VII.

Secolul XX între democrație și totalitarism în România și Europa

1. Precizați două state cu regimuri democratice republicane din perioada

interbelică/secolul XX.
R: Franța, Cehoslovacia, Elveția

2. Precizați două state monarhice cu regimuri democratice din perioada

interbelică/secolul XX.
R: Marea Britanie, România, Belgia, Olanda

3. Precizați un stat din Europa cu regim democratic pe tot parcursul secolului

XX.
R: Elveția (republică democratică), Marea Britanie (monarhie
constituțională)

4. Precizați două principii/trăsături comune ale statelor democratice din Europa

interbelică.
R: -principiul separării puterilor în stat;
-principiul egalității în fața legii;
-principiul suveranității poporului;
-principiul supremației legii;
-principiul pluripartidismului;

5. Prezentați două practici politice/măsuri comune regimurilor democratice

secolului XX.
R: 1. introducerea votului universal (România-1918);
2. realizarea de reforme agrare (România-1921);

6. Precizați o cauză/un factor/o premisă/contextul care a determinat criza

regimurilor democratice în unele state europene și instaurarea unor regimuri
democratice/nedemocratice.
R: Marea Criză Economică, Marea Criză Politică

1
7. Prezentați două caracteristici comune ale ideologiilor totalitare din Europa.
R: 1. consideră că dețin adevărul total;
2. vor să obțină controlul total;
3. opozanții sunt considerați dușmani de moarte ai regimului, care trebuie
eliminați;

8. Prezentați câte două principii/trăsături specifice a două ideologii totalitare

din Europa.
R: a. ideologia fascistă: - principiul statului corporatist;
- principiul naționalismului imperialist;
- principiul antidemocratismului;

b. ideologia nazistă: - principiul spațiului vital;

- principiul antisemitismului (ura de evrei);

c. ideologia comunistă: - principiul luptei de clasă;

- desființarea proprietății private/înființarea
proprietății colective;

9. Precizați două evenimente/fapte istorice prin care s-au instaurat regimuri

totalitare în Europa interbelică/secolul XX.
R: a. regimul fascist: “Marșul asupra Romei”, Italia, 1922
b. regimul nazist: Numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar
(prim-ministru), Germania, 1933
c. regimul comunist: Revoluția Bolșevică (comunistă), Rusia, 1917

10. Prezentați două practici politice comune regimurilor totalitare din Europa
secolului XX.
R: -cenzura presei;
-desființarea partidelor politice;
-înființarea poliției politice (eliminarea opozanților regimurilor pe cale
violentă prin KGB, OVRA, GESTAPO);
-controlul total asupra societății;

2
11. Prezentați două practici politice specifice unui regim totalitar din Europa
secolului XX.
R: a. regimul nazist: - „Noaptea Cuțitelor Lungi“ (1934);
- legile de la Nurnberg (1935);
- declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial (1
septembrie 1939);
- aplicarea holocaustului (1941-1945);

b. regimul comunist: - naționalizarea industriei (1948);

- colectivizarea agriculturii (1949);
- planificarea totală a economiei;

12. Precizați două ideologii democratice și două ideologii totalitare din

perioada interbelică.
R: a. ideologii democratice: -liberalismul
-țărănismul
b. ideologii totalitare:-legionarismul
-comunismul

13. Precizați doi reprezentanți ai unei ideologii democratice și doi reprezentanți

ai unei ideologii totalitare din perioada interbelică din România.
R:1. Ideologii democratice:

a. liberalismul: I. I. C. Brătianu
Constantin Dinu Brătianu
Ștefan Zeletin
b. țărănismul: Iuliu Maniu
Ion Mihalache

2. Ideologii totalitare:

a. legionarismul: Corneliu Zelea Codreanu

Ioan Moța
b. comunismul: Gheorghe Gheorghiu-Dej
Nicolae Ceaușescu
Ana Pauker

3
14. Prezentați două trăsături/caracteristici ale unei ideologii democratice din
România interbelică.
R: 1. Ideologii democratice:
a. liberalismul: -promovează principiile și valorile democratice;
-principiul protecționismului economic;
b. țărănismul: -susține interesele țărănimii
-susține dezvoltarea agriculturii;
-susține politica/principiului “porților deschise” ;

2. Ideologii totalitare:
a. legionarismul: -susține doctrina “purificării prin moarte” ;
-principiul naționalismului exacerbat;
b. comunismul: -principiul proprietății comune/de stat;
-principiul luptei de clasă;
-principiul moscovit (din cauza condiției României ca
stat multinațional și imperialist, aceasta trebuie
desființată);

15. Prezentați două practici politice ale unui partid politic democratic din
perioada interbelică.
R: PNL: -adoptarea Constituției din 1923;
-adoptarea legii unificării administrativ teritoriale din 1925;
-legea primei electorale in 1926;

PNȚ: -rezolvarea Crizei Dianastice, prin aducerea pe tron a regelui Mihai

I (1927-1930);
-aducerea pe tron a regelui Carol II (1930-1940);

4
16. Precizați două asemănări și două deosebiri între două partide/ideologii
democratice din România interbelică.
R: PNL (liberalismul) vs PNȚ (țărănismul)
Asemănări:
Ambele susțineau principii și valori democratice, precum:
1. Principiul suveranității poporului
2. Principiul egalității în fața legii
3. Principiul pluripartidismului
4. Principiul respectării drepturilor și libertăților omului

Deosebiri:
1. PNL susținea protecționismul economic (limitarea prezenței
investitorilor), spre deosebire de PNȚ, care promova politica
„porților deschise”.
2. PNL susținea interesele burgheziei, spre deosebire de PNȚ, care
susținea interesele țărănimii.
3. PNL susținea dezvoltarea industriei, spre deosebire de PNȚ, care
dorea dezvoltarea în domeniul agriculturii.

