SC El M1.C7

MODULUL 1 Capitolul VII
SUPORT DE CURS
2014
ELECTRICIAN ÎN CONSTRUCȚII
Cod COR: 713701

Nivelul de instruire: 2 (studii
medii)
Formator: ing. Gheorghe Bucătaru
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C7)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 1 din 110
Capitolul VII
Noţiuni generale despre protecţia muncii şi a mediului Pag.03
Factorii de risc şi regulile de igienă individuală la locl de muncă Pag.20
Norme de securitate la locul de muncă Pag.48
Primul ajutor în caz de accident Pag.64
Comunicarea la locul de muncă Pag.73
Lucrul în echipă Pag.81
Organizarea ergonomică a locului de muncă Pag.89
Interviul pentru angajare Pag.100
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 2 din 110
Noţiuni generale despre protecţia muncii şi a mediului
1.Protectia muncii
1.1 Notiuni generale
.
Legislația în domeniul protecției muncii cuprinde măsuri ce vizează îmbunătățirea securității și a
sănătății în muncă ( sănătatea și securitatea ocupațională) a lucrătorilor.
Definitorii in acest sens sunt :
 Legea securității și sănătății în muncă nr. 319 din 14 iulie 2006
 HG nr. 1425 din 11 octombrie 2006, Norme metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
A.Terminologie specifică
Potrivit legislatiei, termenii și expresiile

specifice domeniului sunt definite astfel:
a) lucrător - persoana angajată de către

un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții,
elevii în perioada efectuării stagiului de
practică, precum și ucenicii și alți participanți
la procesul de muncă, cu exceptia
persoanelor care prestează activități casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla în raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si
care are responsabilitatea întreprinderii si/sau unitatii;
c) alți participanți la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere, cu

permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim
de voluntariat, precum și șomeri pe durata participării la o forma de pregătire profesională și
persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scris si pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății

lucrătorilor - persoana aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu
prevederile legale, să îi reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la
Pag 3 din 110
protecția securității și sănătății lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute în toate etapele
procesului de munca, în scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs în
timpul procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, în conditiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum si intoxicatia acuta

profesionala, care au loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de munca;
i) echipament de muncă - orice masina, aparat, unealta sau

instalatie folosita în munca;
j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a

fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia
ori mai multor riscuri care ar putea sa îi puna în pericol securitatea si
sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat sa cuprinda posturi

de lucru, situat în cladirile întreprinderii si/sau unitatii,
inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii si/sau unitatii
la care lucratorul are acces în cadrul desfasurarii
activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia

concreta, reala si actuala careia îi lipseste doar prilejul
declansator pentru a produce un accident în orice
moment;
Pag 4 din 110
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii în
care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii în perioada de reconversie
profesionala;
n) securitate si sănătate în muncă - ansamblul de activitati institutionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,

accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a
unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil
sa produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara
întreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de
protectie si prevenire în domeniul securitatii si sanatatii în
munca, conform legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta
leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor
îngrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o
durata mai mica de 3 zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare
multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de
natura profesională.
B. Sistemul de muncă
Activitatea de prevenire si protectie

are ca scop asigurarea celor mai
bune conditii de munca, prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor
profesionale in randul lucratorilor si
adaptarea la progresul stiintei si
tehnicii.
Indiferent de natura procesului de
munca, la realizarea oricarei
activitati productive este necesar sa
existe 4 elemente: executantul, sarcina de munca, mijloacele de
productie si mediul de muncă
Pag 5 din 110
Elementele procesului de munca si interactiunea lor:
Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si în spatiu a activitatilor executantului si

mijloacelor de productie în sistemul de munca.
Executantul este lucratorul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de munca.
Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care

trebuie sa le efectueze executantul, prin intermediul
mijloacelor de productie, pentru realizarea scopului propus, in
anumite conditii ale mediului de munca.
Mijloacele de munca reprezinta totalitatea mijloacelor de
productie (cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de
transport etc.) si a obiectelor muncii (materiile prime) pe care
lucratorii le folosesc în procesul de productie.
Mediul de munca reprezinta totalitatea conditiilor fizice,
chimice, biologice si psihologice în care executantul îsi
desfasoara activitatea (isi realizeaza sarcina de munca).
Pentru ca un proces de muncă să se desfășoare, aceste
elemente trebuie sa intre in relatii unele cu altele.
Avand ca
scop
comun
realizarea procesului de munca si fiind

interconectate functional, se poate spune ca
aceste elemente alcatuiesc un sistem,
sistemul de muncă.
Sistemul de muncă reprezinta totalitatea

actiunilor pe care trebuie sa le efectueze
executantul prin intermediul mijloacelor de productie, pentru realizarea scopului sistemului de
munca si a conditiilor impuse de realizare a acestora.
Pag 6 din 110
C. Legea securității și sănătății în muncă
Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/ 2006 are

ca scop instituirea de masuri privind promovarea
îmbunatatirii securitatii si sanatatii în munca a
lucratorilor. Ea stabileste principii generale referitoare la:
 obligatiile angajatorilor,
 prevenirea riscurilor profesionale,
 protectia sanatatii si securitatea lucratorilor,
 eliminarea factorilor de risc si accidentare,
 informarea, consultarea, participarea echilibrata
potrivit legii,
 instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor,
 direcțiile generale pentru implementarea acestor principii Modul de aplicare a prevederilor
Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 este stabilit prin HG nr. 1425 din 11
octombrie 2006 - Norme metodologice.
Electricieni – protecția muncii

NORME SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII
PENTRU ELECTRICIENI
Prevederi generale
Conţinutul normelor specifice de protecţia muncii

se referă la activitatea care se desfăşoară în
instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi asupra
acestora indiferent de forma de proprietate asupra
lor sau aparteneţa personalului care le proiectează, execută, exploatează sau repară. Aceste
norme au caracter naţional şi trebuie aplicate de către toate
persoanele juridice şi fizice implicate în proiectarea, executarea,
utilizare sau repararea instalaţiilor electrice de joasă tensiune
situate în aval de :
- punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către

distribuitor
- punctul de separare electrică faţă de instalaţiile distribuitorului
Pag 7 din 110
PROTECŢIA IMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII ÎN REŢELE sI INSTALAŢII ELECTRICE DE
JOASĂ TENSIUNE
CONSIDERAŢII GENERALE.
În toate domeniile de activitate, electricitatea a devenit un ajutor indispensabil pentru om.
În afara avantajelor deosebite pe care le ofera, electricitatea prezinta însa si pericolul
electrocutarii (soc electric fatal [8]), daca nu se aplica masurile corespunzatoare de protectie.
Primul accident mortal prin electrocutare înregistrat de statistici a avut loc în 1780, pe yachtul
rusesc "Livadia" când un fochist a atins dulia aflata sub tensiune a unui corp de iluminat [27]. De
atunci, mii de oameni au cazut victime atingând elemente care se aflau normal sub tensiune sau
care au intrat accidental în legatura cu astfel de elemente datorita unor defecte de izolatie,
datorate efectului patofiziologic (șoc electric) care apare la trecerea unui curent electric prin
corpul omului sau prin corpul unui animal.
Din nefericire, nici un organ senzorial al omului nu poate sa detecteze o tensiune electrica
si sa puna omul în garda împotriva atingerii elementelor aflate sub tensiune. Pentru a întelege
mai bine efectul curentului electric se impun câteva precizari. În cazul în care un muschi
oarecare al unei fiinte vii este parcurs în sens longitudinal de un curent, el tinde sa se contracte,
daca curentul depaseste o anumita valoare si o anumita panta (di/dt). Aceasta constatare este
valabila si pentru muschiul cardiac, care însa, se deosebeste foarte mult de ceilalti muschi, prin
faptul ca în el se induce permanent o tensiune necesara pentru functionarea normala a cordului.
Cordul constituie deci un dipol electric, a carui
tensiune are drept consecinta, în mod natural,
producerea unui câmp electric în corp.
Diferenta de potential între doua puncte ale
corpului omenesc, alese în mod arbitrar, se poate
ilustra în mod intuitiv prin intermediul
electrocardiogramei; marimea absoluta a acestei
diferente de potential variaza între 1 si 1,6mV, iar
frecventa variaza între 1,1 si 1,3 Hz. Daca cordului
i se aplica o tensiune exterioara, sistemul de
comanda si de propagare a excitatiilor, poate fi
perturbat astfel încât functionarea normala a
diferitelor zone ale cordului sa fie perturbată.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND TE ELECTROCUTEZI?

Oamenii sunt fragili. Corpurile noastre pot fi cu uşurinţă mutilate de propriile noastre creaţii: sunt
zdrobite, ciupite, mucegăiesc. Dar forţa fizică este slabă şi ineficientă în comparaţie cu bine-
cunoscuta electrocutare, care nu omoară în felul în care credeai.
Dacă ai aflat cum te omoară electrocutarea din desene animate – te prăjeşti, corpul tău
transformându-se în artificii şi oasele devenindu-ţi vizibile – ei bine, te înşeli.
Pag 8 din 110
Electricitatea nu te prăjeşte – pentru aceasta ar fi nevoie de mult mai multă decât este necesar
pentru a te omorî, care e înspăimântător de puţin.
Dar înainte să trecem la partea înfricoşătoare, să

rezolvăm cu partea tehnică. Există mai multe unităţi
de măsură ce descriu electricitatea: voltul, care
măsoară voltajul, amperul intensitatea curentului
electric, wattul puterea şi ohmul rezistenţa.
O analogie destul de bună se poate face între

curentul electric (continuu) și curgerea apei, existând
totuși diferenţe majore dintre ele: voltajul este ca şi
presiunea apei, curentul (măsurat în amperi)
precum debitul, iar rezistenţa (în ohmi) ca şi
dimensiunea (grosimea) conductei.
Creşterea voltajului duce la un curent mai

mare (mai mulţi amperi) – considerând că
rezistenţa este constantă – deoarece în
mod logic creşterea presiunii aduce cu sine
creşterea debitului. Puterea (măsurată în
waţi) este pur şi simplu voltajul înmulţit cu
curentul (măsurat, din nou, în amperi). Un
amper reprezintă aproximativ
6,242×10 electroni
18 trecând printr-o
secțiune unitară pe secundă. Iar un watt
este echivalent cu un joule de energie pe secundă, dar aceasta nu prea contează în discuţia de
faţă.
De câte electricitate este nevoie pentru a omorî o

persoană?
Efectele curentului electric asupra omului
Cu toate ca fenomenele electrice referitoare la

organismele vii sunt cunoscute înca din anii din jurul lui
1800, cunostintele privind pericolul curentului electric sunt
incomplete si nici în prezent problema nu este pe deplin
elucidata. Spre deosebire de alte fenomene fizice, omul nu
are nici un organ senzorial care sa detecteze, în mod direct, marimile electromagnetice cum ar fi
tensiunea electrica, curentul electric, câmpul magnetic etc. Trecerea curentului electric prin
Pag 9 din 110
organismul omului este însotita de o serie de fenomene termice, electrodinamice, electrolitice,
biochimice, biofizice, fiziologice etc. Ansamblul acestor fenomene poate avea ca efecte
principale producerea socurilor electrice si arsurilor, metalizarea pieii etc.
Principalele conditii impuse instalatiilor electrice sunt:
 functionarea fara întrerupere, la parametri normali și
 asigurarea protectiei personalului împotriva efectelor periculoase ce însotesc trecerea

curentului electric prin corpul omului
Instalațiile electrice nu prezintă nici un pericol atât timp cât curentul electric circulă prin
căi special destinate acestui scop — conductoare izolate între ele și față de pământ.
Probabilitatea producerii unor pericole apare atunci când apar curenti de scurgere, adica
curenti care circula pe alte cai decât cele special destinate. Marimea curentilor de scurgere si în
consecinta si gradul de pericol depinde de starea izolatiei electrice a instalatiei.
Protectia personalului se realizeaza printr-un complex de masuri care limiteaza tensiunile

de atingere la valori nepericuloase sau deconecteaza rapid sursa generatoare de astfel de
tensiuni.
2. EFECTELE TRECERII CURENTULUI ELECTRIC PRIN ORGANISMELE VII

Trecerea curentului electric prin corpul omului, care este un conductor electrobiologic, este
însotita de fenomene al caror efecte se manifesta sub forme multiple si complexe. Efectele
curentului electric pot fi:
— termice, manifestate fie prin arsuri ale unor parti ale corpului, fie prin încalzirea excesiva a
unor organe interne urmata de dereglarea lor functionala;
— electrochimice constând în descompunerea lichidului organic, inclusiv a sângelui, si la
alternarea compozitiei sale;
— biologice constând în dereglarea proceselor electrice interne, caracteristice materiei vii, având
drept rezultat contractia muschilor parcursi în sens longitudinal de curentul electric cu o anumita
panta di/dt.
Acțiunea curentului
electric poate fi privita
sub două aspecte:
— actiune directa
asupra tesuturilor pe
care le parcurge;
Pag 10 din 110
— actiune reflectata, prin intermediul sistemului nervos central, care afecteaza si tesuturile
neparcurse de curent electric. Urmarile acestor efecte sunt producerea socurilor electrice,
arsurile electrice si metalizarea pieii, care nu sunt altceva decât modificari functionale
superficiale sau profunde ale organismului. Aceste modificari se produc atunci când intensitatea
curentului electric ce trece prin corp depaseste o anumita valoare limita tolerata de organism.
Fenomenele ce apar în organism, ca urmare a trecerii curentului electric si care în general pot fi
grupate în afectiuni ale sistemului nervos central, tulburari cardiace si respiratorii definesc
conceptul de soc electric. Producerea unui soc electric fatal poarta denumirea de electrocutare.
Leziunile superficiale locale, arsurile, metalizarea pieii prin patrunderea în tegument a stropilor
de metal, fenomene produse tot de trecerea curentului electric, definesc conceptul de
traumatism electric.
De câtă electricitate este nevoie pentru a omorî o persoană ?
Şapte miliamperi. Timp de trei secunde. Doar de atât este nevoie. Electricitatea te omoară
întrerupându-ţi ritmul inimii.
Dacă 7 miliamperi ajung la inima ta continuu pentru trei secunde, inima ta este afectată de
aritmie. Iar atunci toate celelalte organe încep să cedeze. Ai putea uşor omorî pe cineva cu o
baterie de 9 volţi sau chiar cu una AAA, conectată direct la inimă.
Motivul pentru care electricitatea nu omoară milioane de oameni pe zi cu şocuri extrem de mici
este că nu ajunge direct la inimă, corpurile noastre având rezistenţă naturală la electricitate.
Rezistenţa pielii se încadrează undeva între 5.000 şi 15.000 de ohmi.
Este foarte foarte greu de cuantificat exact de câtă electricitate e nevoie pentru a trece prin piele,
deoarece există foarte multe variabile, precum
hainele purtate.
De asemenea, „cum cuantifici că cineva chiar a
murit?”
Dar, dacă vă consolează, şocul static pe care chiar
îl simţi are în jur de 20.000 de volţi – voltaj înalt, dar
puţini amperi.
Aşadar contează puterea electrică care să treacă

prin pielea şi hainele şi papucii noştri de plastic
pentru a lovi inima.
Fulgerul: Când vine vorba de fulgere, „ceea ce am

discutat nu se mai aplică”. Un fulger poate atinge
Pag 11 din 110
peste un miliard de volţi. Rezistenţa aerului este atât de mare încât permite doar la aproximativ
10.000 de volţi sarcinilor electrice să se deplaseze un centimetru
Astfel, pentru a se deplasa măcar 10 cm prin aer, fulgerul trebuie să aibă 100.000 de volţi.
Aparatele ar putea genera fulgere în mod artificial – un tip pe nume Charles Steinmetz a
construit o maşină de fulgere în 1916 ce genera peste 10.000 de amperi şi 100.000 de volţi.
Motivul pentru care unii oameni supravieţuiesc este că au noroc la drumul parcurs de fulger prin
corpul lor – astfel sunt ”doar” arşi dacă fulgerul traversează partea exterioară a corpului, cum se
întâmplă când eşti ud, dar dacă inima nu este atinsă, pot supravieţui.
Aceasta este evident foarte nepractic – efortul şi energia necesare pentru o maşină de fulgere
ar putea fi mai uşor utilizate pentru bombe atomice, după cum arată şi toate filmele apocaliptice.
În plus, sunt maşinării mult mai simple ce

fac o treabă similară când vine vorba de
electrocutat oameni. Aparate precum
Taserele deja omoară oameni ocazional.
Cu toate acestea Taserele sunt create în
cunoştinţă de cauză – majoritatea
impulsurilor sunt la intervale mult mai
scurte de 3 secunde (3 secunde fiind
necesare pentru a omorî), pentru a nu
fi fatale.
Totuşi, avem probabil puţine motive să ne temem de moarte prin electrocutare. Cu excepţia
scaunului electric nu prea îndemânatic, nimeni nu a omorât oameni sistematic prin intermediul
electricităţii. Iar maşinile, dacă ar fi să fie lovite de o dorinţă de a ucide, ar folosi probabil toate
celelalte moduri.
PROTECȚIA MEDIULUI ȘI CURENTUL ELECTRIC

I. NOŢIUNEA DE PROTECŢIA MEDIULUI
În 1969 – U. Thant - secretar O.N.U. – a ţinut o dare de seamă în faţa Consiliului O.N.U.
despre situaţia mediului şi problematicile acesteia prin care a subliniat conturarea unei crize
de proporţii mondiale. U. Thant subliniază în discurs ”dacă tendinţele în dezvoltarea
economică şi în consumul materiilor prime va continua, putem fi siguri că va fi periclitată
însăşi viaţa de pe Pământ”.
Conferinţa internaţională organizată de O.N.U. la Stockholm în 1972 a expus prima dată
problemele existente în domeniul mediului în complexitatea ei, bazată pe un volum de date
globale sistetizate. Conferinţa a fost dezbătută în prezenţa reprezentanţilor a 113 ţări.
Pag 12 din 110
I.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE MEDIU SI PROTECŢIA MEDIULUI
Este o activitate interdisciplinară la baza căreia stau, în primul rând, volumul de

cunoştinţe şi date provenite din cadrul ştiinţelor naturii.
Protecţia mediului se bazează pe principiile ecologiei şi s-a dezvoltat din cadrul acestei
ştiinţe, având în centrul atenţiei omul.
Protecţia mediului se ocupă cu:

 prevenirea, combaterea, preântâmpinarea pagubelor;
 înlăturarea poluanţilor, care periclitează nemijlocit sănătatea oamenilor şi
mediul înconjurător, respectiv lichidarea, amortizarea efectelor poluărilor;
 dezvoltarea ambianţei umane, a mediului antropic,
 o mai bună gospodărire a resurselor naturale.
Parte componentă a protecţiei mediului este protecţia naturii, protecţia peisagistică a

zonelor. In acelaşi timp se ocupă de protecţia mediilor artificiale (ale aşezărilor umane).
Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând din

secolul al XIX-lea, în sens biologic, de ambianţă naturală a vieţuitoarelor. Ulterior în
domeniul geografiei este definit ca spaţul locuit şi influenţat de om.
Odată cu apariţia şi amplificarea problemelor ecologice, mai ales în a doua
jumătate a secolului XX se afirmă o concepţie holistică privind mediul ca obiect de interes
şi de acţiune publică, ce s-a reflectat cu termenii actelor normativelor adoptate în unele
ţări europene, la sfârşitul anilor '60 (Precum National Environmental Policy Act S.U.A.
1969), precum şi în documentele primei Conferinţe a Naţiunilor Unite privind mediul
(Stockholm, iunie 1972).
In acelaşi timp, acţiunile concrete – de natură economică, juridică, instituţională – în
vederea prevenirii şi combaterii poluării au reclamat circumscrierea şi definirea mai precisă a
conceptului de mediu şi a elementelor sale componente.
Astfel, potrivit Consiliului Internaţional de limbă franceză al colocviului internaţional
(Aix, Provence, 1972) mediul reprezintă “ansamblul, existent la un moment dat, al aspectelor
fizice, chimice, biologice şi sociale, susceptibile de a crea un efect direct sau indirect, imediat
sau ulterior, asupra vieţuitoarelor, asupra omului şi activităţilor umane"” In cadrul aceluiaşi
colocviu, comisia pentru limba engleză formulează o definiţie în care consideră mediu
"ansamblul tuturor fiinţelor şi lucrurilor care compun spaţiul apropiat şi îndepârtat al omului,
care îi poate determina sau schimba existenţa şi poate influenţa total sau parţial modul său
de viaţă”.
Intr-o asemenea perspectivă, orice poate intra în conceptul de mediu: se poate
include atât învăţământul, petrecerea, timpului liber, sporturile, problema sporturilor, sistemul
de comunicaţii în ansamblul său, artele, medicina, criminologia, etc..
Definirea mediului în raport direct cu condiţia naturală a omului a condus la
formularea termenului de mediu uman (Human Environment) care a făcut tranziţia spre
conceptul complex care se afirmă astăzi.
La originea sa, termenul de mediu a izvorât din substantivul englez “environment”,
preluat apoi şi de limba franceză sub forma de “l' environnement” şi în alte limbi şi a avut
rolul de a desemna spaţiul din jurul omului.
Pag 13 din 110
 Dezvoltarea societatii precum si
dezvoltarea industriala impun o utilizare
din ce in ce mai intensa a energiei
electrice si deci o extindere larga a
instalatiilor de transport, distributie si
utilizare a energiei electrice.
 Deosebitele avantaje determinate de
folosirea energiei electrice sunt insotite
insa si de unele efecte negative asupra
organismelor vii si asupora mediului
ambiant.
 Cunoasterea acestor efecte si adoptarea de masuri pentru limitarea influentelor negative
reprezinta una dintre preocuparile importante ala specialistilor in domeniu, dar si a
societatii in general.
 In prezent exista solutii concrete pentru limitarea efectelor negative ale prezentei
instalatiilor electrice de transport, distributie si utilizare a energiei electrice la un nivel
acceptat pentru organismele vii si mediul inconjurator.
1. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA MEDIULUI

Energia electrică în mare parte este consumată prin arderea combustibililor fosili. Aceasta
are ca efect emisia CO2 care este eliberat în atmosferă. El contribuie la intensificarea efectului
de seră si încălzirii globale. Deasemenea, se emit dioxid de sulf, dioxid de azot şi fum.
Principalele tipuri de poluări pe care reţelele electrice le generează asupra mediului
înconjurător sunt:
 Poluarea electromagnetică: efecte sonore, perturbaţii radio şi ale emisiunilor de

televiziune;
 influenţe ale câmpului electric şi magnetic asupra organismelor vii;
2. RETELE ELECTRICE SI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI
Poluarea vizuală:
 Genereaza deteriorarea peisajului proportional cu tensiunea nominala, cele mai poluante
fiind liniile electrice aeriene(L.E.A.) de inalta si foiarte inalta tensiune, precum si statiile de
transformare.
 Incercari si propuneri de limitare a efectelor negative s-au facut si se cauta in continuare,
ele vizand designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice in spatele
unor elemente naturale.
Pag 14 din 110
Contradictia apare intre factorul economic si cel natural
Poluarea sonoră:
 Genereaza multiple efecte asupra organismului, in functie de 3 parametrii: intensitate,
inaltime, durata.
 Poluarea sonora produsa de centralele si retelele electrice poate sa aiba caracter
intermitent sau permanent. Depasirea anumitor valori poate deveni nociva pentru om.
 ZGOMOTELE CU CARACTER INTERMITENT: sunt produse in centralele si retelele
electrice de catre echipamente in unele etape ale functionarii lor.
 ZGOMOTELE CU CARACTER PERMANENT: se produc in centralele si retelele electrice
pe toata durata functionarii instalatiilor.
Poluarea electromagnetică:
 Descarcarea corona apare in instalatiile de inalta si

foarte inalta tensiune si este insotita de aparitia a unei
succesiuni de impulsuri de curent de scurta durata.
Perturbatiile generate de aceasta se manifesta atat in
instalatiile radio cat si in cele de televiziune si de
telefonie de inalta frecventa prin curenti purtatori.
 Prezenta descarcarii corona in instalatiile de inalta
tensiune conduce si la pierderi de energie electrica,
care sunt dependente de o serie de factori constanti si
variabili.
 Pierderile prin descarcarea corona nu depind de
puterea transmisa in instalatie si reprezinta cateva
procente din capacitatea de transport a liniei.
Pag 15 din 110
 PROCESE ELECTRICE CARACTERISTICE ORGANISMELOR VII:
 Celula, considerata ca un organism elementar, vegetala sau animala, atâta timp cât este
vie, produce curent electric. Ca rezultat al schimburilor energetice si metabolice între
organismul viu si mediu se produc reactii chimice si procese electrice care caracterizeaza
viata.

 Un organism viu este alcatuit dintr-o multitudine de
celule, care din punct de vedere electric constituie
medii conductoare de natura electrolitica, marginite de
membrane ce pot fi considerate surse electrice
independente cu anizotropie electrica, care se
interfereaza spatio-temporal în mod variabil. Într-un
mediu electrolitic principalii purtatori de sarcina sunt
ionii. Difuzia inegala a anionilor si cationilor printr-o
membrana creeaza diferente de potential. Potentialele
electrice ale tesuturilor animalelor si plantelor
pluricelulare depind de caracterul polar sau nepolar al
celulelor si de distributia lor spatiala.

 Proprietatile electrice si magnetice ale materiei vii ca permitivi¬tatea, conductivitatea si
susceptivitatea depind de tipul de legaturi atomice si moleculare care determina efecte de
orientare a dipolilor, efecte de inductie a moleculelor polarizate si efecte de dispersie de
natura cuantica. De asemenea, depind de forma macromoleculelor organice si de
existenta impuritatilor în spatiile libere ale substantei. Interactiunea organismului viu cu
mediul înconjurator ca si functiile sale interne sunt legate de caracteristicile câmpului
electromagnetic exterior.
 Câmpurile electrice exterioare de frecvente joase, 50-100 Hz, au efecte asupra sistemului
nervos neutral, iar cele cu frecvente înalte de 10-50 MHz au efecte asupra sistemului
circulator. De asemenea, câmpurile electrice de joasa frecventa modifica structura si
comportamentul celular, prin schimbarea proprietatilor dielectrice ale membranei celulare
si duce la o crestere a temperaturii, proportional cu durata actiunii câmpului asupra
organismului. Cresterea temperaturii corpului duce la cresterea transpiratiei si în
consecinta la o scadere a
rezistentei electrice cutanate.

 Efectele fiziologice, ca urmare a
cumularii modificarilor electrolitice
si biochimice produse de actiunea
câmpurilor electrice de frecventa
industriala, se datoreaza curentilor
indusi în organismul uman.
Parametrii care determina aceste
modificari sunt intensitatea
Pag 16 din 110
câmpului electric si timpul de expunere în câmp.

