Lombosciatica

Definiţie: este durerea lombară cu iradiere pe traiectul nervului sciatic, traducând suferinţa
unei rădăcini a nervului sciatic (L5 şi S1); este exprimată clinic prin sindrom vertebral lombar şi
semne neurologice radiculare.
Cauza principală a lombosciaticii este:
a) hernia discală - a cărei sediu cel mai comun este între L4 şi L5 şi între L5 şi S1; ea
comprimă rădăcina L5 şi S1. Hernia discală între L3 şi L4, este mai puţin frecventă.
b) anomalii congenitale şi afecţiuni dobandite - care produc tulburări statice;
c) deteriorarea structurală - a discurilor intervertebrale, a structurilor vecine, a corpilor
vertebrali;
d) afecţiuni inflamatorii - ale coloanei (morbul Pott) ;
e) leziuni traumatice vertebrale - spondilita traumatică (fractura cu tasare vertebrală) ;
f) afecţiuni metabolice - osteoporoză, osteomalacie;
g) tulburări statice - datorate mai multor cauze: displazii coxo-femurale;
Dintre toate cauzele lombosciaticii, cea mai frecventă este cauza mecanică prin alterări
degenerative ale discului intervertebral.
Forma şi funcţionarea coloanei vertebrale sunt în stransă legatură cu starea functională a
discului intervertebral. Procesul de degenerare a discului trebuie separat şi diferenţiat de
modificarile morfologice secundare vârstei.
Hernia discală - este un proces degenerativ care evoluează în mai multe stadii, deosebite
cantitativ şi calitativ: initial la nivelul ţesutului nuclear pulpos se pierde aspectul gelatinos,
scade capacitatea de a fixa apa, deshidratarea aducând dupa sine reducerea volumului nucleului.
Presiunea exercitată asupra discului intervertebral nu se mai repartizează uniform şi ţesutul
nucleului pulpos suferă un proces de fragmentare.
Se produce la eforturi fizice deosebite, cu flexie importantă a coloanei vertebrale, cu sau
fără ridicare de greutăţi şi eventual cu torsiune.
Simptomatologie (manifestări de dependență)
Debutul - este de obicei brusc, predominant la sexul masculin, cu media de vârstă între 25
şi 40 de ani.
a) Durerea lombară - care poate avea un caracter moderat, ameliorată de repaus sau
dimpotrivă devine intensă încă din fazele iniţiale ale bolii, cu limitarea
mişcărilor coloanei vertebrale, în alte cazuri se remarcă crize dureroase
permanente.
b) Sciatalgia - apare din momentul în care protruzia discală duce la atingerea
rădăcinilor nervoase menifestandu-se prin durere cu iradiere de-a lungul
membrelor inferioare.
Durerea de tip nevralgie, este foarte intensă mai ales distal şi se însoţeşte de parestezii cu
caracter discontinuu şi este exacerbată de mişcări ale coloanei, tuse sau strănut. În aceste cazuri,
lombalgia sub formă de arsură, senzaţia de constricţie se însoţeşte de contractură musculară.

Examenul obiectiv - individualizează câteva sindroame:

I. Sindromul vertebral include:
a) Rectitudinea coloanei lombare - modificare prin care pacientul îşi diminuează
greutatea pe parte posterioară a discurilor lombare

1
 b) Contractura musculară - determină o redoare a coloanei vertebrale lombare de
intensitate gradată, blocaj cu limitarea mişcărilor de flexie, extensie şi lateralitate în diverse
grade şi dureri la palpare şi percuţia apofizelor spinoase sau a regiuni paravertebrale.
c) Cifoza toracală inversă - compensatoare pentru restabilirea echilibrului corpului.
d) Modificări în postură şi mers - în puseul algic, bolnavul adoptă o poziţie caracteristică
de anteflexie cu sprijin pe membrul inferior sănătos Mersul se face schiopătând, piciorul bolnav
atingând solul numai cu vârful, cu paşi lenţi sau uneori este imposibil.
