Sunteți pe pagina 1din 22

Sistem de monitorizare si control de la distanta pentru

posturile de sectionare CFR

I. Introducere

Ce este SCADA?
SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control si Achizitii de Date
(Supervisory Control And Data Acquisition). Termenul se refera la un sistem amplu de masura si
control. Automatizarile SCADA sunt folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor
chimice, fizice sau de transport.

Conceptul sistemului
Termenul SCADA se refera de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si
controleaza un intreg spatiu de productie. Cea mai mare parte a operatiunilor se executa automat
de catre RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit) sau de catre
PLC- Unitati Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller).
Functiile de control ale centrului de comanda sint de cele mai multe ori restrinse la functii
decizionale sau functii de administrare generala.

1
Achizitia de date incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea indicatoarelor de
masura si a starii echipamentelor care apoi sint comunicate la cerere catre SCADA. Datele sint
apoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care utilizeaza o HMI, pentru a putea lua
eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Un sistem SCADA include
componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele, software si altele)
Un sistem SCADA tipic implementeaza o baza de date distribuita care contine elemente
denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare de intrare sau iesire monitorizata sau
controlata de catre sistem. Punctele pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea unei
intrari sau iesiri conectata la sistem, iar un punct soft reprezinta rezultatul unor operatii
matematice si logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile punctelor sint stocate de obicei
impreuna cu momentul de timp cind au fost inregistrate sau calculate. Seria de puncte+timp
reprezinta istoricul acelui punct.
Achizitionarea unui sistem SCADA (denumit si DCS- Sistem de control distribuit
Distributed Control System) poate fi facuta de la un singur producator sau utilizatorul poate
asambla un sistem SCADA din subcomponente.

RTU - Unitatile Terminale Comandate la Distanta - (Remote Terminal Unit)


RTU realizeaza conexiunea cu echipamentele supravegheate, citesc starea acestora (cum
ar fi pozitia deschis/inchis a unui releu sau valve), citesc marimile masurate cum ar fi presiunea,
debitul, tensiunea sau curentul. RTU pot controla echipamentele trimitind semnale, cum ar fi cel
de inchidere a unui releu sau valve sau setarea vitezei unei pompe.
RTU pot citi stari logice digitale sau masuratori analogice, si pot trimite comenzi digitale
sau setari de valori analogice de referinta.
O parte important a implementarilor SCADA sint alarmele. O alarma este starea logica a
unui punct care poate avea valoarea NORMAL sau ALARMAT. Alarmele pot fi create in asa fel
incit ele se activeaza atunci cind conditiile sint indeplinite. Un exemplu de alarma este
avertizorul luminos “rezervorul de benzina gol” al unei masini. Alarmele indreapta atentia
operatorului SCADA spre partea sistemului care necesita o interventie. La activarea alarmelor,
un manager de alarme poate trimite mesaje email sau text operatorului.

PLC - Controllere logice programabile (Pogrammable Logic Controller)


Un PLC, este un mic computer cu un microprocesor folosit pentru automatizarea
proceselor cum ar fi controlul unui utilaj intr-o linie de asamblare. Programul unui PLC poate
adesea controla secvente complexe si de cele mai multe ori este scris de catre un inginer.
Programul este apoi salvat in memoria EEPROM.
Ceea ce diferentiaza un PLC de alte computere este faptul ca este prevazut cu intrari/iesiri
catre senzori si relee. PLC-urile citesc starea comutatoarelor, a indicatoarelor de temperatura, de
pozitie s.a. PLC-urile comanda motoare electrice, pneumatice sau hidraulice, relee magnetice.
Intrarile/iesirile pot fi externe prin module I/O sau interne.
PLC-urile au fost inventate ca o alternativa mai putin costisitoare la vechile sisteme care
foloseau zeci sau sute de relee si timere. Adesea un PLC poate fi programat sa inlocuiasca sute
de relee. PLC au fost initial folosite de industria constructoare de masini.
Functionalitatea unui PLC s-a dezvoltat de-a lungul anilor pentru a include controlul
releelor, controlul miscarii, control de proces, Sisteme de Control Distribuit si retele complexe.