 Asupra organismelor vii actioneaza si electricitatea atmosferica, prin intermediul ionilor
din aer, rezultati ca urmare a ionizarii atmosferei datorita actiunii vântului, caderilor de
apa, fulgerelor, radiatiilor naturale sau artificiale etc. Ionii negativi mici au o actiune
biopozitiva asupra organismelor vii, fac ca membranele celulelor la organismele în vârsta
sa fie la fel de permeabile la oxigen ca în tinerete, ceea ce determina o prelungire a vietii.
În ceea ce priveste ionii pozitivi mari experientele pun în evidenta unele tulburari
functionale, accelerarea ritmului respirator, somnolenta, cefalee, cresterea temperaturii
cutanate, ce dau senzatia de oboseala si indispozitie.
Poluarea psihica. Riscuri de accidente:
 Poluarea psihica rezida in sentimentul de teama pe care il provoaca instalatiile electrice

asupra factorului uman.
 Influenta curentului electric produs de catre
instalatiile electrice asupra organismelor vii
formeaza obiectul unor cercetari din ce in ce
mai ample si mai profunde, o data cu cresterea
tensiunilor utilizate in retelele electrice. Studiile
efectuate au pus in evidenta fenomene de:
oboseala, scaderea atentiei, slabiciune in
membrele superioare, senzatie de ameteala.
 Riscurile de accidente datorate curentului
electric sunt in principal electrocutarile si
arsurile.
Poluarea ecologică:
A. Influentele liniilor electrice aeriene asupra terenurilor agricole
 Impactul retelelor electrice cu

elementele naturale ale mediului
inconjurator se refera in principal la
gradul de ocupare a terenurilor,
defrisarea padurilor pentru culoarul
liniilor electrice aeriene, protectia
naturii si a avifaunei ocrotite,
influenta instalatiilor si
constructiilor.
 Reducerea suprafetelor ocupate
de statiile de transformare este o
preocupare permanenta a
Pag 17 din 110
proiectantilor. Utilizarea cat mai buna a spatiului se defineste prin gradul de ocupare a
terenului statiei cu instalatii tehnologice.
B. Influențele liniilor electrice asupra pădurilor
 Padurile, ca si terenurile agricole, reprezinta zone constitutive ale naturii, ale caror
degradari pot determina modificari ireversibile ale mediului.
Liniile electrice aeriene se construiesc, de regula, paralel cu traseul drumurilor forestiere,

asigurandu-se, prin taierea eventuala a unor arbori sau crengi, o distanta de siguranta de
un metru intre conductoarele deviate de vant si coronamentul copacilor
C. Traversarile si apropierile fata de caile ferate ale L.E.A.
 Apropierile si intersectiile cu caile ferate fac obiectul unor masuri deosebite care se
adopta la constructia liniilor electrice si sunt in functie de categoria caii ferate si de
tensiunea nominala a liniei electrice aeriene.
Traversarile cu L.E.A peste cai ferate in zona statiilor cailor ferate, a depourilor de
locomotive si a atelierelor de material rulant nu se admit decat in cazuri exceptionale si numai cu
acordul organelor competente ale cailor ferate.
D. Traversarile si apropierile fata de drumuri si fata de cladiri
 Intersectiile cu drumuri si apropierile de

cladiri impun restrictii in constructia
L.E.A de medii si inalta tensiune in
functie de categoria acestora si in
functie de faptul daca drumul se afla in
afara sau in interiorul localitatii.
 Distantele fata de cladiri sunt normate,
fiind diferite in functie de locul de plasare
a cladirii si tipul activitatii desfasurate.
 Se evita traversarile L.E.A. cu tensiune nominala de peste 1000 de volti peste cladirile
locuite sau nelocuite.
 Traversarea peste cladirile locuite se poate admite numai in cazurile obligate, cu
adoptarea unor masuri stricte de protectie.
Pag 18 din 110
3. INFLUENTELE INSTALATIILOR ELECTRICE ASUPRA LINIILOR DE
TELECOMUNICATII CU FIR
electrice
magnetice
rezistive
influențe electrice
 Sunt determinate de capacitatea electrica dintre instalatiile electrice si liniile de

telecomunicatii.
 Pentru limitarea influentei liniilor electrice asupra liniilor de telecomunicatii, in cazut
traseelor paralele, este necesar a adopta urmatoarele masuri principale:
1) In instalatiile electrice
o interzicerea utilizarii pamantului drept conductor de intoarcere in retelele de transport si
distributia energiei electrice;
o alegerea unui traseu cat mai indepartat de linia de telecomunicatii;
o reducerea rezistentei prizelor la pamant;
o reducerea puterilor si a curentilor de scurtcircuit;
o trecerea in cablu subteran a liniilor electrice.
2) In instalatiile de telecomunicatii
- interzicerea instalarii in circuite definitive de telecomunicatii fir-pamant;
- protejarea aparatelor telefonice cu dispozitive contra socului acustic;
- transpunerea circuitelor telefonice sub 1.6 km;
- sectionarea circuitelor de telecomunicatii cu bobine translatoare;
- sectionarea liniilor de telecomunicatii cu sigurante fuzibile;
- legarea la pamant a unui punct median al circuitelor de telecomunicatii;
- utilizarea de echipamente pentru reducerea perturbatiilor.
Influențe magnetice
Influențe rezistive
 Influentele magnetice apar ca efect al inductiei determinat de curentul care parcurge

instalatia electrica.
 Cuplajur rezistiv rezulta ca efect al trecerii curentului electric prin prizele de pamant al
instalatiilor electrice.
Pag 19 din 110
Factorii de risc şi regulile de igienă individuală la locl de muncă
Factorii de risc
CURENȚII DE SCURGERE
În orice conductor care are un potențial mai ridicat decât potențialul
Pământului (considerat ca referință, respectiv zero volți), pot exista
curenți care să curgă de la conductor la Pământ. Acești curenți de
scurgere apar chiar și în conductoare care sunt bine izolate față de
Pământ, deoarece nu există niciun lucru cu izolarea perfectă sau
impedanța infinită. În general, numim curent de scurgere (leakage
current) acel curent care trece prin conductorul de împământare de
protecție legat la Pământ.
În absența unei conexiuni de împământare, acesta este
curentul care ar putea rezulta din orice parte conductoare sau din
suprafața pieselor neconductoare spre pământ, dacă o cale
conductoare este disponibilă (cum ar fi corpul uman). Acest curent
este nedorit, apărând suplimentar față de curenții utili într-o
schemă electrică.
Cantitatea de curent care se scurge depinde de:

(1) Potențialul de pe conductor,
(2) Reactanța capacitivă dintre conductor și pământ,
(3) Rezistența între conductor și pământ.
Curenții care curg prin conductoare care sunt izolate

față de Pământ și/sau izolate între ele, numiți curenți
de scurgere sunt în mod normal mici.
Dar, curenții mici pot produce efecte
fiziologice nedorite. Deci, acești curenți trebuie
limitați la nivele sigure, prin proiectarea
echipamentelor, funcție de domeniul de aplicație.
Echipamentele
Dacă prin corpul umed, având rezistența 3Kohm, curg

6mA, tensiunea pe carcasă ajunge la 18V, iar curentul de
scurtcircuit spre pământ poate atinge 90A, prin rezistența
bornei de împământare Rg=0.20 ohm.
Pag 20 din 110
electrice medicale, impun nivele diferite de curent de scurgere, definite în funcție de căile pe care
pot curge curenții.
Noțiunea de curent de scurgere, în electronică, se referă și la alte tipuri de procese.
(a) Curent de scurgere se poate referi la o pierdere treptată de energie dintr-un condensator
încărcat, datorită scurgerii prin dielectricul care nu este un izolator perfect și în principal datorită
dispozitivelor electronice atașate, precum tranzistoare sau diode care conduc o cantitate mică de
curent chiar și atunci când sunt blocate.
(b) Un alt tip de curent de scurgere se produce atunci când un curent care circula pe o cale
definită de circuit, se abate prin altă cale alternativă datorită izolației degradate în timp și condiții
de mediu. O astfel de scurgere este nedorită, deoarece curentul poate provoca daune, incendii,
zgomot RF sau electrocutare. O scurgere de acest tip poate fi depistată prin măsurarea fluxului
de curent într-un circuit, care la un moment dat nu se potrivește cu fluxul de la un alt circuit.
Scurgerea într-un sistem cu înaltă tensiune poate fi letală pentru un om aflat în contact cu
pământul, atunci când se atinge accidental o linie de înaltă tensiune.
(c) Printr-un transfer nedorit de energie de la un circuit la altul poate apare un curent în alt
circuit. Liniile de flux magnetic care nu sunt închise în întregime în miezul unui transformator pot
face ca un alt circuit sau conductoare din apropiere să se cupleze la transformator. Scurgeri de
energie dintr-un transformator pot induce curenți de scurgere în conductoare, care se pot
manifesta uneori, prin brum audibil în cazul schemelor audio.
(d) Curent de scurgere se consideră și curentul care poate curge în ansamblurile electronice
dezactivate, dar alimentate și rămase în așteptare sau în modul “adormit”. Aceste dispozitive pot
consuma câțiva microamperi din sursa de alimentare în starea de repaus, deși consumă sute
sau mii de mA în timpul când sunt active. Acești curenți de scurgere devin un factor important
pentru producătorii de dispozitive portabile, fiindcă determină timpul de funcționare al unui
dispozitiv alimentat de la o baterie.
IMPORTANȚA PROTECȚIEI
Dispozitivele și echipamentele electrice includ de obicei un sistem de împământare pentru a
asigura protecție împotriva unui pericol, dacă există un defect de izolație. Trebuie respectată
obligația ca echipamentul să fie conectat la pământ dacă este prevăzută o bornă dedicată (EG).
Dacă apare un defect catastrofal de izolație între linia de putere și alte conductoare sau piese,
tensiunea este șuntată la masă. Curentul rezultat va determina arderea unei siguranțe sau
deschiderea unui întrerupător de circuit, prevenind pericolul de electrocutare. Evident, există un
posibil pericol de electrocutare în cazul în care conexiunea de împământare este întreruptă, în
mod intenționat sau accidental. Pericolul poate fi mai mare decât ar trebui, din cauza curenților
de scurgere. Chiar dacă nu există niciun defect de izolație, întreruperea curenților de scurgere
Pag 21 din 110
care au calea prin conductorul de pământ ar putea reprezenta un pericol pentru cineva care
atinge echipamentele nelegate la pământ. Această posibilitate trebuie evitată total în aplicații
medicale, caz în care un pacient poate fi victima unui șoc letal prin curentul de scurgere ce este
aplicat la organele interne, mai ales dacă pacientul este într-o condiție proastă sau inconștient.
Echipamentul care nu este legat la pământ oferă protecția prin utilizarea a două straturi separate
de izolație, pentru că este puțin probabil să se defecteze ambele straturi de izolație. Cu toate
acestea, condițiile care produc curenții de scurgere sunt încă prezente, și trebuie să fie luate în
considerare.
Notă. NIOSH (National Institute for Occupational Safety and Health), agenția americană care
face recomandări responsabile pentru prevenirea accidentelor de muncă, ne informează că: “În
condiții uscate, rezistența oferită de organismul uman poate fi până la 100.000 ohmi. Pielea
umedă sau ruptă poate scădea rezistența organismului la 1.000 de ohmi” adăugând că “energia
electrică de înaltă tensiune (peste 600V) descompune rapid pielea umană, reducând rezistența
ca dielectric a organismului uman la 500 ohmi.”
Efectul mortal al șocului electric depinde de:
(a) curent,
(b) durată,
(c) calea curentului

prin corp (prin inimă).
Cauzele scurgerilor de curent
Există două tipuri de scurgeri de curent: scurgere AC și scurgere DC. Curentul de scurgere DC,
de obicei, se verifică numai la produsul final, nu la sursa de alimentare.
Schema tipică a filtrului EMC/EMI.

Curentul de scurgere AC este cauzat de o combinație în paralel de capacitate și rezistență DC
între o sursă de tensiune (linia AC) și părțile conductoare la pământ ale echipamentului.
Scurgerile provocate de o rezistență DC sunt de obicei nesemnificative în comparație cu
scurgerile prin impedanța AC datorată diferitelor capacități paralele. Capacitatea poate fi
intenționată (condensatoare tip Y în filtrul EMC/EMI) sau neintenționată. Exemple de capacități
accidentale sunt distanțele pe cablaje imprimate, izolații între semiconductoare de putere și
Pag 22 din 110
radiatoare, capacitatea parazită dintre primar-secundar în transformatoarele de izolare din sursa
de alimentare.
Cel mai mare contribuitor la curentul de scurgere este capacitatea CY din filtrul antiperturbativ EMC/EMI (Electro Magnetic
Compatibility/Interference) din sursa de alimentare, conectată între fază (L) și neutru (N) și pământ (EG).
O valoare mare asigură un nivel mic EMI, dar duce la creșterea curentului de scurgere.
Estimarea valorii maxime a capacității CY se face cu expresia:
CY(max)=Ileak(max)/(Vac(max) × 2πf) adică,
0.25mA/(242V × 314)= 3.2nF
La un curent de scurgere de 0.25mA, rezultă CY=3.2nF.
Măsurarea scurgerilor de curent

Se utilizează aparate de măsură special concepute pentru măsurarea curenților de scurgere
când toate sarcinile sunt deconectate. Curentul care curge în conductorul legat
Fluke 360 Leakage Current Clamp Meter
Pag 23 din 110
la pământ este măsurat (1) prin conectarea aparatului în serie cu conexiune de împământare
sau (2) detectarea câmpului magnetic produs de curenții de scurgere prin cabluri singure sau
multiple folosind un clamp meter (ex. Fluke 360 Leakage Current Clamp Meter) proiectat pentru
testare non-invazivă a curentului de scurgere prin izolații fără a opri alimentarea sau a deconecta
echipamentul.
Pentru echipamente de prelucrare a informațiilor, conexiunea la pământ este deschisă și se
măsoară curentul pe firul neutru al liniei de alimentare. Pentru echipamentele medicale, se
măsoară curentul care curge în pământ. Măsurarea poate fi făcută, de asemenea, între ieșirile
sursei de alimentare și pământ. Condițiile de testare includ interschimbarea liniei de fază cu linia
neutră, și măsurarea curentului de scurgere cu sursa de putere oprită.
Testul se efectuează cu echipamentul aflat la temperatura normală de funcționare sau
temperaturi mai ridicate pentru a identifica și măsura curentul de scurgere în cel mai rău caz.
Pentru curenți de scurgere foarte mici, aparatul de măsură a curentului de scurgere este înlocuit
cu un rezistor sau un rezistor combinat cu un condensator. Căderea de tensiune pe aceste
componente se măsoară folosind un voltmetru AC sensibil. Echipamentele fără împământare
sau dublu izolate se verifică prin conectarea aparatului de măsură între o parte conductoare
tangibilă și pământ. În cazul carcaselor neconductive, o folie de cupru de dimensiune adecvată
este plasată pe carcasă, iar curentul care curge de la acesta la pământ este măsurat.
Reducerea curentului de scurgere

Multe dintre sursele de alimentare de astăzi au cerințe pentru valorile de curent de scurgere mai
mici din cauza interacțiunii umane cu produsele alimentate. Prin urmare, producătorii de surse
de alimentare cer eliminarea sau reducerea mărimii condensatoarelor Y pe care le folosesc
pentru a satisface cerințele EMC/EMI. Prin folosirea transformator cu ecranări între înfășurări,
valorile condensatoarelor Y pot fi semnificativ reduse sau eliminate, pentru a scădea curentul de
scurgere în timp ce încă este realizată încadrarea în limitele EMI cu marjă adecvată.
Filtrul se montează astfel ca să existe un contact pe arie cât mai mare cu partea care se leagă la
pământ.
Filtrele EMC/EMI EPCOS permit noi aplicații datorită curenților de scurgere foarte mici
Creșterea numărului de aparate electronice și interacțiunea

lor înseamnă că filtrele EMC adecvate sunt mai importante
decât oricând înainte.
Ele sunt necesare pentru a respecta limitele impuse la

echipamente pentru interferențe radiate și pentru a asigura o
funcționare sigură a echipamentului în condiții dificile.
Trebuie asigurată și protecția împotriva interferențelor
provenind de la alte echipamente și la perturbații de la linia
Pag 24 din 110
de alimentare.
În filtre se folosesc capacitoare tip X și tip Y.
Capacitoarele tip X sunt conectate între faze, respectiv între faze și conductorul neutru, pentru a
suprima interferențele diferențiale. Capacitoarele tip Y conectate între fază și pământ, respectiv
nul și pământ, suprimă perturbațiile de mod comun. Funcție de calitatea și toleranța valorilor,
capacitoarele hotărăsc caracteristicile de filtrare și curenții de scurgere.
Filtrele din noua serie SIFI® de la EPCOS sunt acum folosite cu succes în cele mai diverse
aplicații.
Datorită materialelor inovatoare, dimensiunile noii serii SIFI au fost reduse și mai mult în
comparație cu tipurile precedente, păstrând aceeași capabilitate de curent. În plus, îmbunătățirile
constructive au condus, de asemenea, la creșterea fiabilității și la reducerea prețurilor.
Ghid de selecție pentru filtre - EMC EPCOS din familiile SIFI®
EPCOS oferă în prezent trei familii de filtre SIFI: SIFI-F (B84111F), SIFI-G (B84112G)
și SIFI-H (B84113H). Ele au fost dezvoltate ca filtre

modulare standard pentru sistemele monofazate (2 linii),
cu diferite caracteristici de atenuare. Ghidul de selecție
ajută la alegerea corectă a filtrelor EMC ca proprietăți și dimensiuni, pentru a găsi o soluție
eficientă în câțiva pași. Noile familii de SIFI diferă în principal în proprietățile lor de atenuare și
dimensiuni. SIFI-F (B84111F) are cele mai mici dimensiuni și acoperă întreaga gamă de cerințe
normale de antiparazitare. SIFI-F are versiunea 10-A, care are amprenta de numai 60 mm × 60
mm, inclusiv terminalele și clipsurile de fixare. În cazul cerințelor mai mari de atenuare, este
recomandat SIFI-G (B84112G). La frecvențe mai mici de 1 MHz, acesta oferă o caracteristici de
frecvență îmbunătățite la filtrarea de mod comun, comparativ cu SIFI-F. Dacă filtrul SIFI-G nu
este suficient de eficient, atunci SIFI-H (B84113H) ar trebui utilizat. Acest filtru cu două etaje
reduce fiabil tensiunile de interferență conduse simetrice și asimetrice, între aprox. 0,1 MHz până
la circa 50 MHz.
Toate filtrele din cele 3 familii au

curentul de scurgere redus până
la 0.002mA, pentru aplicații
medicale.
Pag 25 din 110
Tabel 1. Standard de siguranță dispozitive non-medicale IEC/EN60950
Tabel 2. Standarde de siguranță dispozitive medicale IEC/EN60601-1
Pentru echipamente non-medicale și respectiv cele medicale, nivelele de siguranță au fost

stabilite de IEC (International Electrotechnical Commission) în standardele de siguranță
IEC60950, IEC60601-1. Standarde specifice în Europa sunt EN 60939 și VDE 106.
NIVELE DE SIGURANȚĂ
Sensibilitatea omului fata de curentul electric, difera extrem de mult de la un individ la
altul. Spre exemplu, pe un lot de 50 de persoane sanatoase, barbati, cu vârsta între 19 si 39 de
ani, s-au facut masuratori pentru caile de curent care intervin cel mai frecvent în practica. A
rezultat ca:
- pentru 5% din aceste persoane, curentul de 0,7mA este perceptibil,
- pe când altele reprezentând acelasi procentaj nu au avut nici o senzatie, chiar si la o
valoare de 4,2mA.
- La femei valorile sunt cu cca. 30% mai mici.
Efectele electrocutarii sunt determinate de intensitatea curentului. Limitele curentilor
suportabili au fost stabilite pe baza datelor experimentale; se considera ca :
 nepericulos curentul alternativ de frecventa industriala cu valoarea mai mica de
10mA si
 nepericulos curentul continuu cu valoarea mai mica de 50mA.
La valori de peste 50mA (curent continuu sau alternativ) se poate produce
încetarea functiilor vitale, prin afectarea sistemului nervos sau datorita fibrilatiei inimii.
Pag 26 din 110
Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent de sub actiunea
caruia omul se poate elibera prin forte proprii.
Reprezentarea grafica a variatiei curentilor ce trec prin om în functie de durata de actiune
a acestora, pune în evidenta faptul ca intensitatea curentului nu poate fi considerata ca singura
marime fizica raspunzatoare de producerea fibrilatiei inimii, nici chiar în faza sensibila a inimii. In
aceeasi masura, de declansarea fenomenelor specifice trecerii curentului prin organism, este
raspunzator si timpul.
Urmarind curbele care separa
valorile curentilor se definesc
urmatoarele domenii:
- domeniul nepericulos, I;
- domeniul valorilor la care
poate avea loc oprirea respirației și
chiar apariția fibrilației inimii, dacă
timpul de trecere este mare, II;
- domeniul valorilor de curenți
mortali, III.
Relația curent-timp, efecte

globale, este redată în tabelul de mai
jos (privind efectele curentului
electric asupra organismului uman
Timpul de
Categoria Curentul trecere a Efectele produse
curentului
Creșterea ușoară a presiunii sângelui, ușoară
I 25mA nedefinit tetanizare a mușchilor respiratori. Nu se semnalează
urmări vătămătoare pentru sistemul circulator și inimă.
Creșterea presiunii sângelui. Dereglarea respirației.
Oprirea momentană a inimii având ca urmare o
II 25-80mA 25-30 s
funcționare neregulată a inimii. Trecerea la fibrilaâia
inimii.
III 80mA-5A 0,1-0,3 s Fibrilația ireversibilă a inimii.

Oprirea circulatiei sângelui si a inimii cu neregularitati.
Oprirea circulatiei sângelui si a inimii cu neregularitati
IV 3-8A nedefinit consecutive în functionarea inimii pe durate lungi ca în
cazul categoriei a II-a; cresterea presiunii sângelui în
timpul trecerii curentului; îmbolnavirea muschilor
respiratori, arsuri.
Pag 27 din 110
Comparând sensibilitatea omului la curent continuu cu cea la curent alternativ, se constată
ca la curent continuu nu apar convulsii si ca pot fi suportati curenti având o valoare de 3 ori
mai mare decât în cazul curentului alternativ.
 Fibrilatia ventriculara reprezinta o tulburare foarte grava a ritmului normal al inimii (care
pune adesea probleme vitale). Se caracterizeaza prin absența coordonarii contractiei fibrelor
miocardice ventriculare. In
fibrilatia ventriculara
miocardul nu se misca
uniform (intr-o miscare
unica care sa imprime
coloanei de sange directie
si viteza) ci mai degraba
tremura. Daca aceasta
tulburare de ritm (aritmie)
se mentine mai mult de
cateva minute, pacientul poate muri deoarece circulatia sangvina devine incapabila sa
asigure nevoile de oxigen ale organismului. Specialistii descriu aceasta tulburare ca o
activitate segmentata, haotica si asincrona a inimii. Fibrilatia ventriculara este o urgenta
medicala!
 TETANIZAREA este definita ca o contractie maxima si continua a fibrelor musculare
În concluzie, marimea electrică ce provoaca electrocutarea este curentul electric.
ELECTROCUTAREA ÎN CURENT ALTERNATIV
În figura ”ALT” este prezentata variatia valorilor de prag ale curentilor alternativi
sinusoidali în functie de frecventă.
Minimul intensității de prag este apropiat
Fig.”ALT”
de frecvența uzuală de 50 Hz. Așadar,
corespunde cu constatarea că, frecvențele
industriale sunt cele mai periculoase în
ceea ce priveste producerea de excitatii. De
fapt, minimul este mult mai larg 10 ÷600
Hz.
Adaugând la aceasta constatare faptul ca
în domeniul 600-1000 Hz, intensitatea de
prag nu depaseste cu mai mult de 50%
valoarea intensității de prag în domeniul
frecventelor 10-600 Hz, se poate considera
ca periculos, din punct de vedere al
Pag 28 din 110
producerii de excitații, domeniul de frecvenȚe 5-1000 Hz. Pericolul de electrocutare scade
cu cresterea frecventei curentului. Un curent de 500 KHz provoacĂ arsuri, dar nu paralizeazĂ
inima sau aparatul respirator.
In ceea ce priveste tensiunea, la valori mai mari ale de 450 V, urmrmăile acțiunii
curentului electric determinat de aceste tensiuni pentru organismul uman sunt la fel de grave
indiferent de natura curentului. La aceasta tensiune are loc strapungerea pielii si ca
urmare, rezistența conductorului intercalat în circuit – omul - este aceeași si pentru curentul
continuu si pentru curentul alternativ, ceea ce determină o aceeași valoare a curentului și deci
același grad de pericol.
Se constata că, deși pe măsură ce valoarea tensiunii crește, totuși influența curentului
continuu asupra acestui fenomen se manifestă de la valori mai mari decît în cazul curentului
alternativ. Aceasta constatare a determinat echivalente din punct de vedere al pericolului,
exprimate prin tensiuni corespunzatoare naturii curentului
Gradul de pericol 1 2 3
Curent continuu, V 42 108 120
Curent alternativ, V 12 36 42
Gradul de pericol este notat cu 1,2,3,. pentru un anume pericol (1), o retea de curent continuu de 42 V
este echivalenta din acest punct de vedere cu o retea de curent alternativ de 12 V.
Regulile de igienă individuală la locl de muncă

Conditiile în care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de
munca, intensitatea efortului mental, volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor
necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor
social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere, întelegere si aplicare a standardelor
si normelor de securitate si sanatate a muncii.
Conceptul de sanatate si securitate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având

ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli
aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de
munca, prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea
la progresul stiintei si tehnicii.
In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, în
toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu
afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.
Pag 29 din 110
Obiectivele securitatii si sanatatii
- armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind
calitatea vietii, protectia mediului înconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor;
- constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate

si sanatate a muncii în amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea în conditii de
siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a
îmbolnavirilor profesionale;
- eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala

existenti în sistemul de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de
munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora;
- aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de

munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.
Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca
Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si

formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca.
Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al
unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru.
Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
Rezultatul instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca se
consemneaza în mod obligatoriu în fisa de instruire individuala, cu indicarea materialului predat,
a duratei si datei instruirii.
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi însotita
de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii în urma
examenului medical la angajare.
Instruirea introductiv-generala
Instruirea introductiv-generala se face:

a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006;
b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Pag 30 din 110
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va

fi mai mica de 8 ore.
În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, urmatoarele probleme:

a) legislatia de securitate si sanatate în munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în
munca;
c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie în conformitate cu tematica aprobata de

catre angajator.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea însusirii cunostintelor pe baza de
teste.
Instruirea la locul de munca
Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop

prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii
exercitate.
Instruirea la locul de munca se face:
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006;
b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar, inclusiv la schimbarea
locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii.
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, în grupe de
maximum 20 de persoane.
Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, împreuna cu:
Pag 31 din 110
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre angajatorul care
si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a) informatii privind riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate în munca privind activitati specifice ale
locului de munca si/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de munca va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim
ajutor.
Instruirea periodica
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti mai sussi are drept scop
reîmprospatarea si actualizarea cunostintelor în domeniul securitatii si sanatatii în munca.
Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, în functie de conditiile
locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult
12 luni.
Instruirea periodica se va completa în mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre angajatorul care si-a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate în urmatoarele cazuri:

a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) când au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate în munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv
Pag 32 din 110
datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice prevazute mai sus nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste în
instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, împreuna cu:
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre angajatorul care si-a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
Lucratorii au urmatoarele sarcini si obligatii:
- sa-si însuseasca si sa respecte normele, instructiunile si reglementarile în domeniul sanatatii si

securitatii în munca si masurile de aplicare a acestora;
- sa utilizeze corect echipamentele de munca, substantele periculoase si celelalte mijloace de
productie;
- sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor de munca si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta
situatie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala;
- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca în cel mai scurt timp posibil accidentele
de munca suferite de persoana proprie, de alti participanti la procesul de munca;
- sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze
de îndata conducatorul locului de munca;
- sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care
a fost acordat;
- sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice în domeniul securitatii si
sanatatii în munca, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se
asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate
si sanatate la locul sau de munca;
- sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare în
domeniu securitatii muncii.
Pag 33 din 110
Echipamentul individual de protectie
reprezinta orice dispozitiv sau mijloc destinat purtarii de catre fiecare participant la
procesul de munca pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor factori de risc de
accidentare sau îmbolnavire profesionala.
El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la

procesul muncii, în conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului
individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat
prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa întocmeasca lista interna
de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca în conditii de securitate.
Instrument de masura pentru controlul rapid al igienei alimentare
Prezentare
Luminometer ML-PD20 este un luminometru de dimensiuni

mici ,portabil, care ajuta la evaluarea contaminarii biologice si
la monitorizarea igienei, functionand pe principiul
bioluminescentei ATP Adenozin trifosfat).
Combina sensibilitatea extrema, utilizarea usoara si pretul
accesibil pentru o ultra rapida evaluare a starii de igiena.
Luminometer ML-PD20 masoara rapid si cu usurinta valoarea
ATP, care furnizeaza informatii cu privire la gradul de
curatenie in spatiile de productie si asupra reziduurilor
biologice.
Luminometrul masoara nivelul de luminiscenta pe baza unei reactii biochimice
dintre *ATP(Adenozina trifosfat) si enzima Luciferase. Licuricii genereaza lumina printr-o reactie
interna intre ATP-ul propriu si enzima denumita Luciferase.
Analiza luminiscentei permite masurarea cu un inalt grad de sensibilitate comparativ cu alte
metode, ceea ce permite detectarea celor mai slabe urme de emisie luminoasa.
Luminometrul furnizeaza aproape instantaneu expresia numerica a gradului de curatenie al
obiectului testat.
Lucipac – swab pentru prelevare mostre, contine reactiv enzimatic
tolerant la solutii de spalare (detergenti), ceea ce inseamna ca
procesul de masurare nu este afectat de eventuale resturi de
detergenti.
Protectia personalului / protectia fizica

o gama larga de ustensile si echipamente corporale autoclavabile si de
Pag 34 din 110
unica folosinta:
• imbracaminte de protectie
• incaltaminte de protectie
• casti de protectie
• ochelari de protectie
• manusi de protectie
• masti de protectie
Dus de urgenta si de decontaminare si de spalare pentru ochii si

fata
Dusuri de urgenta pentru decontaminare si spalare pentru unitati

industriale si spatii de productie
CONSECINTE ALE NERESPECTARII REGULILOR DE IGIENA INDIVIDUALA LA LOCUL DE

