internațional situat în municipiul Târgu Mureș, Romania, aflat la aproximativ
14,5 km sud-vest de centrul orașului.
Aeroportul Târgu Mureș a fost înființat în anul 1936. Din anul 1961 funcționează pe actualul
amplasament, lângă localitatea Vidrasău.
În anul 1969, aeroportul este modernizat și se construiește o pistă de beton de 2.000 metri
lungime. O nouă modernizare a aeroportului are loc în perioada 1999-2005, când terminalul de
pasageri este extins pentru traficul extern.[4]
În mai 2006 a fost redenumit în Aeroportul Transilvania Târgu Mureș (până atunci fiind
cunoscut ca Aeroportul Târgu Mureș - Vidrasău).Decizia Comisiei interimare a Primariei
Municipiului Targu Mures de începere a lucrarilor în sedinta din 08.12.1936 ca urmare a
Raportului 274571/1936.
Aeroportul era amplasat în aval la 2,5 km de centrul Municipiului Targu Mures pe o platforma
de 313 ha, pe malul stang al raului Mures, cu coordonatele 24°14’ longitudine estica si 46°33’
latitudine nordica, locul ales fiind cel pe care în 4 septembrie 1912 a aterizat Aurel Vlaicu cu
avionul construit de el. Primele zboruri au fost executate spre Bucuresti, Cluj si Budapesta cu
aeronave de tip Li 2.
Pozitionarea geografica extrem de favorabila a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu Mures atât
pe plan intern cât si fata de principalele capitale din regiune – Belgrad, Budapesta, Bucuresti si
Chisinau – este una dintre principalele sale avantaje
Aria de deservire (catchment area) cuprinde judetele Mures, Harghita, Covasna, partial
Bistrita, Brasov, Suceava si Sibiu cu o populatie de aproximativ 2,7 milioane de locuitori. Zona
deservita se întinde la o distanta de aproximativ 90 minute de condus de localitatile Miercurea
Ciuc, Brasov, Alba Iulia si Bistrita.
Aeroportul International “Transilvania” Tîrgu Mures are o amplasare naturala favorabila în
apropierea caii ferate Deda-Razboieni, a Soselei E60 Bucuresti-Budapesta si a viitoarei
Autostrazi Transilvania.
Certificat ca si aeroport international în anul 2012 Aeroportul din Tîrgu Mures ofera servicii
aeroportuare complete la standarde ridicate de calitate si la preturi avantajoase pentru a-si
confirma pozitia de aeroport low-cost reprezentativ pentru întreaga Transilvania. Prin Ordinul
360 din 4 mai 2012, în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotarârea Guvernului nr. 791/2009 privind
conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian

3
international, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotarârea Guvernului nr. 76/2009 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificarile si
completarile ulterioare, ministrul transporturilor si infrastructurii a emis în data de 4 mai 2012
ordinul privind certificarea ca aeroport international a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu Mures.
Aeroportul International „Transilvania” Tîrgu Mures a înregistrat în perioada 2010-2013 o
crestere a numarului de pasageri cu peste 380 de procente devenind astfel cel mai dinamic
aeroport din România în privinta volumului de pasageri – de la 74.353 pasageri deserviti în anul
2010, 256.713 în anul 2011 si 300.427 în anul 2012 ajungând la un numar de 363.398 pasageri
înregistrat în anul 2013.
Aeroportul Transilvania dispune de un terminal are o suprafata de 2.800 mp, cu un numar de
8 ghisee check in si o capacitate de deservire a aerogarii de 400 de pasageri pe ora respectiv
800.000 pe an. Parcarea pentru autovehicule are o capacitate de 180 de locuri de parcare, în
viitorul apropiat fiind preconizate lucrari de amenajare peisagistica pentru extinderea acestora. În
incinta Aeroportului functioneaza un bar si un restaurant, este amplasat un bancomat iar pasagerii
pot beneficia în interiorul Aeroportului „Transilvania” de servicii de rent a car, exchange, duty-
free.
Aeroportul din Tîrgu Mures poarta denumirea Transilvania, o marca recunoscuta atât pe plan
intern cât si international pentru frumusetea peisajelor sale si bogatia culturala pe care o ofera.

1.1 Istoricul aeroportului

4
 septembrie 1944 – Aerogara si hangarul au fost aruncate în aer de catre trupele hitleriste
care se retrageau spre Budapesta

 9 iulie 1945 – Ziarul local Szabad Szo, sub titlul “Din nou zboara elevii” arata ca s-au
reluat zborurile pe Aeroportul Tîrgu Mures, refacut partial

 1948 – Construirea în anul a planorului CIMBORA în cadrul sectiei de barci a fabricii

forestiere din Reghin cu care se faceau zboruri pe Aeroportul Targu Mures

 iulie 1948 – Începe reconstructia aerogarii si se realizeaza începerea de dirijare aeronave,

ce ulterior în anul 1953 devine cabina de paza

 iulie 1950 – Initierea în a zborurilor operatorului aerian TARS cu aeronave Li 2 pe relatia

Targu Mures – Bucuresti si transportarea pana la finele anului a 4.350 de pasageri, continuate
zborurile de planorism si aviasan

 1950 – Aeroportul Tîrgu Mures este dotat cu statie meteorologica conform standardelor
vremii si centru de emisie alaturi de radiogoniometru de tip LORENZ. Balizajul era asigurat pe
timp de zi cu balize din lemn si metal vopsite în alb si rosu

Tot în anul 1950 se începe prin munca voluntara reconstruirea hangarului si se amenajeaza la
parterul Palatului Culturii din Targu Mures agentia TARS devenit ulterior TAROM

 1953 – Extinderea pistei înierbate la 1.100 m si suprafata totala cu 24 ha odata cu

extinderea aerogarii cu 124 m2 si realizarea turnului de control cu înaltimea de 7 m

 1960 – La Aeroportul Tîrgu Mures au operat aeronave de tip Li 2, PO 2, IAR 813, IAR
817, MR 2 si AN 2 transportand 19.600 pasageri deserviti la sol de 18 angajati

 1961 – Începe construirea Aeroportului Tîrgu Mures pe noul amplasament în aval de raul
Mures, în dreptul satului Vidrasau, cu coordonatele 24°24’51’’ longitudine estica si 46°28’04’’
latitudine nordica, la 14 km de Municipiul Targu Mures, pe o platforma de 78 ha, aflata la o
altitudine de 294 m fata de nivelul marii, primul comandant al noului Aeroport Targu Mures
fiind dl. Molnar Tiberiu. Noul Aeroport dispune de pista înierbata de 1.325 x 30 m, Aerogara
810 m2, Uzina electrica 268 m2, Cladire industriala 299 m2, Radiofar apropiat 73 m2 la 1.100
5
 m de prag pe axul pistei, Radiogoniometru 29 m2 la 1.700 m de prag pe axul pistei, Radiofar
îndepartat 257 m2 la 8.150 m de prag pe axul pistei, Platforma betonata îmbarcare/debarcare de
2.140 m2, Balizaj simplificat pentru zboruri de noapte, Turn de control.

 1969 – Aeroportul Tîrgu Mures este inaugurat pe noul amplasament din Vidrasau, pista se
extinde la 2.000 x 30 + 15 m si platforma de îmbarcare/debarcare la 14.110 m2.

 1978 – Zborurile de la Aeroportul Tîrgu Mures s-au efectuat cu aeronave de tip AN 24

transportandu-se 19.077 pasageri, deserviti de un personal aeroportuar de 89 angajati.

 1982 – Aeroportul Tîrgu Mures a înregistrat un trafic aerian de 18.471 pasageri, sub
comanda dlui. Urzica Petru.

 1990 – Aeroportul Tîrgu Mures a deservit 27.872 pasageri, sub comanda dlui. Fratean
Dan Claudiu.

 1992 – Are loc scindarea personalului aeroportuar odata cu formarea ROMATSA.

 1994 – Promovarea proiectului de dezvoltare în ansamblu al Aeroportului Tîrgu Mures

intitulat “Eurodirect 35”, care includea dezvoltarea infrastructurii si dotarilor de aeroport, în
conformitate cu cerintele traficului aerian, realizarea si corelarea acestora la Zona Cargo, Zona
Economica Libera si Parcul de distractii. Aeroportul Tîrgu Mures devine primul membru al ACI
din Romania.

 1997 – Prin HG 398 Aeroportul Tîrgu Mures se transfera sub tutela Consiliului Judetean
Mures

 1999 – S-a initiat extinderea aerogarii cu pavilion destinat fluxului international.

 2001 – S-a initiat modernizarea balizajului, dupa ce s-au realizat dotari cu echipamente
moderne pentru deservirea aeronavelor si a avut loc procesul de specializare al personalului din
cadrul regiei, în cadrul unor cursuri teoretice la Hamburg si practice la aeroportul Lubeck,
Germania.

6
 2002 – GAC HAmburg a realizat “Studiul de piata si marketing privind potentialul
Aeroportului Tîrgu Mures” iar Aeroportul devine membru ARC.
Tot în anul 2002 s-a realizat un trafic aerian de 5.000 pasageri transportati sub comanda dlui.
Runcan Petru Stefan si s-a initiat o campanie de relansare a traficului aerian, potrivit unui
standard ridicat de calitate si la costuri reduse, functie de frecventa de operare.
 2003 – Se initiaza proiectul de împrejmuire a suprafetei aeroportuare de 92 ha

 2005 – S-au definitivat si dat în functiune importante investitii precum: extindere

aerogara, moderinzare balizaj, modernizare securitate perimetrala deservindu-se un total de
12.571 pasageri, odata cu initierea zborurilor Carpatair, Cimber Air si Tarom.

 mai 2006 – Aeroportul Tîrgu Mures capata denumirea de “Aeroportul Transilvania Tîrgu
Mures”.