2
La primele PLC-uri functiile decizionale erau implementate cu ajutorul unor simple
diagrame ladder (Ladder Diagram) inspirate de diagramele electrice ale conexiunilor. Astfel
electricienilor le era usor sa depaneze problemele de circuit avind diagramele schematizate cu
logica lader.
In prezent, linia ce delimiteaza un computer programabil de un PLC este tot mai subtire.
PLC-urile s-au dovedit a fi mai robuste, in timp ce computerele au inca deficiente. Folosind
standardul IEC 61131-3 acum este posibila programarea PLC folosind limbaje de programare
structurata si operatii logice elementare. La unele PLC este disponibila programarea grafica
denumita (Sequential Function Charts) bazata pe Grafcet.

HMI - Interfata om-masina (Human Machine Interface)


Industria de HMI/SCADA a aparut din nevoia unui terminal prietenos pentru utilizator
intr-un sistem alcatuit cu unitati PLC.
Un PLC este programat sa controleze automat un proces, insa faptul ca unitatile PLC sint
distribuite intr-un sistem amplu, colectarea manuala a datelor procesate de PLC este dificila. De
asemenea informatiile din PLC sint de obicei stocate intr-o forma bruta, neprietenoasa.
HMI/SCADA are rolul de a aduna, combina si structura informatiile din PLC printr-o
forma de comunicatie. Inca din anii 1990 rolul sistemelor SCADA in sistemele ingineresti civile
s-a schimbat, necesitind o mai mare cantitate de operatiuni executate automat. Un HMI elaborat,
poate fi de asemenea conectat la o baza de date pentru realizarea de grafice in timp real, analiza
datelor, proceduri de intretinere planificate, scheme detaliate pentru un anumit senzor sau utilaj,
precum si metode de depanare a sistemului. Din 1998, majoritatea producatorilor de PLC ofera
sisteme HMI/SCADA integrate, cele mai multe folosind sisteme de comunicatie si protocoale
deschise, neproprietare. Majoritatea sistemelor HMI/SCADA ofera compatibilitate cu PLC-urile.

Componentele sistemului SCADA


Cele trei componente ale sistemului SCADA sint:
1. Mai multe RTU sau PLC.
2. Statia Master si HMI Computer(e).
3. Infrastructura de comunicatie.

Statia Master si HMI


Termenul se refera la serverele si software-ul responsabil de comunicarea cu
echipamentele amplasate la distanta (RTU, PLC, etc) si apoi cu software-ul HMI care ruleaza pe
statiile de lucru din camera de control. In sistemele SCADA mici, statia master poate fi un singur
PC. In sistemele mari, statia master poate include mai multe servere, aplicatii software
distribuite, si unitati de salvare in caz de dezastre.
Un sistem SCADA prezinta de regula informatia operatorului sub forma unei schite
sugestive. Aceasta inseamna ca operatorul poate vedea o reprezentare a instalatiei supravegheate.
De exemplu, o imagine a unei pompe conectate la o conducta poate afisa operatorului faptul ca
pompa lucreaza si cit fluid este pompat prin conducta la un moment dat. Operatorul poate apoi
opri pompa. Software-ul HMI afiseaza debitul fluidului in scadere in timp real.
Pachetul HMI/SCADA include de obicei un program de desenare pe care operatorul sau
personalul de intretinere il foloseste pentru a schimba modul in care punctele sint reprezentate in
interfata utilizator. Aceste reprezentari pot lua forme simple cum ar fi un semafor sau chiar
forme complexe cum ar fi pozitia unor lifturi sau a unor trenuri.

