Sunteți pe pagina 1din 21

Îmbunătățirea calității serviciilor in turism

Disciplina: Dezvoltarea afacerilor in servicii

Întocmit de:Militaru Georgescu Radu Alexandru

Coordonator:

Ş.l. dr. ing. Petruta Mihai Grupa 1543

Bucuresti

2020

1
Cuprins:

Introducere .................................................................................................................................................... 3
Capitolul 1- Analiza nivelului de dezvoltare și specializare a sectorului de Hoteluri și Restaurante în
România ........................................................................................................................................................ 4
1.2 Scurtă prezentare a importanței servciului de Turism în România ......................................................... 4
2.2 Calcularea indicelui specializarii absolute .......................................................................................... 5
Capitolul 2-Analiza comparativă a dezvoltarii și specializării serviciilor în sectorul Hoteluri și Restaurante
în România și Italia ..................................................................................................................................... 10
2.1 Scurtă prezentare a Italiei și a serviciului de Hoteluri și Restaurante în acestă țară ......................... 10
2.2 Calcularea indicelui specializarii relative ......................................................................................... 11
Capitolul 3-Previziuni privind dezvoltarea și specializarea serviciilor de Hoteluri și Restaurante în
România ...................................................................................................................................................... 12
Concluzii .................................................................................................................................................. 19
Bibliografie .............................................................................................................................................. 20

2
Introducere
Serviciile reprezintă activităţi economice ce au ca rezultat un ansamblu de avantaje
explicite şi implicite ce sunt obţinute de un utilizator pornind de la consumul de oferte
comerciale de natură intangibilă.
Locul serviciilor în economie este rezultatul unui process evolutiv complex, al
mutaţiilor înregistrate în viaţa economic şi socială. Astfel, dezvoltarea şi diversificarea
structurilor economiilor lumii, amploarea cuceririlor ştiinţifice şi pătrunderea lor în realitatea de
zi cu zi au favorizat afirmarea şi intenstificarea participării serviciilor în desfăşurarea diferitelor
fenomene şi procese, creşterea rolului lor.

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic
– diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Serviciile reprezintă activităţi economice ce au ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite şi
implicite ce sunt obţinute de un utilizator pornind de la consumul de oferte comerciale de natură
intangibilă.

Turismul reprezintă un fenomen social-economic al secolului, datorită dezvoltării sale cu


rapiditate la nivel intern şi internaţional, atât la nivelul fiecărei ţări a lumii, cât şi la nivelul
Terrei. Turismul are în centrul preocupărilor punerea în valoare a potenţialului natural, a unor
resurse naturale nevalorificabile altfel (ape termale, ape minerale, peşteri, chei, versanţi muntoşi,
etc.), exploatarea suplimentară a unora dintre ele, care intră în câmpul de acţiune şi al altor
domenii (pădurile, plajele, mările, oceanele, zonele muntoase, etc.), precum şi valorificarea
potenţialului antropic. Numărul turiştilor la scară planetară depăşeşte 700 milioane, iar încasările
din turism depăşesc 500 mld. USD. Turismul îşi pune amprenta asupra economiei naţionale prin

3
încasările considerabile pe care le aduce, participând cu 11% la crearea PIB- ului la nivel
mondial şi concentrând circa 9% din populaţia ocupată a lumii. . În 2011, contribuţia turismului
la PIB-ul României a fost de 1.4%, un procent foarte mic comparativ cu media la nivel mondial.
Am ales acest serviciu pentru a realiza o analiză comparativă cu Italia, pentru că în
România, turismul reprezintă sectorul care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare,
neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor, cât şi a
turiştilor străini.