e) Atitudinile antalgice - sunt rezultatul unor redori vertebrale care fixează coloana
lombară într-o poziţie care determină un minim de durere.
f) Mobilitatea redusă a coloanei lombare - limitarea flexiei trunchiului
Obiectivarea durerii lombare se obţine prin manevrele de elongaţie ale nervului sciatic, care sunt:
o semnul Lasèque, căutat în clinostatism, constă într-o durere provocată de flexiunea coapsei
pe bazin, în timp ce gamba este menţinută în extensie pe coapsă. Se va aprecia unghiul
maxim pe care îl face membrul inferior ridicat cu planul patului fără ca bolnavul să acuze
dureri; cu cât acest unghi este mai redus, cu atât sciatica este mai severă. În cazuri
patologice, la un anumit unghi (sub 90° format dintre planul patului şi al membrului
inferior ridicat), apare durere şi contractură reflexă care limitează continuarea mişcării,
determinate de tracţiunea şi întinderea rădăcinii coprimate şi inflamate; când unghiul este
foarte mic, ea este intens pozitivă.
În herniile voluminoase se constată un Lasègue controlateral, care constă în trezirea
durerii sciatice prin ridicarea membrului inferior de partea opusă (sănătoasă).
II. Sindromul radicular include:
A. Tulburări de sensibilitate:
a) Parestezii permanente sau intermitente - topografia lor distală dă indicaţie asupra
localizării herniei: la nivelul halucelui hernia L4-L5, în călcâi, plantă şi degete L5-S1.
b) Tulburări de sensibilitate superficială - hiperestezie mai frecventă în formele
hiperalgice şi hipoestezie interesând mai mult sensibilitatea tactilă şi dureroasă, mai rar termică..
B. Tulburări motorii - se întâlnesc în proporţie de 34 % din cazuri sub formă de pareze,
paralizii, hipotonii şi atrofii musculare, cu instalare progresivă, mai rar brutală când au un
prognostic nefavorabil.
Tulburări de reflexe - reflexul achilian poate fi diminuat sau abolit în 60% în herniile de
disc L5-S1. Reflexul rotulian, diminuat sau abolit, denotă afectarea prin hernie de disc a L2-L3
sau L3-L4.
Tulburări sfincteriene şi sexuale - frecvenţa lor este apreciată între 4-12%, apărând
uneori ca şi retenţie urinară, determinată de iritarea rădăcinilor, sau incontinenţa, datorată
întreruperii radiculare. Concomitent se asociază şi tulburări sexuale şi hipo sau hipersexualitate.
Investigaţii paraclinice
 Metode radiologice clasice
Examenul radiologic al coloanei lombare - evidentiază şi furnizează date de un real folos
în conturarea diagnosticului. Leziunea radiologică întalnită cel mai mare frecvent este pensarea
discală globală (diminuarea globală a înălţimii discului), de regulă localizată la un singur disc
(L4-L5 sau L5-S1) sau „căscarea“ (deschidere a discului de partea sciaticii ) spaţiului în raport
cu atitudinile antalgice. Radiografiile coloanei lombare pot fi normale şi pot evidenţia: scolioză
concavă de partea suferindă; torsiunea segmentului lombar; pensarea (îngustarea) asimetrică a
spaţiului intervertebral; rectitudinea coloanei lombare. Radiografia - metodă imagisticã de
bazã şi indispensabilã pentru explorarea osului. Aspectul radiologic normal nu exclude

2
diagnosticul, nu este totdeauna concludent pe radiografiile standard. În aceste cazuri se recurge
la alte metode de investigare.
 Metode radiologice derivate din cele clasice
Tomografia computerizată - arată protuzia discală şi procesele osoase de osteoliză ale
coloanei. Pot depista pensările discrete, eroziunile şi imaginile geotice osoase în corpurile
vertebrale adiacente discurilor afectate (pensate). Evidenţiază hernia, sediul său şi eventual
patologia asociată.
