Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lnrr 105
Dreptul Mdrii, din 10 decembrie 1982, a\a cum ncesta este aplicat Tratatul intre Rom6nia 9i Ucraina privind regimul frontierei de
tn practica statelor gi ?n jurisprudenla internalionald; stat, colaborarea 9i asistenla mutualS in probleme de frontierd a
b) principiul liniei de echidistan[d tn zonele de delimitat unde fost semnat la Cernduli, la 17 iunie 2003 gi a intrat in vigoare la 27
ldrmurile sunt limitrofe gi principiul liniei mediane unde ldrmurile mai2004.
sunt fnld?n fald; La L6 septembrie 2004, RomSnia a introdus o cerere in fafa Cur]ii
c) principiul echitdtii gi metoda proporlionalitdtii, n1a cum lnternalionale de Justifie, prin care a solicitat stabilirea unei linii unice
acestea sunt aplicate in practicn statelor 9i hotdrkrile instan[elor care sE delimiteze platoul continental 9i zonele economice exclusive
interna[ionale cu prirsire la delimitarea platoului continental Ei a al Rom6niei gi Ucrainei.
zonelor economice exclusioe;
r06 DREPT INTERNATIONAL PUBLIC 8, TERITORIUL DE STAT $I DREPTUL MARII 1.07
inc1t un segment al liniei rezultate sd reprezinte o delimitare tntre, sugereazd cd pdr[ile au aaut inten[ia sd iatn considerare aceste
pe de o parte, zona economicd exclusiod a unui stat, Ei, pe de altd principii tn negocierile cu prioire la delimitaren maritimd, dar ele
parte, marea teritoriald a nltui stat, la limita sa exterioard"trt. nu reprezintd dreptul pe cfrre trebuie sdi'l aplice Curtea. Aceasta
nu tnseamnd tn mod necesnr cd principiile p er se nu ar fi aplicabile
b) Dreptul aplicobil
tn prezentul caz; ele se pot aplicatn mdsurain care sunt parte din
RomSnia a suslinut cd Acordul Conex a stabilit o serie de principii
regulile releaante ale dreptului intunalional. Curtea remarcd faptul
aplicabile atet negocierilor bilaterale, c6t gi solulionSrii disputei de
cd aceste principii' au fost enumernte de pdrli tn 1997. Intrarea
cdtre Curte; in special, a aritat cd acestea implici acceptarea de
tn aigoare a UNCLOS tn relaliile dintre pdr[itn 1.999 tnseamnd
cdtre Ucraina a prevederilor art. 1-2L alin. (3) din Convenfia de la
cd principiile delimitdrii maritime care aor fi aplicate de Curte
Montego Bay privind dreptul mbrii (in continuare UNCLOS), referitor
tn qcest caz trebuie sd fie determinate de pnrag. 1 al art. 74 gi 83
la regimul juridic al ,,st6ncilor", aga cum era acesta interpretat de
din ac e as t d Cona ent ie|It.
Romdnia (care la semnarea gi ulterior ratificarea Convenliei a ficut o
declaralie in sensul cA ,,[...] insulele nelocuite ;i fdrd via!5 economicd
@te declara[ia Romfrniei, Curtea obserud cd,
tn conformitate cu art.3L0 din UNCLOS, statelor nuli seinterzice
nu pot influenla in niciun fel delimitarea spa[iilor marine ce aparlin sd formuleze declaralii la semnarea, ratificarea sau aderarea la
fdrm uri lor principale a le statelor riverane"l,l). Conaen[ie, cu condi[ia ca acestea sd nu aibd drept scop excluderea
Ucraina a sus!inut c5 Acordul conex nu este relevant pentru sau modificarea efectului juridic al UNCLOS tn ceea priaegte
procedurile in fala Curlii gi cd declarafia Rom6niei nu modifici efectele statul care a formulat declara[ia. Curten aa aplica, prin urmare,
juridice ale prevederilor Convenliei. preaederile relersante al UNCLOS, a€a cum au fost interpretate
tn jurispruden[a sa, in conformitate cu art. 31 din Conuenlia de
Decizia Cur!ii:
la Viena priaind dreptul tratatelor din 23 mai L969. Declara{ia
,,Pentru a decide care an fi linia de delimitare, Curtea aa lua pe Rominiei, ca atare, nu aye nicio influen[d asupra interpretdrii
d eplin in consi der ar e acor dur il e tn u i go ar e dintr e p dr
li I., . J. t3r Cur[ii".