 2006 – S-a realizat traficul pe întreg anul 2005 în primele 5 luni, preconizandu-se a se
deservi 31.482 pasageri, odata cu initierea zborurilor companiilor MALEV, WIZZ AIR si
BLUE AIR, alaturi de operatorii uzuali din anul anterior.

 mai 2012 – Ministrul transporturilor si infrastructurii a emis în data de 4 mai 2012

Ordinul 360 privind certificarea ca aeroport international a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu
Mures, în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 791/2009 privind conditiile
pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian
international, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 76/2009 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificarile si
completarile ulterioare.

 30 aprilie 2013 – Compania irlandeza Ryanair îsi începe activitatea la Aeroportul

Transilvania Tîrgu Mures, efectuand zborurile internationale cu destinatia Bruxelles si Pisa.

 2014 – Aeroportul International „Transilvania” Tîrgu Mures a înregistrat în perioada

2010-2013 o crestere a numarului de pasageri cu peste 380 de procente devenind astfel cel mai
dinamic aeroport din Romania în privinta volumului de pasageri.

7
Aeroportul International „Transilvania” Tîrgu Mures a înregistrat în perioada 2010-2013 o
crestere a numarului de pasageri cu peste 380 de procente devenind astfel cel mai dinamic
aeroport din Romania în privinta volumului de pasageri – de la 74.353 pasageri deserviti în anul
2010, 256.713 în anul 2011 si 300.427 în anul 2012 ajungand la un numar de 363.398 pasageri
înregistrat în anul 2013.

1.2 Contextul economic, social si politic al aeroportului

POTENTIALUL ECONOMIC AL AEROPORTULUI

Strategia de dezvoltare a Aeroportului Târgu-Mures gândita si pusa în practica de conducerea

executiva se bazeaza pe exploatarea rationala a fantasticului potential turistic prin curse charter, a
potentialului economic cu resurse naturale bogate cu mâna de lucru ieftina si calificata prin curse
cargo.
Parcul Industrial din vecinatatea Aeroportului Târgu-Mures, creeaza un centru bogat de
marfuri si produse industriale care alaturi de celelalte produse agricole din zona si a celor deja
recunoscute pe plan international în domeniu textil, pielarie, medicamente, mâna de lucru ieftina,
mobilier trebuiesc distribuite pe piata româneasca si pe cea internationala.
Prin justa coordonare între transportul rutier (asigurat prin pozitionarea la 100 metri a soselei
europene E 60) cu cel feroviar asigurat prin linia ferata Târgu-Mures – Razboieni – pozitionata la
600 metri, transportul aerian la Aeroportul Târgu Mures are un viitor deosebit în transportul
cargo. Parcul Industrial Platforma Vidrasau are locatia de 20,1 ha în partea de nord a
Aeroportului Târgu-Mures, iar interesul major manifestat din fazele incipiente din partea
investitorilor din întreaga lume a determinat Consiliul Judetean Mures sa asigure o rezerva de
dezvoltare de înca 20 ha a Parcului Industrial.
Asezat în zona central-nordica a tarii, în interiorul arcului carpatic, judetul Mures are un relief
colinar si de podis în trepte cu structura echilibrata. Retea hidrografica este bogata, cu elemente
unice în Europa. Flora si fauna diversa, existenta a numeroase rezervatii naturale, fac din acest
judet o zona turistica deosebit de importanta la nivel national.
Zacamintele de gaz metan (62,5 % din totalul productiei nationale este extrasa de pe teritoriul
judetului Mures, gaz cu o puritate de 99,98%), Industria chimica si industria de medicamente
(locul 1 pe tara la productia de antidaunatori), I ndustria alimentara zacaminte de sare, rocile
pentru materiale de constructie, paduri întinse de foioase si conifere (ocupa aprox. 30 % din

8
suprafata judetului), izvoarele minerale clorosodice si retea hidrografica importanta (traversat de
râul Mures) au permis o dezvoltare armonioasa si a economiei judetene.
Industria textila si a încaltamintei, confectii din textile, piele si blana, Industria produselor din
minerale nemetalifere, Constructia de masini, echipamente si aparate electrice (productia de
utilaje pentru industria textila, productia de fire si cabluri optice, productia de aparatura si
instrumente medicale) completeaza peisajul economic al judetului Mures.
Suprafata agricola reprezinta 61 % din suprafata totala a judetului Mures. Principalele culturi:
cereale, plantele tehnice, legume, fructe, vita de vie. Zootehnia se remarca prin numarul mare de
capete de animale.
Infrastructura rutiera cuprinde 1941 km de drumuri publice. Drumul european E 60 si viitoarea
Autostrada Transilvania conecteaza la coridoarele europene de transport. Infrastructura feroviara
cuprinde 344 km de cale ferata (din care 86 km electrificata) Aeroportul international Tîrgu
Mures este amplasat într-o pozitie strategica si deserveste 4 judete, cu o populatie de aprox. 2,2
milioane locuitori.
Principalele zone turistice: Municipiul Tîrgu Mures cu Cetatea Medievala, Palatul Culturii,
Biblioteca Teleki, gradina zoologica (a doua ca marime din tara). Municipiul Sighisoara cu
Cetatea Medievala, singura cetate locuita din Europa. Statiunea balneoclimaterica Sovata, situata
la 56 km de Aeroportul Tîrgu Mures, renumita prin lacul heliotermic Ursu, cu apa sarata si
calitati curative deosebite. Sectorul montan al Vaii Muresului cu localitatile Stânceni, Lunca
Bradului, Deda, Rastolita, Gurghiu ofera posibilitati de drumetii si practicarea sporturilor de
iarna.

Statiunile locale Sîngeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Solovastru si Jabenita se remarca prin
calitatile curative date de ape sarate, namoluri, ape iodurate si clorurate * Zonele agroturistice se
gasesc în special în comunele montane si subcarpatice si se remarca prin frumusetea peisajului,
valorile etno-folclorice, mestesuguri, gastronomia traditionala.

9
Capitolul 2 :

2.1 Date Tehnice

Pozitie: 14 km NE de oraşul Târgu-Mures.

Suprafaţa: 98 ha.
Pista betonata: 2000 m X 45 m (072 / 252 )
Cale de rulare betonata: 250 m X 45 m
Platforma de îmbarcare debarcare: 156 m X 95 m
PCN 45 R|A|W|T
Sistem balizaj ALS cat II PAPI 900m Alb|Galben|Rosu ILS cat II DME
Echipament handling: vara/iarna
Centrala electrica principala si de rezerva
Radar FAR/SRE: tip RSP 7
Radiofar NDB

10
PSI: Cat VII
Aerogara 180 pax\h
Aerogara externa 400 pax\h

2.2 Flux de pasageri si bagaje

Pasageri

Aeroportul International „Transilvania” Tîrgu Mures a înregistrat în perioada 2010-2013 o

crestere a numarului de pasageri cu peste 380 de procente devenind astfel cel mai dinamic
aeroport din Romania în privinta volumului de pasageri – de la 74.353 pasageri deserviti în anul
2010, 256.713 în anul 2011 si 300.427 în anul 2012 ajungand la un numar de 363.398 pasageri
înregistrat în anul 2013.

Bagaje
In data de 12 noiembrie 2009 Corpul de Legatura intre Terminalul Sosiri si Terminalul Plecari a
fost inaugurat de catre Presedintele Consiliului Judetean Cluj.
Suprafaţa totală desfăşurată a Corpului de Legătură este 2.310 mp, iar cea construită de 775 mp.
Corpul este compus din subsol (760 mp), parter (775 mp) şi etaj (775 mp) şi dispune de o
rampă de acces care asigură pasagerilor un tranzit rapid între fluxul de sosiri
interne/internaţionale şi cel de plecări interne/internaţionale. Astfel, în subsolul Corpului de
Legătură sunt prevăzute spaţii de manevrare a bagajelor şi spaţii tehnice. La parterul acestuia
există o galerie comercială cu suprafaţa de 710 mp, care va lega zonele publice ale terminalelor,
în această galerie urmând a fi amplasate spaţii comerciale şi de servicii cu acces direct.
Etajul Corpului de Legătură va găzdui tot o galerie comercială cu suprafaţa de 715 mp, care
va avea aceleaşi funcţii ca şi galeria de la parter. Rampa de acces va asigura accesul fluxului de
bagaje în subsolul celor două terminale, precum şi transferul bagajelor aparţinând pasagerilor
aflaţi în tranzit pe aeroport.