Rezonanţa magnetică nucleară - permite observarea în condiţii optime a structurii
coloanei vertebrale, a herniilor şi deformările posterioare ale discurilor. Identifică cu mare
precizie prolapsul discal sau alte leziuni vertebrale care stau la baza sciaticii, fiind superioară
tuturor explorărilor.
Mielografia - investigaţie radiologică cu injectarea de substanţă de contrast iodată în
sacul dural a constituit standardul “de aur” pentru mulţi ani în determinarea patologiei canalului
spinal şi a rădacinilor nervoase, în prezent este rareori utilizată.
 Tehnici de diagnostic neradiologice în lombosciatică
Examenul neurologic
Electromiografia - permite evaluarea nervilor periferici sau a activităţii musculare.
Confirmă afectarea rădăcinii şi nivelul respectiv topografic, diferenţiind afecţiunile centrale de
neuropatiile periferice. Este folosită pentru a ajuta la diagnosticul afecţiunilor neuromusculare.
 Examene de laborator
Celelalte examene paraclinice de laborator - sunt utile pentru excluderea sau
confirmarea unei lombosciatice secundare (VSH, hemoleucograma, calcemia, calciuria,
electroforeza, fosfataza alcalină, fosfataza acidă, etc.) şi determinarea antigenului HLA-B27,
pentru a evalua posibilitatea existenţei unei boli autoimune asociate cu acest marker. Rezultatul
trebuie interpretat intotdeauna în contextul clinic al pacientului.
Examenele de laborator sunt utile, alături de examenul radiologic, pentru depistarea
coafecţiunilor sau a sciatalgiilor ca simptom în cursul altor boli.
Evoluţie şi prognostic
Lombosciatica - prezintă o evoluţie favorabilă, cu vindecare în 2-4 săptămâni la unii
bolnavi, iar la alţii poate dura câteva luni. Aproximativ 10% din cazurile de lombosciatică sunt
severe, rebele la tratament conservator, necesitând intervenţii chirurgicale, existând posibilitatea
ca într-un procent de 5% să apară sechele neuromotorii postchirurgicale.
Tratament
Măsurile terapeutice urmăresc: combaterea durerii, contracturii musculare, sedarea bolnavului
în diferitele perioade acute, subacute, cronice de manifestare clinică.
1. Măsuri igienice - repausul la pat pe un plan dur (pat tare) pe durată variabilă între 5-7-
10 zile, în poziţie antalgică aleasă de bolnav în formele hiperalgice: decubit dorsal, cu genunchii
flectaţi. Se indică pe parcurs manevrele de ridicare şi coborâre din pat cu sprijin în mâini şi
genunchi, coborând cu membrul inferior bolnav şi sprijin pe cel sănatos şi invers. Purtarea unui
lombostat asigură o imobilizare bună a regiunii lombosacrate în cazurile acute, iar în cazurile
cronice reduce durerea şi uşurează reluarea activităţii profesionale. Mersul se va face iniţial cu
sprijin pe un baston.
2. Tratamentul medicamentos - include o paletă bogată de substanţe ce se pot administra
singure sau în asociere.
 Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS)

3
 Analgezicele - când AINS sunt contraindicate sau în asociere cu acestea pot ameliora notabil
suferinţa bolnavului: Paracetamol (Perfalgan), Metamizol (Algolcamin, Novalgin) în
comprimate, supozitoare sau fiole, Tramadol (Tramal) în capsule sau supozitoare.
 Glucocorticoizii - de tip Hidrocortizon acetat, Dexametazonă, Betametazon, asociaţi cu
xilina 1% în infiltraţii locale paravertebrale. Glucocorticoizii administrati sub diverse forme
(oral, injectabil, infiltratii) sunt rezervaţi mai mult pentru formele severe, hiperalgice,
radiculonevritice, paretice, care nu răspund la un tratament medical corect aplicat şi care sunt
la limita intervenţiei chirurgicale.