MUNCA
1.Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena corporala
Igiena deficitara poate determina formarea la nivelul pielii a unor elemente de foliculita
sau de piodermita (mici colectii purulente pe tegumente, situate mai ales la radacina firului de
par) sau chiar a unor leziuni mai intinse cauzate de infectii de natura stafilococa (furuncule) prin
dezvoltarea unui proces infectios local.
Aparitia anumitor boli este strans legata de o igiena deficitara a mainilor. Astfel deosebit de
frecvente sunt bolile mainilor murdare precum dizenteria, hepatita parazitozele intestinale.
Trebuie interzisa utilizarea unui singur prosop de catre mai multe personae pentru inlaturarea
pericolului transmiterii bolilor (conjunctivita).
Se va evita spalarea cu benzina a mainilor murdare de uleiuri si de vopsele deoarece benzina
are efecte nocive asupra pielii.
2.Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena a vestimentatiei

Pag 35 din 110
Pentru eliminarea unor consecinte neplacute cauzate de nerespectarea regulilor de igiena
a vestimentatiei trebuie respectate urmatoarele indicatii:
-in locurile de munca in care exista pericol de incendiu nu se vor purta haine din fibre sintetice.
-rufaria de corp care se murdareste mult mai repede decat salopetele trebuie schimbata mai des
pentru a se inlatura posibilitatea aparitiei bacilului difteric,si a bacilului tuberculozei .
-incaltamintea nu trebuie sa fie stramta deoarece produce deformari ale piciorului si aparitia
piciorului plat.
Aplicarea regulilor de igienă corporală
Igiena corporală asigură starea de curăţenie a întregului corp (piele, mucoase, păr,
unghii) prin spălare cu săpun, şampon, geluri, etc.
Spălarea este obligatorie:
- la începutul lucrului, cu apă caldă şi săpun, însoţită de schimbarea hainelor de
stradă cu cele de lucru;
- în timpul lucrului, ori de câte ori este nevoie (de exemplu la folosirea wc-ului);
- la terminarea lucrului.
Prosopul este un articol de uz strict personal.
Este recomandată folosirea de produse odorizante şi antisudoripare pentru reducerea
cantităţii de transpiraţie şi suprimarea mirosului acesteia.
Adecvarea ţinutei capilare şi respectarea igienei specifice
Părul, din cauza microorganismelor aflate pe firul de păr şi a mătreţei, poate reprezenta o
sursă de contaminare a alimentelor şi a preparatelor culinare (zilnic cad circa 100 de fire de păr).
Pentru prevenirea contaminării alimentelor, părul trebuie să fie:
- spălat cât mai des şi mai bine, cu apă caldă şi săpun sau şampon;
- cât mai bine strâns şi complet acoperit cu bonete, basmale;
- pieptănat numai în afara zonelor de lucru;
- neatins cu mâna în timpul muncii, iar dacă se atinge este obligatorie spălare pe mâini.
Respectarea igienei mâinilor şi unghiilor
Mâinile vin cel mai frecvent în contact cu alimentele. De aceea, pentru a evita
contaminarea produselor alimentare cu microorganisme, mâinile trebuie să fie:
- în permanenţă curate, nelăcuite, tăiate scurt (nu roase cu dinţii);
- spălate şi dezinfectate obligatoriu la începerea lucrului; spălarea corectă este
realizată cu apă caldă, săpun şi peria de unghii, iar uscarea acestora se va face cu aer cald sau
prosoape de unică folosinţă;
- lipsite de bijuterii sau ceas în timpul lucrului;
Pag 36 din 110
- este obligatoriu să se anunţe şefului orice infecţie sau rănire la nivelul mâinilor şi
să se acopere rănile cu pansamente dezinfectante şi etanşe.
Mâinile se spală:
- la începerea activităţii;
- la schimbarea operaţiei de lucru sau din 10 în 10 minute în cadrul aceleiaşi operaţii;
- după atingerea părului, nasului, urechilor, gurii, pielii;
- după manipularea materiilor prime sau a ambalajelor;
- după fiecare pauză;
- după ieşirea de la wc;
- după curăţenia şi dezinfecţia la locul de muncă.
-
Principalele boli transmise prin intermediul mâinilor nespălate:
- hepatită epidemică;
- toxiinfecţii alimentare;
- poliomelita;
- viermii intestinali.
Gura, nasul şi urechile:
Sunt purtătoare de bacterii patogene, ca de exemplu Stafilococus Aureus, care produce

infecţii. De aceea, trebuie împiedicată trecerea bacteriilor din gură, nas şi urechi pe alimente şi
preparate prin:
- o cît mai bună igienă (curăţare a acestor cavităţi);
- deprinderea unor obiceiuri corecte în timpul lucrului:
o să nu se tuşească, strănute, scuipe deasupra mâncării;
o să nu se şteargă nasul, urechile, ochii, gura în apropierea alimentelor
(pentru aceasta se vor folosi numai batiste de unică folosinţă, apoi se vor spăla şi se vor
dezinfecta mâinile);
o să nu se guste mâncare acu degetul;
o să nu se fumeze peste mâncare.
Respectarea ţinutei de serviciu:
Echipamentul de protecţie este ansamblul de piese de îmbrăcăminte şi încăţăminte pe

care le foloseşte lucrătorul în timpul muncii.
Scopul acestui echipament este:
 protecţia lucrătorului (echipament de protecţie) atunci când mediul de muncă
conţine noxe care l-ar putea îmbolnăvi, de exemplu la efectuarea curăţeniei în grupurile sanitare;
 protecţia alimentelor (echipament de lucru) atunci când lucrătorul, prin încărcătura
microbiană de pe hainele, încălţamintea sau organismul său (păr, ghură, nas, urechi, piele),
poate contamina alimentul.
Pag 37 din 110
Echipamentul trebuie:
- să fie complet şi curat;
- să acopere în întregime suprafeţele corpului şi părul;
- să fie uşor utilizabil, lejer;
- să se igienizeze uşor;
- să fie curăţat în unitate;
- să fie puratat de toate persoanle care intră în bucătărie sau carmangerie;
- să fie schimbat la intervale scurte, ori de câte ori este nevoie (halatele şi
bonetele;
- să nu se păstreze în dulap împreună cu hainele de stradă sau în condiţii
insalubre;
- să nu se dezbrace la părăsirea mediului de lucru şi să nu se reîmbace decât
după spălarea mâinilor.
Factorii de risc de la locul de muncă
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire includ o serie de însuşiri , procese, stări,

comportamente proprii elementelor sistemului de muncă ce pot provoca în anumite condiţii
accidente de muncă sau boli profesionale.
Factorii de risc pot fi grupati în:
factori de risc proprii executantului;
factori de risc proprii sarcinii de muncă;
factori de risc proprii mijloacelor de muncă;
factori de risc proprii mediului de muncă.
Factorii de risc proprii executantului au o incidenţă mai mare deoarece, cu mici
excepţii, ei reprezintă sursa celorlalte categorii de factori de risc.
De aceea, lucrătorii trebuie să aibă un comportament normal din punctul de vedere al
securităţii muncii; acestea includ două componente:
 evitarea riscului prin respectarea prescripţiilor tehnice şi a normelor de protecţia muncii
referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina de muncă;
 neutralizarea situaţiilor de risc create, ceea ce implică sesizarea rapidă sau chiar
anticiparea acestora.
Un comportament riscant se manifestă prin condiţii nesigure sau necorespunzătoare de
muncă constând într-o omisiune, acţiune greşită sau eroare.
Factorii de risc proprii sarcinii de muncă pot rezulta din:
 conţinutul sau structura necorespunzătoare în raport cu cerinţele impuse de situaţiile de
risc (operaţii, reguli, procedee de lucru greşite); rezultă din cunoaşterea insuficientă a
tehnologiilor şi metodelor de muncă;
 supradimensionarea cerinţelor impuse executanţilor, de exemplu, o criză de discopatie
lombară în cazuş ridicării unei greutăţi mai mari decât cea normală.
Factorii de risc proprii mijloacelor de muncă:
Pag 38 din 110
 factorii de risc fizic – de exmplu, generaţi de pronirea bruscă a robotului de bucătărie,
mişcări periculoase, existenţa unor suprafeţe sau corpuri ascuţite, tăioase, riscul de explozie;
 factorii de risc termic – atingerea plitei încinse sau a utilajelor termice;
 factorii de risc electric –pericol de electrocuatare la manipularea robotului de bucătărie;
 factorii de risc chimic – la manipularea substanţelor folosite pentru efectuarea operaţiilor
de curăţenie şi dezinfectare;
 factorii de risc biologic – ca urmare a contactului cu alimente infestate, rozătoare.
Factorii de risc proprii mediului de muncă apar din cauza depăşirii intensităţii nivelului
funcţional al parametrilor specifici, ceea ce duce la apariţia unor condiţii de muncă inadecvate.
 Factorii de risc chimic – prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru;
 Factorii de risc mecanici – zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată;
 Factorii de risc biologici – prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru;
 Factorii de risc de suprasolicitare psiho-fizică a executantului – aglomeraţie, ture
prelungite.
În vederea reducerii riscurilor producerii unor accidente, lucrătorii din unităţile de
alimentaţie trebuie să respecte normele de protecţie a muncii.
Norme de protecţie a muncii
Normele de protecţie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă,
prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirii profesionale.
Lucrătorii din orice unitate de alimentaţie publică trebuie să respecte normele de tehnica
securităţii muncii în fiecare departament, să şi le însuşească, să participe la instructaje şi să
semneze fişa de instructaj individual.
Înainte de începerea lucrului se va verifica dacă:
 Maşinile, utilajele şi ustensilele sunt în perfectă stare de funcţionare;
 Au fost luate măsuri de siguranţă conform prescripţiilor;
 Dispozitivele de siguranţă au fost instalate la utilajele şi instalaţiile din procesul de
producţie.
La terminarea lucrului, lucrătorii trebuie:
 Să aşeze mărfurile pe rafturi, ustensilele în sertare;
 Să introducă alimentele uşor perisabile în spaţii frigorifice;
 Să cureţe utilajele şi motoarele după ce acestea au fost oprite şi decuplate de la sursă;
 Să închidă robinetele de presiune şi să scoată de sub tensiune utilajele, întrerupând
curentul;
 Să strângă deşeurile, să le transporte şi să le depoziteze la locurile special amenajate;
 Să efectueze curăţenia la locul de muncă.
În timpul desfaşurării activităţii la locul de muncă, la folosirea maşinilor şi utilajelor se va ţine
seama de normele de protecţia muncii pentru fiecare maşină.
Totodată trebuie respectate următoarele reguli:
Pag 39 din 110
 La utilizarea diferitelor utilaje (malaxor, laminor pentru cocă, etc), muncitorii vor
purta echipamnetul de lucru specific, halatul încheiat la toţi nasturii, părul strâns sub bonetă sau
batic;
 Pardoseala trebuie să fie uscată şi degresată, pentru a se evita alunecarea şi
accidentarea;
 Se vor instala grătare de lemn în faţa maşinilor electrice de curăţat cartofii, pentru
protecţia lucrătorilor de electrocutare;
 Se vor inslala hote pentru aspirarea aburului;
 Geamurile interioare şi exterioare se şterg cu ajutorul scărilor speciale, în perfectă
stare de funcţionare;
 Paharele se vor mânui, în timpul serviciului, doar pe tăvi;
 Flambarea diferitelor specialităţi la masa consumatorilor se va face cu foarte mare
atenţie şi de la distanţă.
Atât la încheierea contractelor individuale de muncă, cât şi în statutele şi regulamentele
interioare de organizare, trebuie prevăzute obligatoriu clauze şi dispoziţii a căror aplicare să
asigure prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirea profesională, stabilindu-se şi
răspunderea părţilor.
Postul de prim ajutor se amenajează în fiecare compartiment de muncă. El trebuie dotat
cu dulăpior prevăzut cu toate materialele necesare acordării primului ajutor.
Consecinţele nerespectării normelor privind igiena şi protecţia muncii
În asigurarea condiţiilor de igienă personală şi la locul de muncă, primul loc îl ocupă

educaţia sanitară a personalului.
Personalul trebuie să cunoască sursele de infecţie şi microorganismele şi căile prin care
acestea pot fi transmise şi trebuie convins că, prin nerespectarea măsurilor de igienă de către
fiecare salariat, pericolul de contaminare este mult redus.
Epidemiile izbucnescde obicei în sezonul cald, apariţia lor fiind favorizată de
nerespectarea regulilor de igienă alimentară.
Nerespectarea regulilor de igienă are drept consecinţă inocuitatea alimentelor.
Aceasta poate fi de mai multe feluri:
 Impurificarea alimentelor – constă în prezenţa în alimente sau în preparate a unor corpuri
străine care nu au efect nociv direct, dar determină reacţii de respingere;
 Alterarea: rezultat al putrefacţiei, fermentării, râncezirii; are ca efect modificarea
caracteristicilor organoleptice şi respingerea mâncărurilor; consumul de mâncăruri alterate
produce îmbolnăviri;
 Contaminarea alimentelor cu:
o Bacterii şi-sau toxinele acestora, când apar toxiinfecţiile alimentare;
o Paraziţi intestinali de tipul: tenie, trichinella spiralis, giardia intestinalis;
o Substanţe otrăvitoare conţinute de unele alimente vegetale sau animale, când
apar intoxicaţii, de exemplu:
Pag 40 din 110
 Cu falină, substanţă otrăvitoare produsă de ciupercile necomestibile.
Simptomele intoxicaţiei: greaţă, vărsături, sete şi ulterior convulsii;
 Cu o substanţă toxică produsă de un mucegai care se dezvoltă pe secară.
Acest tip de intoxicaţie se numeşte ergotism.
 Icrele de mreană, de somn, carnea unor peşti veninoşi şi unele crustacee.
o Viruşi: hepatita de tip A;
o Substanţe chimice care produc intoxicaţii alimentare.
Nerespectarea normelor privind protecţia muncii se poate asocia cu:
 Alterarea aspectului fizic: mâini crăpate colorate (ca urmare a prelucrării primare a
unor legume, fructe);
 Dermatoze;
 Accidente: tăieturi ca urmare a manipulării necorespunzătoare a utilajelor;
alunecări pe pardoseala umedă; electrocutare ca urmare a utilizării aparaturii electrice
improvizate, în mediu foarte umed, fără a respecta regulile de protecţie a muncii;
 Arsuri, ca urmare a contactului direct cu flacăra, cu metale încinse, opărire la
manipularea preparatelor culinare fierbinţi, a apei calde, etc;
 Inhalarea prafului, aburilor, fumului în cazul în care ventilaţia nu este
corespunzătoare, ceea ce poate duce la afecţiuni respiratorii;
 Reumatism din cauza mediului umed şi a contactului îndelungat cu apa rece;
Materiale şi substanţe folosite pentru întreţinerea igienei
Asigurarea şi întreţinerea unei igiene corespunzătoare se realizează cu ajutorul anumitor
materiale igienico-sanitare, în cazul spaţiilor de alimentaţie, şi cu ajutorul produselor de igienă şi
întreţinere cosmetică, în cazul personalului.
Materialele şi substanţele folosite pentru întreţinerea igienei sunt:
 Apa potabilă:
o Caldă – asigurând temperaturile necesare efectuării diferitelor operaţii:
 30 – 40 grade C pentru spălarea mîinilor;
 65 grade C pentru spălarea ambalajelor, utilajelor, pardoselilor;
 80 – 85 grade C pentru dezinfecţie.
o Suficientă cantitativ;
o „moale” – adică cu duritate scăzută.
 Substanţe chimice de spălare
Substanţele chimice de spălare trebuie să:
o Nu fie toxice şi periculoase la manipulare;
o Nu fie corozive;
o Se poată îndepărta uşor prin clătire;
o Aibă capacitatea mare de pătrundere, umectare şi dispersare;
o Emulsioneze grăsimile;
o Nu aibă mirosuri persistenze şi puternice.
Pag 41 din 110
Produsele folosite pentru întreţinerea igienei corporale a lucrătorilor din unităţile de
alimentaţie
În această categorie se încadrează produsele utilizate pentru igiena corpului, a feţei, a
gurii şi a dinţilor:
 Săpunul – poate fi lichid sau solid; unele pot conşine adaosuri speciale: balsam,
uleiuri, parfum, ingredienţi farmaceutici;
 Şamponul – folosit pentru îngrijirea părului; trebuie să fie de buună calitate,
 Produse de bărbierit: produse folosite înainte de bărbierit: săpun-cremă-gel de ras
precum şi produse folosite după bărbierit: loţiuni, creme.
 Produse pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii: includ pasta de dinţi, praful de dinşi, apa
de gură. Ele au rolul de a aurăţa şi de a întreţine starea de igienă a dinţilor şi a gurii, având
totodată şi o acţiune antiseptică, bactericidă şi curativă în unele afecţiuni ale dinţilor;
 Deodorantele şi alte produse odorizante şi antidusoripare pentru reducerea
cantităţii de transpiraţie şi surprinderea mirosului acesteia.
Reguli de igienă individuală
În sectorul alimentar, pornind de la aprovizionarea, transportul, depozitarea preparatelor

culinare şi continuând cu prelucrarea, ambalarea, conservarea şi distribuţia acestora. Este
necesar ca personalul care îndepineşte diverse activităţi saă fie corect instruit, atât în ceea ce
priveşte igiena individuală, cât şi în ceea ce priveşte igiena locului de muncă, pentru a se evita
contaminarea alimentelor cu diverşi agenţi patogeni şi producerea unor îmbolnăviri în rândul
persoanelor care consumă aceste alimente.
Respectarea normelor igienico-sanitare
constituie un element de bază în asigurarea unui
înalt nivel de servire.
Igiena individuală reprezintă totalitatea
regulilor ce trebuie respectate pentru menţinerea
curăţeniei corporale individuale.
Regulile de igienă individuală se referă la:
- întreţinerea corpului;
- menţinerea hainelor şi
îmbrăcămintei în perfectă stare de
curăţenie.
Organismul uman, prin activitatea sa,
excretă permanent diferite substanţe: transpiraţie,
celule moarte care: sunt suport nutritiv pentru
microorganisme, degajă mirosuri neplăcute, pot contribui la alterarea alimentelor şi elimină
microorganisme pe diverse căi care pot contribui la contaminarea alimentelor.
Tocmai de aceea este necesară o igienă corporală perfectă care presupune:
- menţinerea igienei exterioare a corpului, adică a pielii, părului şi unghiilor;
Pag 42 din 110
- aplicarea unor reguli şi deprinderi menite să prevină îmbolnările şi să menţină
sănătatea.
De aceea, este necesar ca pielea să fie întreţiută permanent în condiţii corespunzătoare,
prin spălarea cu apă caldă şi săpun.
Spălarea poate fi generală, pe întreaga suprafaţă a corpului, sau parţială, pe anumite
părţi ale corpului, în special mâinile, cu apă caldă de 25-30 grade C; ştergerea corpului se face
cu un prosop uscat, de uz strict personal.
Totodată, personalul care intră în contact cu alimentele, preparatele culinare şi de
patiserie-cofetărie, trebuie să respecte câteva reguli de igienă obligatorii:
 nu va intra cu hainele de stradă prin zonele unde se prelucrează alimentele;
 nu va păstra hainele de stradă în zonele ce conţin alimente şi mâncare sau împreună cu
cele de lucru;
 înainte de începerea lucrului îşi va schimba pantofii cu cei de lucru;
 înainte de începerea lucrului, personalul trebuie să facă duş general cu apă şi săpun;
 îşi va spăla mâinile cu apă şi săpin şi le va usca, preferabil la aer cald sau cu ajutorul
prosoapelor de unică folosinţă sau rulate ori de câte ori este nevoie;
 va folosi în mod corect echipamentul de protecţie, lucru;
 va efectua periodic controlul medical;
 purtătorii de germeni şi persoanele bolnave pot contamina alimentele şi, de aceea vor fi
scoase din sectorul prelucrării alimentelor până la încetarea stării de purtător sau până la
completa lor vindecare.
Igiena muncii urmarește îmbunatatirea conditiilor de munca și masurilor de înlaturare a tuturor

factorilor care contribuie la producerea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale.
Masurile luate în scopul protejarii vietii și sanatatii angajatilor sunt urmatoarele:
a) însușirea și respectarea normelor de securitate în munca;
b) interzicerea consumului de bauturi alocoolice;
c) interzicerea fumatului în locurile publice și în spatiile interioare;
d) Tnsușirea instructiunilor de prim ajutor în caz de accident de munca;
Pag 43 din 110
e) asigurarea de truse sanitare de prim ajutor, la toate nivelurile institutiei dotate conform OMSF
nr. 427/14.06.2002;
f) respectarea normelor de igiena personală;
g) Întretinerea curateniei și igienei la locul de munca;
h) folosirea rationala a timpului de
odihna;
i) asigurarea în permanenta a
ventilatiei corespunzatoare și a
iluminarii uniforme și suficiente la
locul de munca;
j) prezentarea la vizita medicala la
angajare și la examenul medical
periodic.
(2) Masurile stabilite la alineatul 1
nu pot sa determine în nici un caz
obligatii financiare pentru angajati.
În scopul prevenirii accidentelor și
Tmbolnavirilor profesionale, angajatorul are urmatoarele obligatii;
a) sa plateasca pentru toti angajatii contributia stabilita de lege în cadrul asigurarii pentru risc de
accidente de munca și boli profesionale;
b) sa asigure evaluarea riscurilor de Tmbolnavire profesionala la toate locurile de munca;
c) sa ia în considerare capacitatea angajatilor de a executa sarcini de serviciu în raport cu
sanatatea și securitatea în munca;
d) sa prezinte documentele și sa dea relatii inspectorilor de munca în cazul unor controale
efectuate de aceștia; e) sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare riscurilor pentru
sanatate la care angajatii s-ar supune în timpul activitatii.
Angajatorul va asigura instruirea și transmiterea tuturor informatiilor necesare în vederea utilizarii
în conditii de risc minim a echipamentelor de lucru și a altar dotari pe care Ie utilizeaza
personalul din institutie.
Angajatorul va asigura aplicarea tuturor masurilor prevazute de legislatia în vigoare pentru
protectia personalului în perioadele în care, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, se
Tnregistreaza temperaturi extreme.
Salariatii oficiului de cadastru și publicitate imobiliara au obligatia:
a) sa își însușeasca și sa respecte instructiunile de utilizare a echipamentelor de lucru din
dotare;
Pag 44 din 110
b) sa desfașoare activitatea în așa tel încat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
îmbolnavire atat propria persoana, cat și pe ceilalti colegi;
c) sa aduca la cunoștinta angajatorului orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie
un pericol de accidentare sau de îmbolnavire;
d) sa înceteze activitatea la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident sau
pagube și sa informeze conducerea institutiei.
e) sa dea relații organelor de control in domeniul sanatații și securitții în muncă.
Activitatea privind protecția și igiena muncii sunt coordonate in oficiul de cadastru și publicitate
imobiliara de Comitetul de securitate și sanatate in munca, care are urmatoarele atribuții:
a) aprobarea programului anual de activitate in domeniul protecției muncii;
b) urmarirea modului in care se aplică reglementarile legislative privind protecția muncii;
c) analiza factorilor de risc de accidentare și imbolnavire profesionala existenti la locurile de
munca;
d) colaborarea cu medicul de medicina a muncii și cu organizația de sindicat in vederea
imbunatatirii condițiilor de muncă;
e) promovarea unor initiative proprii sau ale celorlalti angajați vizand prevenirea accidentelor de
munca și a imbolnavirilor profesionale, precum și pe cele privind imbunatățirea conditiilor de
munca;
(2) Comitetul de securitate și sanatate in munca este organizat și functioneaza in baza deciziei
directorului oficiului de cadastru și publicitate imobiliara.
(3) Angajatorul are obligația de a instrui salariatii la angajarea lor in instituție, precum și periodic,
in domeniul securitatii și sanatatii in munca.
Responsabilul cu protectia muncii in conformitate cu Legea 90/1996 republicata, cu modificarile
ulterioare, are urmatoarele atributii:
a) efectuarea instructajului general de protectia muncii, din 6 in 6 luni și pentru fiecare persoana
noua angajata sau care a intrerupt activitatea mai mull de 6 luni, la data reluarii activitatii. Pentru
șoferi instructajul se face in fiecare luna.
Instructajul va fi consemnat in Fișa individuala de protectia muncii.
b) identificarea, evaluarea, stabilirea masurilor și regulilor de protectia muncii, igiena muncii și
protectia și stingerea incendiilor, in colaborare cu directorul/șef serviciu;
c) controlul periodic, cel putin o dată pe an privind respectarea prevederilor legale referitoare la
protectia muncii, igiena muncii și protectia și stingerea incendiilor;
d) raportarea neregulilor semnalate și a propunerilor de inlaturare a acestora, precum și daca
este cazul, propunerea de sanc1ionare a celor vinovați.
Pag 45 din 110
Regulile stabilite in prezentul capitol se completează cu dispozitiile legale in domeniu, precum și
cu normele și normativele de protectia muncii care vcr fi stabilite prin grija Directiei de Resurse
Umane din cadrul Agentiei Nationale de Cadastru și Publicitate Imobiliara in termen de 30 de zile
de la data aprobarii regulament, in conformitate cu prevederile Legii 53/2003 - Codul muncii, cu
modificarile și completarile ulterioare.
Reguli de igiena individuala si colectiva
1. Reguli de igiena individuala
Regulile de igiena individuala, a caror respectare este strict necesara pastrarii sanatatii,
au fost intuite de oameni de foarte multa vreme, dar o data cu aparitia multitudinii de
medicamente si a substantelor pentru curatenia corpului, a aparut si tendinta generala de
minimalizare a masurilor de igiena. Igiena individuala cuprinde:
a) igiena corporala;
b) igiena echipamentului;
c) igiena incaltamintei;
a) Igiena corporala
O buna igiena corporala se realizeaza in primul rand
prin mentinerea curateniei pielii.
Pielea[1] are rolul de a apara corpul de actiunile
daunatoare ale frigului, caldurii, umezelii, vantului, loviturilor
etc. de asemenea, pielea nevatamata, fara rani sau
zgarieturi, reprezinta o bariera in calea patrunderii microbilor
in organism. Datorita secretiei unor acide, pielea reuseste sa
distruga in mare parte microbii depusi pe suprafata ei. Pe
pielea murdara se inmultesc cu mare repeziciune microorganismele, datorita si unor produsi
alcalini favorizanti, prezenti in impuritatile de pe piele. Apa calda, la temperatura de 30-38°,
curata pielea de impuritati, indepartand praful, transpiratia, grasimea si microbii.
Mainile, prin contactul pe care-l au zilnic cu nenumarate obiecte, pot purta pe suprafata
lor multi microbi patogeni, precum si oua de viermi intestinali. De aceea, pentru a evita
imbolnavirile, trebuie sa se spele cat mai des mainile cu apa si sapun.
Parul si pielea capului vor fi spalate cu apa calda si sapun, deoarece murdaria si praful,
patrunzand intre firele de par, se amesteca cu grasimea de pe pielea capului, favorizand
inmultirea microbilor.
b) Igiena echipamentului
Imbracamintea are rolul de a mentine constanta si normala temperatura corpului si de a
proteja corpul fata de actiunile daunatoare ale frigului, vantului, umezelii, caldurii, prafului etc.
Imbracamintea igienica trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- sa fie rea conducatoare de caldura;
- sa fie permeabila, pentru a asigura respiratia pielii prin porii tesaturii;
Pag 46 din 110
- sa fie colorata in raport cu anotimpul. In anotimpul rece se poarta haine de culoare
inchisa, deoarece acestea absorb razele solare si asigura mai multa caldura organismului. Vara,
hainele trebuie sa aiba culori deschise, deoarece absorb mai putina caldura, reflectand cea mai
mare parte din radiatiile calorice;
- sa fie adaptata dimensiunilor corpului, sa fie usoara, moale si elastica;
- sa fie curata.
c) Igiena incaltamintei
Pentru a fi igienica, incaltamintea trebuie sa se potriveasca la dimensiunile piciorului, sa