Anul Pasageri Creștere

2005 12.408 ▲67%

2006 46.882 ▲278%
2007 156.929 ▲235%
11
 Anul Pasageri Creștere

2008 69.945 ▼55%

2009 84.062 ▲20%
2010 74.353 ▼12%
2011 257.303 ▲246%
2012 300.427 ▲17%
2013 363.389 ▲21%
▼3,4%
2014 343.521

2.3 Categorie Aeroport

Aeroportul Internaţional „Transilvania” din Târgu-Mureş va fi încadrat în categoria a treia, a

aeroporturilor regionale, clasare sub aeroporturile din Cluj Napoca şi Sibiu, ambele incluse în
categoria a doua, a hub-urilor internaţionale.
Viitoarea clasificare a aeroporturilor reprezintă un capitol distinct al Master Planului General
de Transport al României, document strategic pentru infrastructura României în următorii 16 ani,
în baza căruia ţara noastră va primi finanţări nerambursabile de la Comisia Europeană, făcut
public miercuri, 1 octombrie, de Ioan Rus, ministrul Transporturilor din România.
Potrivit documentului, care se află în dezbatere publică, până în anul 2030 aeroporturile din
România vor fi încadrate în patru categorii, după cum urmează: Aeroport Internaţional Major –
Bucureşti, Hub Internaţional – Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Bacău, Craiova şi Iaşi, Aeroport
Regional – Oradea, Baia Mare, Târgu-Mureş, Braşov, Tulcea şi Constanţa şi Aeroport Regional
Mic – Satu Mare şi Arad.
În ceea ce priveşte intervenţiile şi proiectele pentru sectorul aerian identificate de autorii
Master Planului General de Transport al României, acestea au un buget total de 599 milioane
euro, fără TVA, din care 4 milioane euro sunt prevăzuţi pentru extinderea spaţiului de parcare a
12
aeronavelor, modernizarea sistemului de iluminat şi achiziţionarea echipamentului pentru
degivrare la Aeroportul Internaţional „Transilvania” Târgu-Mureş. „Această intervenţie atacă
următoarele probleme: până în anul 2020, aeroportul nu va mai avea capacitate în ceea ce
priveşte locurile de parcare pentru aeronave, iar iernile anterioare, o proporţie mare de zboruri
programate către Sibiu nu au putut ateriza din cauza infrastructurii neadecvate şi a condiţiilor
meteo nefavorabile”, se arată în document.
De asemenea, Master Planul General de Transport al României propune realizarea a nouă
centre intermodale, la Timişoara, Cluj Napoca, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Suceava, Oradea, Turda şi
Craiova.

Pozitionare

Pozitionarea geografica extrem de favorabila a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu Mures atât

pe plan intern cât si fata de principalele capitale din regiune – Belgrad, Budapesta, Bucuresti si
Chisinau – este una dintre principalele sale avantaje
Aria de deservire (catchment area) cuprinde judetele Mures, Harghita, Covasna, partial
Bistrita, Brasov, Suceava si Sibiu cu o populatie de aproximativ 2,7 milioane de locuitori. Zona
deservita se întinde la o distanta de aproximativ 90 minute de condus de localitatile Miercurea
Ciuc, Brasov, Alba Iulia si Bistrita.
Aeroportul International “Transilvania” Tîrgu Mures are o amplasare naturala favorabila în
apropierea caii ferate Deda-Razboieni, a Soselei E60 Bucuresti-Budapesta si a viitoarei
Autostrazi Transilvania.
Certificat ca si aeroport international în anul 2012 Aeroportul din Tîrgu Mures ofera servicii
aeroportuare complete la standarde ridicate de calitate si la preturi avantajoase pentru a-si
confirma pozitia de aeroport low-cost reprezentativ pentru întreaga Transilvania. Prin Ordinul
360 din 4 mai 2012, în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotarârea Guvernului nr. 791/2009 privind
conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian
international, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotarârea Guvernului nr. 76/2009 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificarile si
completarile ulterioare, ministrul transporturilor si infrastructurii a emis în data de 4 mai 2012
ordinul privind certificarea ca aeroport international a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu Mures.
Aeroportul International „Transilvania” Tîrgu Mures a înregistrat în perioada 2010-2013 o
crestere a numarului de pasageri cu peste 380 de procente devenind astfel cel mai dinamic
13
aeroport din România în privinta volumului de pasageri – de la 74.353 pasageri deserviti în anul
2010, 256.713 în anul 2011 si 300.427 în anul 2012 ajungând la un numar de 363.398 pasageri
înregistrat în anul 2013.
Aeroportul „Transilvania” dispune de un terminal are o suprafata de 2.800 mp, cu un numar
de 8 ghisee check in si o capacitate de deservire a aerogarii de 400 de pasageri pe ora respectiv
800.000 pe an.
Parcarea pentru autovehicule are o capacitate de 180 de locuri de parcare, în viitorul apropiat
fiind preconizate lucrari de amenajare peisagistica pentru extinderea acestora. În incinta
Aeroportului functioneaza un bar si un restaurant, este amplasat un bancomat iar pasagerii pot
beneficia în interiorul Aeroportului „Transilvania” de servicii de rent a car, exchange, duty-free.
Aeroportul din Tîrgu Mures poarta denumirea Transilvania, o marca recunoscuta atât pe plan
intern cât si international pentru frumusetea peisajelor sale si bogatia culturala pe care o ofera.

2.4. Companie dominantă.

Compania dominanta pe Aeroportul International Targu Mures din Romania este Wizz Air

2.5 Avantaje si Dezavantaje

Avantaje :
Pozitionarea geografica extrem de favorabila a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu Mures atât
pe plan intern cât si fata de principalele capitale din regiune – Belgrad, Budapesta, Bucuresti si
Chisinau – este una dintre principalele sale avantaje.

14
 Aeroportul International “Transilvania” Tîrgu Mures are o amplasare naturala favorabila în
apropierea caii ferate Deda-Razboieni, a Soselei E60 Bucuresti-Budapesta si a viitoarei
Autostrazi Transilvania.
Certificat ca si aeroport international în anul 2012 Aeroportul din Tîrgu Mures ofera servicii
aeroportuare complete la standarde ridicate de calitate si la preturi avantajoase pentru a-si
confirma pozitia de aeroport low-cost reprezentativ pentru întreaga Transilvania.

 Pozitie geografica favorabila

 Resurse naturale de importanta nationala

 Infrastructura dezvoltata

 Mediu de afaceri favorabil investitiilor straine

 Sector industrial important cu specializari unice în tara

 Conditii favorabile de dezvoltare a agriculturii

 Potential turistic deosebit

 Forta de munca înalt calificata

 Diversitate culturala si lingvistica

 Disponibilitate pentru colaborare a autoritatilor publice locale

Dezavantaje :
Nu mai puţin de 13 procese a numărat Consiliul Judeţean Mureş, respectiv Aeroportul din
Târgu-Mureş cu Aeroportul din Cluj-Napoca. La asta se adaugă faptul că pista necesită reparaţii,
altfel, din 2017, avioanele mari nu vor ateriza aici. De câştigat vor avea aeroporturile din Sibiu şi
Cluj.
In ceea ce priveşte starea pistei de decolare aterizare şi a suprafeţelor de mişcare, în prezent
acestea sunt funcţionale, fără nicio restricţie în desfăşurarea normală a traficului aerian, spun cei

15
din conducerea aeroportului Transilvania. Însă, din 2017, s-ar putea schimba situaţia. “Trebuie
precizat, pentru o informare corectă a opiniei publice faptul că, în cazul în care nu se efectuează
reparaţiile capitale necesare la nivelul pistei şi a suprafeţelor de mişcare până în anul 2017, ar
putea interveni unele restricţii de operare, aceste restricţii vizând avioanele de mare capacitate,
precum Airbus A320 sau Boeing 737-800”, au declarat membrii de conducere ai Consiliului de
Administraţie a aeroportului.
Regia Aeroportului şi Executivul Consiliului Judeţean Mureş caută surse surselor de finanţare
pentru efectuarea reparaţiei capitale pe care pista de aterizare-decolare şi suprafeţele de mişcare
le necesită, pentru a putea dezvolta în continuare traficul aerian fără restricţii.

2.6 Amplasarea aeroportului

ASEZARE GEOGRAFICA
Altitudine: 294 m;
Distanţa de la Târgu-Mures: 14,5 Km
Cod IATA: TGM
Cod ICAO: LRTM
Coordonate: 46°28′04″N
24°24′45″E

Adresa: Drumul Targu-Mures - Ludus, km. 14.5, localitatea Vidrasau, 547612

Localizare: Bulevardul Gheorghe Doja, Mures, MS, ROMANIA

16
 2.7 Facilitati:

Birou de informaţii: amplasat în zona publică

Bagaje: preluare bagaje, birou bagaje pierdute/ furate

Mâncare şi băuturi: bar, restaurant

Business: săli de conferinţă, salon VIP

Facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi: rampe de acces, toalete special amenajate

Legaturi feroviare :Gara Targu Mures – Gara Vidrasau

Alte facilităţi: birouri închirieri auto

2.8. Impactul aeroportului

Aeroportul International Targu Mures a primit aprobarea acordului de mediu, in urma cererii
adresate, pentru proiectul “Extindere pistă de aterizare decolare şi platformă de operare
pentru aeronave, inclusiv instalaţii aferente, şi modernizarea instalaţiilor de balizaj pentru
apropiere de precizie corespunzătoare cat. II. OACI” pe amplasamentul aeroportului Tg.
Mureş.
în cadrul şedinţei Comisiei de analiză tehnică care a avut loc la APM Mureş în data de
28.09.2010, s-a parcurs etapa de încadrare a proiectului. Întrucât modificarea pentru care s-a
solicitat revizuirea, şi anume prelungirea cu încă 50 m a pistei de aterizare-decolare, nu aduce
modificări esenţiale din punct de vedere al protecţiei mediului şi deci nu creează un impact
suplimentar potenţial semnificativ, s-a luat decizia de revizuire a acordului de mediu fără a se
solicita refacerea studiului de impact asupra mediului.
17
 Un prim pas al unui proiect de modernizare a Aeroportului „Transilvania” din Târgu-Mureş s-a
finalizat pe 14 noiembrie 2013. Terminalul Plecări a fost extins, dezvoltat şi s-au creat condiţiile
necesare unei viitoare creşteri a fluxului de plecări şi a numărului de turişti, ceea ce înseamnă şi
o dezvoltare economico-socială a judeţului Mureş. Investiţia se ridică la aproximativ o jumătate
de milion de euro, bani care provin din bugetul Consiliului Judeţean Mureş, iar Ciprian Dobre,
preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a precizat că investiţia va continua şi în exterior, cu
realizarea unui plan urbanistic zonal pentru a desena un trafic al autovehiculelor care intră şi ies
din aeroport.