 Miorelaxantele centrale - de tip Clorzoxazon sau Mydocalm, folosite ca medicaţie
adjuvantă, asociată cu AINS sunt eficace în faza acută.
 Sedativele - utile ca adjuvant în anumite situaţii, au unele un efect tranchilizant şi
miorelaxant (diazepam), iar în altele efecte hipnotice (fenobarbital).
În cazul în care durerile persistă poate fi avută în vedere rontgenterapia antiinflamatoare
sau trimiterea la o cură balneară intr-o staţiune cu profil reumatologic.
3. Tratamentul fizical - este folosit pentru efectele sale antalgice şi decontracturante.
Este indicat în toate stadiile evolutive ale lombosciaticii, dar trebuie individualizat în funcţie de
forma clinică şi particularităţile cazului.
a) Curentul galvanic
b) Curenţii cu impulsuri de joasă frecventă
c) Curenţii diadinamici
d) Curenţii interferenţiali de medie frecvenţă
e) Ultrasonoterapia
f) Curenţii de înaltă frecvenţă
g) Curenţii electromagnetici (magnetodiaflux)
h) Electrostimularea - foloseşte impulsuri exponenţiale pentru excitarea selectiva a fibrelor
nervoase şi musculare şi este aplicată în formele de radiculită sau paralizante ale lombosciaticii,
cu aparate moderne
i) Hidroterapia - se recomandă în afara puseurilor de acutizare, individualizat, sub forma de
duş subacval, băi kinetice, băi cu bule.
j) Masajul manual - se aplică cu prudenţă în regiunea lombosacrată şi membrele inferioare,
dar nu în stadiul acut.
k) Acupunctura şi electroacupunctura - pot ameliora durerea în anumite forme.
l) Kinetoterapia - utilizează tehnici akinetice şi kinetice începând de la postură şi terminând
cu exerciţiile de contrarezistenţă în funcţie de etapa de boală.
4. Tratamentul balnear - este indicat în formele cronice de lombosciatică, în funcţie de
eventualele boli asociate (Mangalia, Techirghiol, Felix, Geoagiu, Govora, Călimăneşti, Olăneşti
etc.).
5. Tratament chirurgical
Recomandările operatorii în:
 durere instabilă;
 agravarea progresivă a deficitului neurologic;
 recurenţă dureroasă, imposibil de evitat şi de tratat;
 sindromul cozii de cal.
Laminectomia decompresivă - chirurgia deschisă are drept scop decomprimarea rădăcinii
prin îndepartarea nucleului pulpos.

4
Profilaxie şi recuperare
Combaterea factorilor de risc - este necesară încă din perioada adolescenţei, vizând
profilaxia primară a lombosciaticii, cât şi a cauzelor de întreţinere sau provocare a noilor
recidive, având drept obiectiv profilaxia secundară, ceea ce se poate realiza printr-o schemă
terapeutică bine pusă la punct şi printr-o educaţie sanitară adecvată.
Unii pacienţi pot preveni apariţia acestei afecţiuni sau agravarea simptomelor dacă sunt
atenţi şi responsabili şi îşi ţin greutatea sub control, dacă adoptă o postură corecta, dacă evită
activitaţile fizice foarte intense, dacă opresc fumatul şi dacă evită factorii agravanţi şi factorii de
risc.
 Recuperarea - completă a bolnavilor cu lombosciatică se poate efectua numai în
servicii de specialitate, dotate corespunzator pentru efectuarea de proceduri fizicale,
balneare şi kinetice, dintre care unele se pot aplica şi în stadiul acut al bolii la patul
bolnavului.
Lombosciatica este o afecţiune care beneficiază de consult interdisciplinar şi tratament precoce
complex, în vederea scăderii incapacităţii de munca, a prevenirii problemelor socioprofesionale
şi reîncadrării adecvate a pacienţilor în producţie.