nu fie prea larga, dar nici prea stramta. Incaltamintea trebuie sa fie adaptata anotimpului si
intretinuta corespunzator.
Principalele reguli de respectat in igiena incaltamintei tin de pastrarea acesteia uscata –
in special, prin ungerea zilnica cu crema, dar si de remedierea la atelierele de specialitate a
oricaror probleme ce pot apare la talpa sau carambul acestora. Daca este cazul incaltamintea se
schimba.
Igiena muncii
Ramura a igienei, igiena muncii se ocupa cu studierea conditiilor de munca si influenta

acestora asupra organismului uman. Scopul acestor studii este de a stabili normele fiziologice de
munca si masurile complexe capabile sa asigure confortul necesar la locul de munca, prevenirea
oboselii si a imbolnavirilor profesionale.
Neglijarea sau desconsiderarea regulilor de igiena a muncii, nerespectarea lor, determina
adesea aparitia unor noxe sau nocivitati profesionale care pot sa tulbure echilibrul sanatatii
omului, dintre care putem enumera:
a) Pozitiile
nefiziologice
Pozitiile
nefiziologice in timpul
muncii (asa-numitele
„pozitii vicioase”, ca
pozitia in picioare
mentinuta multa
vreme stand pe loc,
pozitia culcat, cu corpul aplecat intr-o parte) pot duce la deformari ale corpului, la tulburari
nervoase, circulatorii etc.
b) Prevenirea efectelor zgomotului si ale vibratiilor industriale
Zgomotul si vibratiile sunt provocate in general de diversele agregate, masini-unelte,
utilaje si scule folosite in procesul tehnologic sau instructiv educativ (de ex: tragerea cu
armamentul in poligon).
Atunci cand depasesc anumite limite, pot avea efecte nedorite asupra organismului
uman, daca nu se iau masuri adecvate de protectie.
Pag 47 din 110
c) Prevenirea efectelor radiatiilor
Utilizarea tot mai larga a energiei radiante in radiotehnica, radioelectronica si in medicina
face posibila expunerea profesionala la radiatii a unor grupe numeroase si foarte diferite de
muncitori, atat in aer liber, cat si in spatii inchise.
d) Microundele. Utilizate cu precadere la instalatiile radar sau in industria lemnului
si a maselor plastice, impun mijloace preventive care vizeaza evitarea expunerii profesionale si
inlaturarea pericolului iradierii colectivitatii.
e) Pentru prevenirea iradierii profesionale
Operatorii instalatiilor radar au obligatia de a respecta intocmai limita de expunere legal
admisa. Nu le este permisa punerea in functiune a instalatiilor care nu sunt prevazute cu
blindajul sau ecranele absorbante necesare. Ei vor evita de asemenea expunerea intregului corp
sau examinarea vizuala a materialelor in perioada de transmitere;
f) Laserul – care in ultimul timp cunoaste o tot mai extinsa utilizare atat in cercetarea
stiintifica, cat si in industrie (taierea metalelor, sudura etc.), in medicina (chirurgie, oftalmologie),
in telecomunicatii etc. – pretinde mijloace profilactice axate pe o regula esentiala, si anume:
evitarea radiatiei principale si a reflectiei acesteia.
g) Radiatiile ultraviolete au efecte variate in raport cu natura radiatiilor si cu durata
expunerii.
In cazul unei expuneri rationale, radiatiile ultraviolete cu anumite lungimi de unda
constituie un excelent mijloc de calire a organismului, de tonificare generala, de marire a
rezistentei nespecifice, de prevenire si combatere a rahitismului.
Norme de securitate la locul de muncă
MIJLOACE DE PROTECȚIE
Pe seama existenței riscurilor de electrocutare, în cadrul acestui subcapitol se prezintă
mijloacele individuale care permit evitarea unei
electrocutari, evidentiindu-se de la caz la caz, aspectele de
principiu care permit acest lucru.
Deoarece riscurile de electrocutare s-au grupat în
doua categorii principale :
- atingerea directa si
- atingerea indirecta, în continuare si mijloacele de
protectie vor fi prezentate în conformitate cu aceeasi
grupare.
a. Mijloace de protectie împotriva electrocutarii prin atingcre directa.
Protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa se asigura cu mijloace tehnice, iar
de la caz la caz si cu masuri organizatorice.
Măsurile organizatorice pentru protecția împotriva electrocutârii prin atingere directâ, sunt
urmatoarele:
Pag 48 din 110
a) inscripționarea de avertizare a instalațiilor și echipamentelor electrice, sau prevederea cu
placute avertizoare;
b) întocmirea formelor de lucru, conform reglementarilor;
c) organizarea locurilor de munca si eșalonarea
operatiilor în timpul lucrarilor;
d) vopsirea în diverse culori a căilor de curent pentru
usurarea identificarii polilor, a fazelor, a conductoarelor de
protectie.
Mijloace tehnice folosite pentru protectia împotriva
electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele :
a) acoperirile cu materiale izolante a partilor active (izolatia
de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor ;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri
exterioare. Gradul de protectie minim admis pentru aparate
si echipamente electrice se stabileste în conformitate cu
specificul locului de montare. Asa cum se cunoaste materialele si aparatele electrice sunt
caracterizate si prin gradele de protectie;
c) îngradiri fixe;
d) îngradiri mobile;
e) protectia prin amplasare (distante mimme de protectie);
f) scoaterea de sub tensiune în vederea

efectuării lucrărilor de întreținere si reparații;
g) legari la pamânt si în scurtcircmt direct

sau prin eclatoare sau descarcatoare;
h) folosirea mijloacelor
de protecție
electroizolante, atât în
cazul lucrului cu instalația sub tensiune, cât si când este scoasa de sub
tensiune.
i) alimentarea la tensiune redusă;
j) egalizarea potentialelor și izolarea față de pământ a platformei de lucru.
Ultimile doua mijloace de protectie se pot aplica si pentru protectia împotriva electrocutarii prin
atingere indirecta.
Pag 49 din 110
ELECTROSECURITATE
Prin echipamente de electrosecuritate înţelegem orice
echipament individual de protecţie, dispozitiv de protecţie sau
accesoriu al acestora care au ca principal scop evitarea
accidentării utilizatorilor în cazul lucrărilor desfăşurate în reţelele
electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune, unde apar riscuri de
natură electrică, cel mai cunoscut fiind riscul de electrocutare.
Pentru a preveni acest fenomen de electrocutare - care poate în
cele mai multe cazuri cauza decesul lucrătorului - au fost
dezvoltate diverse echipamente care asigură protecţia lucrătorului
prin diverse metode de la izolarea suplimentară temporară a
echipamentului sau instalaţiei electrice aflate sub tensiune, până
la realizarea legării la pământ a instalaţiilor din zona de lucru prin intermediul scurtcircuitoarelor.
ELECTROSECURITATE / Scurtcircuitoare
Termenul de scurtcircuitor este echivalent cu termenul
de dispozitiv mobil de legare la pământ şi în
scurtcircuit care defineşte ansamblul mecanic utilizat pentru a
realiza legarea la pământ şi în scurtcircuit a conductoarelor
unei instalaţii electrice.
Utilizarea scurtcircuitoarelor reprezintă principala
măsură de protecţie preventivă a personalului împotriva riscului
electric, la apariţia accidentală a tensiunii în zona de lucru.
Această montare trebuie să se realizeze obligatoriu de către
doi electricieni în următoarea succesiune de operaţii
a) Legarea la pământ a scurtcircuitorului, care se realizează prin fixarea fermă a clemei
de legare la pământ a acestuia la priza artificială / naturală a instalaţiei electrice sau la ţăruşul
scurtcircuitorului (numit şi electrod de legare la pământ) introdus în prealabil în pământ.
b) Verificarea lipsei tensiunii pe conductoarele ce urmează a fi legate la pâmănt şi
eventual în scurtcircuit prin intermediul unui detector de tensiune (montat în vârful unei prăjini
electroizolante în cazul aplicării scurtcircuitorului în instalaţii electrice de medie / înaltă tensiune)
c) Montarea clemelor de legare la fază ale scurtcircuitorului, ce determină realizarea
concretă a conexiunii electrice temporare între conductorul de fază şi priza de legare la pământ,
prin intermediul elementelor constitutive ale scurtcircuitorului. Montarea clemelor de legare la
fază ale scurtcircuitorului pe conductorii instalaţiei electrice trebuie să se execute cu ajutorul
prăjinilor / bastoanelor / mânerelor electroizolante destinate special acestei operaţii, în funcţie de
tipul scurtcircuitorului şi tensiunea instalaţiei.
Demontarea scurtcircuitorului se execută în ordine inversă montării.
Scurtcircuitoarele sunt realizate în conformitate cu prevederile standardului SR EN 61230
şi pot fi aplicate în instalaţii electrice interioare şi exterioare.
Scurtcircuitoarele pot fi realizate în construcţie monofazată, trifazată sau polifazată.
Pag 50 din 110
Cablurile de legare la fază şi pământ ale scurtcircuitoarelor sunt executate din cupru multifilar, foarte
flexibil, clasa VI, conform standardului SR EN 60228 şi sunt protejate cu un înveliş izolant din material
plastic transparent, extrudat direct pe conductorul multifilar, conform standardului SR EN 61138.
Clemele de legare la fază şi respectiv de legare la pământ sunt proiectate şi realizate într-o largă
varietate de forme constructive astfel încât să poată fi aplicate pe diferitele forme de conductoare ale
instalaţiilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune şi să ofere rezistenţa mecanică necesară
parcurgerii cu succes a unui incident determinat de apariţia inopinată a tensiunii electrice în instalaţie.
Joasă Tensiune
Scurtcircuitoarele pentru
instalaţii electrice de joasă
tensiune sunt realizate în
diverse variante constructive
adaptate diferitelor forme
ale instalaţiilor electrice de
joasă tensiune:- linii
electrice aeriene cu
conductoare neizolate;- linii
electrice aeriene cu
conductoare torsadate;- posturi de transformare, firide şi
cutii de distribuţie de joasă tensiune.
Scurtcircuitor polifazat pentru LEA JT cu

conductoare torsadate
Scurtcircuitorul mobil polifazat pentru

linii electrice aeriene de joasă tensiune
cu conductoare neizolate este prevăzut cu
cleme de legare la fază cu autostrângere
(realizate prin turnare din aliaj de aluminiu).
Corpul clemei de legare la fază este
asamblat nedemontabil cu bastonul
electroizolant, realizat dintr-o tijă izolantă
(din răşină poliesterică armată cu fibră de
sticlă), la capătul căreia este fixat un mâner.
În mânerul bastonului electrizolant se poate
monta, prin înşurubare, un baston
prelungitor.
Scurtcircuitor polifazat pentru LEA JT cu conductoare neizolate
Pag 51 din 110
Scurtcircuitorul universal polifazat pentru
LEA JT poate fi utilizat la legarea la pământ şi în
scurtcircuit a tuturor tipurilor de linii electrice
aeriene de joasă tensiune din România.
În cazul lucrărilor pe linii electrice aeriene
cu conductoare torsadate prevăzute cu
conectori de tensiune COT 10-95 A (Romind
T&G) se utilizează subansamblul de scurtcircuitare
ale cărui fişe sunt astfel executate încât permit
cuplarea la conectorii COT 10-95A, subansamblul
de legare la pământ şi electrodul de împământare.
cu conductoare torsadate prevăzute cu
conectori de tensiune tip DPS (Eximprod)se
utilizează subansamblul de scurtcircuitare în ale
cărui fişe se cuplează adaptoarele de cuplare la
conectori DSP (din set), subansamblul de legare la
pământ şi electrodul de împământare.
cu conductoare neizolate se utilizează Scurtcircuitor universal polifazat pentru LEA JT cu
subansamblul de scurtcircuitare ale cărui fişe se conductoare neizolate si torsadate
cuplează la clemele de legare la fază cu mâner
nedemontabil (din set), subansamblul de legare la
pământ şi electrodul de împământare. Pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare se poate utiliza
bastonul prelungitor electroizolant care poate fi cuplat
la clemele de legare la fază cu mâner nedemontabil.
Scurtcircuitor pentru tablouri electrice si
cutii de distributie JT
Scurtcircuitorul mobil pentru tablouri

electrice şi cutii de distribuţie de joasă
tensiune este realizat în două variante
constructive: monofazat sau
trifazat. Clemele de legare la
fază tip baretă sunt realizate în două variante, astfel

dimensionate încât să poată fi fixate în soclurile siguranţelor
Pag 52 din 110
MPR (şisturi) cu mărimea 00, respectiv mărimile 0, 1, 2, 3. Aceste cleme sunt manevrate (sunt
fixate sau sunt extrase din soclurile siguranţelor MPR) utilizând obligatoriu un dispozitiv cu
manşon de protecţie a braţului pentru manevrarea siguranţelor cu mare putere de rupere.
Clema şunt pentru socluri de siguranţe MPR este utilizată în exploatarea instalaţiilor electrice de joasă
tensiune pentru întregirea circuitelor din punctele de separare. Clemele şunt sunt astfel dimensionate încât să
poată fi fixate în oricare din soclurile siguranţelor MPR cu mărimile 0, 1, 2 şi 3.
Mijloace de protectie împotriva electrocutării prin atingere indirectă.
Protectia împotriva electrocutării pnn atingere indirectă se realizeaza numai prm
urmatoarele mijloace tehnice ;
a) alimentarea la tensiune redusă;

b) izolarea suplimentara de protectie a echipamentului sau a amplasamentului;
c) separarea de protectie;
d) egalizarea (uniformizarea) potentialelor;
e) legarea la pamânt (priza de pamânt);
f) legarea la nul (conductorul de nul)
g) deconectarea automată a sectorului defect;

h) controlul permanent al izolatiei;
i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
Pag 53 din 110
Alimentarea la tensiune redusă
Se poate aplica în orice situatie justificata economic, fiind singurul
mijloc care nu se asociaza si cu un alt mijloc de protectie pentru a
se realiza un sistem de protectie.
Valorile tensiunilor nepericuloase, asa cum s-a
prezentat anterior, sunt de max. 42 V c.a. si 60 V c.c.. Aceste
valori se pot obtine numai prin intermediul unor transformatoare
electrice coborâtoare sau de la grupuri electrogene ; rețeaua
electrică cu tensiune redusă este izolata față de pamânt (simbol I).
Datorita investitiei suplimentare necesare obțmerii tensiunii
reduse, acest mijloc se aplică de regula local ( de exemplu : în
subsolul blocurilor, unele echipamente medicale. etc.).
Izolarea suplimentară.
Protectia prin izolare suplimentara se bazeaza pe faptul ca intensitatea curentului ce

strabate corpul omenesc scade atunci când impedanta electrica a circuitului electric
crește: Ih = U/Zh
Un efect identic se obtine daca în serie cu corpul omului, se introduc elemente izolatoare
de protecție, cu rezisțente electrice de valoare ridicată.
Izolarea de protectie are scop exclusiv de protectie împotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta si se aplica suplimentar fata de izolarea de lucru la utilajul electric sau la
amplasamentul omului. Prin izolare de lucru se întelege izolarea prevazuta pentru buna
functionare a utilajului, corespunzatoare treptei de tensiune nominale.
Izolarea suplimentară de protecție se poate

realiza prin :
- izolarea suplimentara a
echipamentului electric ;
- izolarea
amplasamentului în care
omul îsi desfasoara
munca.
1) izolarea suplimentara
a echipamentului electric se poate executa :
a) sub forma unui învelis izolator care acopera toate
elementele metalice accesibile unei atingeri si care pot fi puse
accidental sub tensiune ( exemplu -executarea carcaselor din
material izolator sau acoperirea acestora cu material izolator);
Pag 54 din 110
b) sub forma unei izolatii intermediare între elementele accesibile unei atingeri indirecte si
elementele care ar putea ajunge sub tensiune, de exemplu:
piese de separare si piese intermediare izolatoare, care întrerup continuitatea electrica a

arborilor. pârghiilor, carcaselor, pereti despartitori ;
c) sub forma unei izolatii întărite, care este echivalentă cu o izolație de protecție
suprapusă peste cea de lucru.
2) izolarea amplasamentului omului se realizeaza introducând elemente izolatoare între

corpul omului si pamânt si între corpul omului si elementele bune conducatoare de
electricitate care se gasesc în legatura cu pamântul situate în raza de manipulare. In acest
scop, atât pardoseala cât si toate elementele metalice din zona de manipulare. care sunt în
legătură cu pamântul, se acoperă cu material izolant. Valoarea rezistentei izolarii
amplasamentului (Rs) rezultă din
unde :
în care : - U este tensiunea fata de pamânt la locul atingerii ;
- ih curentul considerat nepericulos ;
- Rh rezistenta corpului omenesc.
Dar Ih = Uh / Rh rezultă : Rs = Rh(U/Uh-1)
iar condiția pentru asigurarea protecției devine: Rs ≥ Rh(U/Uh-1)
Pentru Uh = Ua = 65V, pentru Rh = 3000 Ω, rezulta Rs > 7000Ω. Impunând pentru Ih
valoarea de 5 mA din aceeasi relatie rezulta Rs > 50000 Ω.
Pag 55 din 110
covoras izolant care impiedica electrocutarea muncitorilor si le asigura protectie in cazurile de
soc electric. Pentru securitate optima, acest covoras trebuie inlocuit odata la 12 luni! Suprafata
covorasului are un model cu striatii pt asigurarea tractiunii si facilitarea intretinerii, iar partea
inferioare are aspect textil.
• Rigiditate dielectrica - clasa 2: 30.000 V
• Test de incercare: 20.000 V
• Valoare maxima recomandata: 17.000 V
Acest mijloc de protectie este printre cele mai eficiente, deoarece necesită cheltuieli mici.
Separarea de protecție.
Atingerea directă sau indirecta, într-o

retea cu neutrul izolat este nepericuloasa,
daca rezistenta de izolatie are valoare
corespunzatoare
Ca urmare, în cazuri deosebite, un

anumit echipament (echipamente de
redresare) se poate alimenta de la o retea
electrica cu neutrul izolat.
0 asemenea retea se poate constitui

prin intermediul unui transformator de
Pag 56 din 110
separare cu raport de transformare unitar. Acesta are înfâsurarea primara racordata la reteaua
electrica trifazata cu neutrul legat la pamânt (neutrul accesibil) iar secundarul sau este cu neutrul
izolat si ca urmare, reteaua electrica ce o va alimenta va fi cu neutrul izolat. Daca nivelul de
izolatie al acestei retele va fi corespunzator, atunci atingerea directa sau indirecta, va fi
nepericuloasa.
Separarea de protecție se aplica în afara situatiei de mai sus si în cazul utilajelor

portative, de puteri mari, care nu pot fi alimentate la tensiune redusa. De asemeni, acest rnijloc
de protectie se aplica si în domeniul constructiei de nave, unde mijloacele de protectie care
necesita o legatura de protectie nu asigura siguranta necesara.
Rețele cu neutrul izolat fata de pământ

La atingerea unei faze a
retelei izolate, curentul se inchide
prin om, prin pamant si prin
rezistentele de izolatie fata de
pamant. Intr-o retea trifazata cu
neutrul izolat fata de pamant
sarcinile pe cele trei faze sunt
echilibrate, iar diferenta de
potential intre punctul neutru si
pamant este egala cu zero.
Daca un om va atinge o
faza intr-o portiune neizolata ,
reteaua se va dezechilibra si
punctul neutru se va afla la un
potential U0 fata de pamant.
Curentul rezultant care se inchide prin rezistentele de izolatie va fi:
Considerand ca limita curentului nepericulos este Ih = 0,01A,

pentru a fi evitat pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenta de
izolatie fata de pamant a fiecarei faze sa fie Riz ≥ 63000.
Se observa că , în cazul rețelelor izolate , intensitatea curentului ce trece prin om poate fi limitata
la valori nepericuloase, daca rezistenta de izolatie a retelei se mentine la valori corespunzatoare. Din
acest motiv retelele izolate se folosesc acolo unde pericolul de electrocutare este mare.
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat sub tensiune
depinde de tipul retelei la care este racordat elementul respectiv.
Pag 57 din 110
Valoarea maxima a curentului se obtine atunci cand se ating concomitent doua elemente cu
tensiuni diferite, deoarece atunci intervine doar rezistenta corpului .
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare tensiunea fata de
pamant, care este mai mica decat tensiunea intre faze, iar pe de alta parte intervine si rezistenta de
punere la pamant.
Măsurile de protectie sunt diferite pentru retelele de joasa tensiune si de inalta tensiune. Se
considera retele de joasa tensiune acele retele pentru care tensiunea dintre o faza si nul este de pana la
250V sau acele retele cu tensiunea intre faza și nul de până la 1000V, dar care au neutrul izolat fata de
pămant.
Retelele cu neutrul legat la pamant
Retelele trifazate legate la pamant au

punctul neutru al sursei de alimentare legat la
pamant printr-o priza de pamant de exploatare.
Punctul neutru legat la pamant se numeste
punct de nul sau nulul retelei.
La atingerea unei faze, curentul care se

scurge prin om, prin pamant si prin priza
rezistentei de exploatare Ro este:
Dar Ro ≤ 4, iar Rh = 1000

rezulta că
Deci chiar daca tensiunea este mica, curentul care se stabileste poate fi mortal. Din aceasta
cauza este necesar sa se foloseasca echipamente de protectie.
Sarcina de muncă
 Măsurile tehnice pentru realizarea unor lucrări la instalaţiile electrice cu scoatere de sub
tensiune sunt:
Separarea electrică a instalaţiei prin întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a
instalaţiei sau a unor părţi din instalaţie la care urmeazăa se lucra şi blocarea în poziţia
deschis a dispozitivelor de acţionare a separatoarelor prin care s-a făcut separarea
vizibilă şi montarea plăcuţelor avertizoare.
 Identificarea pe baza schemelor electrice a instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care
urmează a se lucra.
 Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit cu
ajutorul aparatelor poetabile de measurer a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de
tensiune.
Pag 58 din 110
 Delimitarea materială a zonei de lucru, trebuie să asigure prevenirea accidentării
membrilor formaţiei de lucru dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în
zona de lucru. Delimitarea materială se face prin îngrădiri provizorii mobile, care să
evidenţieze clar zona de lucru.
 Măsuri organizatorice de protecţia muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice cu
scoatere de sub tensiune, sunt următoarele:
- Autorizaţia de lucru, este emisă de către emitent (angajator)

pentru executarea unei singure lucrări într-o singură instalaţie
electrică. Admiterea la lucru trebuie să se facă după realizarea
efectivă a tuturor măsurilor tehnice de protecţia muncii. Începerea
şi desfăşurarea lucrării trebuie să aibă loc după ce şeful de lucrare
împreună cu un membru al formaţiei de lucru realizează zona de
lucru iar membrii formaţiei au fost instruiţi. La terminarea lucrării
şeful de lucrare trebuie să asigure srângerea sculelor, a
meterialelor, executarea curăţeniei şi demontarea mijloacelor de
protecţia muncii. Apoi lucrarea se va preda admitentului la lucrare
(beneficiarului), executând împreună cu acesta probele funcţionale.
- Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii care se

aprobă de conducătorul unităţii. Aceste instrucţiuni vor conţine categoria de lucrări ce se
pot executa cât şi lista cu personalul care are dreptul să le execute.
- Atribuţiuni de serviciu
- Dispoziţii verbale
- Procese verbale
- Obligaţiuni de serviciu
- Propria răspundere
Mediul de muncă
Din punct de vedere al protecţiei muncii mediul de muncă trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii tehnice:
- construcţiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea
receptoarelor de energie electrică - realizarea protecţiei împotriva atingerii directe prin:
acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active, închideri în carcase, îngrădiri fixe,
îngrădiri mobile, scoaterea de sub tensiune a instalaţiei la care urmează să se lucreze, legarea
la pământ şi în scurtcircuit prin dispozitive speciale, alimentarea la tensiune redusă, egalizarea
potenţialelor.
Pag 59 din 110
- pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii
indirecte trebuie adoptate următoarele măsuri:
alimentarea cu tensiune redusă, legarea la
pământ, legarea la nul, egalizarea potenţialelor,
izolarea suplimentară de protecţie, protecţie prin
separare, folosirea mijloacelor de protecţie
electroizolantă, controlul permanent al izolaţiei
- pentru evitarea electrocutării prin atingere

indirectă trebuie să se aplice două măsuri de
protecţie: o măsură principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie
suplimentară care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale
- montarea echipamentelor şi realizarea instalaţiilor electrice trebuie să se execute conform

proiectului de execuţie
- verificarea echipamentelor electrice

din punct de vedere tehnic se face prin
măsurători. Astfe trbuie să existe
următoarele valori: rezistenţa de
izolaţie trebuie să fie mai mare de
2M pentru izolaţia simplă şi mai mare
de 7M pentru izolaţia întărită iar
tensiunea de încercare 2Un + 1000V
pentru izolaţia simplă şi 4000V pentru
izolaţia întărită
Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească

instalaţiile şi mijloacele de protecţie împotriva
electrocutării
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este permisă numai în cazul

reţelelor de joasă tensiune cu nulul legat la pământ. Dacă
protecţia prin legare la nul se aplică ca metodă principală
atunci se aplică ca metodă suplimentară de protecţie una din
următoarele:
Pag 60 din 110
- legarea suplimentară a carcaselor şi elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la
instalaţia de legare la pământde protecţie, dimensionată astfel încât rezistenţa de dispersie faţă
de pământ măsurată din orice punct al reţelei de nul să fie de cel mult 4 ohmi. Se admite
depăşirea acestei valori cu condiţia asigurării unei tensiuni de pas şi de atingere sub valoarea de
65V, dacă timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde şi de 40 V dacp timpul de
deconectare este mai mare de 3 secunde
- executarea unor legături suplimentare între carcasele metalice ale echipamentelor şi alte
elemente conductoare aflate în zona de manipulare
- executarea pardoselii din materiale electroizolante
- folosirea dispozitivelor automate de

protecţie împotriva tensiunilor de
atingere periculoase şi a curenţilor
periculoşi, care să acţioneze într-un
timp mai mic de 0,2 secunde de la
apariţia defectului
În cutiile de borne ale
echipamentelor trebuie să fie o bornă
pentru legarea conductorului de
legare la nulul de protecţie
Este interzisă legarea în serie la

conductorul de nul de protecţie a
carcaselor mai multor aparate.
Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.
Se interzice montarea pe conductorul de nul de protecţie a oricăror dispozitive care ar putea

