Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parametri constructivi
Cilindreea unitara Vs reprezinta volumul generat de piston in miscarea lui intre cele
doua puncte moarte: D = 132mm ; S = 152mm.
Vs =
Cilindreea totala a motorului este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor si se
exprima in litri: Vt = i V s ; i = 6
Vt = 6 = *** l
2
Fig.2. Ciclul de ardere la presiune constanta, in diagram p-V
Parametri functionali
3
Tabelul 1. Valorile parametrilor de stare in punctele caracteristice
1 p1 T1 V1
2 p1 K T1 K-1
3 p1 K T1 K-1
4 p1 k T1 K V1
p3 = p2 = p1 k =*** bar
T3 = T2 = *** K
V3 = V2 = *** l
p4 = p1 K= *** bar
T4 = T1 K =*** K
4
V4 = V1 = *** l
In urma calculelor intocmite, valorile obtinute pentru parametrii de stare caracteristici sunt
redate in tabelul 2.
Lucrul mecanic al ciclului se obtine insumand lucrul mecanic pentru fiecare din transformarile
cuprinse in ciclu Diesel:
Lt = L1-2+L2-3+L3-4
L4-1 = 0
J (sau N·m)
Avand lucrul mecanic total al ciclului si turatia motorului se poate determina puterea
teoretica: Pt = Lt n (N m rot/min = J/min)
Lt = L1-2+L2-3+L3-4=***+***+***=*** J
5
Puterea efectiva la arborele motorului este mai mica decat cea teoretica cu pierderile
care au loc pe parcursul ciclului .
Astfel deosebim urmatoarele categorii de pierderi in cele ce urmeaza. Pentru aprecierea
calitatii procesului de umplere se compara consumul de incarcatura proaspata cu consumul
determinat de conditii teoretice intr-un proces de admisie , gazodinamic.
Scaderea presiuni si cresterea temperaturii determina o reducere a densitatii fluidului
proaspat in conditiile din cilindru p si T fata de conditiile de stare la admisie.
In absenta pierderilor gazodinamice volumul disponibil pentru incarcatura proaspata
este reprezentata de cilindreea Vs , iar marimile de stare sunt p,T0, respectiv, ps, Ts (pentrul
motorul cu umplere fortata )– denumite conditii initiale (teoretice). Astfel, definim coeficientul de
umplere:
unde ma,m0 este masa de incarcatura proaspata retinuta in cilindru in conditii reale, respectiv
masa in conditii teoretice.
Ca=*** C0=***
6
In functie de regimul termic al motorului, a temperaturii initiale T0 coeficientul de umplere ηv
poate fi luat din graficul urmator:
Randamentul indicat este produsul intre randamentul termic ηt si cel relativ ηd:
ηi = ηt + ηd = ***
= ηm ηi = η m ηt ηd
8
Supraalimentarea motoarelor
Lucru mecanic dezvoltat pe ciclu este proportional cu cantitatea de caldura primita de
fluidul motor. Caldura fiind obtinuta prin arderea combustibilului rezulta ca pentru cresterea
lucrului mecanic obtinut pe unitatea de cilindree trebuie sa asigure arderea unei cantitati mai
mari de combustibil pe ciclu. In acest scop este necesar sa creasca corespunzator si cantitatea
de aer introdusa in cilindru. Aceasta se poate realiza prin cresterea densitatii, marind presiunea
de admisie ( =p/Raer·T), incarcatura proaspata fiind comprimata la o presiune ps superioara
presiunii mediului ambient cu ajutorul unui agregat special. Acest procedeu prin care se
urmareste cresterea densitatii de putere a motorului , prin cresterea presiunii de admisie se
numeste supraalimentare , ps = presiunea de supraalimentare.
Randamentul termic al ciclului arata cota parte din caldura furnizata ciclului, care se
transforma in lucru mecanic.
Calculul admisiei
Incarcatura proaspata are marimile de stare standard:
p0 = *** MPa
9
T0 = 298K (la aspiratie)
pg = (1,03 – 1,1) p0
Tg = 600K
Lucrul mecanic schimbat de fluidul motor cu pistonul in cursa de admisie este (se alege
pa):
unde: RM = 8,314
CMp este caldura specifica molara izobara la parametrii de admisie care pentru gazele
biatomice este:
CMp=24,9 k=
Temperatura T0a este mai mare decat T0 intrucat orificiul de admisie se incalzeste de la
colectorul de admisie.