Studiu de caz
Pacienta internata pentru lombalgie intensă cu iradiere în membrul inferior drept, mers dificil
antalgic, ortostatism dificil, atitudine vicioasă, contractură musculară paravertebrală, limitarea
mişcărilor coloanei vertebrale, parestezii antepicior drept, accentuate la efort intens, în
ortostatism prelungit şi la expuneri la frig.
Dg. Lombosciatica dreapta
1. Nevoia de a evita pericolele
P1: durere
E1: proces inflamator al discului vertebral lombar/ proces degenerativ lombar
S1: atitudine vicioasă, mers antalgic, impotenţă funcţională, lombalgie intensă cu iradiere în
membrul inferior drept, parestezii antepicior drept, contractură musculară paravertebrală,
limitarea mişcărilor coloanei vertebrale
Obiectiv: Pacienta să resimtă diminuarea/dispariţia durerii.
P2: risc de complicaţii şi IAAM
E2: procesul bolii (proces degenerativ sau inflamator al coloanei vertebrale lombare), mediu
spitalicesc
S2: pareze, paralizii, parestezii, durere insuportabilă, HDL (hernie de disc lombară)
Obiectiv: Pacienta să nu dezvolte complicaţii.
P3: anxietate
E3: evoluţia bolii, mediu spitalicesc
S3: nelinişte, teamă
Obiectiv: Pacienta să fie liniştită, echilibrată psihic.
Ingrijiri autonome:
 am liniştit pacienta, explicandu-i simptomatologia bolii şi tratamentul;
 am obţinut consimtământul informat al pacientei şi am respectat regulile de asepsie şi
antisepsie;
 am monitorizat funcţiile vitale şi le-am notat în FO;
 am învăţat pacienta cum să-şi ia medicaţia regulat;
 am ajutat pacienta să se mobilizeze şi i-am asigurat o poziţie antalgică în pat care să-i
diminueze durerea, iar în perioada dureroasă am deservit-o la pat cu cele necesare;

5
 am evaluat caracterul durerii (localizare, intensitate, durată, frecvenţă)
 am asigurat condiţii de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare şi am
asigurat pacienta că poate avea încredere în echipa medicală;
 am izolat pacienta de bolnavi cu potenţial infecţios;
 am învăţat bolnava cum să se mobilizeze în special la ridicarea din pat, păstrând segmentul
lombar într-o poziţie fixă (cu reducerea mobilizării segmentului lombar);
Ingrijiri delegate:
 am administrat medicaţia prescrisă de medic: AINS, AIS, miorelaxante şi am urmarit efectul
acestora;
am recoltat produse biologice pentru analizele de laborator
 am însoţit pacienta la investigaţii paraclinice: RMN, examen neurologic, tratament
recuperator complex şi fizio-kinetoterapie;
Evaluare: Pacienta este mai liniştită, echilibrată psihic; resimte o diminuare a anxietăţii şi a
durerii şi nu a dezvoltat complicaţii sau infecţii nosocomiale pe perioada internării.
2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
P: alterarea mobilităţii fizice
E: afectarea discului intervertebral lombar, durere lombară
S: instabilitate pe membrul inferior drept, tulburări de mers, astenie..........(vezi studiu caz alte
semne legate de mişcare)
Obiectiv: Pacienta să se poata mişca în siguranţă fără a fi însoţită.