Cu priaire la principiile enumerate in subparagrafele a)-e) ale
Acordului Conex, Curtes considerd cd pnrtea introductiad c) Existenla unei delimitdri dejo convenite
(chapeau-ul) acelui paragraf, care preaede cd <Guaernul Romkniei Rom6nia a sustinut cd segmentul inilial al liniei de delimitare a
gi Guaernul Ucrainei aor negocia un Acord pentru d.elimitarea fost deja fixat printr-o serie de acorduri romdno-sovietice, in anii
platoului continental qi a zonelor economice exclusiae ale celor doud 1948-L949 (pe care Ucraina, ca stat succesor alfostei URSS, trebuie s5
state tn Marea N eagrd, pe baza urmdtoarelor principii gi procedurir', le respecte) gi care sunt in vigoare intre RomSnia ;i Ucraina; aceasta
linie de delimitare, care descrie un arc de cerc cu raza de 12 mile in
u) ldem, parag. 30. jurul lnsulei $erpilor (l5s6nd spatiile maritime de la sud de acest arc
Art. 3 din Legea nr. tLO/7996 privind ratificarea Convenliei ONU asupra
t2r
de cerc Rom6niei) a fost reprezentati in mod constant pe h5r[i de
dreptului mirii, incheiati la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, 9i
aderarea la Acordul referitor la aplicarea pdrXii a Xl-a a Convenliei Naliunilor
navigalie emise de serviciile hidrografice competente din fosta URSS,
Unite asupra dreptului mdrii,incheiat la New York la 28 iulie 1994 (M. Of. nr. 300 Ucraina, Rom6nia gi state terfe.
din 21 noiembrie 1996).
i3l lCi Reports 2009, p. 61, parag. 40.
I1) ldem, parag. 41.
111
s. TBRIToRIUL DE srAT 9I onBp:rul u.[.nrI
110 DREPT INTERNATIONAL PUBI-IC
aconceptului,Conceptulzoneieconomiceexclusiaeaapdrutabin
Este prin urmare- important sd se determine [drmurile
Romkniei gi
duPd mul[i anitzl'
[. , .] Curtea obserad, tn continuare, cd arcul de 1'2 mile din iurul l-Icrainei ,oru grrrr:rozd drepturile acestor state asupra platoului
lnsulei $erpilor este reprezentat pe legdtur d cu frontiera de
hartd ?n continental 9i zonelor economice exclusiae, tn specinl acele [drmuri
stat; aceasta sugereazd cd [arcul] rErezintd doar limita exterioard ale cdror proieclii se suprapun, deonrece scopul unei delimitdri
unei
n mdrii teritoriile. Recunoagterea de cdtre URSS, tn
instrumentele este rezolaarea pretengiilor care se suprapun prin trasarea
din L949, a cd sa de stat urmeazd limita exterioard tinii de delimitare tn zonele aizatet3t'
t'aptului frontiera
legate
q mdrii teritoriale din juril lnsulei $eryilor nu semnificd faptul Rolul [drmurilor releaante priaepte doud aspecte strkns
referitiare la delimitareaplntoului continental gi zonei economice
ale drlilor. Ctff tea aa examina intr-un s tadiu sub seca ent r eleaan[a
p
The relGvant coast$
as identlfied bythe Court
lnsulei $erpilor p entru aleger ea punctelor de b azd"tat' 4 2"
i
e) Metodologia de delimitore
Curtea a folosit metodologia aplicatdin mod constantin jurisprudenla
sa, const6nd in stabilirea unei liniide echidistan!5 provizorii, analizarea
circumstanlelor speciale care ar putea justifica ajustarea liniei provizorii
giverificarea rezultatuluifinal prin testul proportionalititii. At6t Rom6nia,
tt) ldem, parag. 78.
cat gi Ucraina au suslinut folosirea acestei metodologii (desi Ucraina
t2) ldem, parag.88.
t3t ldem, parag. 100.
a suslinut aplicarea acestei Iiniiintr-o manierd distinctd, contrard
Iat ldem, parag. 102.