întrerupe continuitatea circutului de protecţie (de ex. siguranţe, întreruptoare).
Conductorul de nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând
de la ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa echipamentului
electric care trebuie protejat.
Până la ultimul tablou electric de distribuţie se admite existenţa unui singur conductor de nul. De
la ultimul tablou, la care se racordează receptorul, în sensul de distribuire a energiei,
conductorulde nul de lucru trebuie să fie separat de conductorul de nul de protecţie. bara de la
care se separă cele două conductoare trebuie să fie legată la instalaţia de legare la pământ.
Conductoarele de legare la nul de protecţie trebuie să aibă secţiunea dimensionată
corespunzător şi culoarea izolaţiei să fie galben-verde.
Pag 61 din 110
Toate tablourile
electrice trebuie
să aibă o bară de
nul racordată la
instalaţia de
legare la pământ
din incinta unde
este montat
tabloul. În cazul
tablourilor cin
carcasă metalică
bara de nul se
leagă la carcasă,
iar carcasa se
leagă vizibil la
instalaţia de
pământare. Bara
de nul trebuie să
aibă atâtea borne câte conductoare se leagă la ea, nu se admit mai multe conductoare legate la
o singură bornă.
Condiţii pentru conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP
Separare fizică de orice alt circuit electric
Dacă condiţia de mai sus nu poate fi respectată, se aplică una din următoarele condiţii:
a) Conductoarele să aibă un înveliş de protecţie nemetalic.
b) Conductoarele circuitelor de tensiuni diferite să fie separate printr-un ecran metalic sau
înveliş metalic legate la pământ.
c) Conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP pot face parte dintr-un cablu muiltifilat fără
înveliş metalic sau pot fi pozate în tuburi izolante împreună cu alte conductoare izolate cu
condiţia ca izolaţia conductoarelor TFJS sau TFJP să corespundă celei mai mari tensiuni din
cablu sau tub, iar celelalte circuite să respecte condiţiile din normativul I.7 (art. 7.1.7., lit. d)
Prizele de curent pentru circuitele TFJS sau TFJP trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie marcate distinct şi durabil;
- să nu permită intrare fişelor circuitelor de alte tensiuni;
- să nu aibă contact de protecţie.
Fişele circuitelor TFJS şi TFJP trebuie realizate astfel încât să nu poată fi introduse în prizele
circuitelor de alte tensiuni.
Pag 62 din 110
Protecţia circuitelor electrice
Protecţia împotriva supracurenţilor

Conductoarele electrice trebuie
protejate împotriva supracurenţilor prin
unul sau mai multe dispozitive de
protecţie automată.
Această protecţie poate fi:
- împotriva curenţilor de suprasarcină
şi/sau
- împotriva curenţilor de scurtcircuit.
Protecţia la suprasarcină
Dispozitivele de protecţie la
suprasarcină, pentru a asigura
protecţia unei distribuţii, trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii
generale
IC ≤ IN ≤ Iadm
I2 ≤ 1,45Iadm
în care:
IC, curentul de calcul al distribuţiei;
IN, curentul nominal al dispozitivului de protecţie;
Iadm, curentul admisibil în conductorul distribuţiei;
I2, curentul convenţional (curent care asigură efectiv declanşarea dispozitivului de protecţie stabilit în
norme sau în documentaţia de referinţă a produsului).
Protecţia la scurtcircuit
Dispozitivele de protecţie la scurtcircuit

trebuie să îndeplinească condiţiile
normativului I.7 privind capacitatea de rupere şi timpul de rupere.
Pag 63 din 110
Primul ajutor în caz de accident
Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii,
tinând seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce

priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui
pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre
masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa
opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o
zona sigura, în caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav
si iminent, în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia .
Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,
toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si
cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
Pag 64 din 110
Măsuri de prim ajutor in accidentele provocate de curentul electric.
In caz de electrocutare, in primul rând se vor lua masuri de pentru scoaterea 727d317h
accidentatului de sub actiunea curentului. Pentru aceasta trebuie ca imediat sa se separe partea
de instalatie in contact cu accidentatul. Dupa aceasta trebuie sa se aiba in vedere ca instalatia
scoasa din circuit poate sa pastreze sarcina permanenta periculoasa si de aceea trebuie pusa Ia
pamant. Daca accidentatul se afla la inaltime, si daca exista posibilitatea ca la intreruperea
curentului electric sa cada in gol se vor lua toate masurile organizatorice prevenirii caderii in gol.
Daca întreruperea curentului nu se poate face imediat, se va asigura in primul rând izolarea
mâinilor si a picioarelor salvatorului fata de accidentat, fata de pamant si fata de sursa de current
in felul urmator:
a. La curentii de joasa tensiune: izoleaza mâinile folosind manusi de cauciuc, o sapca

de postav, întinderea mânecii hainei proprii sau înfasurarea intr-o haina cu conditia ca toate
acestea sa fie uscate, se izoleaza picioarele folosind cizme de cauciuc, galosi sau o scândura cu
conditia ca acestea sa fie uscate. Apoi, dupa caz, se vor taia firele electrice, cu unelte speciale
cu mâner electroizolant sau se vat rage accidentatul , apucandu-1 de acele parti ale hainelor
care sunt in
contact mai mic cu corpul, ca de exemplu poalele hainei având grija sa nu i se atinga
incaltamintea. b. La curentul de inaita tensiune nu trebuie sa atingem electrocutatul, decât numai
dupa ce curentul a fost intrerupt.Nu trebuie sa ne grabim. Graba , neatentia si necunoasterea in
astfel de cazuri poate produce o noua victima. Daca nu putem actiona imediat sa intrerupem
curentul, se recomanda taierea conductorului imediat cu un cleste cu manet izolat sau cu un
topor cu coada de lemn uscata, insa pentru aceasta trebuie sa folosim manusi si cizme
electroizolante speciale pentru inaîta tensiune.
La liniile aeriene unde desprinderea rapida si sigura nu se poate face astfel, se vor scurtcircuita
conductoarele liniei , aruncând peste ele un conductor pus ia pamantPentru aceasta manevra
trebuie pus la pamant mai intaî un capat al conductorului si apoi dupa aceea se va arunca
celalalt capat peste conductoarele liniei cu care este in contact accidentatul.
Dupa degajarea accidentatului, se procedeaza imediat la acordarea primului ajutor chiar pe locul
accidentului, deoarece electrocutarea poate provoca moartea aparenta si rapiditatea cu care se
incep îngrijirile este una din conditiile principale pentru salvarea accidentatului. In acest caz se
acorda primul ajutor vara a mai astepta un medic.
Victima va fi culcata pe un loc uscat si se recomanda sa fie asezata pe haine , Ise vor desface
gulerul, cureaua, sireturile, eventual se vor scoate hainele, se vor pune sticle cu apa calda la
picioare si in jurul corpului I se va curate gura de sânge si daca are dinti artificiali mobili se vor
scoate . Toate aceste operatiuni vor fi effectuate in cea mai mare graba pentru a se putea incepe
respiratia artificiala.
Pag 65 din 110
Prevederi privind instalatiile electrice din unitate.
1. Instalatiile electrice trebuie sa corespunda normelor in vigoare.
2. Personalul de deservire si întretinere trebuie sa respecte instructiunile de utilizare in momentul

in care deservesc sau manipuleaza echipamente de munca alimentate cu energie electrica.
3. Toate elementele aflate sub tensiune, se vor proteja contra atingerii directe, prin izolare,
carcasare, îngradire sau plasare la inaltimi inaccesibile.
4. Este interzis alimentarea cu energie electrica a utilajelor daca exista posibilitatea atingerii
pieselor aflate normal sub tensiune.
5. Toate instalatiile, echipamentele si utilajele electrice trebuie sa fie protejate impotriva

electrocutarii prin atingere indirecta. In acest caz se vor lua urmatoarele masuri:
a. legarea la nul ca protectie principala si legarea Ia pamant ca protectie suplimentara, pentru

utilajele fixe alimentate cu tensiune joasa dintr-o retea cu neutral legat la pamant.
b. Legarea la pamant ca protectie principala , suplimentata prin supravegherea permanenta a

izolatiei si deconectarea ia prima punere la pamant pentru utilajele fixe alimentate cu tensiune
joasa dintr-o retea legata la pamant.
6. Lucratorii care deservesc un utilaj electric au obligatia ca inainte de punerea lui in functiune sa
verifice visual imposibilitatea atingerii pieselor sub tensiune si daca utilajul este racordat ia
centura de impamantare.
7. Se interzice cu desavârsire oricaror persoane care se afla in incinta unitatii cu orice scop, de a
intervenii la instalatiile electrice sau la echipamentele de munca alimentate cu energie electrica ,
in afara celor autorizate si calificate in meseria de electrician.
8. înainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica existenta si buna functionare a:
a.Elementelor de comanda. b.Aparatelor de masura si control. cDispozitivelor de protectie.

d.Integritatii aparatorilor de protectie. e.Existenta si integritatea carcaselor contra electrocutarii
prin atingere directa si a sistemelor de închidere a acestora.
f.Starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie.
g.Modul de dispunere a cablurilor care alimenteaza echipamentul ethnic cu energie electrica.

h.Continuitatea legaturii la centura de impamantare.
i. Verificarea inexistentei improvizatiilor la instalatia electrica.

Pag 66 din 110
9. In locurile cu pericol de explozie sau incendiu se vor lua masuri de protectie împotriva
descarcarilor electrice datorate acumularilor de particule electrizante ( legarea la pamant a
elementelor metalice).
10. Sculele, instrumentele, aparatele si dispozitivele mobile vor fi corespunzatoare diferitelor

lucrari care se executa la instalatiile electrice iar in caz ca se constata defectiuni la ele se va
anunta in scris
conducerea unitatii care are obligatia sa dispuna remedierea defectiunilor sau achizitionarea
altora conforme cu normele in vigoare.
11. Personalul care lucreaza cu instalatii sub tensiune va folosii intodeauna scule si mijloace de
protectie împotriva electrocutarii.
12. Este interzis ca pe timpul exploatarii, întretinerii, repararii unei instalatii electrice sau a unui
echipament electric sa se aduca modificari fata de proiectul initial. Modificarile vor fî efectuate de
personal calificat cu acordul proiectantului.
13. Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
sa nu se afle in stare de ebrietate, sa fie sanatoase din punct de vedere psihic, san u sufere de
boli sau sa nu aiba infirmitati care ar putea stânjenii activitatea lor. Sa posede cunostinte
profesionale si de tehnica a securitatii corespunzatoare activitatii pe care o desfasoara.
Sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune si a acordarii primului ajutor in caz de

accident.
Lucratorii care deservesc echipamente de munca aflate sub tensiune vor desfasura activitatea in
asa fel incat sa nu se expuna la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala atât pe el
cat și pe ceilalti lucratori participanti la procesul de munca.
MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE
Este esential de retinut ca accidentele prin electrocutare pot

avea loc numai in cazul nerespectarii normelor de
electrosecuritate. Se impune deci respectarea acestor norme
cu toata seriozitatea, chiar daca uneori ele par elementare.
Avandu-se totusi in vedere eventualitatea unor

neglijente, trebuie cunoscute temeinic masurile primului ajutor
care se da unui accidentat prin electrocutare .
Efectele curentului electric asupra unui accidentat pot fi:

Pag 67 din 110
· oprirea respiratiei sau a batailor inimii (uneori si cu pierderea totala a cunostintei), ceea ce
nu-i permite accidentatului sa se salveze singur;
· arsuri ale pielii;
· fenomene de orbire.
Prelungirea efectului de electrocutare poate conduce la pierderea vietii. De aceea un accidentat

prin electrocutare trebuie in primul rand scos cat mai repede de sub actiunea curentului
electric. Aceasta se poate realiza in mai multe moduri:
· prin intreruperea alimentarii cu ajutorul aparatelor de deconectare din imediata apropiere
de accidentatului; de exemplu, laboratorul poate fi scos total de sub tensiune cu
ajutorul intreruptorului de alimentare generala de la tabloul 10 (fig.1.2) care poate fi
deconectat de la fata locului sau - mai operativ - cu un
buton special situat pe pupitrul de comanda (P02);
· in cazul in care dispozitivul de deconectare
automata se afla la o distanta prea mare de locul
accidentului, se poate provoca actionarea acestuia prin
realizarea unui scurtcircuit cu ajutorul unui conductor sau
cu un alt obiect metalic;
· in cazul unei alimentari radiale de joasa tensiune,
daca se dispune de un topor cu maner de lemn uscat sau
de o alta scula corespunzatoare, se poate trece
fara ezitare la distrugerea circuitului amonte de locul in care s-a produs accidentul;
· daca metodele de mai sus nu pot fi folosite, scoaterea accidentatului de sub tensiune se
va incerca prin tragere, folosind pentru aceasta carlige sau scule cu manere corespunzator
izolate, asociate la nevoie cu suprafete izolantesi echipament individual de protectie.
Trebuie subliniat in mod special ca la aplicarea metodelor de mai sus se va proceda cu

multa atentie si discernamant, asa fel incat salvatorul sa nu fie la randul sau electrocutat.
Imediat dupa ce accidentatul a fost scos de sub actiunea curentului electric, in cazul in care
acesta si-a pierdut cunostinta, i se va face respiratie artificiala, care se va continua
fara intrerupere pana la revenirea la normal sau pana la venirea medicului. Inainte de a
recurge la respiratie artificiala este necesar:
· sa se elibereze accidentatul cat mai repede de imbracamintea care i-ar putea stingheri
respiratia;
· sa se desclesteze dintii accidentatului, introducandu-i-se intre masele o scandurica, o
placa metalica, o coada de lingura etc.;
· sa se elibereze gura accidentatului de obiecte straine, de exemplu de proteze dentare;
· numai daca este necesar, sa se transporte accidentatul intr-un loc apropiat, corespunzator
efectuarii respiratiei artificiale (uscat, umbrit); pentru ca limba accidentatului sa nu impiedice
accesul aerului in acest sens, de preferinta cu fata in jos.
Pag 68 din 110
Respiratie artificiala se poate efectua folosind diverse metode: metode de respiratie
artificiala prin insuflare (gura la gura sau gura la nas), metode de respiratie
artificiala manuala (Schaeffer, Sylvester-Brosch etc.) metode de respiratie artificiala cu ajutorul
aparatelor speciale.
Metode de respiratie artificiala prin insuflare
Accidentatul se aseaza pe spate, pe un teren tare, iar salvatorul se va aseza lateral
fata de accidentat, in zona capului. Caile respiratorii ale accidentatului vor fi degajate. Ceafa
accidentatului va fi ridicata, pentru a permite aplecarea capului pe spate.
A. Metoda de respiratie "gura la nas". Aceasta metoda se compune din doi timpi care se
repeta ciclic.
Timpul de inspiratie al accidentatului coincide cu timpul de expiratie al salvatorului.
Salvatorul inspira adanc un volum aproximativ dublu de aer fata de o inspiratie normala si
aplicand gura larg deschisa in jurul nasului accidentatului cat mai etans cu putinta, expira acest
aer. In tot acest timp salvatorul va apasa pe buza inferioara a accidentatului cu degetul pentru a-
i tine gura inchisa.
Timpul de expiratie al accidentatului coincide cu timpul de inspiratie al salvatorului. Se
degajeaza fata accidentatului si se slabeste presiunea pe buza inferioara pentru ca expiratia
accidentatului sa se produca liber. In acest timp, salvatorul inspira din nou aer, pregatindu-se
pentru timpul urmator.
Ciclul de inspiratie - expiratie se repeta in cadenta de 15 insuflatii pe minut, fiecare timp
de inspiratie, respectiv de expiratie, durand cca.2 secunde.
B. Metoda de respiratie "gura la gura". Aceasta metoda este analoaga primei metode, cu
deosebire ca insuflarea aerului se face prin aplicarea gurii salvatorului, bine deschisa, in jurul
gurii accidentatului, avandu-se grija in acest caz ca narile sa fie blocate. Expiratia accidentatului
se face de asemenea liber.
Metode de respiratie artificiala manuală
A. Metoda Schaeffer. Aceasta metoda poate fi intrebuintata daca accidentatul nu
prezinta fracturi ale toracelui sau ale coloanei vertebrale. Se culca accidentatul cu fata in jos, cu
bratele intinse in lungul corpului. Eventual una din maini se aseaza sub cap. Capul va
fi intors intr-o parte, astfel incat, pe de o parte, caile respiratorii ale accidentatului sa fie degajate,
iar pe de alta parte, salvatorul sa poata interveni pentru a verifica daca limba nu blocheaza caile
respiratorii ale accidentatului. Salvatorul se aseaza in genunchi deasupra accidentatului si
aseaza palmele pe coastele inferioare, apucandu-le lateral ca in figura 3.1.
Pag 69 din 110
Numarand unu, doi, trei, corpul salvatorului se va apleca treptat inainte, apasand
coastele accidentatului (expiratie). Fara a ridica mainile de pe spinarea accidentatului, salvatorul
revine brusc in pozitia initiala (inspiratie). Dupa ce a numarat patru, cinci, sase, salvatorul se va
apleca cu greutatea corpului sau pe mainile intinse, numarand din nou unu, doi, trei etc.
B. Metoda Sylvester-Brosch. Accidentatul este asezat pe spate cu un sul de haine sub
omoplati. Luand aceleasi masuri de supraveghere a cailor respiratorii ca si la metoda Schaeffer,
salvatorul se aseaza la capul accidentatului, in pozitia ghemuit si apucand mainile accidentatului

langa coate, le apasa incet pe partile laterale ale pieptului acestuia (expiratie). Numarand unu,
doi, trei, ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie); numarand apoi patru,
cinci, sase, apasa din nou mainile pe piept etc. (fig.3.2).
Metode de respiratie artificiala cu aparat special
Printre deficientele metodelor prezentate mai sus, este de mentionat in mod special
efortul fizic deosebit, care poate fi necesar uneori mai multe ore in sir. Este deci mai avantajos
de a se face respiratia artificiala cu un aparat special, desigur cu conditia de a dispune in
momentul respectiv de un astfel de aparat si de a i se cunoaste bine modul de folosire, pentru a
se putea interveni prompt.
Dintre numeroasele tipuri existente, in cele ce urmeaza se va descrie un tip de aparat

portativ existent in dotarea laboratorului.
In principiu, aparatul consta dintr-un dispozitiv de insuflat aer in forma de armonica, la

care se racordeaza un tub gofrat de cauciuc, prevazut cu un bloc de supape din material plastic,
cu stut pentru oxigen si dispozitiv de semnalizare fonica.
De asemenea, trusa mai este prevazuta cu: trei masti de marimi diferite pentru aplicat pe
figura (barbat, femeie, copil), o bareta de cauciuc pentru fixarea mastii, trei pipe de marimi
diferite din material plastic pentru mentinerea gurii deschise, un deschizator de gura din metal
acoperit cu plastic si trei piese pentru conectarea aparatului la sonde traheale (fig.3.3).
Pag 70 din 110
Prin pompare cu ajutorul burdufului se insufla aerul atmosferic sau aerul imbogatit cu oxigen,
direct in plamanii accidentatului, intr-o cadenta de 15-20 ori pe minut. In cele ce urmeaza se
prezinta cateva variante de folosire a aparatului.
· Insuflare directa fara burduf . Se cupleaza blocul de supape cu masca si se aplica masca
pe gura si nasul accidentatului (fig.3.4.). Salvatorul sufla cu putere aerul din plamanii sai prin
blocul de supape si masca in plamanii accidentatului.
· Pompare directa cu burduful . Se cupleaza blocul de supape cu masca, se

ataseaza burduful de pompare la partea superioara a blocului de supape si aplicand
etans masca pe gura si nasul accidentatului, se pompeaza cu burduful, deschizandu-l mai
mult sau mai putin, dupa volumul toracic al accidentatului (fig.3.5).
· Pompare cu burduful prin furtun. Pe durata transportarii accidentatului la spital sau atunci
cand este necesaraefectuarea respiratiei artificiale timp indelungat, se foloseste pomparea
Pag 71 din 110
prin burduf fixat de centura salvatorului cu ajutorul carligului sau metalic si legat la blocul de
supape prin intermediul unui furtun de cauciuc (fig,3.6).
· Protezarea respiratiei . Acest mod poate fi practicat doar de medic. El consta in intubarea
accidentatului cu sondaendotraheala si conectarea aparatului prin intermediul unei piese
speciale prevazute la blocul de supape.
Dintre procedeele complementare de reanimare, care pot fi aplicate doar de personalul

medical de specialitate, se aminteste injectarea de tonice cardiace, folosirea oxigenului etc.
Dupa recapatarea cunostintei, accidentatul trebuie in continuare supravegheat. In
cazul in care respiratia seinrautateste, operatia de reanimare trebuie reluata imediat.
Dupa recapatarea cunostintei si dupa ce respiratia a devenit normala, la intervale de o
ora, se va da accidentatului sa bea o solutie alcalina (300 g apa si 5 g bicarbonat de sodiu),
pana la sosirea medicului sau in timpul transportului pana la cel mai apropiat medic.
Pot exista cazuri in care respiratia accidentatului sa fie practic imperceptibila si totusi
acesta sa poata fi salvat, facandu-i-se neintrerupt respiratia artificiala, uneori chiar mai multe
ore in sir (6-8 ore).
Chiar atunci cand masurile de
prim ajutor par sa nu dea
rezultate, niciodata nu trebuie
abandonata actiunea de reanimare a
accidentatului inainte de a-
l incredinta ingrijirilor unui medic.
Pag 72 din 110
Comunicarea la locul de muncă
Competenţa necesară electricianului in constructii de a comunica utilizând un limbaj de

specialitate şi tehnici de comunicare adecvate contextului
1. Primeşte şi transmite informaţii
1.1. Sursele de informaţii sunt corect identificate ori de câte ori

este nevoie.
1.2. Informaţiile despre sarcini, procedee de lucru şi evenimente
sunt selectate şi analizate în mod corespunzător.
1.3. Tehnica de comunicare selectată este adecvată situaţiei
existente şi raporturilor în care se află cu interlocutorul.
1.4. Informaţiile transmise sunt corecte, concise, operative şi
exprimate în limbajul specific locului de muncă.
1.5. Informaţiile suplimentare sunt obţinute prin adresarea de
întrebări adecvate şi logice.
1.6. Propunerile de îmbunătăţire a muncii în echipă sunt comunicate cu promptitudine şi claritate.
Pag 73 din 110
2. Participă la discuţii
2.1. Problemele profesionale sunt rezolvate prin discuţii acceptate de toţi membrii grupului.
2.2. În discuţiile cu ceilalţi membri ai echipei este utilizată terminologia specifică locului de
muncă.
2.3. Participarea la discuţii se realizează respectând punctul de vedere al interlocutorului.
2.4. Discuţiile sunt orientate cu abilitate în sensul concentrării pe subiectul de interes.
A fi un membru eficient al echipei incepe si se termina cu procesul de comunicare. Este crucial