Ingrijiri autonome:
 am asigurat igiena tegumentelor şi a lenjeriei de pat şi de corp şi am instalat pacienta în pat
 am asigurat pacienta în pat, într-o poziţie antalgică a coloanei vertebrale şi a membrului
inferior drept; am asigurat schimbarea poziţiei la nevoie
 am suplinit pacienta la satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale (igienă, însoţit deservire la
pat la nevoie) şi am explicat necesitatea respectării repausului impus în perioada dureroasă;
 am efectuat cu pacienta exerciţii de mobilizare a membrelor inferioare o dată pe zi şi am
ajutat-o în reluarea mobilizării (după perioada acută a bolii);
 am ajutat pacienta în primele două zile să se mobilizeze cu un baston şi am informat-o cu
privire la importanţa mobilizării neînsoţită şi am planificat un program de activităţii şi de
repaus pacientei;
 am sfătuit pacienta să evite suprasolicitarea fizică (limitarea mobilizării în perioada acut
dureroasă);
Ingrijiri delegate:
 am administrat antalgice, decontracturante, AINS, la indicaţia medicului;
 am însoţit pacienta la gimnastică şi tratament recuperator medical;
 am susţinut pacienta şi am deservit medicul la infiltraţia perivertebrală;
Evaluare: Pacienta se poate mobiliza făra ajutor dupa 3 zile, respectă un program de mişcări
active şi a învăţat care este postura adecvată; durerea lombară s-a diminuat considerabil.
3. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
P: dificultate/incapacitate în a se alimenta şi hidrata (sau /şi regim alimentar impus dacă
urmează tratament cu AIS = P2-regim alimentar impus, E2- urmează tratament cu AIS, S2-va
respecta regimul alimentar impus, I-regim alimentar hiposodat, inspecţia tegumentelor,
identificarea complicaţiilor digestive,...........)
E: durere, anxietate
S: pacienta necesită ajutor în a se alimenta şi hidrata, inapetenţă

6
Obiectiv: Pacienta să se alimenteze şi hidrateze corespunzator.
Ingrijiri autonome:
 am explicat importanţa şi necesitatea respectării alimentaţiei şi hidratării corespunzătoare
cantitativ şi calitativ în menţinerea sănătăţii;
 am ȋndemnat pacienta să consume minim 2L de apă/ceai zilnic, să consume fără restricţie
legume şi fructe proaspete în funcţie de vârstă şi activitatea pe care o desfăşoară;
 am realizat bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate zilnic şi l-am notat în FO;
 am realizat o hidratare şi alimentare corespunzatoare cantitativ şi calitativ;
 am investigat preferinţele culinare ale pacientei.
Ingrijiri delegate:
 am administrat la indicaţia medicului o alimentaţie pe cale parenterală prin perfuzii cu ser
glucozat 5% şi vitamina B1 şi B6 în primele 24 de ore şi am urmărit funcţionalitatea lor.
Evaluare: După primele două zile de la internare apetitul pacientei creşte, reuşind să se
alimenteze corespunzător nevoilor organismului, pacienta ȋnţelege necesitatea respectării
unui alimentaţii corespunzătoare şi a consumului unei cantităţi minime de lichid 2L zilnic.
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni
P: dificultate/incapacitate de a se odihni
E: durerea, anxietate, evoluţia bolii
S: cantitate necorespunzătoare de odihnă/ore de odihnă, insuficiente
Obiectiv: Pacienta să se odihnească eficient, 7-8 ore/noapte.
Ingrijiri autonome:
 am aerisit salonul pacientei, am asigurat curăţenia salonului, a lenjeriei de pat, precum şi a
lenjeriei de corp;
 am asigurat linişte în salon şi i-am oferit condiţii necesare de somn, respectând orele de somn
ale pacientei trezind-o în caz de necesitate ;
 am creat un climat favorabil pentru odihnă şi somn prin suprimarea surselor care-i pot
determina disconfortul şi iritabilitatea pacientei;
 am învăţat pacienta tehnici de relaxare: să citească dintr-o carte/ziar, seara înainte de culcare,
ascultarea radioului, care să-i favorizeze repausul;
 am asigurat o poziţie antalgică care să-i diminueze durerea;
 am explicat necesitatea somnului şi orelor de somn;
 am încurajat şi liniştit pacienta pentru a-şi recăpăta echilibrul pshic;
Ingrijiri delegate:
 am administrat la indicaţia medicului 1tb de Diazepam.