Crearea de condiţii necesare creşterii fluxului de plecări

Aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş a găzduit pe data de 14 noiembrie 2013
evenimentul de închidere a lucrărilor de extindere a terminalului Plecări. Suprafaţa reabilitată
este de aproximativ 600 mp, iar valoarea lucrărilor executate este de aporoximativ 2.1 milioane
RON.
Prin modernizarea terminalului s-au creat condiţiile unei viitoare creşteri a fluxului de plecări,
ceea ce înseamnă şi o creştere economico-socială. „Prin modernizarea terminalului s-a extins
spaţiul destinat terminalului Plecări, în zona Check-in, şi s-a extins şi zona exterioară prin
crearea copertinei exterioare, a zonei peronului pietonal şi a zonei de acces a automobilelor, dar
şi amenajarea spaţiului interior prin desfacerea pardoselelor existente şi refacerea acestora, a
instalaţiilor aferente, a grupului sanitar.
Suprafaţa totală construită este de aproximativ 250 mp, iar suprafaţa totală amenajată este de
560 mp. Dacă ne raportăm la proiectul de extindere pe care l-am inaugurat astăzi (n.r.14
noiembrie 2013) creăm condiţiile unei viitoare creşteri a fluxului de plecări de pe Aeroportul
Internaţional Târgu-Mureş”, a precizat Cătălin Ormenişan, director executiv, Direcţia Tehnică
din cadrul Consiliului Judeţean Mureş.

2.9 Sisteme de securitate (proceduri, elemente de diferentiere)

CONTROLUL DE SECURITATE

18
 Toate persoanele care urmeaza sa calatoreasca, precum si bagajele acestora, se supun
controlului de securitate înainte de îmbarcare, pentru prevenirea introducerii la bordul
aeronavelor a armelor, explozibililor sau a altor dispozitive, precum si a obiectelor periculoase
care pot fi folosite pentru comiterea unui act de interventie ilicita.
 În Aeroport nu exista serviciul de depozitare temporara a bagajelor.

 Lasarea bagajelor nesupravegheate în zonele publice ale aeroportului este interzisa.

 Nu acceptati niciun colet sau bagaj al altei persoane, indiferent care ar fi motivul!

 Nu va parasiti bagajul nici macar pentru cateva secunde

Pentru efectuarea controlului de securitate sunt utilizate echipamente tehnice de înalta
performanta (aparate cu raze X, detectoare de metale fixe si portabile, detectoare de explozibili).
Daca situatia o impune, controlul se poate efectua si manual.
Cabina este locul din avion unde sunt instalati pasagerii.
În functie de dimensiunile bagajului, compania aeriana va poate permite accesul în cabina cu un
bagaj. Contactati compania aeriana pentru detalii.
Este interzis sa transportati în cabina urmatoarele categorii de bunuri:
 arme de foc, clasice sau artizanale, întregi sau demontate, în stare de functionare sau nu,
precum si parti componente ale acestora;

 dispozitive detonatoare artizanale, produse pirotehnice, dispozitive explozive (de uz

militar) si componente ale acestora;

 substante sau dispozitive incendiare, clasice sau artizanale, întregi sau componente ale
acestora;

 substante toxice de lupta, incapacitante, neuroparalitice, radioactive, acizi, inflamabile,

corozive, substante chimice de uz gospodaresc etc.;

 arme albe (boxuri, sabii, pumnale, bate etc.);

19
 orice obiect de uz gospodaresc ce poate fi folosit în actiuni de interventie ilicita împotriva
aviatiei civile prin taiere, împungere, lovire (cutite, topoare, satare, coase, secere, scule
profesionale, foarfeci, andrele, lame de ras, statuete etc.)

 jucarii sau imitatii de arme de foc;

 alte obiecte periculoase (cartuse de sifon, butelii de oxigen, lampi subacvatice, vopsea,
diluant de vopsea, otravuri, alcool în concentratie de peste 70%, baterii auto etc.);

 orice alt obiect care da motive întemeiate de suspiciune.

Cala este acel loc din avion în care sunt transportate bagajele înregistrate ale pasagerilor.
Este interzis sa transportati în cala urmatoarele categorii de bunuri:
 dispozitive detonatoare artizanale, produse pirotehnice, dispozitive explozive (de uz
militar) si componente ale acestora;

 substante sau dispozitive incendiare, clasice sau artizanale, întregi sau componente ale
acestora;

 substante toxice de lupta, incapacitante, neuroparalitice, radioactive, acizi, inflamabile,

corozive, substante chimice de uz gospodaresc etc.;

 alte obiecte periculoase (cartuse de sifon, butelii de oxigen, lampi subacvatice, vopsea,
diluant de vopsea, otravuri, alcool în concentratie de peste 70%, baterii auto etc.).
Formalitatile de înregistrare (check-in) constau în prezentarea la ghiseul unei companii aeriene
pentru a fi admis ca pasager al unui anumit zbor.
Este locul în care va înregistrati bagajele si le predati pentru a fi verificate si apoi transportate
în vederea îmbarcarii în cala aeronavei.
Daca ati aflat abia în aeroport ca obiectele din geanta dv. precum briceag, cleste de unghii,
foarfece, cutit nu sunt admise în cabina, le puteti transfera în bagajul de cala.
Daca aceste bunuri nu pun în pericol siguranta aeronavei, acestea pot fi înregistrate ca bagaje
de cala.
De asemenea, daca în urma controlului de securitate trebuie sa abandonez un obiect, acesta îmi
va fi restituit?

20
 În cazul în care, din diferite motive, obiectele interzise transportului în cabina, nu au fost nici
înregistrate ca bagaje de cala, nici predate companiei aeriene transportatoare, atunci bunurile vor
fi abandonate în cutii special destinate si distruse mecanic.
Pentru a va proteja împotriva noilor amenintari cu explozibili lichizi, Uniunea Europeana (UE)
a adoptat o serie de reguli care restrictioneaza cantitatea de lichide pe care le puteti trece prin
punctele de control de securitate. Aceste reguli se aplica la toti pasagerii care pleaca de pe
aeroporturi din UE indiferent de destinatia acestora.
Aceasta înseamna ca la punctele de control de securitate, dumneavoastra si bagajele
dumneavoastra de mana vi se vor controla de lichide, suplimentar fata de alte obiecte interzise.
Totusi, noile reguli nu limiteaza cantitatea de lichide pe care le puteti cumpara din magazinele
aflate dincolo de locul unde prezentati taloanele de îmbarcare sau de la bordul aeronavelor
operate de o companie aeriana din UE.
Se permite luarea doar cantitati mici de lichide în bagajul de mana. Aceste lichide trebuie sa
fie în recipiente individuale de maximum 100 mililitri fiecare. Trebuie sa puneti aceste recipiente
într-un ambalaj din material plastic transparent, care se poate reînchide, dar nu mai mult de un
litru per pasager. (priviti foto mai jos).
Pentru a veni în ajutorul operatorilor de control de secuntate, trebuie:
 sa prezentati operatorului pentru examinare toate lichidele pe care le aveti, în punctele de
control

 dezbracati jacheta sau pardesiul. Acestea vor fi controlate separat

 scoateti computerele, laptop si alte echipamente electrice din bagajul de mana. Acestea
vor fi scanate separat.
Pasagerilor în tranzit prin Budapesta sau alt aeroport din UE Ii se va permite sa aduca la
bordul aeronavelor lichide cumparate din magazine tip Duty Free de pe aeroporturi din afara
spatiului UE, daca îndeplinesc cerintele regulilor UE. Astfel, acestea pot fi aduse la bord doar în
ambalaje sigilate, cu chitanta sau factura doveditoare.

21
 LICHIDELE INCLUD:

 apa si alte bauturi, supe, siropuri

 parfumuri

 geluri, inclusiv geluri de par si de baie

 paste, inclusiv pasta de dinti

 mascara
Dumneavoastra înca puteti:
 sa împachetati lichide în bagajele de cala — noile reguli se aplica doar pentru bagajele de
mana;

 sa luati în bagajul de mana medicamente si substante pentru dieta, inclusiv hrana pentru
copii, pentru folosinta în timpul calatoriei.Vi se va cere reteta;

 sa cumparati lichide cum ar fi bauturi sau parfumuri dintr-un magazin de pe un airport din
UE, situat inainte de locul unde prezentati talonul de îmbarcare, sau, de la bordul aeronavelor
operate de o companie aeriana din UE.