sa fiti capabili sa comunicati deschis si sincer cu idei, recomandari, si preocupari in fata altor
membri ai echipei. Este doar la fel de important sa fiti capabili sa ascultati atent si sa raspundeti
obiectiv cu reactii utile.
Exista un moment in care sa vorbiti si un moment in care sa ascultati iar momentele in care
ascultati sunt de doua ori mai dese decat momentele in care vorbiti.
Pag 74 din 110
De multe ori ne puteam ingrijora atat de mult in privinta a ceea ce trebuie sa spunem, incat
nu auzim nimic din ceea ce spune interlocutorul. In loc sa ne concentram asupra a ceea ce
incearca sa transmita, ne gandim la ceea ce urmeaza sa spunem, timp in care am ratat
intreaga idee.
Este atat de important sa aveti un obicei stabilit de a vorbi cu ton ridicat. Daca sunteti
umilitor sau dominator sau insultator, acest lucru va face ca echipa sa scartaie, pana va
ajunge la un moment de rascruce. Oamenii vor vrea in continuare sa se sacrifice, sa
impartaseasca si sa discute, doar ca nu cu fiecare membru al echipei.
La locul de muncă electricianul poate intra în relații de comunicare cu colegii (în cazul în care
lucrează ca angajat într-o organizație) cu alte categorii de lucrători care participă la realizarea
unui proiect comun pe șantier , sau direct cu clientul (în cazul în care desfășoară activități pe
cont propriu)
În relația cu clientul / care îi este de fapt angajator, electricianul este recomandat sa tină cont de
cateva aspecte. Cu putin efort, poti depasi problemele de comunicare care apar uneori.
Foloseste argumente concrete, intr-un limbaj accesibil, pentru a castiga increderea clientului.
Astfel, te poate solicita si a doua oara, recomandandu-te si prietenilor.
Prezinta calificarile tale de electrician in relatie cu situatia actuala
Cand o persoana cauta un electrician, acel om vrea sa stie concret ce poti face pentru el.
Asadar, nu-ti pierde vremea expunandu-i toate atestatele si calificarile tale in domeniul electric,
deoarece domeniul este extrem de vast. Precizeaza care sunt specializarile tale in situatia
actuala a clientului.
De exemplu, daca angajatorul s-a mutat in casa noua, evita sa-i spui ca poti face automatizari
pentru motoare. Mai bine pune-i direct ca in calitate de electrician montezi prize, intrerupatoare,
corpuri de iluminat si ca realizezi circuite separate pentru diversi consumatori precum aerul
Pag 75 din 110
conditionat, masina de spalat sau plita electrica.
Daca este nevoie, prezinta atestatele si recomandarile pe care le ai ca electrician. Clientul va sti
astfel ca are in fata o persoana competenta, care nu practica meseria de electrician ca pe un
hobby.
Ca electrician, este recomandat sa folosesti un limbaj accesibil
Cand stai de vorba cu clientul tau despre situatia pe care o intampina, nu uita ca ai in fata, cel
mai probabil, un neinitiat. Nu-i spune niciodata lucruri de genul “bransament trifazic cu siguranta
diferentiala”, pentru ca vei ingreuna comunicarea dintre voi.
De exemplu, ii poti explica ceea ce faci cand lucrezi cu sigurante, spunandu-i diferenta dintre o
siguranta de 16A fata de una de 20A. Ca electrician, tu detii un vocabular de specialitate pe care
restul lumii nu-l stapaneste. Vei castiga increderea clientului daca ii vei povesti pe limba lui ce se
petrece si ce este de facut.
Ca electrician, prezinta riscurile intr-o maniera echilibrata.
Chiar daca tu stii ca exista pericol de incendiu din cauza prizelor, stecherelor sau
prelungitoarelor de slaba calitate, spune-i clientului acest lucru pe un ton normal, echilibrat. Ca
electrician, nu trebuie sa prezinti lucrurile intr-un mod negativ, deoarece risti sa panichezi
oamenii, tu fiind specialistul.
Expune problema si propune solutii, in calitate de electrician. Poti castiga increderea
angajatorului daca, de exemplu, intr-o situatie concreta, prezinti modul de a face corect o
instalatie electrica, mentionezi ce este de evitat si ce masuri de sigurante se iau.
Lucruri pe care nu trebuie sa le faci ca electrician
Ca electrician, ai mereu in vedere ca jobul tau este unul tehnic, dar ca lucrarile executate sunt
pentru un om in carne si oase. De aceea, nu este recomandata o atitudine inflexibila sau una
nepasatoare.
Nu trebuie sa mergi niciodata pe principiul “lasa ca merge si asa”. De asemenea, fii pregatit
pentru probleme de comunicare. Unii angajatori ar putea sa spuna lucruri de genul “inainte sa
veniti dvs, mergea aparatul”. Daca vrei sa-ti pastrezi clientii, trebuie sa fii calm si sa explici
rational ce s-a intamplat.
O alta situatie des intalnita este sa primesti reprosuri sau plangeri legate de pret. O cearta poate
fi evitata prin explicarea pretului practicat de tine. Foloseste argumente in favoarea ta: tabloul
electric a costat atat deoarece pretul se calculeaza in functie de tipul aparatului, ingropat in
zidarie sau nu, echipare cu gama completa de protectii, pret de resigilare etc. Ca electrician poti
explica angajatorului ca un lucru bun este uneori costisitor, dar ca avantajele justifica acest tarif.
Pag 76 din 110
Comunicare scrisă şi comunicare orală
În funcţie de natura, scopul şi conţinutul mesajelor, forma de prezentare poate fi scrisă sau
orală. "Vorbele zboară, scrisul rămâne" spune un proverb. Modalităţile de comunicare
organizaţională (faţă în faţă, scrisă, etc.) sunt alese în funcţie de natura sarcinii, conţinutul
mesajului, specificul receptorului. Comunicarea orală este mai rapidă şi produce o satisfacţie
crescută, dar în cazul unor mesaje standard (instrucţiuni, reglementări, norme, rapoarte) este
mai potrivită cea scrisă, atât pentru posibilitatea de difuzare mai rapidă şi mai uniformă, cât şi
pentru că poate fi mai utilă în stabilirea responsabilităţilor în situaţii de litigiu.
În comunicarea orală, gradul de acurateţe al transmiterii mesajului este mai mic decât în
comunicarea scrisă, datorită faptului că înţelegerea de ansamblu a mesajului este dependentă
de calităţile mnezice ale receptorului: acesta va înţelege în funcţie de capacitatea de a evoca cât
mai multe unităţi de informaţie stocate în memoria de scurtă durată. Cu cât mesajul a fost mai
lung, cu atât el va uita mai multe unităţi de informaţie şi va înţelege în mai mică măsură mesajul.
Comunicarea scrisă previne acest neajuns prin faptul că forma şi conţinutul mesajului sunt
consemnate şi păstrate intacte pe un suport exterior (hârtie sau format electronic), pot fi recitite
de mai multe ori, în ritmul optim de înţelegere al receptorului, permiţând o mai mare acurateţe a
transmiterii conţinutului mesajului.
Un alt factor care influenţează acurateţea este diferenţa dintre repertoriile de semnificaţii ale
emiţătorului şi ale receptorului: cu cât această diferenţă este mai mare, cu atât înţelegerea
mesajului de către receptor este mai scăzută, deci acurateţea este mai mică.
Deschiderea spre comunicare este o variabilă individuală legată de emiţător: unii
participanţi sunt mai deschişi, au mesaje mai directe şi lasă să transpară mai multă informaţie
despre ei înşişi, alţii sunt mai închişi, mai prudenţi. Diplomaţii de exemplu, sunt foarte închişi,
mesajele lor trebuiesc ―traduse- Avem tendinţa de a fi mai prudenţi în comunicarea cu
persoanele necunoscute şi cu cele cu statut social diferit, dar frecvenţa contactelor favorizează
deschiderea. În comunicarea interpersonală există o tendinţă spre simetrie în atitudinea faţă de
comunicare în sensul că avem tendinţe ―de a reduce schimburile de informaţii cu persoane
percepute ca închise- şi invers-
―Comunicarea închisă- are rolul de a menţine diferenţele de statut şi este iniţiată şi menţinut de
regulă de cel favorizat.
Nu toate aspectele comunicării contribuie egal la performanţă, aceleiaşi frecvenţe a comunicării

ascendente a doi angajaţi fiindu-le asociate conţinuturi diferite: unul furnizează informaţii utile
deciziei, celălalt cere permanent îndrumări.
Satisfacţia în muncă este influenţată şi ea de comunicare, aşa cum am arătat în paragrafele
precedente: cei care au acces la mai multă informaţie sunt mai mulţumiţi, deşi au performanţe
mai slabe, deficitul de informaţie şi distorsiunea creează insatisfacţie, mai ales atunci când este
vorba de informaţie utilă pentru muncă. Excluderea de la comunicare creează nu numai
insatisfacţie ci şi nesiguranţă şi tensiune emoţională.
Pag 77 din 110
Uitam deseori ca locul de munca este mediul propice de dezvoltare personala, care ne poate
oferi directii de imbunatatire a diferitelor aspecte ale vietii noastre profesionale, cat si private.
In cele ce urmeaza regasim cele mai frecvente greseli de comunicare pe care le savarsim la
locul de munca:
Greseala nr 1: A judeca in loc de a ne concentra.
Judecarea celorlalti este de evitat in momentul in care se doreste o conversatie onesta si
fructuoasa. Este ideal sa ne concentram pe ceea ce transmite cel din fata noastra, nu pe
hainele, accentul sau fizicul lui. De asemenea, atunci cand un coleg isi sustine punctul de vedere
in legatura cu o situatie sau prezinta un proiect, sa renuntam sa ne gandim la tiparul de discurs
pe care il abordeaza, la accentul lui sau la manierele sale deoarece toate aceste lucruri ne vor
indeparta de la mesajul pe care vrea sa ni-l transmita. Renuntarea la judecata pentru un timp
foarte scurt ne poate ajuta sa invatam ceva folositor si important.
Greseala nr 2: A face presupuneri.

Intotdeauna stiti mai mult decat vorbitorul? Intotdeauna incepeti sau continuati o conversatie cu
anumite preconceptii? Folositi fraze de tipul ,,Deja stiu asta” inainte de a auzi intreaga
propozitie? In cazul in care faceti aceste lucruri, mesajul pe care il transmiteti este: ,,Stiu mai
multe decat stii tu, asa ca lasa-ma sa te ajut.” Pe langa faptul ca este un comportament
necuviincios, veti fi etichetati de catre ceilalti ,,cel care le stie pe toate”. Ideal ar fi sa ascultati cu
rabdare si atentie mesajele care va sunt transmise.
Greseala nr 3: A corecta si a nu fi de acord.

In comunicare, este important sa lasam vorbitorul sa spuna ceea ce are de transmis inainte de a
sari sa-i transmitem ceea ce este incorect. Nu fiti un ,,spargator al conversatiei”, ci dati-i celuilalt
posibilitatea de a spune ceea ce are de spus. Daca va grabiti sa trageti concluziile, puteti pierde
o perspectiva care v-ar putea fi de folos.
Greseala nr 4: Un comportamnet nerabdator

Acesta este un NU hotarat. Nu lasati interlocutorul sa simta ca va pierde timpul in timp ce
conversati. Aveti rabdare si lasati-l sa-si faca treaba inainte de a sari la concluzii. Daca aveti
tendinta de a va pierde intr-o conversatie, scuzati-va daca acest fapt se potriveste contextului
sau schimbati pur si simplu directia conversatiei prin a pune intrebari. Nu uitati ca limbajul
nonverbal este unul destul de zgomotos, asadar daca bateti din picioare sau va miscati umerii va
aratati nerabdarea chiar daca nu rostiti nici macar un cuvant. Chiar daca cineva are o prezentare
plictisitoare, schimbati directia perspectivei pe care o aveti si veti fi surprinsi ca poate veti invata
ceva.
Pag 78 din 110
Greseala nr. 5: Greseala de a nu asculta intreg mesajul.
Ceea ce nu trebuie sa trecem cu vederea este sa avem nevoie sa intelegem mesajul in totalitate
inainte de a trece la concluzii. Nu va lasati prinsi intr-un singur punct al conversatiei deoarece
puteti pierde imaginea de ansamblu. Nu reactionati emotional la o singura idee si nu-i lasati pe
ceilalti deoparte.
Comunicarea eficientă
Studiile arată că temerea Nr.1 a oamenilor este sa tina un discurs in fata unei audiente. Frica de
moarte este nr. 6.
Probabil ai mai auzit ca abilitatile de comunicare sunt importante pentru succesul tau in cariera.
Dar ce inseamna sa comunici eficient? Cum te va ajuta aceasta competenta pe tine?
Comportamente care demonstrează aceasta competenta
• Sa scrii si sa vorbesti clar, precis si bine structurat;
• Sa asculti cu atentie si sa interpretezi ce auzi cu acuratete;
• Sa iti adaptezi stilul de comunicare astfel incat sa acopere nevoile audientei;
• Sa te prezinti pe tine si mesajul tau intr-o maniera atractiva, convingatoare.
Cum dezvolti aceasta competenta
Citeste!
Cititul nu trebuie sa fie, evident, o ocupatie placuta si folositoare doar pe timpul instruirii. Dar
incearca sa profiti de momentele libere pe care le ai pentru a-ti dezvolta vocabularul si a-ti
imbogati ideile. Incearca sa citesti din domenii diferite pentru a te familiariza cu limbajul si pentru
a deprinde moduri de gandire si abordare care nu iti sunt proprii.
Pag 79 din 110
 Fă prezentări în fața colegilor!
Dupa prezentarea unui proiect de lucrare in fata echipei de lucru din care faci parte, cere
colegilor tai sa-ti dea un feedback cu privire la stilul tau de prezentare si la modul cum ai
transmis mesajul: ce le-a placut, care au fost punctele neclare, ce cred ei ca ar trebui schimbat.
Vei avea astfel ocazia sa observi ca felul in care au receptat mesajul nu este de fiecare data in
concordanta cu ceea ce ai fi vrut sa transmiti. Asculta activ sugestiile si ia-le in considerare cand
iti construiesti urmatoarea prezentare.
 Cauta diversitatea in comunicare!
Implica-te in cat mai multe activitati care iti ofera oportunitatea sa intri in contact cu persoane din
medii diverse: din companii similare sau cu domenii de activitate complementare chiarr si cu
persoane care apartin altor culturi. Abilitatea de a comunica eficient in ciuda diferentelor culturale
iti poate oferi un avantaj in cariera.
Cum dezvolti aceasta competenta la serviciu, în timpul derulării unei lucrări
• Comunicarea eficienta la serviciu inseamna intelegerea corectă a responsabilitatilor. Este

foarte important sa cunosti atat audienta si asteptarile ei, cat si cel mai bun mod de a prezenta
informatia. “Nota” nu tine atat de continut, ci de cat de bine a fost primit mesajul de audienta.
• Luarea notitelor la serviciu este diferita de luarea notitelor la cursurile de formare profesională.
Nimeni nu se va astepta sa redai cuvant cu cuvant fraze ca la un examen. Focusul ar trebui sa
fie pe intelegerea elementelor esentiale care sunt legate de responsabilitatile tale si traducerea
acestora in actiuni. Este important sa-ti notezi intrebarile fara raspuns si sa nu treci peste ele. Nu
pleca de la intalnire inainte sa pui aceste intrebari.
• Asigura-te ca limbajul tau este pe intelesul tuturor.
Codarea mesajelor se face diferit in functie de educatie si experientele care te-au influentat.
Modalitatea de decodare este iar proprie fiecarei persoane. In consecinta, trebuie sa ne
asiguram ca interlocutorul decodeaza mesajul nostru intr-un mod corespunzator, fiind constienti
de barierele care ne despart. Pune intrebari pentru a fi sigur ca interlocutorul a inteles sau
foloseste analogii care stii ca sunt proprii mediului din care vine.
Pag 80 din 110
Lucrul în echipă
1. Munca în echipă – delimitări conceptuale
Echipa este locul unde se întâlnesc şi interacţionează grupuri diferite care îşi împărtăşesc speranţele
despre scopuri şi roluri într-o atmosferă armonioasă.
Există mulţi termeni care descriu munca în grup în cadrul organizaţiilor şi modul în care îşi defăşoară
activitatea.
Grupul de lucru reprezintă colectivul de persoane implicate în organizaţii, ce îndeplinesc sarcini în
vederea realizării obiectivelor organizaţiei din care fac parte. Ele au aceleaşi obiective globale de lucru,
autoritatea necesară, autonomia şi resursele cerute de scopurile propuse
. Munca este exercitarea efortului şi aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor în vederea realizării unui
scop. Termenul „relaţie de muncă” descrie raporturile care există între angajatori şi angajaţi la locul de
muncă. Aceste raporturi pot fi formale (de ex., acorduri de procedură, contracte de muncă) sau
informale – sub forma contractului psihologic, care exprimă anumite presupuneri şi aşteptări în legătură
cu ce au de oferit şi sunt doritori să dea efectiv angajatul şi angajatorul
Munca în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee comună,
capacitatea de a direcţiona realizările individuale spre obiectivele organizaţionale, este sursa ce le
permite oamenilor obişnuiţi să atingă rezultate neobişnuite (A. Carnegie).
1.1. Diferenţa dintre grupuri şi echipe
Toate echipele sunt, prin definiţie, grupuri, dar nu este necesar ca reciproca să fie adevărată,
adică toate grupurile să fie echipe. În literatură există tendinţa de a folosi termenii de grup şi
echipă unul în locul celuilalt şi nu este uşor să se facă o distincţie între aceste noţiuni. Echipele
apar când un număr de persoane au un obiectiv comun şi recunosc că succesul lor personal
depinde de succesul altora.
Acele persoane sunt interdependente. În practică, aceasta înseamnă că în cele mai multe
echipe oamenii vor contribui cu abilităţi diferite. De asemenea, înseamnă că tensiunile şi
comportamentele contradictorii vor fi demonstrate în echipă.
Pe măsură ce munca în echipă devine un termen la modă, a început să înlocuiască tot mai mult
referirea la grupuri şi orice activitate este descrisă acum ca „muncă în echipă” Se pune sub
semnul întrebării dacă este utilă distincţia dintre grupuri şi echipe, oferindu-se câteva
caracteristici care să realizeze diferenţa dintre cele două:
Pag 81 din 110
.
Prin munca în echipă se înţelege un număr restrâns de persoane cu abilităţi complementare care
urmăresc un scop, obiective de realizat şi o abordare comună, pentru care se consideră reciproc
responsabile (J.R. Katzenbach & D.K. Smith). Această definiţie identifică câteva trăsături
importante ale echipelor:
ne cu abilităţi complementare;
Echipa – ca structură socioprofesională – se caracterizează prin:

iective comune definite cu rigoare, realism şi credibilitate;
celor cu
calităţi adecvate; participare directă la adoptarea şi aplicarea deciziilor;
rezultatelor obţinute de către membrii echipei;
Echipele:
diferite;
învăţare;
mult mai
uşor o viziune şi un scop propriu;
ot fi mult mai uşor

formate, dizolvate, reorganizate sau redimensionate;
”
Pag 82 din 110
comportamentul membrilor săi prin norme proprii.
Munca în echipă presupune colaborarea mai multor persoane care împart acelaşi spaţiu de
lucru, în vederea atingerii unui ţel comun. În concepţia lui H. Owen, V. Hodgson, H. Gazzarg,
indiferent de locul în care se lucrează, trebuie obţinut următorul acronim:
Efortul
Conjugat
Holist
Incită la
Performanţe
Apreciabile
Sarcinile care se pretează mai degrabă lucrului în echipă decât muncii individuale trebuie să fie
alese în funcţie de următoarele criterii:
– sarcini complete;
– sarcina presupune multiple competenţe stăpânite de diverşi indivizi;
– sarcina presupune cooperarea,
comunicarea, schimbul de informaţii şi dezbaterea deciziilor cu privire la metoda cea mai
eficientă de lucru;
– contribuţia importantă a sarcinii la atingerea scopurilor
organizaţionale sau la dezvoltarea societăţii în general;
– asigură membrilor şansa de a-şi îmbunătăţi
sau extinde deprinderile şi cunoştinţele;
– sarcina poate fi executată astfel încât să constituie o
provocare pentru membri, cerându-le mai multă responsabilitate şi deprinderea unor noi
aptitudini pe parcurs;
– gradul de libertate pe care îl au echipele cu privire la felul în care îşi fac
treaba, de la ceva neînsemnat precum momentul pauzelor de lucru, la luarea deciziilor
privitoare la noi produse sau alt personal.
Procesul modern de productie devine mai complex si cere diversitatea abilitatilor si capacitati ce
pot fi furnizate doar de echipe formate din muncitori diferiti. Astfel, majoritatea oamenilor
lucreaza in grupuri sau echipe.
Desi a lucra impreuna cu alti oameni este ceva comun, reprezinta o cerinta ce solicita tipuri
speciale de abilitati, in acelasi timp ocupationale si sociale. Munca in echipa este o abilitatea
necesara in aproape orice slujba, si in special in viata.
In afara de abilitatile ocupationale speciale (precum instalator, metalurgist…), munca in echipa

cere bune abilitati sociale.
Cea mai importanta abilitate a muncii de echipa este capacitatea de a comunica eficient. Acest
Pag 83 din 110
lucru include atat vorbirea in cunostinta de cauza si cu tact, cat si ascultarea activa cu o minte
deschisa.
Alte abilitati ale muncii in echipa, importante pentru obtinerea unui rezultat/tel final comun, este
angajamentul fata de echipa: luarea deciziilor cu obiectivitate; disciplina; capacitatea de a
sustine opiniile altor membri ai echipei, si, cel mai important, a fi pregatit sa se implice.
O abilitate esentiala a muncii de echipa este capacitatea si dorinta de a-si lua

angajamenul fata de o misiune comuna a echipei. La prima vedere pare simplu. Totusi,
oamenii au tendinta mai mult sa obtina teluri personale limitate.
De exemplu, o echipa de electricieni au sarcina de a instala electricitate in casa.

Unul dintre ei, un electrician calificat, a terminat munca de instalare la etajul al doilea (sarcina
pentru care era responsabil personal). In acelasi timp, o problema neasteptata apare la parter,
astfel incat electricitatea nu mai functioneaza in toata casa. In acest caz, munca personala
indeplinita (instalarea la etajul al doilea) este nefolositoare pentru ca rezultatul final (procesul de
a face ca electricitatea sa mearga in toata casa) nu este obtinut si echipa de muncitori nu va fi
platita decat daca misiunea finala este realizata. Muncitorul abilitat si implicat din echipa ar trebui
sa se implice imediat in rezolvarea problemelor de instalare care au aparut la parter si sa ajute
alti membri ai echipei sa rezolve problema cat mai repede posibil.
Nu uitati!
Alte abilitati ale muncii in echipa sunt nefolositoare fără angajamentul față de misiunea
comuna. Angajamentul fata de echipa inseamna ca membrii ar trebui sa doreasca sa accepte
orice rol necesar pentru indeplinirea cerintelor solicitate, fie ca este un rol de conducere sau un
rol de subaltern.
 Abilitatea muncii în echipa de luare a unei decizii responsabile si eficiente este cruciala,
intrucat majoritatea conflictelor de grup apar in timpul procesului de luare a unei decizii.
Echipele eficiente au membri care pot lua decizii in mod obiectiv dupa discutia de grup. Dacă
un grup ia o decizie slaba pe care majoritatea, daca nu toti, membrilor nu ar fi luat-o singuri,
atunci membrii echipei vor incerca sa se implice si sa evite responsabilitatea pe cat posibil.
In exemplul nostru cu echipa de electricieni ce lucreaza intr-o casa, seful de echipa, o

personalitate autoritara, a luat decizia de a incepe instalarea simultan in intreaga casa, in loc sa
verifice posibilele probleme ale materialului mai întâi.
Intre timp, problemele care ar putea aparea in material pot periclita intreaga munca si pot solicita
multa munca neplanificata.
Nu a discutat despres decizia lui cu alti membri ai echipei si acestia au „acceptat” aceasta
decizie sunt „presiunea conducerii”.
In acest caz, electricianul care si-a indeplinit munca la etajul al doilea, poate avea reticente in a
Pag 84 din 110
se implica in celelalte munci, in ciuda faptului ca rezultatul nu este obtinut si ca nu va fi platit.
Acest gen de echipă devine o echipa de rivali.
Fiecare memebru al echipei trebuie sa evalueze ceea ce sunt dispusi cu adevarat sa sacrifice si
apoi sa continuie sa fie dispusi cand vine momentul sa li se ceara sa sacrifice. Poate fi orice, de
la timp la resurse, la pozitii de putere.
Nu uitati!
Munca în echipa presupune munca individuală pentru un bun colectiv care sporeste în cele din
urma bunul pe care fiecare il primeste.
Lucrul în echipă trebuie să se supună unor reguli

Sinergia echipei ptoduce efecte mai bune comparativ cu lucrul individual, separat. Totuși In
realitate, sinergia facilitata de lucrul in echipa se dovedeste a fi un haos de multe ori.
De aceea regulile implementate și respectate de membrii echipei pot ctrea o echipa cât mai
bună. Orice echipă se crează în jurul unui lider sau este creată de un lider care trebuie să țină
cont de următoarele aspecte::
1. Oferă echipei (sau dă-le sarcina să creeze) o viziune sau un rezultat de proporții. Dacă
obiectivul nu depaseste ca dimensiune personalitatile membrilor echipei, eficacitatea echipei va
fi mediocra, datorita orgoliilor.
2. Informează-i pe membrii echipei cu privire la standardele de comportament legate de
comunicare, raspuns si interactiune. Aceste reguli de baza sunt facute pentru a mentine
comunicarea intre membrii echipei clara si pentru a da sens apartenentei la echipa. Atitudinile
nepoliticoase, vorbaria, barfa si raspunsurile intarziate sunt motive intemeiate pentru eliminarea
unui membru din echipa.
3. Da-le posibilitatea membrilor echipei sa-si aleaga un conducator. Conducerea este

necesara in cadrul unei echipe. Este nevoie de un lider al echipei, nu de un manager. Un lider al
echipei ar trebui sa se bucure de increderea tuturor si sa nu-si creeze doar imaginea celui care
se ocupa de angajari si concedieri, cu exceptia cazului cand membrilor echipei le-ar conveni o
astfel de situatie.
4. Stabileste reguli ca sa poti ajuta echipa sa functioneze Rapoartele zilnice sau

saptamanale, afisarea in public a obiectivelor/ rezultatelor echipei, etc. ii ajuta pe toti membrii sa
simta ca FAC PARTE dintr-o echipa care realizeaza ceva.
5. Echipele au nevoie ca o persoana din echipa / un manager sa se ocupe de detalii si de

circulatia ideilor. In echipa, ar trebui sa existe un membru care are grija ca toate ideile sa fie
Pag 85 din 110
catalogate, intelegerile respectate, promisiunile facute, si impulsurile primite de la membrii
echipei receptionate.
6. Organizeaza sedinte periodice al caror subiect sa fie in exclusivitate imbunatatirea

modului de lucru al echipei. Este esential sa existe urmatoarele doua conditii, altfel eficacitatea
sedintelor poate scadea, acestea devenind sedinte cu caracter personal, de relaxare sau de
critica neconstructiva.
- In primul rand stabileste regula ca orice problema nerezolvata sau necomunicata intre membrii
echipei trebuie sa fie rezolvata inainte de urmatoarea sedinta. Astfel, sedintele vor avea un
caracter pozitiv si vor duce la un progres sanatos, fara sa devina sedinte bazate pe critica.
- In al doilea rand, stimuleaza fiecare membru al echipei sa dea sugestii privind imbunatatirea
eficacitatii echipei, inainte de sedinta, pentru a fi propuse in timpul sedintei.
7. Observa cand abordarea echipei este buna si cand lasa de dorit.
8. Recunoasterea continua, frecventa si adecvata a meritelor Un rol important in

functionarea echipei ca intreg il are recunoasterea publica a contributiei fiecarui membru in
cadrul echipei si/sau pentru grabirea atingerii rezultatelor/ obiectivelor. Totusi, trebuie sa fii atent
ca laudele sa fie adecvate si sa nu sune a exagerari manipulative.
9. Sedintele de echipa ar trebui sa reprezinte momente de creativitate si nu sedinte de

raport. Pune o problema sau o intrebare importanta in centrul sedintei, nu o lasa sa se
transforme intr-o sedinta de raport plicticoasa - de aceea a inventat Dumnezeu e-mail-ul si
copiatoarele. Daca sunt informatii de raportat, fa in asa fel incat raportarea lor sa nu ocupe mult
timp si sa se refere doar la reusite si progrese.
10. Echipele functioneaza cel mai bine atunci cand oamenii se simt bine unii cu altii.
Lucrul în echipă
“Munca in echipa este capacitatea de a munci

impreuna pentru a realiza o idee comuna,
capacitatea de a directiona realizarile individuale
spre obiectivele organizationale. Este sursa ce le
permite oamenilor obisnuiti sa atinga rezultate
neobisnuite.” Andrew Carnegie – cel mai bogat om
din lume in 1901
Ce este munca in echipa?
Munca in echipa este o competenta care se

regaseste in cerintele pentru aproape fiecare post
Pag 86 din 110
disponibil intr-o companie. Specialistul in recrutare analizeaza aceasta competenta pe parcursul
procesului de selectie, utilizand diferite mijloace de investigare: intrebari specifice care
evalueaza capacitatea de interrelationare personala si de intelegere a nevoilor persoanei cu care
interactioneaza. Prezenta calitatilor necesare pentru a fi un bun membru de echipa sau, din
contra, lipsa lor pot fi factori decisivi in angajarea unei persoane ori in mentinerea ei in
organizatie.
Comportamente care demonstreaza aceasta competenta
• Manifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii;