3
Infrastructura de comunicatie
Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem in
functie de necesitati. Pentru amplasamente mari cum ar fi cai ferate sau statii de alimentare sint
folosite de asemenea conexiuni Ethernet si IP/Sonet.
Protocoalele SCADA sint concepute foarte compacte si multe sint concepute ca sa poata
trimite informatii statiei master chiar si cind statia master interogheaza RTU. Protocoalele
initiale SCADA de baza sint Modbus, RP-570 si Conitel. Aceste protocoale sint dependente de
producator. Protocoalele standard sint IEC 60870-5-101 sau 104, Profibus si DNP3. Acestea sint
protocoale standardizate si recunoscute de majoritatea producatorilor SCADA. Multe din aceste
protocoale contin acum extensii pentru operarea pe TCP/IP, cu toate acestea securitatea ceruta in
practica sugereaza evitarea conexiunii la Internet pentru a reduce riscurile unor atacuri.

MODBUS
Modbus este un protocol de comunicatie situat pe nivelul 7 in Referinta OSI, nivelul cel
mai apropiat de utilizator, la fel ca Telnet, File Transfer Protocol (FTP), si Simple Mail Transfer
Protocol (SMTP).
Modbus este bazat pe o arhitectura master/slave sau client/server. Protocolul este
conceput de Modicon pentru a fi folosit la PLC-urile proprii. A devenit un standard de
comunicatie in industrie si este in prezent cel mai folosit la conectarea tuturor dispozitivelor
industriale. Motivele cele mai importante pentru utilizarea acestuia atit de raspindita sint:

1. este un protocol deschis, cu documentatie disponibila


2. poate fi implementat intr-un timp scurt (zile nu luni)
3. lucreaza cu biti sau octeti si in acest fel nu impune cerinte deosebite producatorilor.

Modbus permite administrarea unei retele de dispozitive, spre exemplu un sisteme care
masoara temperatura si umiditatea pe care le comunica unui computer. Modbus este deseori
folosit pentru a conecta un computer de supervizare cu un RTU dintr-un sistem de monitorizare
si achititie de date SCADA. Exista versiuni ale protocolului MODBUS atit pentru portul serial
cit si pentru Ethernet.
MODBUS exista in 2 variante pentru comunicarea seriala:
Modbus RTU - datele sint reprezentate binar intr-o forma compacta.
Modbus ASCII - datele sint reprezentate ASCII intr-o forma usor interpretabila direct.
Varianta RTU foloseste ca suma de control pentru mesaje CRC
(Cyclic_redundancy_check), iar varianta ASCII foloseste LRC
(Longitudinal_redundancy_check).
Versiunea pentru Ethernet, Modbus/TCP este similara cu Modbus RTU, dar datele sint
transmise in pachete TCP/IP
Exista si o versiune extinsa, Modbus Plus (Modbus+ sau MB+) dar este proprietara
Modicon. Necesita un co-procesor dedicat rapid. Foloseste perechi torsadate la 1Mbit/s si are
specificatii similare cu EIA/RS-485, totusi nu este EIA/RS-485.
Orice dispozitiv care comunica folosind Modbus are o adresa unica.
Orice dispozitiv poate trimite comenzi dar de obicei doar dispozitivul-master o face.

4
O comanda Modbus contine adresa dispozitivului caruia ii este adresata. Doar
dispozitivul apelat va raspunde la aceasta comanda, chiar daca comanda este primita si de alte
dispozitive.
Comenzile Modbus contin informatii de verificare pentru a se asigura de veridicitatea
raspunsului.
Exemple de comenzi sint comanda care schimba o valoare intr-un registru al RTU sau
comanda care cere RTU sa-i furnizeze o valoarea continuta de un registru.
Diversele implementari ale Modbus folosesc fie fire pentru transmisie, comunicatii fara
fire, SMS sau GPRS.
Majoritatea implementarilor au variatii de la standardul oficial.
Unele din cele mai uzuale sint:

Formatul datelor
o Floating Point IEEE
o 32 bit integer
o 8 bit data
o mixed data types
o bit fields in integers
o multipliers to change data to/from integer. 10, 100, 1000, 256 ...