22
 Daca sunt vandute în ambalaje speciale, sigilate, nu le deschideti înainte de a vi se face
controlul de securitate — altfel, continutul acestora poate fi confiscat.
Toate aceste lichide sunt aditionale la cantitatile din ambalajele din material plastic, care se pot
reinchide, mai sus mentionate.

2.10 Acces la aeroport (legături cu alte mijloace de transport)

Accesul la aeroport se poate face :
- Cu taxiul : Staţia de taxi se află în faţa aeroportului.
- Cu mijloace de transport în comun (Gara Targu Mures, Gara Vidrasau, Autogara
Vidrasau)
- Curse speciale care leagă aeroportul de centrul oraşului Târgu Mures.
Parcare :
Aeroportul oferă 280 de locuri de parcare. Primele 10 minute de parcare sunt gratuite.
Tariful este de 2.5 lei/ oră.

Capitolul 3 : Contextul economic

3.1 Impactul economic
Poziţionarea geostrategică centrală, cu acces la drumul european E60, la reteaua de cai ferate,
existenta aeroportului de importanta transnaţionala si situarea in punctul de conexiune al
viitoarelor autostrăzi perspectiva autostrăzii Transilvania si Tîrgu Mureş – Iaşi, conferă
importante atuuri pentru manifestarea vocaţiei naţionale si internaţionale a municipiului Tîrgu
Mureş prin dezvoltarea in cadrul tiparului policentric stabilit prin Conceptul Strategic de
Dezvoltare Teritorială a României şi de integrare în structurile teritoriale ale Uniunii Europene

23
 Un tipar de dezvoltare policentrică municipiul Tîrgu Mureş a fost definit ca pol de dezvoltare
urbana de importanta supraregionala (OPUS - Orizont Potenţial Urban Strategic, potenţial FUA
- Aria funcţională urbană) cu premise favorabile de afirmare: Aeroport International cu situare pe
coridoare trans-europene de transport
Ca in cazul majorităţii centrelor urbane din România, dezvoltarea economica a municipiul
Tîrgu Mureş s-a bazat in a doua jumătate a secolului al XX-lea pe dezvoltarea sectorului
industrial, favorizat de aşezarea geografică centrală, condiţiile naturale prielnice, o varietate de
resurse naturale (in special gaz metan şi masa lemnoasa), dar şi datorita politicii de
industrializare din perioada comunista.
PIB-UL ROMANIEI IN ULTIMII ANI :

Anul 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000

PIB -
miliarde 900 777 587 557 522 501 514,7 416,0 344,6 289,0 238,7 189,1 151,4 116,7

RON

PIB -
miliarde 139 132,6 131,5 124,1 118,3 139,7 124,7 97,8 79,3 58,9 50,3 48,4 44,8
Euro

PIB -
miliarde -100 55 169,4 182,8 164,4 164,3 204,3 170,6 122,7 99,2 73,1 56,9 45,8 40,1
USD

3.1.1 Impactul direct/indirect/indus/catalitic

Din punct de vedere al infrastructurii de transport, prezenţa aeroportului internaţional
Transilvania, permite dezvoltarea unui nod multimodal de transport, conducând spre creşterea
accesibilităţii în zonă atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Poziţionarea foarte buna a sectorului de transporturi din zona periurbană (31,4% din cifra de
afaceri şi 32,7% din numărul de salariaţi) este datorata, in cea mai mare măsura, faptului ca
datele analizate conţin şi indicatorii realizaţi de Aeroportul Internaţional Transilvania din
Vidrasău

24
 Aeroportul internaţional “Transilvania” Tîrgu Mureş, situat pe drumul european E 60, pe raza
oraşului Ungheni, la 14,5 km distanţă de reşedinţa judeţului, are o poziţie geografică favorabilă,
întrucât cu excepţia judeţelor Cluj şi Sibiu, judeţele învecinate nu dispun de aeroporturi. In acest
context, arealul geografic deservit este estimat la 24.000 km2 iar populaţia deservita la 1,5
milioane de locuitori (in special din judeţele Mureş, Bistriţa, Harghita, Covasna).
Aeroportul se află de mai mulţi ani într-un amplu proces de modernizare menit să conducă la
diversificarea ofertei de servicii, intensificarea traficului intern şi internaţional şi la creşterea
siguranţei traficului aerian. Cu infrastructura, dotările şi personalul actual, aeroportul poate
deservi un trafic aerian de 350.000 pasageri pe an.

3.1.2 Turism
Cele mai frumoase obictive turistice din judeţul Mureş. Pentru locuitorii judeţului Mureş şi nu
numai, e bine de ştiut care sunt posibilităţile de relaxare la sfârşit de săptămână.
Complexul de Agrement, Grădina Zoologică şi Cetatea Sighişoara sunt cele mai vizitate
obiective turistice din judeţul Mureş.
Municipiul Târgu-Mureş se poate mândri cu o cetate medievală cu 7 bastioane, cu un superb
Palat al Culturii, cu o Bibliotecă numită şi ambiţia contelui Teleki, cu o Grădină Zoologică unicat
în România, un Complex de Agrement vizitat de peste 10 mii de oameni la sfârşit de săptămână,
iar lista poate continua.
Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul” sau „Week-end-ul”, printre cele mai vizitate
obiective turistice ale judeţului Mureş Ştrandul din Târgu-Mureş este în aceste zile principala
sursă de atracţie turistică a municipiului Târgu-Mureş. Doar la sfârşitul de săptămână trecut aici
au venit să se relaxeze peste 10 mii de oameni. E vorba despre localnici în primul rând, dar mai
ales turişti veniţi din judeţele limitrofe şi nu numai. Complexul le oferă atât tinerilor cât şi
copiilor suficiente bazine pentru distracţie. De asemenea un lac de agrement, bazinul de canotaj
şi bărci, poate fi folosit la discreţie, iar de câţiva ani toboganul cu apă este şi el bucuria celor
mici.

25
 În partea estică a oraşului, pe platoul Corneşti se află Grădina Zoologică, la 488 m deasupra
Mării Negre şi la 197 m deasupra oraşului. Pădurea de stejar şi carpen, numită "Padurea Mare"
oferă condiţii ideale pentru animalele grădinii. În cursul aniilor grădina s-a îmbogăţit cu mai
multe pavilioane şi ţarcuri, care adăpostesc diferite specii de animale. Este deja denumită şi cea
mai mare grădină zoologică din ţară, iar numărul efectivelor de animale a crescut în ultimii ani.
Administratorii grădinii au adus în ultimii ani doi elefanţi, crocodili, s-au născut în captivitate
doi pui de leu – botezaţi chiar de primarul oraşului, dar şi multe alte animale. În anul 2007 a fost
demarat proiectul „Reamenajarea şi modernizarea Grădinii Zoologice din Tîrgu-Mureş". Acest
proiect în valoare de 4,5 milioane de euro a cuprins mărirea suprafeţei grădinii de la 20 hectare la
40 hectare, amenajarea unei semirezervaţii de 5 ha pentru urşi şi lupi, amenajarea unei
semirezervaţii pentru ierbivore europene de 10 ha, construirea unui pavilion pentru feline, a unui
pavilion pentru păsări de baltă, cu reamenjarea lacului, dar şi construirea unei pavilion african,
pentru adăpostirea girafelor şi elefanţilor.

26
 Sovata, staţiunea cea mai indicată pentru relaxare Situată în inima Transilvaniei, la poalele
Munţilor Harghita, staţiunea balneoclimaterică Sovata sau Perla judeţului Mureş, aşa cum este
cunoscută, atrage anual zeci de mii de turişti. Indiferent de sezon, Sovata este un magnet pentru
toţi aceia care caută relaxarea şi sănătatea în acelaşi loc. Staţiunea este renumită pentru eficienţa
tratării sterilităţii la femei, dar şi a diferitelor afecţiuni ginecologice.
Renumele staţiunii Sovata se datoreaza lacurilor Ursu, Aluniş, Verde, Negru, Roşu, Mierlei şi
Şerpilor, cu ape clorurate şi sodice, prezentând fenomenul de heliotermie.

27
 Sighişoara “Cea mai frumoasa cetate locuita din Europa”, reprezinta si cel mai frumos si
complet ansamblu de arhitectura medievala din Romania.
Aici pot fi admirate obiective turistice importante precum: Turnul cu Ceas, construit in secolul
XIV, simbolul Sighisoarei, Casa Vlad Dracul, cea mai veche constructie civila din piatra din
cetate, unde ar fi locuit intre 1431-1435 principele Vlad Dracul (tatal lui Vlad Tepes) şi Pasajul
Scarilor din Sighisoara , construit in 1662, ce pastreaza in prezent 175 de trepte, care se numără
printre cele mai frumoase obiective turistice din judeţul Mureş.

28
 3.2 Impactul social
Un prim pas al unui proiect de modernizare a Aeroportului „Transilvania” din Târgu-Mureş s-
a finalizat in noiembrie 2013. Terminalul Plecări a fost extins, dezvoltat şi s-au creat condiţiile
necesare unei viitoare creşteri a fluxului de plecări şi a numărului de turişti, ceea ce înseamnă şi
o dezvoltare economico-socială a judeţului Mureş.
Investiţia se ridică la aproximativ o jumătate de milion de euro, bani care provin din bugetul
Consiliului Judeţean Mureş, iar Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a
precizat că investiţia va continua şi în exterior, cu realizarea unui plan urbanistic zonal pentru a
desena un trafic al autovehiculelor care intră şi ies din aeroport.
Prin modernizarea terminalului s-au creat condiţiile unei viitoare creşteri a fluxului de plecări,
ceea ce înseamnă şi o creştere economico-socială.