Evaluare: În prima zi pacienta a dormit 5 ore, însă începând din a doua zi, datorită îngrijirilor
acordate şi a durerii care se ameliorează, pacienta doarme 7-8 ore/noapte şi are un somn
cantitativ şi calitativ corespunzător vârstei.
5. Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca
P: incapacitate în a se îmbrăca şi dezbrăca
E: diminuarea mobilităţi, slăbiciune, durere
S: pacienta necesită ajutor în a se imbrăca şi dezbraca
Obiectiv: Pacienta să se poata îmbrăca şi dezbraca fără ajutor.
Ingrijiri autonome:
 implic pacienta în activităţi de îngrijire pentru a-şi putea relua autonomia în cel mai scurt
timp şi explic importanţa exercitiilor fizice care reprezintă una din cheile recuperării;

7
  am susţinut şi încurajat pacienta pentru reluarea autonomiei şi am suplinit pacienta în
satisfacerea acestei nevoi pe toată perioada dureroasă;
 am ajutat pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace, la schimbarea lenjeriei de pat şi de corp şi
la păstrarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale reducând solicitarea spatelui;
 am identificat capacitatea şi limitele fizice ale pacientei, am abordat-o cu calm şi răbdare şi îi
asigur timp necesar pentru a se îmbrăca şi dezbrăca;
 am comunicat cu pacienta şi i-am recomandat repausul la pat 1-2 zile şi i-am explicat că
repausul prelungit duce la scăderea forţei şi rezistenţei musculare;
 am explicat că durerea este datorată punerii în tensiune a rădăcini comprimate (mişcare
limitată pe care o simte în fesă, coapsă sau în gambă)
 Evaluare: Pacienta se poate îmbrăca şi dezbrăca fără ajutor în termen de 5 zile.
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-şi păstra tegumentele şi mucoasele
P: deficit de autoîngrijire
E: lombalgie intensă cu iradiere în membrul inferior drept
S: pacienta necesită ajutor în efectuarea îngrijirilor de igienă
Obiectiv: Pacienta să prezinte o igienă corespunzătoare stării sale.
Ingrijiri autonome:
 am ajutat pacienta la efectuarea toaletei cavităţii bucale, să-şi taie unghiile;
 am efectuat toaleta pe regiuni la pat în primele două zile, apoi am însoţit-o la baie unde am
ajutat-o;
 am pregatit materialele necesare băii generale: apă, săpun, prosop, lighean;
 am asigurat bazinet, lenjerie de pat şi de corp curată şi uscată în perioada acut dureroasă;
 am explicat pacientei importanţa şi necesitatea respectării igienei;
 am asigurat intimitate, confort şi temperatură corespunzătoare camerei;
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o igiena corespunzătoare stării sale cu
tegumente şi mucoase integre şi curate pe tot parcursul spitalizării
7. Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficientă la nivel afectiv
E: mediu spitalicesc, evoluţia bolii
S: izolare, tristeţe, apatie
Obiectiv: Pacienta să comunice eficient la nivel afectiv şi să fie echilibrată pshic.
Ingrijiri autonome:
 am liniştit pacienta cu privire la starea sa, explicându-i scopul şi natura intervenţiilor şi i-am
dat posibilitatea să-şi exprime nevoile, ideile, sentimentele, dorinţele sale;
 am intrebat pacienta şi notat răspunsurile în FO, insistând asupra răspunsurilor mai puţin
exacte şi am comunicat în permanenţă cu pacienta ascultând-o fără să o întrerup;
 m-am asigurat că informaţiile transmise au fost scurte, clare şi înţelese şi i-am explicat
pacientei importanţa verdicităţii şi exactităţii informaţiilor furnizate pentru întreg procesul de
vindecare a bolii;
 am dat dovadă de empatie şi îi inspir pacientei încredere în echipa medicală şi am incurajat şi
sfătuit pacienta în a relata medicului toate modificările survenite la nivelul organismului, atât
pozitive cât şi negative;
 am acomodat pacienta cu mediul ambiant din salon şi i-am asigurat un microclimat propice
bunei instalări, de securitate liniştit;
 am facilitat contactul cu familia şi anturajul respectand orarul de vizite pentru a se constitui
un suport pentru pacientă;

8
Evaluare: Pacienta este mai liniştită şi comunică eficient cu echipa de îngrijire şi cu cei din jur
în termen de 2 zile de la internare.