Extensiile protocolului
o 16 bit slave addresses
o 32 bit data size (1 address = 32 bits of data returned.)
o word swapped data

II. Prezentarea proiectului

Pentru prezentarea fizica a proiectului de cercetare, am folosit echipamente de la


Schneider Electric, iar pentru partea software sistemul PACiS.

2.1 Prezentarea HMI

2.1.1 ECRANELE DE PE SERVERUL OPERATORULUI


Operatorul poate accesa diferite vederi printr-un click pe butonul dedicat fiecarei vederi. Un
singur ecran este format din 5 parti:
 Bara de titlu;
 Bara de meniu;
 Fereastra vederii schemei selectate;
 Fereastra de alarme/evenimente;
 Fereastra de butoane de defilare.

5
Aceasta parte descrie sistemul grafic standard al soft-ului PACiS pentru vederile grafice
de pe interfata Client. Rezolutia ecranului este 1280x1024 pixeli.
Imaginea cu principalele 5 parti component ale interfetei OI Client:

Bara de titlu

Bara de meniu

Fereastra vederii
schemei selectate

Fereastra de
alarme/evenimente

Fereastra de butoane
de defilare

2.1.2 Limba – Romana / Engleza


Selectia limbii de scriere a elementelor se alege automat prin autentificarea cu contul de
utilizator. Fiecare utilizator este asignat la o limba preferata (prin autentificarea cu un cont de
utilizator asignat la limba romana, toate taburile vor fi in limba romana; prin autentificarea cu un
cont de utilizator asignat la limba engleza, toate taburile vor fi in limba engleza; etc.).

2.1.3 Bara de titlu


Prima zona a ecranului se numeste Bara de Titlu si arata astfel:

Bara de titlu face parte din produsul PACiS si nu poate fi personalizata, cu exceptia logo-
ului clientului.

Logo-ul Producatorului.

Arata numele statiei, statutul sursei de comanda.

6
Arata numele Server-ului la care este conectat
Clientul si statutul conexiunii acestuia cu reteaua
SBUS (conectat sau deconectat )
Arata contul de utilizator autentificat si tipul de
profil acestuia
Arata ceasul si data sistemului
Logo-ul Clientului.

2.1.4 Bara de meniu

Bara de meniu este parte a produsului PACiS si nu poate fi configurata.

2.1.5 Butoane de pe Bara de meniu


Instrument de parolare: pt.
Buton pentru Autentificare / adaugare/modificare parola. Acest
Deconectare serviciu este permis numai
anumitor profile.
Profiluri: afiseaza Instrumente: afiseaza lista
profilurile tuturor programelor care pot fi rulate
utilizatorilor (Notepad, Explorer, Word)

Mesaje Active: Indica


Sonerie : Suspenda alarma audibila
existenta unor mesaje active

Tipareste: tipareste Ajutor: afiseaza ajutorul On-line,


imaginea de pe ecran in direct (adica PACiS OI)

Despre: Afiseaza legatura la


Stop : Opreste programul Client
fabrica S2K, PACiS OI si
PACiS OI. Acest serviciu este
textul referitor la dreptul de
permis numai anumitor profile.
autor al AREVA

2.1.6 Fereastra de alarme/evenimente

7
Fereastra de alarme/evenimente este un produs standard al soft-ului PACiS. In aceasta
fereastra sunt afisate ultimele 4 alarme/evenimente. Aceasta fereastra are 5 componente care
indica:
 Data si ora aparitiei alarmei/evenimentului;
 Numele statiei de unde provine alarma/evenimentul;
 Numele echipamentului;
 Tipul echipamentului;
 Descrierea alarmei/evenimentului.

2.1.7 Fereastra de butoane pentru defilare

Butoanele din fereastra de defilare - Aceste butoane reprezinta o functie majora:

Buton de acces la schema Post Sectionare

Buton de acces la vederea paginii pentru Ajutor

Buton de acces la vederea paginii pentru Alarme


Activarea functiilor se realizeaza printr-un singur click al mouse-ului.

