Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa:746
1
CUPRINS
I. Reziduuri urbane
1.1.Introducere
1.1.1.Considerații generale
1.2.Deșeurile
1.2.1.Clasificarea deșeurilor
2
I.REZIDUURI URBANE
1.1Introducere
1.1.1 Consideratii generale
Mediul înconjurător reprezintă un element esențial al existenței umane, fiind rezultatul
interacțiunii dintre elementele naturale: sol, aer, apă, climă, biosferă, cu elemente rezultate din
activitatea umană. Toate acestea influențează condițiile existențiale și posibilitățile de dezvoltare
viitoare a societății, drept urmare, protecția mediului este o prioritate atât la nivelul României,
cât și la scară globală
1.2 Deșeurile
Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de
realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului
respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din
activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și surse
de producere de deșeuri. [2]
Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deșeurile [1], deșeul reprezintă substanța sau orice obiect pe care dețtinătorul îl aruncă,
are intenția sau obligația să îl arunce.
O altă abordare pentru noțiunea de deșeu este: partea dintr-un material sau materie primă
care este înlăturată în decursul unui proces tehnologic de prelucrare, în vederea realizării unui
produs sau ca urmare a unor activități umane. [1]
A. DUPĂ PROVENIENȚĂ:
1. Deșeuri industriale provenite din procese tehnologice anorganice ;
2. Deșeuri industriale provenite din procese tehnologice organice ;
3. Deșeuri urbane
4. Deșeuri agricole și din industria alimentară;
5. Deșeuri din construcții.
3
Deșeuri industriale organice sunt constituite din reziduuri din industria chimică organică : deșeuri
de la producerea, prepararea, furnizarea și utilizarea produșilor chimici organici de bază, de la
detergenți, produse farmaceutice, solvenți organici halogenați ,nămoluri de la epurarea efluenților
în incintă, cu conținut de substanțe periculoase, turte de filtrare halogenate și absorbanți epuizați
.[1]
Deșeurile urbane reprezintă totalitatea reziduurilor colectate din aglomerări urbane și cuprind
totalitatea deșeurilor menajere ( produse de către populație ,dar și deșeuri similare generate de
agenți economici și comerciali : alimentație publică, hoteluri, cantine, magazine, instituții de
învățământ etc. ) ,deșeuri stradale în locuri publice , nămoluri de la epurarea apelor uzate
orășenești .[1]
Deșeuri agricole sunt reprezentate în principal de reziduuri din zootehnie , dar și deșeuri din
producția vegetală.[1]
Deșeuri din procesele termice sunt constituite din deșeuri rezultate de la centrale termice și de la
alte instalații de combustie : zgură, cenușă de vatră, deșeuri solide, pe bază de calciu, de la
desulfurarea gazelor de ardere, nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere cu conținut de
substanțe periculoase , deșeuri de la epurarea apelor de răcire etc.[1]
C. DUPĂ COMPOZIȚIE:
1. Deșeuri organice de origine animală și vegetală : dejecții animaliere, deșeuri de la
prepararea și procesarea cărnii ,peștelui și altor alimente de origine animală, deșeuri
de la prepararea și procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, etc. ;[1]
2. Deșeuri minerale sau metalice : praf și suspensii de metale feroase și neferoase ,
piese de polizare uzate mărunțite și materiale de polizare mărunțite cu conținut de
substanțe periculoase etc. ;[1]
4
3. Deșeuri provenite din transformări chimice : rășini schimbătoare de ioni saturate sau
epuizate, deșeuri de degresare , deșeuri de la tratarea chimică de suprafață, acizi și
baze de decantare, nămoluri cu conținut de fosfați etc. ;
4. Deșeuri radioactive :rezultă din diferite activități industriale , medicale și de cercetare
. Cele mai mari cantități rezultă din activitatea de producere a energiei electrice și din
extracția și prelucrarea minereului radioactiv .[1]
Începând de la intersecția râului Dâmbovița cu Str. Constantin Noica și Șos. Cotroceni, limita de
5
est a sectorului urmează traseul: Șos. Cotroceni,
B-dul Geniului, Drumul Sării (toate inclusiv) Sectorul 6
până la intersecția cu Calea 13 Septembrie și B-
dul. Ghencea.