3.2.1 Forta de munca

Principalul său obiectiv este creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi implicit
scăderea ratei somajului.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş organizează, coordoneaza şi
realizează la nivel judeţean, activitatea de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială a
persoanelor neincadrate în muncă.

29
Serviciile A.J.O.F.M. Mureş se adreseaza atât şomerilor cât şi agenţilor economici.
Cel mai mare impact pe care serviciile unui call-center il aduc in economia locala tin in
principal de cresterea si generarea de noi locuri de munca, sustin reprezentantii unui important
furnizor de servicii de profil la nivel local.

3.2.2 Beneficii
Certificat ca si aeroport international în anul 2012 Aeroportul din Tîrgu Mures ofera servicii
aeroportuare complete la standarde ridicate de calitate si la preturi avantajoase pentru a-si
confirma pozitia de aeroport low-cost reprezentativ pentru întreaga Transilvania.
Din punct de vedere al infrastructurii de transport, prezenţa aeroportului internaţional
Transilvania, a reţelei de cale ferată precum şi realizarea viitoarei autostrăzi va permite
dezvoltarea unui nod multimodal de transport, conducând spre creşterea accesibilităţii în zonă
atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Pe de alta parte zona periurbana devine zona de deservire prin aeroportul situat in Ungheni,
relocarea unor unităţi industriale, centre comerciale sau a zonelor rezidenţiale in afara oraşului.

30
3.2.3 Pol de dezvoltare al standardului de viață la nivel local sau regional
Obiectivul general este reprezentat de creşterea competitivităţii economiei şi a atractivităţii
judeţului Mureş, reducerea disparităţilor existente între mediul urban şi rural, în scopul creării
unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători şi turişti.
Viziunea strategică a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020 Orientarea de bază a
strategiei o constituie construcţia dezvoltării judeţului pe punctele tari, care se regăsesc în cadrul
analizei SWOT, în vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor
punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită continuarea
măsurilor adoptate pentru perioada 2007-2013 şi a acţiunilor ce contribuie la dezvoltarea
economică a judeţului şi îmbunătăţirea infrastructurii în zonele cu întârzieri în dezvoltare, fără a
neglija incluziunea socială ori protecţia mediului. Judeţul Mureş, într-o abordare concisă, se
distinge prin următoarele avantaje:
- o zonă cu rol strategic, de deservire logistică;
- SMURD- serviciu etalon la nivel naţional şi internaţional;
- servicii medicale de înaltă calitate; - capacitate de cercetare, în special în domeniul medical şi
tehnic;
- sistem de învăţământ universitar recunoscut;
- potenţial antropic şi natural valoros (2 monumente pe lista UNESCO); - diversitatea formelor
de turism care se pot practica;
- potenţial agricol;
- potenţial pentru producerea energiilor alternative de energie;
- spaţiu multicultural, multietnic, multilingvistic.
Nivel regional Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a demarat procesul de elaborare a
Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020. Până în luna mai 2013, în
proces partenerial, au fost elaborate Analiza socioeconomică a Regiunii Centru – care furnizează
o analiza cantitativă şi calitativă a condiţiilor existente în Regiune; Analiza SWOT a Regiunii,
care pune în evidenţă principalii factori stimulativi sau restrictivi precum şi limitările şi atuurile
care trebuie luate în considerare în procesul de planificare a dezvoltării regionale; şi Strategia de
dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020.

31
 Acest ultim document are la bază definirea viziunii de dezvoltare, definirea obiectivului
strategic global, analiza aprofundată a situaţiei curente pe baza analizei socioeconomice şi a
analizei SWOT, precum şi analiza contextului naţional şi european.
În cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională pentru perioada de programare 2014-2020 s-au
identificat priorităţile de dezvoltare şi s-au stabilit obiectivele specifice şi domeniile prioritare de
intervenţie. Prin cele şase axe prioritare identificate strategia se fundamentează pe o analiză a
nevoilor reale din Regiunea Centru.
Nivel judeţean Pentru asigurarea unui cadru transparent de colaborare instituţională şi
respectarea principiului european al parteneriatului, în baza H.G.R. nr. 1115/2004 privind
elaborarea în parteneriat a PND, la nivelului judeţului Mureş s-a înfiinţat o structură partenerială
formală, care are rolul de a contribui la elaborarea pentru Planului de Dezvoltare al Judeţului
Mureş pentru perioada 2014-2020. Grupul de lucru este alcătuit din 47 de instituţii publice şi
private, implicând autorităţi ale administraţiei publice locale, instituţii publice, universităţi,
organizaţii ale societăţii civile, parteneri economici, în domenii ce acoperă toate domeniile vieţii
sociale.
Acest grup de lucru este coordonat de Consiliul Judeţean Mureş, care asigură şi secretariatul
acestuia. La iniţiativa Consiliului Judeţean Mureş au fost elaborate primele documente de
programare pentru accesarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020.
Analiza socioeconomică a judeţului Mureş şi Analiza SWOT a judeţului Mureş, sunt rezultatul
unui proces partenerial, în care specialişti din diverse domenii de activitate – protecţie socială,
mediu, învăţământ, sănătate, cercetare, urbanism, etc. – au inventariat situaţia socio-economică,
disparităţile existente la nivel judeţean şi obiectivele dezvoltării regionale, cu scopul de a elabora
un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltării armonioase şi
echilibrate a judeţului.

32
 3.3 Impactul de mediu
Aeroportul International Transilvania monitorizează și menține calitatea factorilor de mediu,
respectiv apa, aer, sol, biodiversitate, gestiunea deșeurilor.

Astfel, în conformitate cu strategia de mediu a companiei:

 Apele uzate industriale sunt preepurate local și evacuate prin intermediul stațiilor de
pompare în canalizare special amenajata.
 Apele pluviale sunt preepurate înainte de evacuarea prin tronsoane de canalizare pluvială,
 Calitatea apelor menajere industriale și pluviale se monitorizează prin determinari
periodice efectuate de prestatori externi acredități,
 Calitatea aerului se monitorizează prin determinari anuale constând în măsurarea
concentrațiilor emisiilor și imisiilor de substanțe poluante în atmosferă, concentrații care se
situează sub valorile concentrațiilor maxime admisibile,
 Gestiunea deșeurilor: deseurile se colectează selectiv cu ajutorul unei firme specializata
in domeniu.
Aeroportul Transilvania Târgu Mureș și-a îndeplinit obligațiile legale privind realizarea hărtilor
strategice de zgomot aeroportuar. Documente specifice sunt disponibile pentru verificari.

33
 3.3.1 Strategii de protectia mediului
Politica de mediu europeană se bazează pe principiile precauției, prevenirii, corectării
poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Programele multianuale de acțiune pentru mediu
stabilesc cadrul pentru viitoarele acțiuni în toate domeniile politicii de mediu.
Acestea sunt integrate în strategiile orizontale și sunt luate în considerare în cadrul
negocierilor internaționale în materie de mediu. Nu în ultimul rând, implementarea este
fundamentală.
De exemplu, în cazul în care există îndoieli cu privire la posibilele efecte periculoase ale unui
produs și în cazul în care incertitudinea persistă și în urma unei evaluări științifice obiective,
pentru evitarea daunelor la adresa sănătății umane sau a mediului, pot fi furnizate instrucțiuni de
interzicere a distribuției produsului sau de eliminare a sa de pe piață. Astfel de măsuri trebuie să
fie nediscriminatorii și proporționale și trebuie revizuite imediat ce există informații științifice
suplimentare.
Principiul „poluatorul plătește” este pus în aplicare prin intermediul Directivei privind
răspunderea pentru mediul înconjurător (DRM), care vizează prevenirea sau remedierea daunelor
aduse mediului (și anume, speciilor și habitatelor naturale protejate, apei și solului). Operatorii
care desfășoară anumite activități profesionale, precum transportul de substanțe periculoase sau
activități care presupun evacuări în apă, trebuie să ia măsuri preventive în cazul unei amenințări
iminente la adresa mediului.
Dacă s-au produs deja pagube, operatorii sunt obligați să adopte măsurile adecvate pentru
remedierea acestora și să suporte cheltuielile aferente.
Domeniul de aplicare al directivei a fost extins de trei ori pentru a include gestionarea
deșeurilor extractive, funcționarea siturilor geologice de stocare și, respectiv, siguranța
activităților petroliere și gaziere offshore.
În plus, de când a apărut pentru prima dată în urma unei inițiative a Consiliului European de la
Cardiff din 1998 („procesul de la Cardiff”), integrarea preocupărilor legate de mediu în
cadrul altor domenii de politică ale UE a devenit un concept important la nivelul politicilor
europene. În ultimii ani, integrarea politicii de mediu a înregistrat, de exemplu, progrese
semnificative în domeniul politicii energetice, astfel cum s-au reflectat în dezvoltarea în paralel a
pachetului energie/climă al UE sau în Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă
cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, care analizează o serie de modalități
rentabile pentru promovarea unei economii europene mai favorabile climei și cu un consum de

34
energie mai scăzut. Aceasta arată cum pot sectoarele responsabile de emisiile Europei - generarea
de electricitate, industria, transporturile, sectorul clădirilor și al construcțiilor, precum și
agricultura - să realizeze trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon în cursul deceniilor
următoare.