Capitolul 1- Analiza nivelului de dezvoltare și specializare a


sectorului de Hoteluri și Restaurante în România

1.2 Scurtă prezentare a importanței servciului de Turism în România


„Turismul este o industrie monoprodus. Sunt momente cu vârfuri ridicate, iar apoi nu se
mai produce nimic” (Jean Claude Baumgarten – preşedinte WTTC).
Această industrie a ospitalităţii este, deci, puternic afectată de sezonalitate. În România,
forma principală de turism practicată este turismul de litoral la Marea Neagră. Turismul de
afaceri este şi el important, evidenţiindu-se obiectiv prin eficienţă şi ascensiune. Ponderea
turismului de afaceri în totalul încasărilor marilor hoteluri din mediul urban este de 65% - 85%.
În țara noastră, spre deosebire de alte ţări europene dezvoltate, satul şi-a păstrat mult din
autenticitate, rămânând o entitate bine integrată, întemeiată pe datini şi experienţe inedite, prin
care fiecare individ se simte legat de comunitate.Zonele în care se poate practica turismul rural în
ţara noastră sunt: Maramureş, Bran – Moeciu, Suceava, Banat, Valea Doftanei, Valea Bâscăi,
Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Vatra Dornei, Stâna de Vale, Valea Arieşului etc.
Turismul balnear înregistrează o tendinţă de adaptare la modelul staţiunilor balneare
moderne din Europa, în cadrul cărora se îmbină serviciile turistice destinate turistului sănătos
care solicită astfel de staţiuni pentru depăşirea stării de oboseală şi stres, pentru refacere fizică şi
psihică, deconectare, distracţie şi recreere într-un mediu natural, nepoluat, cu asigurarea dotărilor
specifice şi acordarea asistenţei medicale pentru sejururile de tratament, recuperare medicală şi
profilaxia diferitelor afecţiuni.

4
Potenţialul antropic al ţării noastre este foarte bine dezvoltatastfel, în anul 2011,
România dispunea de o capacitate de 705 muzee, 80 dintre ele fiind private, prezente în
apoximativ toate judeţele ţării. Cele mai vizitate muzee din ţara noastră sunt: Muzeul Satului
(Bucureşti). Brukenthal (Sibiu), Peleş (Sinaia), Muzeul Ţăranului Român (Bucureşti), Bran
(Pasul Rucăr-Bran). Cetăţile din România ocupă un loc special în cadrul turismului, care
fascinează prin poziţia impozantă şi zidurile solide şi încă rezistente. Cele mai apreciate cetăţi
sunt: Poenari, Râşnov, Sighişoara, Deva, Mediaş, Neamţ, Alba Iulia şi Aiud.
În România există un număr foarte mare de biserici cu o arhitectură spectaculoasă, care
atrag foarte mulţi turişti: 8 biserci pictate din judeţul Suceava au intrat în patrimoniul UNESCO-
Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Suceava, Voroneţ, de asemenea biserici din lemn din
Maramureş, bisericile fortificate din Transilvania, numeroasele mânăstiri cu legende în spate
îmbogăţesc potenţialul turistic al României.

2.2 Calcularea indicelui specializarii absolute


Populația ocupată
Pentru calcularea indicelui specializării absolute pentru populaţia ocupată se aplică
următoarea formulă:

ISA= Po turism/Po total *100

Tabel Nr.1-Evolutia populatieiocupata in serviciile de Turism(2000-2012)

Populația ocupată în Indicele


Populație ocupată –
sectorul Hoteluri și specializării
Anul Total
Restaurante absolute
mii persoane mii persoane %
2000 10508 93 0.89
2001 10440 99 0.95
2002 9234 113 1.22
2003 9223 119 1.29
2004 9158 133 1.45
2005 9147 151 1.65

5
2006 9313 143 1.54
2007 9353 137 1.46
2008 9369 154 1.64
2009 9243 165 1.79
2010 9240 180 1.95
2011 9138 185 2.02
2012 9263 186 2.01
Sursa: Anuarele Statistice ale României