DREPT INTERNATIONAL PUBLIC
8. TERIToRIUL DE srAT qr rnnprur uXnrr 115
lt4
generale ale Curlii ariile maritime r eleasnte care reain fiecdrui Stat, prin r eferir e la linia
practicii Curlii). PrezentSm, maijos, consideraliile
de delimitare. O aerificarefinald a carscterului echitabilpresupune
cu privire la metoda de delimitare:
o confirmare cdnu este eaidentd o dispropor[ie semnificatiadtntre
,,Atuncickndiseceresddelimitezeplatoulcontintentalsauzonele zonele maritime, prin compara[ia raporturilor tntre lungimile
economiceexclusiae,sausdstabilenscdolinieunicddedelimitare, [d.rmurilsY"lr).
mai jos'
Curtea procedeazd in conformitnte cu etapele definite
f) Selectia punctelor de bazd $i construclia liniei de delimitare
[,.,linprimulrknd,Curteastabileqteoliniededelimitareproaizorie' provizarii
utilizdndmetodecaresuntobiectioedinpunctdeaederegeometricgi
delimitayea, in in ceea ce privegte punctele de bazi de pe teritoriul Romdniei,
corespunzdtoare pentru geografia zonei unde areloc
utilizatd afard numai partea rom6nd a suslinut cE acestea sunt reprezentate de Peninsula
,orui ldr*uriloradiaceite, echidistanla aa fi
Sacalin $i partea dinspre larg a digului Sulina. Ucraina a contestat
dacdexistdraliunidecisioecaresddeterminecaaceastasdfie
folosirea digului Sulina, ardt6nd c5 influenfa asupra liniei de delimitare
nefezabildintr-un anumit caz. in situa[ia ldrmurilor t'aldtnfnld,
liniadedelimitareproaizorieaafireprezentatddeliniamediand este dispropor[ionat5,5i a sugerat ca Peninsula Sacalin si nu fie
tntre cele doud ldrmuri' luatd in considerare, fiind o,,limbi de p5mdnt nelocuitS". Curtea a
Liniite echidisiantd gi mediand aor fi construite din
punctele decis cE Peninsula Sacalin este parte integrantS a !Srmului rom6nesc,
cele mai releaante pe ldrmurile celor doud State' cu acordarea compozilia geomorfologicd fiind ireleva ntd :
situate tn
unei aten[ii particulare punctelor celor mai aaansate ,,Curtea obserad cd peninsula apnrlineinasei continentale Ei face
depinde
proximitatea ariei de dehimitat [...]. Astfel,linia adoptat.d parte integrantd din ldrmul romdnesc: descoperirea permanentd la
celor mai aaansate
esenlialmente de geogrnfia fizicd a punctelor
flux nu este contestatd.. Trdsdturile geomorfologice ale peninsulei Ei
ale celor doud ldrmuri' posibila naturd nisipoasd nu au nicio influenld asupra elementelor
t..,1 in ionformitate cu iurisprudenla constantd
in materia
fizice care sunt releuante pentru delimitarea maritimd. Pentru
delimitdritormaritime,primaetapdaaborddriiCur[iiestestabilirea aceste motiae, Curtea considerd releaant, pentru stabilirea liniei
liniei de echidistan[d prooizorii. in aceastd fazd iniliald,
construc[ia
de echidistanld proaizorii, sd utilizeze ca punct de bazd Peninsula
linia este trasatd
liniei nu este legatd de circumstan[ele releuante 9i Sacalin"l2l.
pe criterii strict geometrice, pe baze obiectitse'
'[
Cu privire la digul Sulina, Curtea a decis sd nu ia in calcul extremitatea
.] Linia de delimitrffe trebuie sd conducd la o solu[ie echitabild
..
(art.74 gi art. 83 din IINCLOS)' Prin urmare' Curtea aa aprecia' dinspre larg, ci ultimul punct terestru al acestuia.