17. Precizați două asemănări și două deosebiri între două partide/ideologii

nedemocratice din România interbelică.
R: Legiunea Arhanghelului Mihail (legionarismul) vs PCR (comunismul)
Asemănări:
1. Ambele sunt antidemocratice
2. Ambele considerau că dețin adevărul total
3. Ambele doreau să dețină controlul total

Deosebiri:
1. Legionarismul promovează ortodoxismul ca mijloc de dezvoltare
morală și spirituală a societății românești, spre deosebire de
comunism, care este ateu.
2. Legionarismul este extremist, dorind să rupă legăturile externe ale
României, fiind considerat xenofob, spre deosebire de comunism,
care era antiromânesc și antinațional, dorind destrămarea și
subordonarea României.

5
PUNCTE DE VEDERE

1. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța

regimurilor democratice din Europa interbelică/secolului XX și
suțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere este acela că regimurile democratice au avut
un rol foarte important în dezoltarea/modernizarea/buna funcționare a
statelor în care a funcționat.
Un argument care susține această opinie este introducerea unor
practici politice democratice semnificative în majoritatea statelor
Europei, precum votul universal, care în România a fost introdus în
1918, însă doar pentru bărbați. În același an, votul universal a fost
introdus și în Marea Britanie, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Un alt argument istoric este Constituția din 1923, care conține
principii democratice precum: principiul suveranității poporului,
principiul egalității în fața legii, principiul pluripartidismului, etc.
Aceste principii regăsite în constituție contribuie la organizarea pe
principii moderne și la o mai bună funcționare a statului. De asemenea,
unele măsuri precum Reforma Agrară din 1921 și Legea unificării
administrativ-teritoriale din 1925 și-au adus contribuția la dezvoltarea,
modernizarea și organizarea statului.

2. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța

regimurilor nedemocratice din Europa interbelică/secolului XX și
suțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Punctul de vedere este acela că regimurile nedemocratice au avut
o contribuție semnificativă în decursul dezvoltării statelor europene,
deși acestea au adus numeroase prejudicii/consecințe negative statelor
în care au funcționat, încălcând drepturile și libertățile omului și
cetățeanului și aducând pagube și altor state, prin politica expansionistă
dusă.
Un argument istoric referitor la acest punct de vedere îl aduc
măsurile nedemocratice practicate de către Germania condusă de Adolf
Hitler, numit cancelar în 1933 și preluând ulterior controlul asupra
statului, intitulându-se „fuhrer” și acționând cu cruzime prin faptele
decise: eliminearea opozanților regimului nazist prin evenimentul
6
 numit „Noaptea Cuțitelor Lungi” din 1934; o altă măsură este
adoptarea Legilor de la Nurnberg din 1935, prin acest document
interzicându-se cetățenilor germani să aibă relații cu evrei, considerați
o rasă inferioară. Un ultim și de cea mai mare importanță eveniment
nedemocratic practicat de către Germania și care a stârnit nemulțumire
și a provocat numeroase pagube este declanșarea celui de-al Doilea
Război Mondial în 1939, înfăptuit prin declarația de război a
Germaniei pentru Polonia, la 1 septembrie.

3. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța

partidelor democratice/practicilor politice democratice din România
interbelică și suțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Punctul de vedere este acela că partidele democratice/practicile
politice democratice au contribuit la modernizarea, democratizarea,
dezvoltarea, buna funcționare a statului Român în perioada interbelică.
Argument: se pot utiliza faptele următoare: votul universal din 1918,
Constituția din 1923, Reforma Agrară din 1921, Legea unificării
administrativ-teritoriale din 1925.

4. Formulați un punct de vedere referitor la evoluția regimurilor

democratice din perioada interbelică și suțineți-l cu un argument istoric
relevant.
R: Un punct de vedere referitor la evoluția regimurilor democratice
din perioada interbelică este acela că această evoluție a cunoscut
progrese/realizări marcante/semnificative în diferite domenii.
Din cauză că/deoarece/pentru că/datorită faptului că în 1918 s-a
constituit România Mare, era necesară unificarea legislativă a noilor
provincii cu vechiul Regat. Prin urmare/așadar/în consecință/drept
efect în 1923 s-a elaborat o nouă constituție care înlocuia vechea
constituție din 1866.
Această constituție stabilea ca formă de guvernare monarhia
constituțională și cuprindea o serie de principii preluate din Constituția
din 1866 precum și altele noi care contribuiau la modernizarea și
aprofundarea democratizării statului. Atfel de principii erau:...
În consecință, această constituție a fost o realizare marcantă a
societății românești, contribuind la mai buna funcționare a statului.