• Interactionezi in mod eficient cu angajatii in diferite situatii;
• Intelegi rolul fiecarei persoane in grup;
• Te concentrezi pe obiectivele echipei, nu doar pe obiectivele personale;
• Respecti drepturile si convingerile altora;
• Esti empatic: asculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din jur;
• Apreciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni;
• Incurajezi discutiile deschise, impartasesti idei si sugestii cu colegii.
Cum dezvolti lucrul in echipa?
Invata din lucrări /proiecte, la execuția cărora participi!
Participa la orice formă de instruire / perfecționare/ formare profesională continuă care este
disponibilă și la care ai acces (LLL). Participă la cât mai multe lucrări (nu te limita la un program
restrâns de lucru) Cauta sa inveti din fiecare experienta de grup. Analizeaza si evalueaza
impreuna cu coordonatorul de echipa/formatorul gradul tau de implicare in echipa, reflecteaza
asupra feedback-ului pe care il privesti.
Dezvolta-te progresiv!
Constientizeaza ce ai dobandit, accepta noi provocari si responsabilitati care sa-ti permita sa-ti
imbunatatesti activitatile prin forte proprii. Daca ai inceput ca un simplu membru intr-o echipa de
lucrare / proiect, incearca sa tintesti ca la urmatoarea oportunitate sa detii un rol care sa includa
si coordonarea altora din jurul tau. Lucrările pot fi de la cele foarte simple, legate doar de
trasarea unor rute / trasee de cabluri, pana la a realiza o instalație electrică integrală în casa ta
sau a unora din cercul tau de prieteni. Experienta de lucru in echipa se construieste mai ales prin
experiente în care oferi mai mult sprijin celor din echipa decat astepti sa –ti acorde ei ție.
Cum dezvolți lucrul in echipa la serviciu?
 Implică-te
Pag 87 din 110
Participa activ în cadrul echipei, schimba informații, asculta si intelege punctele de vedere ale
celorlalti membri ai echipei. Incearca sa dezvolti idei noi pe baza celor spuse de ceilalti. Evita-l
pe “nu așa, stiu eu mai bine” și încearcă să înțelegi și perspectiva colegilor.
 Solicita feedback permanent
Încearcă să te raportezi la părerea celor din jur. Asta nu înseamnă că trebuie să te faci plăcut cu
orice pret, dar este important sa afli ce gândesc colegii tăi despre acțiunile tale. Împărtășește
sugestiile și ideile celorlalti, manifestă flexibilitate în fața punctelor de vedere diferite ale
membrilor echipei.
 Evaluează-te
Analizeaza activitatea desfășurată în cadrul echipei: cum te-ai simțit, care a fost contributia ta in
cadrul echipei? Daca ai avut parte de rezultate foarte bune, care au fost factorii de succes? Dacă
ai eșuat în alte aspecte, care a fost cauza? Cu lectiile invatate intra in urmatoarea interactiune cu
cei din jur, mai pregatit să contribui și să-i ajuți să obțină rezultate mai bune.
Studiu de caz: Situaţiile neaşteptate şi coeziunea unei echipe

Acum 2 săptămâni, la ora 02, hotelul pentru care lucrez s-a confruntat cu o serie de situaţii
problematice cum ar fi: defectarea întregului sistem electric, alarmă de incendiu, concert
întrerupt, imposibilitatea asigurării condiţiilor optime pentru clienţi (toate facilităţile depind de
energia electrică).
Am fost surprins să constat că întreg personalul care se afla la acea oră în hotel s-a comportat
precum o echipă dând dovadă de implicare, sacrificiu, responsabilitate, dedicare faţă de
angajatorul lor oferind suport şi căutând soluţii pentru problemele apărute. Nu spun că înainte de
aceste evenimente neplăcute sau în rutina de zi cu zi angajaţii nu lucrează eficient în echipa, dar
trebuie să privim puţin la contextul de muncă din Norvegia pentru a înţelege mai bine
surprinderea mea.
În primul rând, există o separare rigidă între “program” şi “în afara programului”. Timpul de lucru
şi sarcinile atribuite sunt respectate cu stricteţe. Dacă nu eşti în timpul programului, nu te
priveşte niciun aspect pozitiv sau negativ care se întâmplă la locul de muncă. Dacă eşti bucătar,
nu te priveşte în niciun fel faptul că lipsa electricităţii lasă oaspeţii fără posibilitatea de a servi
micul dejun. Dacă nu eşti electrician nu ai voie să deschizi şi să “meştereşti” la panourile de
control ci trebuie să chemi un specialist. În caz că trebuie să stai peste program angajatorul
trebuie să te plătească dublu şi să îţi acorde un număr egal de ore libere. Toate acestea se
întâmplă armonios între cele două părţi implicate, drepturile şi obligaţiile sunt sfinte, nu există
aşteptări reciproce “ascunse”.
Pag 88 din 110
Cu acest context în minte mă aşteptam la un justificat haos în acea noapte. Totuşi, şase angajaţi
au rămas peste program aproape 3 ore, au preluat responsabilitatea întregului hotel, au folosit
telefoanele personale pentru a chema taxiuri pentru clienţi, şi-au sunat prieteni pentru a găsi
soluţii (prieteni care ar fi putut oferi soluţii pentru redresarea sistemului electric), au asigurat
comunicarea cu proprietarii, au contribuit activ la menţinerea lucrurilor sub control. Din cele 6
persoane doar una singură şi-a pontat orele suplimentare. Într-o societate extrem de
tranzactionistă e un lucru mare să întâlneşti astfel de situaţii pentru care în mod normal soluţia
este chemarea unui specialist, iar reacţia normală: nu e treaba mea, nu ţine de competenţa mea.
În acea noapte am văzut 6 angajaţi acţionând unitar, controlând impecabil situaţiile apărute.
Am schiţat un scenariu fictiv pentru a valorifica acest eveniment: o întâlnire de 20 de minute a
doua zi, felicitarea tuturor celor care s-au implicat + un voucher cadou, prezentarea unui mod de
acţiune pentru situaţii similare (ajută la organizarea eforturilor echipei şi moderează excesul de
zel), prezentarea unei oferte de instruire profesională tematică din care cei interesaţi pot alege
(cursuri pentru electricieni, acordarea primului ajutor sau chiar managementul stresului la locul
de muncă).
Totuşi, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Situaţiile dificile sau conflictuale pot creşte
coeziunea între membrii unei echipe de lucru însă aceasta poate fi de moment ori cu motivaţii
pur subiective (nu se are în vedere binele obiectiv al angajatorului).
Organizarea ergonomică a locului de muncă

ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA
Ergonomia locului de munca are, in principal, rolul de a

armoniza intr-un tot unitar elementele locului de munca
(mijloacele de munca, obiectele muncii si forta de munca), in
vederea asigurarii conditiilor care sa permita executantului
desfasurarea unei activitati bune cu un consum minim de energie
si cu senzatie de buna stare fiziologica.
Organizarea locului de munca sta la baza organizarii

atelierelor, sectiilor si intreprinderii, intrucat de acesta depinde in
cea mai mare masura consumul de timp de munca, pe fiecare
operatie, reper sau produs, marimea acestuia avand un rol determinant asupra elementelor
necesare organizarii in timp si spatiu a proceselor de productie.
Prin loc de munca se intelege suprafata sau spatiul in care muncitorul sau o formatie de
muncitori actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii, in vederea
extragerii sau transformarii lor, potrivit scopului urmarit.
Pag 89 din 110
Dupa tipul de organizare a productiei, locurile de munca se clasifica in: locuri de munca pentru
productia de unicate si de serie mica; locuri de munca pentru productia de serie mijlocie; locuri
de munca pentru productia de serie mare si de masa.
Dupa gradul de mecanizare si de automatizare a productiei, sunt: locuri de munca cu procese

manuale; locuri de munca cu procese manual-mecanice; locuri de munca cu procese automate si
locuri de munca cu procese de aparatura.
Dupa numarul muncitorilor, locurile de munca sunt individuale si colective.
Dupa numarul de utilaje, locurile de munca pot fi cu un singur utilaj sau cu mai multe utilaje.
Dupa natura activitatii, locurile de munca se pot clasifica in: locuri de munca unde se
desfasoara activitati de baza si locuri de munca din activitatea de deservire.
Dupa pozitia lor in spatiu, locurile de munca pot fi fixe sau mobile.
Organizarea activitatii se va face in functie de categoria din care face parte fiecare loc de
munca.
1. Etapele organizarii ergonomice a locului de munca
Organizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor etape succesive, bine
delimtate. Prima etapa este documentarea si inregistrarea datelor necesare proiectarii unui nou
loc de munca.
-Inregistrarea datelor necesare studiului consta in obtinerea de informatii privind organizarea

locului de munca (suprafata, mijloacele de munca, forta de munca, obiectul muncii si conditiile de
mediu).
-Examinarea critica a situatiei existente cu ajutorul metodei interogative. In aceasta etapa se

urmareste eliminarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor imbunatatite.
-Proiectarea organizarii ergonomice a locului de munca consta in proiectarea unor noi variante
pe principii si reguli ergonomice, dintre care se alege varianta ce prezinta cele mai multe
avantaje. In cazul acestei etape se disting urmatoarele faze: proiectarea variantelor de organizare
a locului de munca, calculul eficientei si alegerea variantei optime
- Elaborarea normativelor sau normelor de munca, etapa care are drept scop stabilirea
consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca si a acestuia in
totalitate.
2. Concepția constructivă a locului de muncă

Pag 90 din 110
Pentru a executa o anumita activitate in cadrul locului de munca, executantul (pe baza
informatiilor) actioneaza asupra mijloacelor de munca si obiectelor muncii intr-o ambianta fizica si
psihica. In aceasta actiune exista un permanent schimb de informatii. Rolul ergonomiei este de a
asigura ca acest schimb de informatii sa se faca cat mai rapid, cu cat mai putine erori, in deplina
securitate si in conditii de confort.
Pentru aceasta este necesar a se cunoaste: functiile indeplinite de executant si de mijlocul de

munca, cum sunt executate aceste functii, precum si conditiile in care aceste functii sunt
efectuate cu maximum de randament.
Executantul, cu ajutorul organelor de simt, receptioneaza informatiile provenite din zona sa de

activitate. Pe baza acestor informatii, precum si a unor informatii stocate in memorie, ia o anumita
decizie, care este executata de organele efectorii. Organele efectorii transmit decizia mijlocului de
munca prin intermediul dispozitivelor de actionare ale acestuia.
Dispozitivele de actionare transmit comenzile mijlocului de munca, care le executa actionand

asupra obiectului muncii.
Mijlocul de munca este acela care in permanenta, prin intermediul unor aparate, prezinta
executantului informatii privind modul cum au fost executate comenzile.
Functiile indeplinite in cazul relatiei executant-mijloc de munca, de fiecare element al relatiei

sunt:
• Funcțiile indeplinite de executant sunt:
- Receptionarea informatiei de catre factorul uman poate fi facuta mai rapid sau mai lent, mai
precis sau mai putin precis, ea depinzand de modul de prezentare a informatiei. Aceasta informatie
de intrare provine din exteriorul sau interiorul sistemului. Ergonomia precizeaza modalitatile de
intrare a informatiilor in componenta umana și regulile de construcție a de prezentare a
informatiilor, pentru ca receptionarea sa poata fi facuta cat mai precis si cat mai repede.
- Stocarea, prelucrarea informației si decizia sunt functii care depind foarte mult de fiecare
individ in parte, dar executia lor poate fi facilitata prin asigurarea unui volum de informatii optime
ce poate fi prelucrat intr-un interval minim de timp.
- Actionarea este legata de functia de receptionare si transmitere a comenzilor. Aplicandu-se
regulile ergonomiei se poate face o distributie judicioasa a actionarilor intre membrele superioare
si inferioare. De asemenea, se asigura conceptia constructiva a mijloacelor de actionare, care
conduce la consumuri minime de energie fizica si nervoasa pentru executant.
• Functiile indeplinite de mijlocul de munca sunt:
- Executia comenzilor este functia indeplinita in totalitate de mijlocul de munca si depinde de
asemenea in totalitate de solutiile tehnice adoptate de proiectant.
- Prezentarea informatiei din interiorul sistemului se face cu ajutorul aparatelor de masura si
control cu care este echipat mijlocul de munca.
Pag 91 din 110
Conceptia constructiva ergonomica a acestor aparate asigura elementului uman o receptionare
corespunzatoare a informatiilor, deci o conditie care confera sistemului stabilitate si fiabilitate.
Executantul si mijlocul de munca evolueaza intr-un anumit mediu fizic si social, fapt ce impune
si influenta acestor factori.
Zonele de lucru
Zona de lucru este suprafata rezervata unui executant, individual sau colectiv, care realizeaza
aceeasi lucrare, pentru a-si indeplini sarcinile de munca.
Ea trebuie corect dimensionata, astfel incat sa permita asezarea mijloacelor de munca si a
obiectelor muncii necesare executantului pentru desfasurarea activitatii cu miscari cat mai putin
obositoare.
Se disting urmatoarele zone:
-zona de lucru in plan orizontal si
-zona de lucru in plan vertical.
Atat zona de lucru in plan orizontal, cat si cea in plan vertical, se compun dintr-o zona normala si
o zona maxima
Pag 92 din 110
Zona de lucru normala, in plan orizontal, se obtine prin rotirea palmei si antebratului, in jurul cotului, pe
suprafata mesei de lucru. Zona de lucru maxima, in plan orizontal, se obtine prin rotirea bratului intins, in
jurul umarului pe suprafata mesei de lucru. Zona de lucru normala, in plan vertical, se obtine prin rotirea
palmei si antebratului inainte sau lateral, in jurul cotului aflat putin depanat de corp. Zona de lucru
maxima, in plan vertical, se obtine prin rotirea bratului intins inainte sau lateral, avand ca pivot umarul.
Intre zona de lucru si complexitatea miscarilor exista o legatura directa. In zona normala se executa
miscari din categoriile I, a II-a si a III-a, de complexitate mai redusa si putin obositoare pentru
executant. Desfasurarea activitatii in zona maxima implica efectuarea de miscari din categoriile a IV-a si
a V-a, deosebit de complexe, care impun un consum mare de energie si care trebuie evitate in
cadrul procesului de munca.
Indiferent daca munca se desfasoara in plan orizontal sau vertical, este recomandabil sa tindem ca
miscarile de munca sa fie efectuate in sfera normala. In acest scop, materialele, piesele, butoanele spre
care se intind mainile, este recomandabil sa fie plasate in interiorul sferei normale de munca, dupa
criteriul frecventei de utilizare.
Pentru o amplasare rationala a dispozitivelor de actionare, a surselor de informatii vizuale, pentru
dimensionarea suprafetelor de lucru, se va tine seama pe langa zonele de munca si de posibilitatile de
rotire a ochilor si a capului, pentru amplasarea surselor de informatii vizuale (figurile).
Mișcarea maxima posibila a capului in plan orizontal și vertical
Zonele optime și maxime cand informația este recepționata

numai cu ajutorul mișcarii ochilor
5.Criterii de proiectare ergonomica a mobilierului locului de munca
Pag 93 din 110
In activitatea desfasurata la locul de munca, executantul utilizeaza un anumit tip de mobilier. In
conceptia ergonomica a mobilierului se va tine seama de: pozitia executantului (in picioare sau
asezat), genul de activitati si sexul executantilor.
Poziția executantului in timpul activitatii

Adoptarea unei pozitii corecte de munca inseamna luarea unei pozitii cat mai aproape posibil de
pozitia naturala a corpului in repaus, adica atunci cand planul longitudinal, sargital si transversal
formeaza intersectii de 90°.
Pozitia normala a corpului se caracterizeaza prin mentinerea echilibrului natural si prin efectuarea celor
mai avantajoase miscari, respectiv miscarile simetrice si cele prin care sunt antrenate mase musculare
mici.
Criteriul determinant in stabilirea pozitiei de lucru este in majoritatea cazurilor greutatea obiectului
muncii. Cand acesta este relativ usor, pana la 5-6 kg, muncitorul putand sa-l manuiasca in timpul
prelucrarii, pozitia sezand este cea mai indicata. Peste aceasta limita, fiind necesara o forta mai mare, la
care participa masele musculare dorsale, se impune pozitia ortostatica.
Aceasta pozitie este mult mai obositoare decat pozitia sezand. Lucrul in picioare ingreuiaza circulatia
sangelui in tot organismul si in special in membrele inferioare, greutatea corpului fiind repartizata pe o
suprafata mica, iar mentinerea echilibrului provoaca o tensiune musculara constanta si un efort static
care creste in functie de gradul de inclinatie si de echilibrul corpului. Totodata, aceasta pozitie reduce
indemanarea mainilor si precizia miscarilor.
Dimensionarea locului de munca

Inaltimea de lucru, la bancuri sau la masini, trebuie sa fie corect adaptata dimensiunilor
antropometrice ale fiecarui muncitor (tabelul si figura) tinand seama de gradul de precizie al muncii si
de categoria efortului pe care il face.
Dimensiunile optime ale locului de munca pentru lucru in pozitia sezand
Nr. Specificația Condiția Dimensiuni
crt. Barbați Femei
1. Inaltimea de la sol la suprafata superioara a mesei de lucru Optima 700 670
2. Inaltimea de la sol la suprafata interioara o mesei de lucru Minima 660 620
3. Inaltimea de la suprafata de sezut ascaunului la suprafata Minima 170 170
4. inferioara a mesei de lucru Optima 260 260
5. Inaltimea de la scaun la suprafata superioara a mesei de Minima 450 430
6. lucru Reglabila 380-480 360-460
7. Adancirea spatiului de degajare a picioarelor sub masa, la intre 450 480
8. inaltimea genunchiului Optima 390 410
9. Inaltimea de la suprafata de sezut a scaunului la sol sau la Minima 60 70
10. suportul pentru picioare Optima (in grade) 12,5 ….17,5
11. Adancimea suprafetei de sezut Optima 175 200
12. Latimea suprafetei de sezut Marginea 300 325
13. Inclinarea suprafetei de sezut inferioara 130. …230
Inaltimea spatarului Optima
Ridicarea spatarului deasupra scaunului Zona utila
Latimea spatarului
Inclinarea spatarului
Pag 94 din 110
Principalele dimensiuni ale locului de munca in pozitia sedentara
Natura lucrarilor este un factor determinant pentru organizarea locului de munca. Dupa cum lucrarile
sunt mai putin precise dar necesita eforturi importante, sau invers, eforturile sunt neglijabile dar precizia
determina o concentrare deosebita a executantului, impun anumite caracteristici dimensionale si de
dotare ale locului de munca, menite sa asigure in toate cazurile o pozitie de lucru corecta, adica acea
pozitie in care corpul este putin aplecat in fata. Pentru a se reduce solicitarile executantului se impune
evitarea pozitiei foarte flexata sau nenaturala a corpului, prin gasirea unor solutii menite sa asigure
pozitia corecta.
In cazul muncilor manuale efectuate in pozitie ortostatica, inalțimea optima de lucru la banc se
situeaza de la 5 pana la 10 cm sub nivelul coatelor.
Dupa cum rezulta din figura , la muncile usoare, cu oarecare efort muscular, inalțimea suprafetei de
lucru este cu circa 5 cm sub nivelul coatelor, iar in cazul muncilor grele, cu efort muscular important, pana
aproape de 15-20 cm sub nivelul coatelor.
Pag 95 din 110
Inalțimea planurilor de munca in ortostatism
In cazul lucrarilor manuale efectuate in pozitie sezand, inaltimea optima a planelor de lucru
este, de asemenea, cu cativa centrimetri sub nivelul coatelor.
La pozitia de lucru sezand se recomanda ca actiunile de comanda care necesita

eforturi importante sa fie efectuate cu dispozitive actionate cu ajutorul picioarelor (pedale). Forta
de apasare dezvoltata de membrele inferioare depinde si ea de pozitia gambei, de unghiul de
deschidere a articulatiei genunchiului si de directia fortei.
Trebuie sa mai mentionam ca, in dimensionarea planului de lucru, este necesara asigurarea
distantei optime de vedere, si anume: cu cat distanta optima de vedere este mai mica (lucrari de
precizie), cu atat planul de lucru trebuie sa fie mai inalt.
Proiectarea meselor (bancurilor), pupitrelor si a scaunelor
Criteriile care se folosesc in proiectarea meselor de lucru sunt:
- inaltimea planului de lucru, despre care s-a vorbit;
- lungimea si adancimea planului de lucru depind de dimensiunile obiectelor muncii care

urmeaza sa fie asezate si prelucrate pe suprafata de lucru, precum si de cantitatea de materiale
si unelte cu care se lucreaza. Astfel, bancul de lucru pentru montarea unor mecanisme fixe,
masa unei dactilografe, sau suprafata masinii de cusut sunt mult mai mici decat bancul unui
tamplar;
- cand se proiecteaza pentru lucru in pozitia sezand, trebuie sa se asigure inaltimea si

adancimea spatiului pentru picioare care sa se poata misca fara sa apara senzatia de jena;
- modul cel mai convenabil de tinere a picioarelor in cazurile in care se lucreaza cu corpul aplecat
inainte, echilibrul se mentine prin flexarea genunchilor spre scaun, atat cat este nevoie. Daca
executantul se sprijina pe varful picioarelor se creeaza un efort static in muschii gambei, ceea ce
este foarte obositor.
In cazurile in care executantul lucreaza cu corpul drept ceea ce este recomandabil, este
necesar sa se foloseasca suport pentru picioare.
Ca si in cazul meselor de lucru, la pupitre se poate lucra in pozitie ortostatica, in pozitie sezand
sau alternativ, in ambele pozitii.
La pupitru de comanda nu se folosesc materiale si unelte, ci numai organe de comanda prin

care operatorul transmite deciziile sale, ca urmare a mesajelor primite prin mijloacele de
Pag 96 din 110
semnalizare plasate pe panoul aflat in fata sa. Aceste organe de comanda sunt uneltele sale, iar
locul pe suprafata pupitrului nu depinde de operator, ci este hotarat de proiectant.
Efortul operatorului la astfel de locuri de munca este prin excelenta nervos, fiind necesara o
incordare continua a atentiei.
Frecventa interventiei operatorului nu este aceeasi prin toate organele de comanda de pe

pupitru, corespunzatoare semnalelor de pe panou. Criteriul frecventei interventiilor necesare
devine astfel criteriul de baza al proiectarii acestor obiecte de echipament.
Indiferent de pozitia operatorului, este necesar ca axa vederii sale sa fie perpendiculara pe
suprafata pupitrului tinuta sub observatie. Ca urmare, daca lucreaza in pozitie ortostatica,
inaltimea pupitrului trebuie sa fie mai mare, iar inclinția suprafetei sa fie de 30°. In pozitia sezand
scade inaltimea,dar creste inclinatia suprafetei pupitrului la 60°.
Pentru evitarea solicitarilor statice in timpul lucrului in pozitia ortostatica, locurile de munca tre-
buie dotate cu scaune care sa corespunda unor cerinte ergonomice.
Aceste cerințe sunt:
- inaltimea platformei de sezut de la sol sa poata varia intre 360 si 480 mm, cu posibilitati de
reglare in functie de inaltimea persoanei care il utilizeaza si de inaltimea planului de lucru;
- latimea medie a platformei de sezut sa fie de 400 mm, iar adancimea de 420 mm pentru femei
si de 450 mm pentru barbati;
- platforma de sezut sa fie usor ondulata pentru a se mula pe fese, sporind senzatia de confort
- spatarul sa fie curbat pentru a adera la forma spatelui, dand senzatia de stabilitate si siguranta,
sa nu fie mai lat de circa 320 mm pentru a nu limita libertatea miscarii, iar inaltimea sa fie de 125
175 mm, sa fie inclinat spre fata si rabatabil din fata spre spate, precum si reglabil pe verticala
pentru a putea fi pozitionat in dreptul regiunii lombare;
Nivelurile partiale de risc pe factori de risc

Factori de risc electric
 Curent electric electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie, defecte de

protectie, ingradire si avertizare, etc.

 Curent electric: electrocutare prin atingere indirecta: defectiuni la instalatia de
impamantare si nelegare la nulul de protectie, lipsa unor circuite de protectie, lucrul in
incinte cu umiditate si scurgeri de apa, aparitia tensiunii de pas
Pag 97 din 110
F1 Lovire de catre mijloacele de transport auto sau utilaje din incinta societatii;
F2 Autodeclansarea miscarii functionale a unor echipamente tehnice neasigurate la
oprire;
F3 Cadere de scule si materiale de la inaltime (lucrul pe aceeasi verticala);
F4 Surpari necontrolate;
F5 Proiectare de corpuri sau particule la spargerea accidentala a izolatorilor sau la
ruperea accidentala a resortului dispozitivului de actionare a intreruptorului sau
explozia acestuia;
F6 Jet de ulei la explozia accidentala a transformatoarelor/intreruptoarelor;
F7 Suprafete periculoase: suprafete alunecoase, acoperite cu ulei, gheata;
F8 Contact direct cu suprafete sau contururi periculoase (intepatoare, taioase,
abrazive) suprafete nedebavurate;
F9 Temperatura ridicata a elementelor metalice cu expunere directa la radiatia solara,
contacte electrice imperfecte cu incalziri locale;
F10 Temperatura coborata a elementelor metalice atinse, in timpul iernii (piese, scule,
elemente de izolatie);
F11 Flame - Surprinderea de catre arcul electric in urmatoarele cazuri: manevrarea
unui aparat de comutatie in sarcina sau pe scurtcircuit, aparitia accidentala a
tensiunii de la consumatorii dotati cu grupuri electrogene, apropierea de o
instalatie aflata sub tensiune;
F12 Curent electric electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie, defecte de
protectie, ingradire si avertizare, etc.
F13 Curent electric:electrocutare prin atingere indirecta: defectiuni la instalatia de
impamantare si nelegare la nulul de protectie, lipsa unor circuite de protectie,
lucrul in incinte cu umiditate si scurgeri de apa, aparitia tensiunii de pas;
F14 Lucrul cu substante caustice – spray-urile degresante si de contact;

F15 Contact direct al epidermei cu substante cancerigene – lucrul pe stalpi creuzotati
si gudronati;
Pag 98 din 110
F16 Substante inflamabile (lucrul cu alcool tehnic);
F17 Temperatura aerului scazuta in anotimpul rece (lucrul in aer liber, in posturile
subterane);
F18 Curenti de aer la lucrul in aer liber (lucrul la cote);
F19 Umiditatea relativa a aerului ridicata din cauza lucrului in subsolurile cladirilor;
F20 Nivel de iluminare scazut : lucrul pe timp de noapte, lucrul in posturile subterane;
F21 Calamitati naturale – seism, surpari de teren, prabusiri de copaci;