2.1.8 Vederile Electrice


a. Principalele vederi electrice
Diagrama monofilara si reprezentarea electrica detaliata urmareste urmatoarele reguli:
 Magistrala retelei electrice cu culoarea corespunzatoare a nivelului de tensiune
nominala corespunzatoare a retelei respective;
 O singura vedere detaliata este disponibila per Bay;
 Afisarea dispozitivelor dinamice, cum ar fi intreruptoare sau separatoare pe ambele
vederi (vedere detaliata si vedere de ansamblu);
 Afisarea valorilor masurate pertinente;
 Cand se face click pe un intreruptor sau un separator, apare o fereastra pentru controlul
dispozitivului (disponibil doar pentru vederile detaliate).

8
Culoarea de fundal a vederilor schemelor electrice este:

Culoare Cod RGB

162, 197, 205

b. Colorarea retelei electrice


Elementele retelei electrice din partea grafica, cum ar fi linii, bare, legaturi de comutatie, sunt
afisate folosind un set de culori fixe in functie de tensiunea nominala, dupa cum urmeaza:

Linia de putere va fi animata de starea echipamentului aflat chiar inainte.

Culoare Stare

Mov Eroare de comunicatie sau Incertitudine

Albastru Tensiune 110kV

Rosu Tensiune 25kV

Verde Lipsa tensiune

Negru Legat la pamanat

9
2.1.9 Controlul ferestrei de comanda
a. Controlul SBO pentru dispozitive comandabile
Fereastra SBO (“Select Before Operate” = Selectare inainte de executare) sunt utilizate
pentru a efectua comanda de control pentru toate intreruptoarele si separatoarele din circuit.
Fereastra de comanda poate fi accesata doar din vederile detaliate.

Numele
dispozitivu
lui Butoane de
Executare sau
Renuntare

Comanda

Secventa de control este compusa din urmatoarele etape:

 Operatorul selecteaza comanda corespunzatoare din lista de comenzi. Acest lucru se va


face cu butonul disponibil „Select”;
 Operatorul poate confirma selectarea. Daca comanda a esuat, va aparea un mesaj in
fereastra de control, indicand motivul. Daca fereastra de comanda nereusita nu aparare,
un cronometru porneste (definit in partea de configurare a bazei de date). Dupa scurgerea
timpului din cronometru, iar comanda fiind in continuare esuata, acesta comanda va fi
abandonata automat.

b. Controlul direct al ferestrei de comanda


Executarea directa a comenzii este folosita pentru a gestiona controlul, de exemplu,
modul Local/Distanta sau comanda de Crestere/Scadere.
Fereastra poate fi accesata doar din vederile detaliate.

10
Odata ce utilizatorul apasa butonul de comanda, aceasta este eliberata pentru a fi
executata.

c. Fereastra de interblocaj
Daca controlul este blocat de un interblocaj, pe interfata OI va aparea o fereastra unde vor
fi prezentate motivele interblocarii, ca in exemplul de mai jos. In aceasta fereastra, sunt
centralizate conditiile de interblocare: conditiile deblocate sunt marcate cu verde; conditiile
blocate sunt marcate cu rosu. Animatia de colorare rezultata (verde/rosu) ofera informatii despre
rezultatul pozitiv/negativ (blocarea sau nu) a ecuatiei de centralizare.

11
2.1.10 Alarme
a. Definirea starilor alarmelor
Alarmele pot fi declansate fie de semnale prin cablu, date de la IED, fie si prin informatii
de monitorizare ale sistemului. Tipurile de semnale care pot fi alarmate sunt:
 SPS (un singur punct);
 DPS (doua puncte);
 MPS (puncte multiple).
O alarma poate avea urmatoarele stari:
 Activa – neconfirmata (conditie la aparitia alarmei): cauza este inca prezenta si
starea activa nu a fost luata inca in considerare de catre operator;
 Activa - confirmata: cauza este inca prezenta, dar starea activa a fost luata in
considerare de catre operator;
 Inactiva - confirmata: cauza a disparut si starea inactiva a fost luata in considerare
de catre operator;
 Inactiva - neconfirmata: cauza a disparut, dar starea activa (starea anterioara), nu a
fost luata in considerare de catre operator.

b. Prelucrare alarme
 AL+ inseamna aparitia cauzei;
 AL- inseamna disparitia cauzei;
 ACK inseamna confirmarea de catre operator;
 CLEAR inseamna suprimarea din lista.

