Sunteți pe pagina 1din 6

Dezvoltare intestinului mijlocui ( mezenteron ) + intestine posterior (

metenteron )

 La limita dintre intestinului anterior ( proenteron ) și intestinul mijlociu se


găsește ansa duodenală.
 Aceasta reprezintă teriotoriul de granite. Din ea se vor dezvolta :
duodenul.
 Are un ritm de creștere accelerată, fiind situată initial în plan frontal,
urmând a se plia odată cu mecanismul de rotație a stomacului.
 Următorul fragment al mezenteronului este reprezentant de ansa
ombilicală.
 Această continua ansa duodenală și păstrează o legătură cu sacul vitelin
prin intermediul canalului vitelin.
 Raportat la inserția canalului vitelin, ansei ombilicale i se descriu 2 brațe :
un brat superior ( ascendent ) și unul inferior ( descendent ).
 Limitile mezenteronului :
- Începe la jumătatea ansei duodenale și ajunge până la nivelul flexurii
colicii stângi, mai exact 1/3 stâng a colonului transvers.
- Din ansa duodenală va lua naștere : duodenul ( în cazul nostru, de la
jumătatea duodenului 2 până la nivelul duodenlui 4 )
- Din ansa ombilicală - jejun + ilion până la aproximativ 40-80 cm de
valva ilio-cecală ( brat superior )
- restul ileonului, cecul, apendicile, colon
ascendent, colon transvers 2/3 ( 1/3 stang – apartine metenteronului )
– ( brat inferior )
Evoluția ansei duodenale

 Ansa duodenală continua stomacul si se continua cu bratul superior al


ansei ombilicale.
 Initial este dispusa in plan sagittal, urmând a suferi un process de
rotație către dreapta, astfel încât convexitatea ei din anterior va
ajunge să fie dispusă la dreapta coloanei vertrebrale.
 Rotația este datorată rotației stomacului și a creșterii mugurelui
hepatic.
 Mezogastrul dorsal în care găsim mugurele pancreatic dorsal,
împreună cu ansa duodenală se va plia pe seroasa trunchiului
embrionar ( somato-pleură ), generând o coalescență între această –
fascia retro-duodeno-pancreatică Treitz.
 La sfârșitul procesului de acolare, duodenul împreună cu pancreasul
vor fi acoperite de o nouă seroasă.
 În urma acestui proces, structurile prevăzute cu coalescență (
duodenul, pancreasul, colon ascendent, colon descendent ) vor deveni
din primar intraperiotaneale, secundar retroperitoneale.

EVOLUȚIA ANSEI OMBILICALE

 Este așezată în plan sagittal și este legată de peretele posterior al


embrionului printr-un mezou dorsal ( mezenter comun dorsal )
 Totodată ansa ombilicală este ancorată anterior de vezicula vitelină
prin intermediul canalului vitelin.
 La locul de inserție a acestuia, brațul ascendent / superior al ansei
ombilicale, devine braț descendent.
 Într-o etapă initială , brațul superior ( ascendent ) va suferi un proces
de creștere accelerată, creștere ce determină o rotație a brațului
superior în sens anti-orar ( de la stânga la dreapta ), cu 90 de grade,
astfel încat brațul superior va fi dispus la dreapta, iar bratul inferior la
stânga.
 Din plan sagittal, ansa ombilicală va fi dispus transversal.
 În săptămânile 4-5 de v.i.u, ansele de instestin vor părăsi cavitatea
abdominală și vor hernia în sacul vitelin ( hernie fiziologică ).
 Acest lucru se datorează creșterii rapide a mugurelui hepatic și
dezvoltării mezonefrosului, ce determină o adaptare a conținătorului
la conținut, determinând astfel hernia.
 Din săptămâna a 6-a de viață intra-uterină, ansele de intestin vor
reintra în cavitatea abdominală. Înainte de aceasta, pe brațul inferior
al ansei ombilicale va apărea o proeminență numită diverticul cecal.
Ansele vor reintra într-o anumită ordine, ce va termina continuarea
rotației cu încă 90 de grade, după cum urmează :

- Ansele jejunale – la stânga liniei mediane, orizontal


- Ansele ileale – la dreapta liniei mediane, vertical
- Diverticulul cecal va ajunge în poziție sub-hepatică.

 În acest moment se realizează încă 90 de grade de rotație - vom


ajunge astfel la 180 de grade.
 În urma procesului de descendus cecal, ce determină apariția
colonului ascendent, cecului și apendicelui se încheie rotația cu încă 90
de grade a ansei ombilicală.
 La sfârșitul acestui proces apar procese de resorbție și reașezare a
mezourilor, după cum urmează :
 Mezentrul comun dorsal, de la nivelul ultimei părți a brațului inferior
al ansei ombilicale se va așeza peste ansa duodenală, fixând-o la
nivelul peretului posterior abdominal
 În acest fel porțiunea duodenului situată inferior de inserția
mezocolunui transvers, până la nivelul flexurii duodeno-jejunale, este
acoperită suplimentar de peritoneu, fiind denumită pars tecta duodeni
( 5 foițe peritoneale – 3 treitz + 2 mezocolon )
 La nivelul peretului posterior abdominal, la locul unde mezocolonul
ascendent se fixează pe peretele posterior apare o nouă coalescență
ce poartă numele de fascia de coalescență Toldt 1.
 Similar fasciei Treitz, la acest nivel vom găsi 3 foițe peritoneale.

Malformațiile dezvoltării mezenteronului :

1. Stenoze și atrezii
2. Diverticul Meckel – rest embrionar care se găsește la 40-80 cm de
valva ileo-cecală. Se tratează prin excizie.
3. Defect de rotație – situs inversus – partial sau total
4. Fistule omfalo-enterică
5. Omfaloceel – hernie ombilicală congenitală, NU se petrece în
intregime reintrarea în cavitatea ombilicală sau hernia fizilogică.
6. Laparoschizis – NU se formează peretele anterior abdominal – NU este
compatibil cu supraviețuirea.
7. Persistența mezenterului comun dorsal

Evoluția metenteronului

 Derivatele metenteronului ( 1/3 stang colon transvers, descendent,


sigmoid și rect )
 Intestinul posterior initial se deschide împreună cu canalul alantoidian
într-un receptacul comun, numit cloacă.
 Această este închisă de o membrană, care poartă numele de
membrană cloacală.
 Între alantoidă și mententeron se produce o proliferare a
mezodermului local care va da naștere unui sept – uro-rectal.
 Septul uro-rectal prin procese de descendus și proliferare, coboară și
se unește cu membrana cloacală, separând-o pe această în 2 secțiunii :
membrana uro-genitală și membrane anală.
 Cloaca va fi separată într-o porțiune anterioară – sinus urogenital și
într-o porțiune posterioară numită sinus ano-rectal
 La locul unde septul uro-rectal întâlnește membrana cloacală se va
forma centrul tendinos al diafragmei pelvine, iar din proliferarea
septuli vor lua naștere mușchii diafragmei pelvine.
 În dreptul sinusului anal, ectodermal corespondent va suferi un proces
de invaginare, în urma căruia va lua naștere, proctodermul.
 Membrana proctodermului se va resorbi deasupra unei linii – linia
pectinată, locul de demarcație între cele 2 origini embriologie ale
rectului inferior.

Malformații

 Stenoze – imperforația anală în care membrana anală nu se


reasoarbe
 Atrezie anală
 Fistule între rect și vezica urinară / rect și uretră / rect și vagin
De lungime și de diametru :

 Megadolico colon ( diametru mare și lung )