ISA2000= PoTurism2000 / Po2000 *100 = 93 / 10508 * 100=0,89%

Fig. Nr.1- PO total și PO in Turism în anul 2000

Dupa cum putem observa în


Populația ocupată-total și Populația ocupată în
Hoteluri și Restaurante în anul 2000 tabelul de mai sus, populația ocupată
Populatie ocupata totală a cunoscut o ușoară creștere in
-Total mii
93 persoane anii 2000-2001 dupa care a urmat o
scădere din anul 2001 până în anul
2007. Dupa acesta, situatia a inceput
10508 Populatia ocupata
in sectorul sa se redreseze, populația ocupată
Hoteluri si
crescănd la 9369 mii persoane in anul
Restaurante mii
persoane
2009, iar in urmatorii ani populatia
ocupata total a scazut din nou.

Observăm în figura 1 că în anul 2000 populația ocupată în turism a fost de 93 de mii de persoane,
o valoare foarte mică în comparație cu populația totală la nivelul Romaniei.

Figura Nr.2-PO total si PO in Turism in anul 2012

6
Populația ocupată-total și Populația ocupată
în Hoteluri și Restaurante în anul 2012

186 Populatie
ocupata -Total
mii persoane

Populatia
9263
ocupata in
sectorul Hoteluri
si Restaurante
mii persoane

Sursa: Realizare proprie

În figura 2 observăm o creștere atât la nivelul populației ocupată în total cât și la nivelul
populației ocupată în turism.

Figura Nr.3- Ponderea Po în turism în totalul Po

Ponderea Populației ocupată din Turism în


Populația totală
1858.00 Populatie ocupata -
Total mii persoane

Populatia ocupata in
122629.00 sectorul Hoteluri si
Restaurante mii
persoane

Sursa: Realizare proprie

Populația ocupată în turism se prezintă astfel: din anul 2000 se observă că este în crestere
până în anul 2005,urmată de o scadere până în anul 2006. După anul 2007 se înregistrează din
nou o creștere până în anul 2012. Preconizăm că în următorii ani la nivelul țării noastre populația
ocupată în turism va crește cu valori constante.

7
Indicele specializării absolute (ISA) se calculează ca raport între populaţia ocupată în turism
şi populaţia ocupată a României, după care se înmulţeşte cu 100.Dupa cum putem observa ISA
este in crestere din anul 2000 pana in anul 2012.

Produsul Intern Brut

Tabel Nr. 2- PIB total și în Turism în Romania(2000-2012)

Produsul Intern
Indicele specializării
Produsul Brut in sectorul
absolute(Pondere din
Intern Brut- Hoteluri și
Anul PIB)
Total restaurante
milioane
Euro milioane Euro %
2000 40,318.2 731.8 1.82
2001 44,899.1 786.9 1.75
2002 48,494.9 797.9 1.65
2003 52,733.6 920.8 1.75
2004 61,063.9 1,120.1 1.83
2005 79,801.9 1,404.7 1.76
2006 97,751.0 1,729.9 1.77
2007 124,728.5 1,984.1 1.59
2008 139,765.4 2,122.7 1.52
2009 118,196.0 2,059.6 1.74
2010 124,327.7 2,333.4 1.88
2011 131,327.0 2,393.5 1.82
2012 131,747.0 2,335.8 1.77
Sursa: Eurostat

ISA= PIBTurism / PIB* 100

8
Figura Nr.4 PIB total si in Turism in anul 2000 Figura Nr.5 PIB total si in Turism in anul 2012

Ponderea PIB-ului in Ponderea PIB-ului in


turism in anul 2000 turism in anul 2012
731.8

total pib 2000 Total PIB anul


2012
total pib turism Total PIB turism
40,318.2 2000 anul 2012
0

Sursa:Realizare proprie Sursa: Realizare proprie

După cum putem observa în tabelele si graficele de mai sus, PIB-ul total a cunoscut o
creștere semnificativă între anii 2000-2008. Chiar dacă în anul 2009 a săzut considerabil, situația
s-a remediat iar în următorii ani, PIB-ul a avut o creștere constantă.