3.3.2 Planuri, implicare in proiecte de mediu

Aeroportul International Transilvania Targu Mures este implicat in Protecţia calităţii apelor.
Acesta foloseste diferite metode de protectie a mediului :
-Nu evacueaza ape uzate în apele de suprafaţă sau subterane si nu se manipuleaza sau
depoziteaza deşeuri, reziduuri sau alte substanţe chimice, fără asigurarea condiţiilor de evitare a
poluării directe sau indirecte a apelor de suprafaţă sau subterane;
-Se verifica periodic etanşeitatea şi integritatea reţelelor de alimentare şi evacuarea apelor uzate
în scopul minimizării pierderilor de apă şi se va interveni prompt pentru remedierea eventualelor
defecţiuni;
-Se interzice evacuarea apelor de orice natură, neepurate în reteaua de canalizare, sau terenurile
adiacente;
Protecţia aerului
-Se alege trasee optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru vehiculele care
transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule fine;
-Transportul acestor materiale se realizeaza cu vehicule acoperite cu prelate şi pe drumuri care
vor sunt umezite inaintea utilizarii conform prevederilor specifice;
Protecţia împotriva zgomotului
-Toate echipamentele mecanice respecta standardele referitoare la emisiile de zgomot în mediu
conform HG 1756/2006 privind emisiile de zgomot în mediu produse de echipamentele destinate
utilizării în exteriorul clădirilor;
- În perioada de funcţionare nivelulul de zgomot este echivalent la limita incintei aeroportului
conform STAS 10009/88 Acustică urbana – Lech 90 dB(A), Cz 85 dB;
Protecţia solului
-Depozitarea materialelor de construcţie se face în zone special amenajate pe amplasament, fără
a se afecta circulaţia în zona obiectivului;

35
-Se asigura colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, depozitarea şi
valorificarea/eliminarea acestora, în funcţie de natura lor, se face prin firme specializate, conform
prevederilor în vigoare;
-parcarea, gararea autovehiculelor se face doar în incinta organizării de şantier;
-parcarea autovehiculelor se face pe platformele betonate existente;

3.3.3. Conceptul de Sustainable Building

Conceptul “dezvoltare sustenabila” a luat nastere in perioada anilor ’70 ca urmare a instalarii
crizei petroliere si a temerilor legate de accentuarea poluarii cauzate de utilizarea combustibililor
fosili.
Curentul “cladirilor verzi” a aparut in Statele Unite ale Americii ca o consecinta fireasca a
nevoilor de conturare a unor directii de dezvoltare imobiliara care sa tina cont de criterii
importante precum eficienta energetica sau impactul redus asupra mediului inconjurator.
Conferinţa de presă “MULTINVEST BUSINESS CENTER – BUILDING A GREEN
FUTURE IN TÂRGU MUREŞ” se adresează mediilor de specialitate, personalităţilor publice,
arhitecţilor, inginerilor, investitorilor, specialiştilor în construcţii “verzi”.
Eveniment organizat de SC MULTINVEST SRL în colaborare cu Romania Green Building
Council.

In privinta materialelor de instalatii compania Thermaflex s-a aliniat rapid noilor directii de
dezvoltare reusind sa produca inca din anii ’70 izolatii din poliolefine si conducte din
polibutilena care intrunesc pe deplin dezideratele proiectarii sustenabile a cladirilor verzi.
Principalele avantaje ale acestor solutii si nu sunt putine sunt prezentate in cele ce urmeaza:
o Minimizarea “costului total al proprietarului”;
o Mentenanta la un cost apropiat de 0;
o Durata mare de viata (cel putin 30 de ani in cazul izolatiilor, cel putin 50 de ani in cazul
sistemelor de conducte din polibutilena);
o Utilizarea materialelor non-toxice (izolatiile de poliolefine nu intretin arderea, nu produc
fum si nu emit substante toxice care sa pericliteze viata in caz de incendiu);
o Produse 100% reciclabile la sfarsitul duratei de utilizare;
o Amprenta mica de CO2 de la procesul de fabricatie pana la sfarsitul ciclului de viata;
o Eficienta energetica foarte ridicata;
36
o Reducerea importanta a pierderilor de caldura si de presiune pe traseul instalatiilor de
incalzire/ racire ale cladirii;
o Cost total al investitiei substantial redus.
Izolatiile din poliolefine si tevile din polibutilena asigura punctajul maxim in cazul certificarii
de tip LEED, BREEAM, DGNB sau Green Homes a cladirii datorita criteriilor de sustenabilitate
date de nontoxicitate, reciclabilitate, eficienta energetica sau amprenta redusa de CO2.

37
Capitolul 4 : Marketing

4.1 Brand
O campanie susţinută de merchandising (modele tricou, cană, şapcă, insignă).
Întocmirea unui studiu anual de marketing în scopul cunoaşterii profilului pasagerilor care
folosesc aeroportul Transilvania.

4.2 Logo

4.3 Motto
Motto-ul Aeroportului International Targu Mures este : “Gateway to Transylvania”

4.4 Strategii
COST LEADERSHIP este o strategie de marketing ce este recomandata. Aceasta reprezinta,
servicii de calitate la cel mai bun preţ de pe piaţa din România.
Veniturile proprii vor fi realizate nu doar datorită creşterii numărului de pasageri, şi în
consecinţă scăderea costului unitar per pax, ci şi din afaceri noi atrase la aeroport.

38
 Aeroportul Transilvania, trebuie să devină un centru de afaceri pentru serviciile deja prestate
şi produsele furnizate, dar să fie capabil să fie şi incubator pentru noile afaceri care pot fi atrase
în aeroport.
Se propune definirea locului in piată a Aeroportului Transilvania – Tîrgu Mureş ca aeroport
low cost cu mesajele de promovare specifice activitaţii de tip Low Cost.
O actiune propusa în vederea punerii în practică a planului de administrare este reprezentata de
intocmirea si aprobarea planului de marketing şi declanşarea strategiei de marketing (tarife,
facilităţi aeroportuare, servicii comerciale, acţiuni turistice, etc);
In vederea creşterii traficului aerian la Tîrgu Mureş este necesara crearea unui sistem de
marketing - promovare care să promoveze atât aeroportul si serviciile oferite cât şi zona de
deservire a acestuia pentru atragerea de turisti catre aceasta.
Managementul aeroportului este in curs de cercetare cu privire la alegerea celei mai bune
variante cu privire la acest serviciu, repectiv angajarea de personal propriu sau externalizarea
acestuia. Cresterile de trafic vor atrage de la sine o crestere a incasarilor aeroportuare atat din
activităţi aviatice cât şi din activităţi comerciale , preconizând o creştere a cerintelor pentru spaţii
comerciale si implicit a chiriilor.
De asemenea cresterea numărului de turisti ce vor vizita regiunea Mureş are ca effect o
dezvoltare a zonei prin banii cheltuiţi in zonă de acestia.

Analiza financiară
Venitul Regiei Autonome Aeroportul Transilvania este numai din vâzari bilete la aeroport la
nivelul de aprox 22,125 lei pe lună în situatia unui avion pozitionat pe TGM la nivelul traficului
existent de 300,000 pasageri pe an .
Proportional la nivelul a 450,000 pasageri pe an ar trebui sa obţinem din vânzări de bilete un
venit de 35,000 lei pe luna presupunand ca tendintele încasarilor se aplatizeaza la nivelul de
satura’ie din ultimii doi ani ai perioadei de referinţă.
De asemenea la nivelul a 320.000 pasageri pe care preconizăm ca îi va deservi Aeroportul
Transilvania Tîrgu Mureş până la sfîrşitul anului 2013 veniturile aeroportului vor depaşi 600.000
RON venituri din activitaţi handling, peste 1.000.000 RON din activitatile de degivrare, peste
715.000 RON din taxe de aeroport, 687.000 ron din taxele de aterizare, iluminat şi staţionare,

39
800.000 ron din chirii, publicitate şi parcare, 880.000 ron din tariful de securitate şi 220.000 ron
alte venituri.
Rezultatele preconizate după implementarea strategiei Presupunem că în perioada mandatului
său, Consiliul de Administraţie va sustine cresterea veniturilor, va identifica noi surse de venit,
de reducere a cheltuielilor si eliminarea pierderilor.

40
 Capitolul 5. Accidente si incidente pe aeroport
Pe Aeroportul International Transilvania Targu Mures nu s-a inregistrat niciodata un accident.
Singurul incident petrecut pe Aeroportul Targu Mures a fost in 2014 atunci cand un avion care
urma sa decoleze spre Londra, a fost avariat de scara mobila pe care angajatii aeroportului voiau
sa o ataseze. Din fericire, in acel moment, niciun pasager nu se afla in aeronava.
Cursa low cost Targu Mures-Londra isi astepta pasagerii, cand o manevra gresita a angajatilor
aeroportului, a dus la avarierea aeronavei.
Desi stricaciunile sunt minore, conducerea companiei a decis ca avionul sa fie trimis la
reparatii, iar pasagerii sa se imbarce in alta aerovana.
In cele din urma, acestia au plecat catre Londra, dar nu cu mare intarziere. Conducerea
aeroportului a inceput o ancheta interna, pentru a stabili cine este vinovat de incident. Vor fi
audiati toti angajatii care lucrau in tura respectiva si vor fi vizionate imaginile de pe camerele de
supraveghere.

