Instituţia Publică Liceul Teoretic

”Principesa Natalia Dadiani”

Lucrare de laborator Nr.2.3

Capitolul: Metode numerice de rezolvare a ecuaţiilor

algebrice şi transcendente

Tema: Metoda tangentelor

Profesor: Prisăcaru Angela

Elev: Cernei Ion
clasa a XII-a „A”
2019
 Sarcinile lucrării
1. Să se precizeze rădăcina obţinută în Lucrarea de
laborator N2 cu ajutorul metodei tangentelor (Newton):
a) cu o eroare mai mică decît eps=10-6 (M2 şi m1, se vor
determina analitic înainte de a le utiliza în program,
calculele fiind incluse in lucrare)
b) pentru un număr dat de aproximări succesive n.
(programul se va executa pentru 3 valori diferite ale lui n)
2. Să se compare rezultatele obţinute în Lucrările de
Laborator N2-N4 luînd în consideraţie numărul de iteraţii,
evaluările pentru funcţii şi derivată. Explicaţi diferenţele.

Varianta 11:
a) x3+12x+5=0;
b) sin(x)-x+2=0;
Programul Pascal 1b, f1
Programul Pascal 1b f2
 Calcule matematice 1a f1

f:[-1;0]R, f(x)= x3+12x+5=0;

f `(x)= 3x2 + 12;
f ``(x)=6x
M= max[f ``(-1); f ``(0)]= 0 (0.6);
m= min[f `(-1); f `(0)]= 12;
 Calcule matematice 1a f2

f:[2;3] R, f(x)= sin(x)-x+2;

f `(x)= cos(x)-1;
f ``(x)= -sin(x);
M= max[f ``(2); f ``(3)]= -0.034899;
m= min[f `(2); f `(3)]= -0.000609 ;
Programul Pascal 1a f1
Programul Pascal 1a f2
 Concluzii
În urma efectuării lucrării de laborator, am determinat
rădăcinile a două funcţii (una algebrică, alta transcendentă),
folosind metoda tangentelor (Newton), pentru valoarea
erorii mai mică deît o valoare dată sau pentru un număr
anumit de aproximări succesive.

Am observat că exactitatea rezultatului e direct

proporţională faţă de numărul de divizări ale segmentului.
Rezultatul ambelor metode era la fel de exact, pînă cînd
numărul de aproximări succesive din a doua metodă a
depăşit numărul de divizări din prima metodă.

Pentru comparaţie, să luăm numărul de iteraţii

necesare pentru a junge la o anumită exactitate, eps=10-6:
metoda bisecţiei: 24 iteraţii
metoda coardelor: 9 iteraţii
metoda tangentelor: 3 iteraţii.

Observăm că are o exactitate aproximativ de 3 ori mai

mare faţă de metoda coardelor şi de 8 ori mai mare faţă de
metoda bisecţiei, ceea ce îi măreşte gradul de utilitate.

Totuşi, sunt necesare calcule suplimentare: prima

derivată, derivata a doua, supremul f ``(x) şi infimul f `(x).