Se apreciaza ca T0a=T0+ΔT; unde ΔT=10 ÷ 20 grd ⟹ se alege ΔT ≈ 100.
Prin urmare Qp devine:
Calculul comprimarii
Din ecuatiile adiabatei (sau politropei)cu exponent adiabatic constant(k) s-au calculat parametrii
de stare corespunzatori, adica p2,V2,T2(tabelul 2).
Calculul arderii
10
In timpul arderii elementele active ale combustibilului se combina cu oxigenul din aer
dand nastere unui amestec format din CO2, H2O, N2, O2, si eventuale produse ale arderii
incomplete.
Produsele arderii depind cantitativ si calitativ de coeficientul de exces de aer λ. Acest
coeficient pentrul motorul Diesel depinde de tipul motorului si de valori cuprinse intre limitele:
λ= 1,3 ÷ 2,5
MC ≈ 12 ; MH2 ≈ 2 ; MO2 ≈ 32
11
Ca sa putem calcula Lmin si Omin avem nevoie de participatia masica a compozitiei
combustibilului folosit la motorul diesel corespunzator.
c h s
Benzina 0,852 0,147 0,0005 0,0005 0
Petrol 0,860 0,137 0,002 0,001 0
Motorina 0,865 0,128 0,003 0,0038 0,0000001
Pacura O,870 0,112 0,006 0,007 0,003
12
cantitatea de caldura continuta in gazele de evacuare, sub forma de energie
chimica, datorita arderii incomplete.
100 =
Bilantul energetic al unui motor este in general variabil si depinde de foarte multi factori,
el neputand fi determinat pe cale experimental.
Dintre acesti factori enuntam:
- Regimul de functionare;
- Calitatea exploatarii;
- Gradul de uzura al motorului;
- Tipul si calitatea combustibilului.
Orientativ acest bilant poate fi obtinut in mod analitic si pe baza unor date culese
statistic.
Schema orientativa a fluxului de caldura este redata in figura 5:
13
P=
Presiunea medie efectiva sau lucru mecanic efectiv (produs in unitatea de cilindree a
motorului) exprtimata in unitatea de masura caracterizata presiuni este:
Puterea litrica (reprezinta raportul dintre puterea nominal a motorului si cilindreea totala
a acestuia).
Benzina 43524
14
Motorina 41850
Petrol 43105
Semirapid 170
Rapid 200
= .
15
= (0,85
Calculul acestei calduri pierdute cu gazele evacuate in atmosfera rezultata din diferenta
entalpiilor gazelor evacuate si din cea a incarcaturii proaspete care intra in motor.
16
unde: este debitul de gaze;
= caldura specifica molara la presiune constanta.
= temperaturile de iesire si intrare ale aerului.
Temperatura medie a gazelor de evacuare ( ) se calculeaza considerand continuarea
destinderii adiabatice (politropice) a gazelor, din punctul 4 al ciclului (fig.2) pana la presiunea
mediului ambiant.
17
unde: este volumul CO care se gaseste in gazele de ardere.;
In motoare de acest tip (motoare Diesel) carbonul din motorina arde in reactie cu O
degajand restul de fiind CO. c se alege din tabelul 7 in mod corespunzator.
Tabelul 10. Comparatie intre valorile din literatura de specialitate si valorile bilantului energetic
Comparatie
Literatura de 22 45 15 35 25 50 0,5 5 2 5
specialitate
Valori *** *** *** *** ***
effective
obtinute
18
La motoarele rapide intens supraalimentate scade iar .
O reprezentare mai sugestivă a valorilor energetice obținute din studiul bilanțului energetic real
orar se poate observa în tabelul 11.
In figura 6 se prezinta pe baza tabelului 11, diagrama Sankey a bilantului energetic.
ENERGIE UTILĂ
***
Căldura
disponibilă
*** 100
în urma ENERGIE PIERDUTĂ
arderii
combustibil ***
ului
***
19
TOTAL *** 100 TOTAL *** 100
20