41
 Capitolul 6. Planul de dezvoltare
6.1 Detaliere Master Plan
Aeroportul Internaţional “Transilvania” Târgu-Mureş, regie autonomă aflată sub autoritatea
Consiliul Judeţean Mureş, va avea în exerciţiul financiar 2015 un buget aprobat de 14.208.000
lei la capitolul “Venituri” şi 14.193.000 lei la capitolul “Cheltuieli”, rezultând un profit estimat
de 15.000 lei.

Creştere de pasageri estimată în 2015

Comparativ cu anul 2014, veniturile au fost diminuate cu 1.223.000 lei, iar cheltuielile vor fi
mai mici cu 1.229.000 lei. “Bugetul Aeroportului “Transilvania” Târgu-Mureș a fost aprobat în
conformitate cu fundamentările făcute de reprezentanții regiei, astfel încât să se asigure
desfășurarea în bune condiții a activității aeroportuare”, a precizat, pentru cotidianul Zi de Zi,
Vladimir Vasilescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului “Internaţional”
Transilvania Târgu-Mureş.
În anul 2015, veniturile pentru finanţarea activităţii curente ale Aeroportului Internaţional
“Transilvania” Târgu-Mureş sunt mai mari cu 16% comparativ cu anul 2014, creştere bazată pe
mărirea numărului de pasageri în anul 2015. “Pe baza analizelor făcute prognozăm pentru anul
2015 un număr de 205.000 pasageri îmbarcați astfel încât veniturile pentru finanţarea activităţii
curente ar trebui să crească cu aproape 16%, comparativ cu anul 2014 când s-au îmbarcat de la
Aeroportul “Transilvania” Târgu-Mureș 176.345 de pasageri.
Ca urmare a prognozei de trafic majorate, precum și a veniturilor obținute din activități
nonaviatice se va înregistra o suplimentare a veniturilor proprii ale regiei”, a punctat Vladimir
Vasilescu.
Grad de autofinanţare de 60,2%
De asemenea, potrivit bugetului aprobat de Consiliul Judeţean Mureş în 2015 gradul de
autofinanţare al Aeroportului Internaţional „Transilvania” Târgu-Mureş va creşte de la 49,6% la
60,2%. “În anul 2015 s-a produs o creştere a gradului de autofinanţare al regiei de peste zece
procente, de la 49,6% în anul 2014, la 60,2%, în anul curent tocmai prin suplimentarea
veniturilor proprii ale regiei așa cum v-am explicat. Acestă creștere a gradului de autofinanțare se
încadrează în liniile de dezvoltare trasate de Consiliul Județean Mureș privind creşterea graduală
a veniturilor proprii ale regiei şi implicit diminuarea subvenţiei, în special a celei de exploatare”,
a explicat Vladimir Vasilescu.

42
 Investiţii de 4,8 milioane lei
Referindu-se la bugetul alocat pentru investiții în acest an, preşedintele Consiliului de
Administraţie al Aeroportului Internaţional “Transilvania” Târgu-Mureş a precizat că acesta se
cifrează la suma de 4.891.000 de lei. “Toate investițiile cuprinse la acest capitol sunt importante.
Printre investițiile de amploare se numără achiziția unei multifuncționale de deszăpezire în
valoare de 1.700.000 lei, respectiv a unei autospeciale de stins incendii de aeroport de 1.470.000
lei precum și efectuarea unui proiect tehnic pentru execuţia de reparaţii capitale la suprafeţele de
mişcare inclusiv la instalaţiile aferente, care se cifrează la 140.000 lei”, a menţionat Vladimir
Vasilescu.
În anul 2015, în bugetul de investiţii al Aeroportului Internaţional “Transilvania” Târgu-Mureş
este prevăzută şi suma de 891.000 lei, pentru efectuarea unor lucrări de balizaj şi sistem de
iluminare platformă Bravo, cu conformare la noile cerinţe de balizare. “Lucările de balizaj
luminos la platforma Bravo sunt efectuate pentru creșterea gradului de siguranță în exploatare
precum și conformare la cerințele Autorității Aeronautice Civile Române”, a arătat Vladimir
Vasilescu.
120.000 lei pentru viitorul Master Plan
Un punct special pe lista investiţiilor din acest an este ocupat de întocmirea unui Master Plan,
pentru care este prevăzută suma de 120.000 lei. „Master Planul Aeroportului este un document
strategic pe termen lung prin intermediul căruia sunt planificate cele mai importante investiții
care vor fi apoi cuprinse în stategia de dezvoltare al județului Mureș.
Aceste investiții se referă la obiective strategice precum dezvoltarea infrastructurii specifice de
transport aerian – platforme, căi de rulare, piste, dezvoltarea şi modernizarea de terminale noi
sau existente de călători, precum și a unor terminale cargo în zonele cu potențial de dezvoltare
economică, achiziționarea echipamentelor specifice siguranței transportului aerian și dezvoltarea
elementelor de infrastructură care au un impact redus asupra mediului înconjurător”, a conchis
Vladimir Vasilescu.
6.2 Implicatii economice, sociale si de mediu
În general, aviaţia din ultimii 10 ani a avut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte creşterea
traficului de pasageri şi operarea aeronavelor pe aeroportul din Targu Mures. Aceasta a condus la
creşterea economică şi socială a unor zone.
Considerăm totuşi ca aceasta creştere a fost mult influentată de climatul politic şi economic al
zonei în care este situat aeroportul. Acest aeroport de interes public national are definiţii

43
conforme legislaţiei de înfiinţare. Acest climat a condus la o creştere mai accentuată si intr-o
continua ascensiune a traficului cu implicaţiile economico-sociale aferente.
Activitatea de transport joacă un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a unei
societăţi. Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuinţe, bunuri şi
servicii etc. În domeniul transporturilor, România deţine o poziţie-cheie la frontiera estică a
Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit, atât pe direcţia est-vest (racordul cu Asia prin Marea
Neagră), cât şi nord-sud (de la Marea Baltică, la Marea Mediterană).
Trei dintre axele prioritare TEN-T traversează teritoriul României. Sistemele de transport
existente în România sunt transportul de marfă şi transportul de călători. În cadrul acestor
sisteme funcţionează sistemele de transport rutier, feroviar (pe căi navigabile interioare,
maritim), aerian, nemotorizat şi speciale (prin conducte şi transport electric aerian).
Dintre efectele pe care transportul le are asupra sănătăţii umane sunt importante cele legate de
nocivitatea gazelor de eşapament care conţin CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule
încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc), poluanţi care,
împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute şi
cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. Traficul greu este generator al unor niveluri ridicate
de zgomot şi vibraţii, care determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore
asupra stării de sănătate.

44
 Capitolul 7 : Analiza S.W.O.T.
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri
și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și
poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină
punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un
moment dat pe piață.

CALITATEA MEDIULUI
Puncte tari
Regiunea cu cea mai cuprinzătoare reţea de apă şi canal
Regiunea cu cel mai larg acces la servicii de salubritate
Capacitate sporită de prelucrare a deşeurilor
Trend descrescător al emisiilor de noxe sub formă de gaz.
Puncte slabe
Disparităţi intra-regionale semnificative în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi servicii de
canalizare.
Disparităţi intra-regionale mari în ceea ce priveşte accesul la servicii de salubritate.
Consum ridicat (risipă) de apă caldă şi rece.
Insuficientă capacitate de prelucrare a deşeurilor.
Prevalenţa gropilor de gunoi în detrimentul altor metode gestionare a deşeurilor.
Slaba colectare selectivă a deşeurilor din regiune.
Oportunităţi
Sprijinirea acţiunilor de mediu prin fonduri europene
Cantitatea mare de deşeuri urbane oferă posibilitatea creării unei pieţe a serviciilor şi a reciclării.
Ameninţări
Nerezolvarea problemelor de trafic care să conducă la menţinerea nivelului peste media admisă a
emisiilor de noxe.
Creşterea afecţiunilor populaţiei datorate unui grad de poluare crescut.
Întârzierea aplicării planurilor de mediu din cauza lipsei de mecanisme şi scheme de cofinanţare
adecvate la capacitatea financiară, în special în ceea ce priveşte localităţile mici.

45
 Capitolul 8 : Concluzii si recomandări

In concluzie, Aeroportul International Transilvania Targu Mures este un aeroport de viitor

pentru regiunea Transilvania in special pentru zborurile si companiile low-cost.
O recomandare este aceea de a se prezenta o implicare mai puternica in dezvoltarea atat a
aeroportului cat si a zonei de deservire a acestuia.
De asemenea, o investitie pe mai multe “fronturi” s-ar impune pentru a maximiaza profitul ce
se poate obtine de pe urma aeroportului.

46
 Bibliografie
http://www.aeroportultransilvania.ro/
http://www.scritub.com/geografie/turism/Transporturile-turistice-aerie54523.php
http://www.ziare.com/tg-mures/proiecte/
http://www.tirgumures.ro/index.php?
option=com_content&view=category&layout=blog&id=57&Itemid=277&lang=ro
http://www.tirgumures.ro/pdf/Raport%20Studiu%20Impact.pdf
http://www.tirgumures.ro/pdf/pug_econ.pdf
http://www.codespring.ro/news/romanian-gdp-per-capita-and-wages-increase

47