6
depozit de deșeuri menajere solide
depozit de materiale inerte: deșeurile nu conțin sau conțin în cantități foarte minime materiale
periculoase pentru mediu;
depozit pentru materialele care necesită o atenție deosebită: ex. deșeuri radioactive,
depozitarea în condiții speciale și cu atenție a deșeurilor periculoase;
depozit de deșeuri menajere: depozite în care în lipsa facilităților pentru tratare, deșeurile
mixte provenite din gospodării, ateliere de producție, instituții publice, deșeuri stradale etc. sunt
depozitate fără tratare; aceste depozite prezintă un risc crescut asupra medului înconjurător.
depozite realizate prin sprijinirea de un deal sau prin umplerea unei văi;
7
depozite subterane;
8
În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite în mod natural, bariera geologică va
fi completată cu un strat de argilă sau alt material natural cu proprietati echivalente. Stratul
natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din geomembrana,
geotextile și straturi de drenare, astfel încat impermeabilizarea cuvetei depozitului va avea o
structura de tipul celei prezentate in figura de mai jos.
9
3.1.1 Realizarea sistemului de drenare și evacuare a levigatului
10
3.2 Depozite ecologice zonale
Depozitul Ecologic de Deșeuri Solide Urbane și Industriale Asimilabile
Vidra, București
Depozitul Ecologic este situat în comuna Vidra, Județul Ilfov. Acesta funcționează conform
normelor Comunității Europene și a legislației române în vigoare și tratează o parte din deșeurile
provenite din Municipiul București.
Cifre
• Zona de depozitare, destinată stocării deșeurilor, are o suprafață aproximativă de 38,7 hectare,
compartimentată în celule de cca. 4,2 hectare fiecare
• Zona de servicii, destinată serviciilor logistice, activităților de gestionare și de transfer al
deșeurilor, se întinde pe 3,3 hectare
• Capacitate de depozitare: 11,5 milioane metri cubi
Depozitul ecologic deservește gospodării din toate sectoarele capitalei și din județul Ilfov, aprox.
1.200.000 locuitori.
11
Monitorizarea activității depozitului se face prin:
• Sistem electronic de cântărire - monitorizarea cantității de deșeuri, a provenienței și naturii
acestora; identificarea operatorului de salubritate;
• Sistem de supraveghere video a punctelor cheie din cadrul Depozitului;
• Stație de epurare levigat - monitorizarea și controlul cantității si calității levigatului;
• Foraje de observație - măsoara calitatea apei freatice, amonte și aval de depozit.
12
Qm. zi 10 3 N I m
(t/zi)
unde:
Im – are valori cuprinse, în general, între 0,5 – 1,3 kg/loc.zi, considerate ca valori normale.
În ţara noastră Im are valori între 0,78 – 1,3 kg/loc.zi cu tendinţe de creştere către 1 – 1,2
kg/loc.zi în mediul urban şi 0,5 – 0,7 kg/loc.zi la sate.
N=333.422
Im=1
0.333 (t/zi)
Qs.zi S I s (t/zi)
în care:
S=3800 ha
Is=0.2 t/ha.zi
Însumând cele două valori obţinute pentru cantitatea de reziduuri menajere necesară a se
depozita zilnic şi pentru cantitatea de reziduuri stradale colectată zilnic de pe căile de circulaţie
publică aferente zonei deservite, rezultă cantitatea totală de reziduuri necesară a se depozita zilnic:
13
Qzi 760,333 (t/zi)
Deci zilnic vor ajunge pe depozit o cantitate de 760,333 t reziduuri menajere şi reziduuri
stradale nepericuloase. Această cantitate reprezintă reziduuri colectate, ele urmând a fi compactate
în mijloacele de transport şi, de asemenea, în depozit.