Figura Nr.6-Ponderea PIB-ului

Ponderea PIB-ului in turism in


medie in perioada 2000-2012

Total pondere PIB

Media ponderii
turismul

Sursa: Realizare proprie

9
Însă în turism , situația este îmbucurătoare, PIB-ul fiind într-o continuă creștere până în anul
2011 atingând valoarea de 2,393.54 milioane Euro, urmată de o scădere ușoară,în anul 2012.
Chiar dacă în ultimul an PIB-ul a scăzut puțin, preconizăm că în anii următorii acesta va avea o
creștere rapidă.

Indicele specializării absolute a atins cea mai mare valoare în anul 2010(1,88 %),iar cea mai
mică valoare s-a înregistrat în anul 2008(1,52 %).

Capitolul 2-Analiza comparativă a dezvoltarii și specializării


serviciilor în sectorul Hoteluri și Restaurante în România și Italia

2.1 Scurtă prezentare a Italiei și a serviciului de Hoteluri și Restaurante în acestă țară

Italia este asezatăƒ în Europa de Sud, țară ce cuprinde o parte continentală, formată din
versantul intern al arcului Alpilor şi din Câmpia Padului, şi o altă parte, peninsulară
ocupată de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi de înguste câmpii litorale la care se
adaugă o serie de insule, între care Sardinia; Sicilia; Elba.

Suprafaţă totală: 301 252 km2


Produsul intern brut: 1580410.1 milioane Euro în 2011
Populaţia stabilă: 59,6 milioane de locuitori
Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele posibile de
turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul cultural al umanităţii,

10
are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot practica în voie sporturile de
iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind, cam tot ce-i trebuie pentru a atrage în
fiecare an zeci de milioane de turişti străini. Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor
istorice şi a colecţiilor faimoase de artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de
situri incluse pe lista UNESCO, nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal
cu sejururile estivale în privinţa numărului de turişti străini.Ţară turistică ce atrage anual iubitori
de mare şi plaje curate şi însorite, Italia nu este doar o oază de liniște pentru cei care preferă ca
sport şi mod de relaxare înotul, ci şi o oază culturală şi artistică deosebită.

Conform WTO, în 2002, Italia se numară printre primele 5 destinații turistice ale lumii, mai
exact se află pe locul 4, cu 39,8 sosiri de turiști( în milioane) cu un nivel al încasărilor de 31,2
mld USD, ceea ce ne arată faptul că Italia este o țară foarte importantă în Europa. Printre
regiunile şi oraşele care aduc faimă Italiei se numară Roma, Veneția, Naploi, Milano,
Pantheonul,Colosseumul, Domul si Vaticanul. Dar Italia nu este recunoscută numai ca o ţară în
care turismul este foarte dezvoltat, ci şi drept un centru cultural şi economic puternic în Europa,
fiind una din ţările membre ale Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi NATO.

2.2 Calcularea indicelui specializarii relative


Tabel Nr. 3- PIB și Populație ocupată pentru Italia

Populația Populația ocupată în Produs Intern Brut în


Produsul
ocupată- sectorul Hoteluri și sectorul Hoteluri și
An Intern Brut
Total (mii Restaurante ( mii restaurante (mil.
(mil. Euro)
persoane) persoane) Euro)
2011 24739.1 1281.40 1580410.1 66838.3
Sursa:Eurostat

Populaţia ocupată totală a Italiei în anul 2011 – 24.739,1 mii persoane


Populaţia ocupată în turism a Italiei în anul 2011 – 1281,4 mii persoane
ISA Po Italia2011= PoTurism2011 / Po2011* 100 = 1281,4 / 24739,1* 100=5,18%
ISA Po România2011= PoTurism2011 / Po2011* 100 = 185 / 9138* 100=2,02%
PIB totala in Italia in anul 2011-1.580.410,1 mil euro
PIB in turism a Italiei in anul 2011-66.838,3 mil euro