?n etapa a doua, dacd existd factori care ar impune ajustarea
sau in ceea ce privegte punctele de bazd de pe teritoriul Ucrainei,
atingerea unui principalul element de divergen!5 intre p5rli a fost reprezentat de
modijicareo liniei de echidistanld proaizorii, pentru
r ezultat echitabil. [. . . ] faptul cd Ucraina solicita ca un punct relevant sd fie amplasat pe
infinal,gitnatreiaetapd,Curteaanoerificadacd-linia(lini,nde lnsula $erpilor; iar Romdnia s-a opus acestei pretenlii. Curtea a decis
ajustatd' cu
ecLidistangdprooizorie care ar fi urmat sfru nu sd fie
luareainconsiderareacircumstnn[elorrelezsante)nuconduce,aga
cumestetrasatd,launrezultntinechitabilpemotiauldispropor[iei ttt ldem, parag. 1-15-122.
additetntreraporturiledintrelungimile[drmurilorrespectiaegi t2t ldem, parag. 129.
L1"6 DREPT INTERNATIONAL PUBLIC 8. TERITORIUL DE STAT 9I DREPTUI- MARII 1t7
Conform hotdrArii, punctele de bazi pe !5rmul Ucrainei, stabilite g) Circumsta nle relevante
de Curte, au fost insula liganca, Capul Tarkhankut (sugerat de partea Rom6nia a suslinut ci linia de echidistanlS provizorie atinge un
rom6n5) 9i Capul Khersones (sugerat de ambele pir!i). rezultat echitabil, motiv pentru care nu este necesari ajustarea. Ucraina
Pe baza punctelor relevante menlionate, Curtea a construit linia a invocat mai multe circumstanle relevante, care ar fi implicat,,transla-
de echidistan!5 provizorie infSli9atd in schila de mai jos: tarea" liniei de delimitare inspre !5rmul romOnesc. Cu titlu general,
Curtea a precizat c5:
Ucraina a suslinut c5 disproporlia vdditS intre lungimile !Srmurilor precam gi Acordul tntre Turcia gi Bulgaria priaind delimitarea
reprezintd o circumstanlS relevanta, care poate fi luati in considerare frontiereitn zona gurii rdului RezoaskalMutludere gi delimitarea
in ceea ce prive;te construirea linieide delimitare, Rom6nia a susfinut spaliilor maritime ale celor doud state tn Marea Neagrd, semnat
la 4 decembrie 1997. Curtea a remarcat, de asemenea, cd: ,,aa line
c5 lungimea [drmului propusS de Ucraina este bazatd pe luarea in
cont de delimitdrile conaenite tntre Turcia gi Bulgaria, precum
calcul a unor segmente ale lSrmului ucrainean care nu se afld in nicio
gi tntre Turcia gi Ucraina, atunci cdnd aa stabili punctul
relalie geograficS cu !irmul rom6nesc aisuntin consecin!5 irelevante final al
liniei de deliinitare unice solicitatetnprezentul caz, Totugi, Curtea
pentru delimitarea dintre cele doud !6ri.
considerd cd, tn lumina acordurilor de delimitare menlionate mai
Cu privire la acest aspect, Curtea a decis:
sus gi a naturii tnchise a Mdrii Negre, nicio ajustare a liniei de
,,in prezentul caz, Curtea nu obserad o disparitate udditd tntre echidistan[d proaizorie nu se irnpune"lt).
ldrmurile releannte ale l"lcrainei gi Romfrniei, care nr impune
iii. Prezenla lnsulei gerpilorin zona de delimitore
ajustarea liniei de echidistanld proaizorii. Degi existd fdrd tndoiald
Romdnia a suslinut cd Insula $erpilol care nu poate susfine locuirea
o difer en[d tntre lungirnile ldrmurilor releaante, curtea r eamintegte
cd a exclus [drmul golfului Karkinitska (care mdsoard aproximatirs umand sau o via!5 economicS proprie, este o,,st6ncd" in sensul art.I2L
278 km) din eaaluare. Curtea remarcd, de asemenea, cd nu poate parag. 3 din UNCLOS ceea ce presupune cd nu este indreptd[itd la
ignora faptul cd o mare porliune din [drmul ucrainean pe care platou continental gizond economicd exclusivd proprii. De asemenea,
i considerd releoant genereazd proiec[ii tn aceengi zond ca alte a aritat cd lnsula gerpilor nu face parte din configuralia costierd
segmente ale ldrmului ucrainean,tntdrind astfel, firdtnsd a extinde a Ucrainei, iar practica internationalS demonstreazd c5 formaliuni
din punct de rsedere spalial, drepturile Uuainei"t2l. maritime de mici dimensiuni (indiferent de calificare ca ,,insuli,, sau
ii. Caracterulinchis at Mdrii Ne:gre 5i delimitdrile deio efectuote ,,st6ncd") sunt ignorate in realizarea delimitdrii. Ucraina a ardtat cd
Rom6nia a suslinut c5 natura inchisS a MSrii Negre este o circumstanfS lnsula $erpilor este indiscutabil o ,,insu15" [in sensul art.121. parag.2
relevant5, care trebuie consideratS impreunS cu orice acord de delimitare din UNCLOSIintrucdt poate susline at6t locuirea umani, c6t 9i o viatd
pre-existent, astfel inc6t orice nouS delimitare sE nu devieze in mod economici proprie.