Având cantitatea totală de reziduuri necesară a se depozita zilnic şi luând în considerare că masa
Q zi
c . zi
Vrez
rez (m3/zi)
760,333 10 3
c. zi
Vrez 3041 (m3/zi)
250
Qmzi
V ag
r .m
m (m3/zi)
în care:
m - masa volumică a reziduurilor menajere, m = 250 kg/m3 pentru Bucureşti;
14
760,333 10 3
.m
Vrag 1216,5 (m3/zi)
250 2,5
Q s. zi
V r .s
s (m3/zi)
Unde:
s - masa volumică a reziduurilor stradale, m = 700 - 800 kg/m3.
760 10 3
Vr . s 1085,7 (m3/zi)
700
rez
d . zi
Vrez Vrez
c. zi
d (m3/zi)
In care:
rez - masa volumică a reziduurilor la colectare;
d - masa volumică a reziduurilor după depozitare şi compactare; Normativul tehnic
privind depozitarea reziduurilor sugerează că o valoare a densităţii reziduurilor compactate
de 0,8 t/m3 este optimă pentru desfăşurarea normală a proceselor de biodegradare în
reziduurile menajere.
250
d . zi
Vrez 3041 941 (m3/zi)
0,8 10 3
15
Vrezd .an 941 365 343465 (m3/an)
H max
n niv
H nivel (nivele)
Unde:
25
n niv 15
1,7 (nivele)
Unde:
d
S max - suprafaţa maximă de depozitare (se stabileste in ha, in functie de terenul disponibil
pentru depozit, iar in formula volumului de reziduuri, suprafaţa maximă de depozitare
trebuie transformata din ha in m2);
n niv - numărul de nivele (reziduuri + material de acoperire);
hm.ac - înălţimea stratului de material inert de acoperire;
Smax=17,5 ha
16
Vrezd
Dd d .an
Vrez (ani)
8707500
Dd 25 (ani)
343465
Dacă gradul de compactare în depozit creşte şi reziduurile sunt aduse la o masă volumică
de 1000 kg/m3, după compactare, vom avea:
250
d . zi
Vrez Vrez
c . zi
760,333 (m3/zi)
1000
Celula de depozitare este definită ca fiind spaţiul de volum egal cu volumul de reziduuri
depozitate într-o anumită perioada de timp, prestabilită. Având în vedere că reziduurile se depun
în straturi ce se acoperă zilnic se consideră această perioadă de timp ca fiind o zi. Rezultă că
volumul unei celule de depozitare este egal cu volumul reziduurilor depozitate zilnic,
17
Vc Vrezd . zi
şi atunci o celulă de depozitare va avea un volum de 785 m3.
Forma unei celule se poate aproxima cu aceea a unui trunchi de piramidă regulată întoarsă
şi ţinând cont de faptul că pereţii celulei trebuie să aibă o înclinare corespunzătoare, putem stabili
dimensiunile acesteia astfel:
h
V ( AB Ab AB Ab )
3 (m3)
Avem:
1,5 1 1 2
V ( AB AB AB ) 785
3 3 3 (m3)
rezultă
AB 820 (m2)
A’D’ = B’C’ = 24 m
AB = DC =19,6 m
AD = BC = 14 m
18
Suprafaţa laterală a celulei va fi:
( PB Pb ) at
Al
2 (m2)
unde:
at2 h 2 ( y x) 2
(m)
34 19,6 2
at2 1,5 2 ( ) 55,54
2 2 (m2)
at 7,45 (m)
Pb 2 AB 2 AD 2 19,6 2 14 576,8
(m)
At Al AB Ab (m2)
19
At 8 442,34 (34,2 24) (19,6 14) 9537,54 (m2)
Vom folosi geomembrană din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) cu grosimea de 2,5 mm.