11
ISA PIB Italia2011=PIBTurism2011 / PIB total2011* 100=4,23%
ISA PIBRomânia2011= PIBTurism2011 / PIB2011* 100 = 1,82%
ISR Po2011= ISA Po România2011 – ISA PoItalia2011 = 2,02% – 5,18%= -3,16%
ISR PIB2011= ISA PIBRomânia2011 – ISA PIBItalia2011 = 1,82%-4,23%=-2,41%

Capitolul 3-Previziuni privind dezvoltarea și specializarea


serviciilor de Hoteluri și Restaurante în România

3.1.Populaţia ocupată

Metoda modificarii mediei absolute

Tabel Nr.4

Anul yi Ti y͂=yi+∆̄̅*ti (yi-y͂i)^2


2000 0.89 0 0.89 0.000
2001 0.95 1 0.98 0.001
2002 1.22 2 1.08 0.021
2003 1.29 3 1.17 0.015
2004 1.45 4 1.26 0.035
2005 1.65 5 1.36 0.087
2006 1.54 6 1.45 0.008
2007 1.46 7 1.54 0.007

12
2008 1.64 8 1.63 0.00004
2009 1.79 9 1.73 0.004
2010 1.95 10 1.82 0.017
2011 2.02 11 1.91 0.011
2012 2.01 12 2.01 0.000
Total 19.86 0.21
Sursa: Realizare proprie

∆̄̅ = (yn-y1 )/ (n-1)= (2,01-0,89) / (12 - 1)= 0,093

ŷi 0 = y1 + ∆̄̅*t0= 0,89 + 0,093 *0=0,89

ŷi 1 = y1 + ∆̄̅*t1= 0,89 + 0,093 *1=0,983

1.Se calculează abaterea medie patratică

√∑(𝑦𝑖− ŷi ) 0,21


σ= =√ 13 = 0,127
𝑛

2.Se calculează coeficientul de variaţie

_
y = 19,86 / 13= 1,53

 0,127
v _
100  v   100  8,3% > 5% ═>metoda sporului mediu nu ajustează
y 1,53
corect seria de date.

Metoda trendului liniar

Tabel Nr.5

Anul Yi Ti ti^2 yi*ti y͂=a+b*ti (yi-y͂i)^2


2000 0.89 -6 36 -5.34 0.98 0.008

13
2001 0.95 -5 25 -4.75 1.07 0.014
2002 1.22 -4 16 -4.88 1.16 0.003
2003 1.29 -3 9 -3.87 1.25 0.001
2004 1.45 -2 4 -2.9 1.34 0.011
2005 1.65 -1 1 -1.65 1.44 0.046
2006 1.54 0 0 0 1.53 0.0002
2007 1.46 1 1 1.46 1.62 0.025
2008 1.64 2 4 3.28 1.71 0.005
2009 1.79 3 9 5.37 1.80 0.000
2010 1.95 4 16 7.8 1.89 0.003
2011 2.02 5 25 10.1 1.99 0.001
2012 2.01 6 36 12.06 2.08 0.005
Total 19.86 182 16.68 0.123
Sursa: Realizare proprie