Alarma inactiva /
anulata (0)

AL+

Alarma activa-
neconfirmata (1)
AL+

ACK AL-

Alarma activa- Alarma inactiva-


confirmata (2) neconfirmata (3)

AL- ACK

CLEAR Alarm inactiva- AL+


confirmata (4)

12
c. Afisarea culorilor pentru alarme
Culorile sunt disponibile in functie de gradul de definire al alarmei. Pentru Proiectul de
cercetare, sunt definite doua nivele de periculozitate al alarmelor.
Politica de culori pentru alarme este urmatoarea:

Alarma «Text cu alb pe fundal rosu» pentru alarme active–neconfirmate (1)

Alarma «Text cu rosu pe fundal alb» pentru alarme active-confirmate (2)

Alarma «Text cu alb pe fundal verde» pentru alarme inactive-neconfirmate (3)

Alarma «Text cu verde pe fundal alb» pentru alarme inactive-confirmate (4)

d. Alarme audibile pe OI Client


O proprietate audibila poate fi asociata la aparitia unei alarme si se declanseaza simultan
pe ecranul cu alarme de pe interfata OI Client. Confirmarea si curatarea de pe interfata OI
Client:
Operatorul poate confirma o alarma existenta de la Clientul OI pentru a semnifica faptul
ca aceasta a fost luata in considerare.
Curatarea alarmei este executata doar dupa o solicitare a operatorului de Client OI.
Aceasta comanda de curatare este permisa numai pentru alarmele inactive si confirmate.
Curatarea alarmelor necesita acelasi drept de acces al operatorului pentru a recunoaste
actiunea. Operatorul poate, de asemenea sa confirme / curete un grup de alarme.

e. Formatul afisajului pentru alarme


Datele sunt afisate conform aranjamentului in coloane de mai jos:

23 - 25 car. 67 car. 32 car. 16 car. 1 car. 1 car.

Cronologie Origine Nume Status Stare alarma Gradul alarmei

Cronologie Sunt afisate data si ceasul din configuratie. Formatul implicit este:
"dd/mm/yy hh:mm:ss.ccc".

Origine Originea traseului de acces la informatia numerica (pentru <nume substatie

13
>/<nume nivel de tensiune >/<nume celula>/<nume modul> daca intrarea
numerica este definita la nivelul modulului)

Nume Numele echipamentului care declanseaza alarma

Status Starea in care se afla alarma

Stare alarma Un caracter asociat cu fiecare statut al alarmelor :

 « U » pentru alarme active si neconfirmate (1)


 « A » pentru alarme active si confirmate (2)
 « I » pentru alarme inactive si neconfirmate (3)
 « space » pentru alarme inactive si confirmate (4)
Nivelul alarmei Gradul de periculozitate al alarmei

f. Bara de instrumente pentru alarme


Bara de instrumente permite urmatoarele actiuni:
 Configurarea pentru sortare / criteriul de filtrare;
 Printarea listei de alarme;
 Luarea la cunostiinta a alarmelor selectate;
 Luarea la cunostiinta a grupului de alarme ;
 Luarea la cunostiinta a tuturor alarmelor;
 Curatarea alarmelor selectate;
 Curatarea grupui de alarme;
 Curatarea paginii de alarme;
 Curatarea tuturor alarmelor.

Accesul la aceste actiuni este controlat de drepturile de utilizator.

14
2.1.11 Profilele utilizatorilor
Urmatorul tabel arata diponibilitatea actiunilor in functie de drepturile pentru utilizatori.
Utilizatorul pentru profilul implicit se aplica atunci cand nu este niciun cont de utilizator
autentificat. Celelalte nivele cer autentificare cu parola.