Având în vedere că se etanşează atât baza celulei cât şi pereţii laterali, suprafaţa impermeabilizată
va fi:
S gm AB Al
(m2)
Qgm Vgm gm
(kg)
20
Vgm S gm hgm
(m3)
în care:
Qgt Vgt gt
(kg)
unde:
gt gt 800
- densitatea materialului geotextil, g/m3.
in care:
Vt - volumul total al celulei de depozitare;
Vm.ac - volumul de material inert de acoperire.
hm.ac
Vm.ac ( AB Ab AB Ab )
3 (m3)
21
Grosimea stratului de material de acoperire este
hm.ac = 0,2 m iar A şi A reprezintă
B b
suprafaţa bazei mari, respectiv a bazei mici ale celulei.
0,2
Vm.ac (820,8 274,4 820,8 274,4 ) 104,65
3 (m3)
unde:
Qm.ac - cantitatea de material de acoperire;
Vm.ac - volumul de material de acoperire;
m.ac - masa volumica a materialului de acoperire. Daca utilizam ca material de acoperire
reziduuri stradale, masa volumica a acestora variaza 700 800 kg/m3;
Rezulta:
Pentru calculul reţelei de drenaj necesară amenajării unui compartiment este necesară
stabilirea suprafeţei acestuia.
unde:
22
Vrezd .an - volumul de reziduuri depozitate si compactate anual;
ncomp
- durata de utilizare a primului compartiment (n = 2 ani).
Vcomp
S comp 30530,2 (m2)
22,5
în care:
conducte
d c 0,2 m, putem obţine volumul ocupat de reţeaua de drenaj, astfel:
23
d c2
Vo.c LCT
4 (m3)
0,2 2
Vo.c 1104,6 34,68
4 (m3)
Levigatul colectat este drenat prin intermediul unui strat de pietriş. Straturile minerale
drenante trebuie să aibă coeficienţi de permeabilitate de ordinal a 10-2 m/s. Grosimea recomandată
în H.G.162/2002 este de 0,5 m.
Vmd V zd k (m3)
Qmdc md Vmd
(kg)
în care:
md - este masa volumică a materialului drenant ( md 1600 1700 kg/m3 pentru
pietriş)
Pentru calculul cantităţii de material drenant necesară pentru amenajarea unei cellule de
depozitare, se procedează în mod asemănător
24
V ' zd 820 0,5 410 (m3)
Qmdcel 73 (t)
Q S m i (l/s)
în care:
25
La rândul său, i se obţine din tabelele cuprinse în STAS 9470/73 ce sunt elaborate pentru 19 zone
ale ţării şi în care se folosesc ca date de intrare durata ploii în minute şi frecvenţa de asigurare.
Pentru determinarea intensităţii ploii, i, se utilizează STAS 9470/73, specific zonei în care
se găseşte depozitul, cu o frecvenţă de două ploi torenţiale pe an, specifică drumurilor publice şi
durata de curgere de 10 minute.
În final, debitul de calcul este (in formula folositi valoarea lui S in ha):
Bariera geologică este creată de condiţiile geologice de sub şi din vecinătatea unui depozit
şi trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic
pentru sol şi apa subterană.
26
îndeplinite complet se iau masuri tehnice suplimentare astfel încât permeabilitatea sa nu
9
depăşească k 1,0 10 m/s iar grosimea barierei sa fie de 1m.
Debitul ce traversează bariera geologică poate fi calculate cu ajutorul legii Darcy, considerând că
bariera este saturată:
Q k i S (m3/s)
în care:
Q – debitul infiltrat;
k – coeficient de permeabilitate;
i – gradientul hidraulic;
S – suprafaţa depozitului.
hH
i
H
unde:
27
0,5 1
i 1,5
1
Pentru a diminua debitul la baza depozitului, prin soluţiile constructive se prevede ataşarea
unei geomembrane deasupra barierei geologice.
28
BIBLIOGRAFIE:
[4] https://en.wikipedia.org/wiki/Sector_6_(Bucharest)
[6].https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99eu
[7]digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/.../PASCU_RV_Managementul-deseurilor-2009.pdf
29