a=y= y i
= 1,53
n

b=
 y ti i
= 0,092
t
2
i

1.Se calculează abaterea medie patratică

√∑(𝑦𝑖− ŷi ) 0,123


σ= =√ = 0,097
𝑛 13

2.Se calculează coeficientul de variaţie

 0,097
v _
100  v   100  6,33%
y 1,53

3.2 Produsul intern brut

Metoda modificarii mediei absolute

14
Tabel Nr.6

Anul yi(ISA) Ti yimed=y1+∆̄̅med*ti (yi-yimed)2


2000 1.82 0 1.8151 0
2001 1.75 1 1.7486 0.000016
2002 1.65 2 1.6373 0.00016129
2003 1.75 3 1.7341 0.000144
2004 1.83 4 1.8184 0.000256
2005 1.76 5 1.7402 0.0004
2006 1.77 6 1.7457 0.000576
2007 1.59 7 1.5627 0.000784
2008 1.52 8 1.4868 0.001024
2009 1.74 9 1.7066 0.001296
2010 1.88 10 1.8368 0.0016
2011 1.82 11 1.7786 0.001936
2012 1.77 12 1.7250 0.002304
22.65 22.3357 0.01049729
Sursa: realizare proprie

∆̄̅=yn-y1/n-1=1.77-1.82/12=-0.004

∑ 𝑦𝑖
y̅= =1.7181
13

2
∑(𝑦𝑖−𝑦𝑖𝑚𝑒𝑑)
σ =√ =0.00001240
𝑛

𝜎
Coeficientul
V= *100=0.00072206%
de𝑦𝑖 𝑚𝑒𝑑
variatie(V)=

15
V=0.00072206%<5%

Ȋn urma efectuării calculelor, a rezultat că v, coeficientul de variaţie, are o valoare de


0.00072206% <5%, ceea ce înseamnă că metoda sporului mediu ajustează corect seria.

Metoda trendului liniar

Tabel Nr.7

yi
a=y=1.7418
anul yi(ISA) Ti ti 2 yi*ti med=a+b*ti (yi-yi med)2

2000 1.82 -6 36 -10.89067287 1.7352 0.006385951


2001 1.75 -5 25 -8.762751358 1.7363 0.000264071
2002 1.65 -4 16 -6.581060449 1.7374 0.008488838
2003 1.75 -3 9 -5.238235205 1.7385 0.00013225
2004 1.83 -2 4 -3.668747001 1.7396 0.008982016
2005 1.76 -1 1 -1.760233779 1.7407 0.000381569
2006 1.77 0 0 0 1.7418 0.000779013
∑ 𝑦𝑖∗𝑡𝑖
b = ∑ 𝑡𝑖 2 =0.0011
2007 1.59 1 1 y̅=∑ 𝑦𝑖 𝑚𝑒𝑑=1.74181.590719042 1.7429 0.023159044
13
2008 1.52 2 4 3.037518585 1.744 0.050733376
2009 1.74 3 9 5.227664219 1.7451 0.00002601
2010 1.88 4 16 7.507257031 1.7462 0.017060084
2011 1.82 5 25 9.112901384 1.7473 0.00566712
2012 1.77 6 36 10.63784375 1.7484 0.000603879
22.65 182 0.212203349 22.6434 0.122663221

16
V=0.539671604%<5
∑(𝑦𝑖−𝑦𝑖 𝑚𝑒𝑑)2
σ=√ =0.0094
Si in 𝑛acest caz, valoarea coeficientului de corelație este mai mic de 5 % ceea ce înseamnă că
metoda ajusteaza bine seria.
𝜎
v= ∗ 100=0.539671604
𝑦𝑖 𝑚𝑒𝑑

3.3 Previziunile

 Populația ocupată
Pentru previziune se alege metoda din care a rezultat coeficientul de variaţie mai mic. În
cazul nostru, previziunea se va face prin metoda trendului liniar, care are coeficientul de
variaţie 6,33 %.
Tabel Nr.8
Anul Ti y͂=a+b*ti
2013 7 2.17
2014 8 2.26
2015 9 2.35
2016 10 2.44
2017 11 2.54
----------------------------------
2042 36 4.83
2043 37 4.92
2044 38 5.01
2045 39 5.10

17
2046 40 5.19
Sursa:Realizare proprie

După cum putem observa din previziunea efectuată, România ar ajunge la nivelul Italiei în
ceea ce privește populația ocupată în sectorul Hoteluri și Restaurante după 34 de ani, în condițiile
în care Italia ar ramâne pe loc.