Profile Public
AdmOdyssey
Odyssey Super
Drepturi (Rezervat Operator Mentenanta
(Profil Utilizator
Herbing)
implicit)

Monitorizarea sistemului si
Da Da Da Da Da
a vederilor electrice

Monitorizarea alarmelor Da Da Da Da Da

Managementul alarmelor Da Nu Da Nu Da

Monitorizarea
Da Da Da Da Da
evenimentelor

Managementul
Da Nu Da Nu Da
evenimentelor

Controlul dispozitivelor Da Nu Da Nu Da

Ocolirea interblocajului Da Nu Nu Nu Da

Managementul utilizatorului Da Nu Nu Nu Da

Sonerie Da Nu Da Nu Da

Tipareste Da Nu Da Da Da

Stop Da Nu Nu Da Da

Unelte Da Nu Da Da Da

SMT Da Nu Da Da Da

Conectarea cu “Public Odyssey” se face in mod automat atunci cand este rulat softul PACIS, dar
nu este niciun cont de utilizator autentificat cu parola (este profilul implicit atunci cand sistemul
PACiS porneste). Acest profil este parte a sistemului si nu poate fi sters.

15
2.2 SIMBOLURI ELECTRICE

2.2.1 Simboluri neanimate


Sectionarea izolatorului catenarei

2.2.2 Simboluri animate


a. Separator actionat electric (Pozitie Verticala)

Eroare de Echipamen Echipamen


Zona Deschis Inchis Incert
comunicatie t defect t blocat

Zona 1 Verde Rosu Galben Mov - -

Zona 2 - - - -

Bara Orizontal Vertical Inclinat Inclinat - -

16
b. Separator actionat electric (Positie Orizontala)

Eroare de Echipament Echipament


Zona Deschis Inchis Incert
comunicatie defect blocat

Zona 1 Verde Rosu Galben Mov - -

Zona 2 - - - -

Bara Vertical Orizontal Inclinat Inclinat - -

c. Separator in sarcina (Pozitie Verticala)

17
Eroare de
Echipamen Echipamen
Zona Deschis Inchis Incert comunicati
t defect t blocat
e

Zona 1 Verde Rosu Galben Mov - -

Zona 2 - - - -

Bara Orizontal Verticala Inclinat Inclinat - -

d. Separator in sarcina (Pozitie Orizontala)

Eroare de Echipamen Echipamen


Zona Deschis Inchis Incert
comuniocatie t defect t blocat

Zona 1 Verde Rosu Galben Mov - -

Zona 2 - - - -

Bara Vertical Orizontal Inclinat Inclinat - -

18
e. Intreruptor actionat cu motor electric (Pozitie Verticala)

Eroare de Echipamen Echipamen


Zona Deschis Inchis Incert
comunicatie t defect t blocat

Zona 1 Verde Rosu Galben Mov - -

Zona 2 - - - -

Bara Orizontal Vertical Inclinat Inclinat - -

f. Intreruptor actionat cu motor electric (Pozitie Orizontala)

19
Eroare de Defect Echipament
Zona Deschis Inchis Incert
comunicatie echipament blocat

Zona 1 Verde Rosu Galben Mov - -

Zona 2 - - - -

Bara Vertical Orizontal Inclinat Inclinat - -

g. Separator Manual (Pozitie orizontala)

Eroare de
Zona Deschis Inchis Incert
comunicatie

Zona 1 Verde Red Galben Mov

Bara Vertical Orizontal Inclinat Inclinat

20
h. Separator Manual (Pozitie Verticala)

Eroare de
Zona Deschis Inchis Incert
comunicatie

Cerc Verde Rosu Galben Mov

Bara Orizontal Vertical Inclinat Inclinat

21
III. Bibliografie

1. C264 Areva Documentation

2. Manual de utilizare pentru sistemul PACiS - Campina-Predeal Project


I82 – Herbing Automation, 2013

3. www.automatizari-scada.ro

4. www.schneider.ro

22