8. Nevoia de a ȋnvăţa
P: lipsa de cunoştinţe
E: lipsa surselor de informare
S: pacienta solicită informaţii despre boală
Obiectiv: Pacienta să acumuleze cunostinţe noi despre afecţiune.
Ingrijiri autonome:
 am explorat nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala şi am stimulat dorinţa de
cunoaştere adespre boală, oferindu-i materiale informative;
 am explicat pacientei importanţa respectării unei alimentaţii sănătoase (bogată în fibre,
vitamine şi minerale, aport suficient de lichide) şi un regim de viaţa echilibrat (evitarea
ortostatismului prelungit, atitudini posturale inadecvate adoptate în mod prelungit, frigului,
umezelii, mişcările bruşte necontrolate, ridicarea de greutăţi) de asemenea importanţa
urmăririi tratamentului medicamentos şi a procedurilor de recuperare recomandate de medic.
 am învăţat pacienta cum să-şi administreze medicaţia la domiciliu şi a tratamentului pe
perioada spitalizării;
 am explicat importanţa dispensarizării şi controlul medical periodic la medicul specialist şi
purtării de lombostat;
 am conştientizat pacienta asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
 am recomandat pacientei efort fizic dozat, evitarea mersului pe teren denivelat, purtarea unui
baston, reluarea activităţilor cu program redus, continuarea repausului încă 30 de zile.
 am educat pacienta de a realiza mişcările uzuale corecte în timpul efortului fizic susţinut sau
la unele mişcări de flexie, extensie sau rotaţie în ax a coloanei vertebrale şi am explicat
importanţa respectării regulilor de funcţionare a coloanei şi repausul acesteia care vor reduce
considerabil frecvenţa durerilor de spate.
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat o serie de cunoştinţe noi despre
simptomatologia, prognosticul, tratamentul necesare bunei gestionări a procesului de vindecare
ȋn cursul perioadei de spitalizare.
Evaluare finală
Pacienta ……… în vârstă de 48 de ani, cu domiciliul în Dumbrava Roşie s-a internat în
Spitalul de Urgenţă Judeţean Neamţ, secţia Reumatologie pe data …………. cu urmatoarea
simptomatologie: lombalgie intensă cu iradiere în membrul inferior drept şi mers antalgic,
asociată cu mers şi ortostatism dificile. În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice efectuate este
diagnosticată cu Lombosciatica dreapta.
Pe parcursul spitalizării pacienta a fost cooperantă în toate tehnicile şi îngrijirile medicale
acordate de cadrele medicale. Datorită îngrijirilor medicale acordate, a supravegherii din partea
personalului medical, a tratamentului medicamentos administrat şi a tratamentului de recuperare
corespunzător, starea pacientei s-a ameliorat progresiv, pacienta nu a mai acuzat dureri şi mers
antalgic.Dupa cele 10 zile de spitalizare s-a externat ameliorată, cu urmatoarele recomandări:
 purtare de lombostat; evitarea eforturilor fizice intense şi a expunerii la frig şi
ortostatismul prelungit peste 4-5 ore; tratament medicamentos recomandat; Zaldiar 37,5
mg 1cps/zi 10 zile, Gabapentin 300 mg 1cps/zi 30 de zile.