Previziunea pentru PIB

Intrucât valoarea coeficientului de corelație prin metoda sporului mediu este mai mică-
v=0.00072206%, pentru previziue se alege tot această metodă.

Tabel Nr.9

Anul ti yi =̅ y1+∆med*ti
2013 13 1.763
2014 14 1.753
2015 15 1.645
2016 16 1.746
2017 17 1.834
---------------------------------------------------------
2194 194 4.184
2195 195 4.197
2196 196 4.211
2197 197 4.224
2198 198 4.238
Sursa: Realizare proprie

După cum putem vedea din previziunea facută, România ar ajunge la nivelul Italiei în ceea ce
privește contribuția turismului la realizarea PIB-ului în apoximativ 186 ani. România ar ajunge la
nivelul Italiei în anul 2198, în condițiile în care Italia ar rămâne pe loc, în anul 2011.

18
Concluzii
Principala preocupare a turismului este să pună în valoare resursele naturale ale unei ţări,
să le exploateze suplimentar pe unele dintre ele, precum şi, să valorifice potenţialul antropic al
unei ţări.
Din datele relatate mai sus, concluziile personale sunt critice, cel puţin la nivelul ţării
noastre. Există mari diferenţe între România şi Italia. Potenţialul turistic al României este foarte
valoros, dar performanţele de punere în valoare ale acestuia sunt reduse, comparativ cu ale
Italiei, care nu este la fel de bogată în resurse naturale ca România, şi totuşi, contribuţia
turismului la PIB-ul Italiei este mult mai mare decât în România. România se află printre ţările
cu nivel scăzut în ceea ce priveşte turismul intensiv, aflându-se pe locul 34 la nivelul ţărilor
europene, faţă de Italia care ocupă un loc în topul primelor 10 ţări europene (locul 4).România
momentan nu se poate mandrii cu o astfel de dezvoltare în domeniul turismului, observând din
previziunile asupra populației ocupate în serviciul de turism și asupra PIB-ului României față de
PIB-ul Italiei, că este nevoie de o perioadă de 34 respectiv 186 ani( pt PIB) ca România să atingă
punctul de dezvoltare al Italiei.
Pentru a valorifica cât mai bine potenţialul natural şi antropic al României, avem nevoie
de modernizarea infrastructurii, de modernizarea echipamentelor existente, care conduc la o
ofertă mult mai vastă din punct de vedere calitativ.

19
În comparaţie cu Italia, România beneficiază de o varietate mai mare a reliefului. Avem
Delta Dunării, formele de relief sunt împărţite intr-un mod proporţional, ceea ce oferă României
un cadru natural spectaculor. Cu toate acestea, veniturile din turism sunt mici în ţara noastră,
fiind deci o ţară importatoare. Pe de altă parte, şi Italia are anumite avantaje la acest capitol, de
exemplu, existenţa insulelor, care sunt un important punct de atracţie turistică. Veniturile pe care
le aduce turismul Italiei sunt foarte mari.
Prin urmare, din datele provizorii analizate pentru următorii ani, turismul are perspective
de dezvoltare în România, ceea ce ar fi un lucru benefic pentru ţara noastră, deoarece, pe lângă
consecinţele economice, turismul are şi o semnificaţie socio-umană foarte importantă.

Bibliografie

1. Ioncică, M., Minciu, R., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 1999

2. Ioncică, M., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2003

3. Minciu, R.,Economia turismului, Editura Uranus, București, 2004

4. *** http://www.insse.ro

5.. *** http://epp.eurostat.ec.europa.eu

6.. *** http://www.nsi.bg


7.***http://geografialumii.ro

8.***www. gandul.info

10.***www.insse.ro

11.***http://eurostat.eu

11. *** http://www.reportereconomic.ro/ro/cover-story/18-importana-turismului-in-economia-


romaneasc.html

20
21