esenlial de la metoda utilizatS in mod tradilional. Rom6nia a ardtat
c5 acordurile deja incheiate utilizeaza metoda echidistanlei pentru
de e chidist anld Pr oaizorii. Curtea a menlionat ci raportul dintre lungimile !Srmurilor relevante
in ceea ceprirtegte geografiapdrlii de nord-aest nMdriiNegre, Curten ale pirlilor este de 2,8 la f. in favoarea Ucrainei, iar raportul dintre
a luat in considerare faptulcd ldrmul l-lcrainei este situat la rsest, suprafelele din aria relevanti alocate de linia de delimitare stabiliti
nord gi est fald de acenstd pnrte. Curtea noteazd cd toate spnliile este de 2,1:1 (de asemenea in favoarea Ucrainei) 9i a apreciat cd acest
supttse delimitdrii se regdsesctn zona economicd exclusiod qiplatoul rezultat demonstreazd echitatea liniei finale (aga cum a suslinut 9i
continental generate de [drmurile principale ale Pdr{ilor 9i se regdsesc
Rom6nia):
in limita a 200 de mile marine de la [drmul principal al ucrainei.
Curtea obserad cd lnsula $erpilor este situatd la aptoximntiu 20 ,, CtLr t e a nu co nsider d c d linin,cum n fo s t construit d pi u er ificat d
aQ a
de mile marine est de ldrmul principal al Ucrsinei' Aa|nd fu atent cu priuire la orice circumstan[d releaantd care ar fi putut
aedere configuralia generald qi contextul de,limitdtii cu Romania, atr ag e nj u s t ar e a, imp un e o r i ce m o difi c fir e " 11) .
orice drept cu priaire la platoul continental sau zona economicd
Curtea a definit linia de delimitare prin coordonate geografice,
exclusiad generat de lnsula $erpilor nu s-ar putea proiectn mai
configuralia generalS a linieifiind ilustratl in schita de maijos.
dEarte cleproiec[iile generate de [drmulprincipal nlUcrainei, din
cattza limitei sudice s zonei de delimitare identificatd de Curte. Mni
mult, orice posibile drepturi generste de lnsuls $erpilor in direclia
est sunttntru totul subordonnte drepturilor genernte de [drmurile
principale estic gi aestic al lf crainei insegi. Curtea remarcd faptul
cd, deigi Llcrnina considerd cd lnsula $erpilor se incadreazd in
preaederile art. 121paraT' 2 din IINCLOS, acest stat nu a extins
aria releoantd dincolo de limita generatd de [drmurile principale,
drept consecin[d aprezen[eilnsulei $erpilor in zona de delimitnre.
in lumina acestor factori, Curteq concluzioneazd cd prezen[a lnsulei
proaizorii'
$erpilor nu impune ajustarea liniei de echidistan[d
Aailndin Curtes considerd cd nu este necesar
aedere cele de mai sus,
sd se examineze dacd lnsula $erpilor se tncadreazd tn parag' 2
snu 3 ale art. L21 din LINCLOS gi nu este necesard exnminarea
releuanfei acestor texte in cazul de fatd"tt).
tlt ldem, parag.216,
tlt ldem, parag. 187.
122 DREPT INTERNATIONAL PUBLIC 8. TERIToRIUL DE srAT qI onnp'tul u_LuI 123