F22 Lucrul in conditii de mediu deosebite: grindina, viscol, vant;
F23 Pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de munca
invecinate;
F24 Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi in instalatiile subterane, din cauza
acumularilor de gaz metan infiltrate in posturile subterane si subsolurile blocurilor;
F25 Gaze toxice la spargerea sau fisurarea accidentala a buteliilor de gaz,
stingatoarelor;
F26 Microorganisme in suspensie in apropierea punctelor de colectare gunoi din
vecinatatea locurilor de munca;
F27 Contact cu animale periculoase: sobolani, caini, viespi, albine;
F28 Neprecizarea in sarcina de munca a sarcinilor suplimentare;
F29 Neefectuarea testarii si autorizarii interne PM anuale;
F30 Neverificarea periodica a mijloacelor de protectie;
F31 Pozitii de lucru vicioase sau fortate: lucru in spatii inguste, greu accesibile;
F32 Stres cauzat de ritm mare de munca, decizii dificile in timp scurt, constientizarea
riscului de electrocutare;
F33 Manevre gresite (neidentificarea corecta a partilor din instalatii);
F34 Comenzi gresite;
F35 Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie;
F36 Montarea scurtcircuitoarelor mobile fara verificarea prealabila a lipsei tensiunii;
F37 Neintreruperea tensiunii in cazul lucrarilor ce necesita acest lucru;
F38 Nesincronizarea lucrului intre membrii formatiei;
F39 Apropierea de instalatiile aflate sub tensiune la o distanta mai mica decat cea
admisa prin norme;
F40 Nerespectarea succesiunii operatiunilor la efectuarea manevrelor la instalatia
electrica;
F41 Executarea de manevre in afara dispozitiilor primite;
F42 Stationari si deplasari in afara sarcinilor de munca in apropierea instalatiilor aflate
sub tensiune sau pe caile de acces auto si CF;
F43 Nefolosirea funiei de ajutor in cazul lucrului la inaltime si la lucrul in posturile
subterane;
F44 Cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare (suprafete
denivelate, alunecoase, elemente aparent pozate la sol);
Pag 99 din 110
F45 Cadere de la inaltime prin pasire in gol, alunecare, dezechilibrare (de pe
acoperisurile caselor, de pe scari de lemn/metalice, din cosul telescopului);
F46 Intelegere gresita la comunicarile prin statia radio sau telefonul mobil;
F47 Omiterea unei operatii din foaia de manevra de executie;
F48 Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de
protectie din dotare (cizme electroizolante, casca de protectie, viziera, casca de
protectie cu viziera, manusi electroizolante, costum termorezistent);
F49 Utilizarea indicatoarelor de tensiune cu un singur sistem de avertizare (optic) in
locul celor cu doua sisteme de avertizare (optic si acustic);
Interviul pentru angajare
Angajarea la un ”client” individual
La fel cum uneltele unui electrician il protejeaza de accidente, calitatea componentelor folosite in
slujba clientului este importanta. Unii electricieni sustin ca face parte din munca lor sa convinga
clientul sa opteze pentru solutiile mai scumpe, dar mai sigure.
Componentele de calitate, investitie importanta
Cand vorbim de instalatia electrica dintr-o locuinta, componentele de calitate folosite la crearea
sau repararea ei sunt o investitie importanta. Multi clienti aleg sa cheltuiasca sume mari pentru
a-si mobila casa, insa uita de instalatia electrica care alimenteaza toate electrocasnicele. Ca
electrician, este important sa aduci aminte clientului ca de aceasta investitie depinde siguranta si
functionarea pe termen lung a instalatiei electrice.
Riscurile folosirii componentelor de proasta calitate
De cele mai multe ori, o economie temporara de bani nu este justificata de riscurile sau
cheltuielile suplimentare pe termen lung. Cand clientul insista ca electricianul sa foloseasca
componente de calitate indoielnica, isi expune toata familia unor riscuri. Materialele izolante
foarte ieftine nu dispun de multe ori de eficacitatea unora care sunt mai scumpe dar mai sigure.
Cand inlocuieste parti dintr-un circuit, asigura-te ca folosesti componente care respecta toate
reglementarile in domeniu si care asigura siguranta pe termen lung. Un scurt circuit poate fi
uneori cauza unui incendiu care cauzeaza daune mari ce ar fi putut fi prevenite cu un fir sau cu o
izolatie de o calitate mai buna.
Pag 100 din 110
Economia pe termen lung
Un alt motiv pentru care poti incerca sa-ti convingi clientul sa accepte folosirea unor componente
de calitatea este eficienta energetica a acestora. Materialele ieftine permit pierderi mai mari ca
cele create special pentru a asigura eficienta si o factura electrica mai mica pe termen lung.
Economiile cauzate de un consum mai redus prin pierderi mai mici compenseaza de cele mai
multe ori investitia in circuite electrice si piese de calitate.
Garantia lucrarii
Una dintre cele mai simple modalitati de a-l face pe client sa inteleaga importanta componentelor
de calitate este garantia lucrarii. Piesele si circuitele ieftine au o durata de viata mai scurta si
astfel necesita sa fie inlocuite mai des. Poate parea ciudat sa-i oferi clientului o solutie care sa-l
faca sa aiba nevoie mai rar de un electrician, insa aceasta optiune se reflecta puternic asupra
imaginii tale. Un client impresionat de sinceritatea si amabilitatea ta nu te va uita si iti va
recomanda serviciile tuturor cunostintelor.
Unelte de calitate
Pentru a-l incuraja pe client sa aleaga componente de calitate pentru instalatiile electrice si
aparatele electrocasnice, este important sa-i oferi un exemplu bun. Asigura-te ca lucrezi cu
unelte de calitate, care au fost verificate in prealabil pentru a-ti oferi protectie indiferent de
situatie. Uneltele de calitate ofera si garantia unei slujbe finisate mai rapid si mai bine. Cu un
echipament de protectie standard si cu o trusa de unelte de calitate, vei inspira mai multa
incredere clientului atunci cand ii recomanzi componente de calitate, mai sigure si mai durabile.
Echipamentul corect pentru un electrician se limiteaza rareori la o pereche de manusi de

protectie. De la siguranta pana la impresia lasata clientului, echipamentul poate avea un rol
important pentru un electrician.
Functiile echipamentului
Echipamentul de protectie special iti asigura siguranta atunci cand lucrezi cu instalatii aflate sub
tensiune. De la manusi pana la ochelari speciali si costume care iti protejeaza intregul corp,
echipamentul de protectie iti poate salva viata. Un echipament potrivit poate limita ranile produse
in cazul unui accident. In cazul producerii unui incendiu, echipamentul dintr-un material
Pag 101 din 110
neinflamabil te va proteja de flacari, in timp ce imbracamintea obisnuita din fibre naturale sau
sintetice poate fi combustibil pentru foc.
Alegerea echipamentului corect
Cand alegi echipamentul corect, tine cont de doi factori: conductibilitatea electrica si
conductibilitatea termica. Nu este suficient ca echipamentul sa-ti asigure un risc scazut de
electrocutare. Protectia impotriva temperaturilor ridicate provocate de descarcari electrice este la
fel de importanta. Daca lucrezi in exterior in temperaturi scazute, ai nevoie de manusi care sa iti
asigure si incalzirea mainilor. Manusile calduroase previn amorteala degetelor si iti asigura
dexteritatea in conditii dificile de lucru.
Incaltamintea potrivita
Atunci cand lucrezi cu o linie de inalta tensiune in curent continuu, incaltamintea joaca un rol
important in protectia ta. Asigura-te ca porti o incaltaminte cu izolare buna, cu talpi speciale
antiderapante. Daca este necesar sa lucrezi intr-o zona umeda, sunt recomandate cizmele de
cauciuc.
Parul si accesoriile
Daca ai parul lung, asigura-te ca este prins in mod corespunzator pentru a nu te impiedica sa
observi fiecare detaliu si sa iei decizia corecta la momentul potrivit. Accesoriile metalice nu sunt
recomandate pentru un electrician in timpul serviciului. Aurul si argintul sunt metale cu proprietati
conductoare ridicate si iti pot pune viata in pericol in cazul electrocutarii. Renunta la inele, cercei,
bratari si lanturi metalice cand lucrezi, pentru siguranta ta.
Siguranta falsa asigurata de echipament
Cand porti echipamentul corect, nu trebuie sa uiti insa de regulile de siguranta. Sentimentul de
siguranta falsa te poate face sa iei decizii riscante atunci cand lucrezi cu instalatii electrice de
mare tensiune. Foloseste echipamentul corect pentru protectia ta, dar nu uita ca reflexele rapide
sunt o masura de protectie necesara pentru orice electrician. Respecta regulile de protectia
muncii chiar daca porti un echipament special de ultima generatie. Acesta este doar un element
de protectie si nu poate suplini neatentia.
Impresia lasata clientului
Un electrician imbracat corect va lasa clientului o impresie mai buna. Purtand echipamentul
special de protectie, atunci cand acest lucru este necesar, dai dovada de profesionalism. Acest
Pag 102 din 110
detaliu nu va fi uitat de clientul tau data viitoare cand are nevoie de ajutorul unui electrician.
Odata ce ai creat o impresie buna, clientul te va recomanda apropiatilor, lucru benefic pentru
cariera ta.
SCULE INDISPENSABILE IN TRUSA UNUI ELECTRICIAN

Ca sa porti onorabil titlul de electrician profesionist, trusa ta de scule trebuie sa contina uneltele
indispensabile pentru lucrarile cu circuitele electrice.
Importanta trusei de scule
Chiar daca poate fi dificil pentru un electrician incepator sa investeasca mult intr-o trusa de
scule, unele unelte sunt pur si simplu indispensabile. Calitatea acestora joaca un rol important,
iar o scula bine izolata te poate ajuta sa eviti accidente neplacute.
Centura pentru scule
Centura pentru scule este o optiune buna pentru un electrician care vrea sa aiba totul la
indemana. O centura prea incarcata poate deveni insa o povara pentru coloana, iar bretelele pot
distribui mai bine greutatea acesteia. Evita centurile care au prea multe buzunare. Daca o incarci
prea mult, centura poate deveni un obstacol in munca ta.
Surubelnite
In trusa de scule, nu este recomandat sa fie mai putin de sase surubelnite: trei in cruce de
marimi diferite si trei drepte de marimi diferite. In absenta acestora, poti descoperi ca nu ai acces
la instalatia electrica. Alege surubelnitele speciale pentru electricieni, care au fost testate la
tensiuni mari si care au capul magnetic, ce iti poate usura munca in spatiile stramte.
Creionul de tensiune si becul de control

Chiar daca poate fi folosit doar pentru masurarea fazei, nu si a nulului, creionul de tensiune este
o unealta importanta in trusa ta de scule. Verifica de fiecare data cu creionul partile neizolate ale
instalatiei electrice inainte de a incepe lucrul. Si becul de control te poate ajuta sa verifici
integritatea circuitului, dar aceasta unealta a fost abandonata in ultimii ani in favoarea sondelor
de control sau a multimetrelor digitale.
Pag 103 din 110
Clesti
Clestii sunt printre cele mai importante scule pentru un electrician. O trusa completa contine:
cleste patent universal, cleste cu varf ascutit, cleste cu varf curbat, cleste tvick pentru taiat si
sectionat, dar si un cleste de deblancat cabluri si un cleste de serizat.
Diverse accesorii
Cutitul de dezizolat cu lama reglabila este o unealta foarte utila, la fel ca si cutter-ul. Banda
izolatoare nu trebuie sa lipseasca din trusa ta de scule, la fel ca si clemele pipa, pinii terminali si
papucii de dimensiuni diferite. Tubul termocontractabil te poate ajuta sa izolezi usor un conductor
cu probleme: aseaza-l pe zona cu probleme si incalzeste-l pentru o izolare buna. Alte scule utile
in orice trusa de electrician sunt cheia reglabila si ciocanul.
Calitatea sculelor de electrician
Calitatea sculelor este importanta mai ales pentru siguranta ta. Uneori sigurantele automate pot
avea contactele lipite, astfel incat instalatia electrica ramane sub tensiune chiar dupa ce pare a
fost inchisa. Asemenea incidente sunt rare, insa sculele de calitate iti pot salva viata itnr-o
situatie extrema. Asigura-te ca surubelnitele si clestii au fost testati la 1000 V. Acest lucru este
de obicei evident prin marcajul special de pe ambalaj. Echipeaza-te corect cu trusa de scule
potrivita pentru specialitatea ta si vei fi un electrician apreciat.
Ca electrician, este recomandat sa tii cont de cateva aspecte, in relatia ta cu angajatorul. Cu

putin efort, poti depasi problemele de comunicare care apar uneori. Foloseste argumente
concrete, intr-un limbaj accesibil, pentru a castiga increderea clientului. Astfel, te poate solicita si
a doua oara, recomandandu-te si prietenilor.
Prezinta calificarile tale de electrician in relatie cu situatia actuala
Cand o persoana cauta un electrician, acel om vrea sa stie concret ce poti face pentru el.
Asadar, nu-ti pierde vremea expunandu-i toate atestatele si calificarile tale in domeniul electric,
deoarece domeniul este extrem de vast. Precizeaza care sunt specializarile tale in situatia
actuala a clientului.
De exemplu, daca angajatorul s-a mutat in casa noua, evita sa-i spui ca poti face automatizari
pentru motoare. Mai bine pune-i direct ca in calitate de electrician montezi prize, intrerupatoare,
corpuri de iluminat si ca realizezi circuite separate pentru diversi consumatori precum aerul
conditionat, masina de spalat sau plita electrica.
Daca este nevoie, prezinta atestatele si recomandarile pe care le ai ca electrician. Clientul va sti
Pag 104 din 110
astfel ca are in fata o persoana competenta, care nu practica meseria de electrician ca pe un
hobby.
Ca electrician, este recomandat sa folosesti un limbaj accesibil
Cand stai de vorba cu clientul tau despre situatia pe care o intampina, nu uita ca ai in fata, cel
mai probabil, un neinitiat. Nu-i spune niciodata lucruri de genul “bransament trifazic cu siguranta
diferentiala”, pentru ca vei ingreuna comunicarea dintre voi.
De exemplu, ii poti explica ceea ce faci cand lucrezi cu sigurante, spunandu-i diferenta dintre o
siguranta de 16A fata de una de 20A. Ca electrician, tu detii un vocabular de specialitate pe care
restul lumii nu-l stapaneste. Vei castiga increderea clientului daca ii vei povesti pe limba lui ce se
petrece si ce este de facut.
Ca electrician, prezinta riscurile intr-o maniera echilibrata
Chiar daca tu stii ca exista pericol de incendiu din cauza prizelor, stecherelor sau
prelungitoarelor de slaba calitate, spune-i clientului acest lucru pe un ton normal, echilibrat. Ca
electrician, nu trebuie sa prezinti lucrurile intr-un mod negativ, deoarece risti sa panichezi
oamenii, tu fiind specialistul.
Expune problema si propune solutii, in calitate de electrician. Poti castiga increderea
angajatorului daca, de exemplu, intr-o situatie concreta, prezinti modul de a face corect o
instalatie electrica, mentionezi ce este de evitat si ce masuri de sigurante se iau.
Lucruri pe care nu trebuie sa le faci ca electrician
Ca electrician, ai mereu in vedere ca jobul tau este unul tehnic, dar ca lucrarile executate sunt
pentru un om in carne si oase. De aceea, nu este recomandata o atitudine inflexibila sau una
nepasatoare.
Nu trebuie sa mergi niciodata pe principiul “lasa ca merge si asa”. De asemenea, fii pregatit
pentru probleme de comunicare. Unii angajatori ar putea sa spuna lucruri de genul “inainte sa
veniti dvs, mergea aparatul”. Daca vrei sa-ti pastrezi clientii, trebuie sa fii calm si sa explici
rational ce s-a intamplat.
O alta situatie des intalnita este sa primesti reprosuri sau plangeri legate de pret. O cearta poate
fi evitata prin explicarea pretului practicat de tine. Foloseste argumente in favoarea ta: tabloul
electric a costat atat deoarece pretul se calculeaza in functie de tipul aparatului, ingropat in
zidarie sau nu, echipare cu gama completa de protectii, pret de resigilare etc. Ca electrician poti
explica angajatorului ca un lucru bun este uneori costisitor, dar ca avantajele justifica acest tarif.
Pag 105 din 110
Angajarea într-o nouă organizație
Cum sa abordati interviul de angajare!
Interviul de angajare este o etapa importanta in procesul de recrutare care permite

angajatorului sa-si faca o imagine despre voi, despre personalitatea voastra si sa se
asigure ca sunteti persoana potrivita pentru jobul propus.
Interviul este momentul unic in care puteti demonstra ca dispuneti de competentele si de
personalitatea adecvata pentru post, dar si pentru a verifica daca postul corespunde cu
asteptarilor voastre.
Mai jos incercam sa va prezentam cateva sfaturi esentiale pentru un interviu reusit :
>> Este bine sa aveti tot timpul la voi trei lucruri cand mergeti la un interviu :
- un bilet pe care sa aveti notate toate detaliile despre interviu, adresa, numar de telefon, numele
persoanei cu care urmeaza sa va intalniti ;
- un telefon mobil pentru a fi disponibil in orice moment ;
- un plan cu adresa.
>> Nici sa nu va ganditi sa intarziati la interviu ! Nu este bine sa va jucati cu viitorul vostru
profesional! Faptul ca intarziati la un interviu risca sa aiba consecinte care pot fi penalizate :
1) Angajatorul va considera ca nu sunteti o persoana responsabila si punctuala.
2) Riscati sa aveti o respiratie rapida. Inainte de a intra in biroul angajatorului izolati-va cateva
minute la baie pentru a va reveni.
3) Riscati sa va pierdeti concentrarea. Cum am spus si mai sus puteti sa va retrageti cateva
minute pentru a putea sa va concentrati din nou.
4) Riscati sa transpirati. Aveti grija sa va stergeti mainile si fata inainte de a va intalni cu
angajatorul.
5) Daca, totusi, stiti ca o sa intarziati cinci minute, este indicat sa telefonati la secretariat sau la
asistenta persoanei care trebuie sa va primeasca si sa anuntati intarzierea.
Daca se intampla sa intarziati la un interviu, este de preferat sa intarziati 15 minute anuntand in
prealabil, decat sa intarziati 4 minute fara sa anuntati!
>> Angajatorii elimina persoanele care:

- dau dovada de lipsa de interes si entuziasm (care se manifesta prin lipsa intrebarilor) ;
- nu sunt discrete ;
Pag 106 din 110
- nu-si controleaza timpul de vorbire (fraze si interventii prea lungi) ;
- nu asculta.
- >> Nu uitati că:

In timpul intalnirii trebuie sa aveti grija sa vorbiti despre ceea ce-l intereseaza pe angajator si sa
nu vorbiti foarte mult timp fara intrerupere. De exemplu, prezentarea unei realizari nu trebuie sa
dureze mai mult de 20 de secunde. Incercati sa prezentati esentialul iar daca angajatorul este
interesat de mai multe detalii, el va cere acest lucru.
Dupa ce s-a terminat intalnirea si ajungeti acasa, incercati sa faceti o analiza a interviului
pentru a observa punctele forte si punctele slabe. Rezultatele acestei analize pot sa va
ajute la viitoarele intalniri !
Ce anume vor angajatorii?
Persoanele cele mai in masura in a-ti da sfaturi cu privire la cautarea joburilor sunt chiar cei care
ofera joburile respective. Din nefericire, studiile recrutorilor si managerilor HR pe care le gasesti
sunt, de cele mai multe ori, rare si vechi de cativa ani.
Avand in vedere necesitatea acestor studii pe piata, editorii EJOBS au decis sa intervieveze
recrutorii si managerii departamentelor de HR ale companiilor care utilizeaza eJobs. Am aflat
pentru voi care sunt preferintele de trimitere a CV-ului, formatul si dimensiunile. Iata rezultatele:
Majoritatea Recrutorilor vor sa primeasca CV-urile prin e-mail
Destul de rar se intampla ca 83% dintre persoane sa fie de acord asupra unui lucru. Aceasta
informatie este utila in special acelora dintre candidati care trimit CV-uri companiilor, fara
legatura cu vreo oferta de job.
Totusi, daca vreti sa va inscrieti la un anumit job, cea mai buna cale de a trimite CV-ul este, de
cele mai multe ori, trecuta in descrierea jobului, in anunt, asa ca urmati instructiunile de acolo.
Recrutorii prefera CV-urile completate in ordine cronologica
Cand vine vorba despre formatul CV-urilor, 84% dintre angajatorii pe care i-am intervievat
prefera CV-urile completate cu datele cronologice. Aceste CV-uri prezinta experienta
profesionala de la cel mai recent job pana la primul (trebuie completat in ordine invers
cronologica) cu datele de inceput si de sfarsit ale acestora.
O posibilitate de a nu-si dezvalui varsta pentru candidatii care doresc acest lucru, este de a
imparti sectiunea „Experienta profesionala” in doua:
• Experienta Relevanta –in cadrul careia sunt listate doar experienta si realizarile care au
legatura cu jobul pentru care trimit CV-ul;
• Istoricul locurilor de munca –in cadrul careia sunt listate datele de angajare, titlurile joburilor,
numele angajatorilor si adresele.
Aceasta tehnica iti permite sa incluzi datele joburilor anterioare in partea a doua a CV-ului.
Pag 107 din 110
Angajatorii prefera, de regula, CV-urile de o singura pagina
Din studiul eJobs a reiesit ca 53% dintre angajatori au fost de parere ca CV-ul poate avea mai
mult de o pagina, 41% au afirmat ca CV-ul poate avea mai mult de o pagina doar daca
experienta profesionala este mai complexa si doar 6% dintre angajatori au spus ca nu este de
dorit ca CV-ul sa depaseasca o pagina.
In concluzie, un CV de doua pagini, atunci cand experienta profesionala a candidatului este
relevanta, nu poate diminua sansele de a fi chemat la un interviu.
Angajatorii sunt de parere ca lungimea CV-ului trebuie sa reflecte, in anumite limite, experienta
candidatului.
Ce fac angajatorii cu CV-urile nesolicitate?
Un CV nesolicitat se refera la CV-ul trimis fara referinta la o anumita oferta de job.
Majoritatea angajatorilor pastreaza si indosariaza CV-urile primite, chiar daca in perioada
respectiva nu recruteaza.
38% dintre angajatorii chestionati au afirmat ca iau in considerare CV-urile primite, in general,
pentru posturile disponibile in cadrul companiei in acel moment. Daca aceste CV-uri nu se
potrivesc joburilor disponibile, de obicei sunt pastrate in baza de date a firmei.
Doar 17% dintre angajatori sterg CV-urile de care nu au nevoie in momentul respectiv.
Multi experti in domeniul Resurselor Umane sunt de acord ca inscrierea on-line poate fi cea mai
buna cale de a-ti exprima interesul de a lucra pentru o companie, chiar atunci cand nu sunt
oferte de munca disponibile.
CV-ul: cum prezentati valoarea voastra reala
Cea mai mare parte a angajatorilor citesc CV-ul inainte de a citi scrisoarea voastra de intentie. In
consecinta, acestia trebuie sa gaseasca in CV informatiile cele mai importante despre voi si
cariera voastra.
Prezentarea, structura si continutul CV-ului sunt elemente carora trebuie sa le acordati toata
atentia voastra. CV-ul vostru trebuie sa contina elemente care sa va puna in valoare candidatura
pentru job-ul dorit, dar trebuie sa raspunda si asteptarilor companiei.
Un CV bun nu trebuie sa includa in mod obligatoriu o descriere detaliata a experientei voastre
profesionale. Mentionati doar experientele cele mai importante si incercati sa puneti accentul pe
cuvinte cheie. In timpul primului interviu veti avea sansa sa prezentati cat mai multe detalii
despre experienta voastra profesionala.
CV-ul vostru contine multe elemente importante. Acesta este motivul pentru care este esential ca
acesta sa fie usor de citit, structurat si atractiv. Lungimea CV-ului vostru depinde de experienta,
dar cele mai importante aspecte sunt pertinenta continutului si claritatea informatiilor prezentate
in CV. Structura trebuie sa fie aceeasi in tot CV-ul. Adaugati in mod clar fiecare pas din cariera
voastra, mentionand data de inceput si de sfarsit pentru fiecare etapa din parcursul vostru.
Pag 108 din 110
In cele mai multe cazuri, experientele si formarile cele mai recente apar primele in rubricile CV-
ului si sunt urmate de celelalte experiente si stagii de pregatire in ordine inversa. Avantajul este
ca angajatorul va vedea situatia voastra actuala care, de cele mai multe ori, este foarte
importanta pentru job-ul dorit. Se recomanda acest tip de prezentare, mai ales daca aveti multi
ani de experienta profesionala.
Somerii sau persoanele care au avut foarte multe functii diferite pot renunta la structura
cronologica si pot pune accentul in prima parte a CV-ului pe cunostintele si aptitudinile cele mai
importante pentru job-ul dorit.
Este foarte important sa aveti grija sa nu va transformati CV-ul intr-un catalog cu job-urile
si formarile din trecut, deoarece este posibil sa nu atrageti in mod deosebit atentia
angajatorului. Nu neglijati si celelalte rubrici care pot sa puna in valoare CV-ul.
Acestea sunt argumentele cele mai importante care va transforma in candidatul ideal!
Trei întrebări care spun totul despre candidați la interviul

de angajare
Interviul de angajare este poate cea mai grea parte din procesul de recrutare pentru un candidat.
Acesta este momentul în care, în discuția unu la unu, trebuie să demonstreze că este persoana
potrivită pentru jobul respectiv și va încerca să se prezinte într-o lumină favorabilă. Dacă ești un
angajator și vrei să găsești persoana potrivită pentru afacerea ta, iată trei întrebări care îl vor
face pe candidat să îți ofere toate informațiile de care ai nevoie.
Cum ai aflat despre acest job?
Site-uri de recrutare, postări pe site-uri de social media sau târguri de joburi sunt doar câteva
dintre modalitățile prin care un candidat poate afla de un job și aplica pentru postul scos la
concurs. Deși nu poate reprezenta un semnal clar al intențiilor candidatului, o persoană care își
schimbă succesiv joburile și de fiecare dată caută un loc de muncă prin aceste metode, în
general, vizează un loc de muncă oarecare și nu este neapărat foarte entuziasmat să lucreze
pentru postul oferit de compania ta. Și dacă deja a ajuns la a patra sau a cincea slujbă și nu a
fost căutat pentru un anumit post de una dintre presoanele cu care a lucrat anterior, acest lucru
poate însemna că potențialul candidat nu a reușit să lege relații profesionale, nu este o persoană
de încredere și poate să nu fie un om foarte bine pregătit, potrivit celor de la Inc.com.
Ce ți-a plăcut la jobul respectiv înainte de a te angaja?
Această întrebare poate să ofere informații mai amănunțite despre motivele care au condus la
alegerea jobului respectiv, nu doar clasicele răspunsuri ”o oportunitate grozavă”, ”reprzintă o
șansă pentru a învăța lucruri despre industrie” etc.
Cei mai buni angajați lucrează în firmele respective nu pentru a primi o sumă mare de bani sau
un titlu pompos, ci pentru că le place ceea ce fac, le place mediul de lucru, iar banii și titlurile
reprezintă ”cireașa de pe tort”.
Pag 109 din 110
De ce ai renunțat la fostul loc de muncă?
Unii angajați pleacă pentru a căuta oportunități mai bune, alții pentru un salariu mai bun. De cele
mai multe ori însă persoanele pleacă pentru că angajatorul îi solicită să facă prea multe lucruri
sau pentru că nu se înțelegeau cu foștii colegi.
Când aceste lucruri se întâmplă, nu îi judeca prea tare și încearcă să reziști tentației de a cere
detalii.
Aplicând aceste trei întrebări pentru fiecare dintre locurile de muncă pe care candidatul din fața
ta le-a avut, vei vedea că acesta se va simți în largul său și va descrie din propria inițiativă
probleme pe care le-a avut cu fostul management, diverse diferende avute cu foștii colegi sau cu
asumarea responsabilităților, situații pe care în alte condiții nu le-ar fi adus în discuție.
Totuși, fii atent dacă nu cumva există un tipar al lucrurilor pe care candidatul le povestește. Dacă
potențialii candidați au avut constant probleme cu foștii șefi, colegi sau cu asumarea
responsabilității, este posibil ca același lucru să se întâmple și în firma ta după ce îl angajezi.
Pag 110 din 110

SC El M1.C7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC El M1.C7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 1 Capitolul VII

Cod COR: 713701

Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

Noţiuni generale despre protecţia muncii şi a mediului Pag.03

Factorii de risc şi regulile de igienă individuală la locl de muncă Pag.20

Norme de securitate la locul de muncă Pag.48

Primul ajutor în caz de accident Pag.64

Comunicarea la locul de muncă Pag.73

Lucrul în echipă Pag.81

Organizarea ergonomică a locului de muncă Pag.89

Interviul pentru angajare Pag.100

Potrivit legislatiei, termenii și expresiile

a) lucrător - persoana angajată de către

c) alți participanți la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere, cu

d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății

g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum si intoxicatia acuta

i) echipament de muncă - orice masina, aparat, unealta sau

j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a

k) loc de muncă - locul destinat sa cuprinda posturi

l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,

Activitatea de prevenire si protectie

Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si în spatiu a activitatilor executantului si

Executantul este lucratorul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de munca.

Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care

realizarea procesului de munca si fiind

Sistemul de muncă reprezinta totalitatea

Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/ 2006 are

Electricieni – protecția muncii

Conţinutul normelor specifice de protecţia muncii

- punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către

- punctul de separare electrică faţă de instalaţiile distribuitorului

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND TE ELECTROCUTEZI?

Dar înainte să trecem la partea înfricoşătoare, să

O analogie destul de bună se poate face între

Creşterea voltajului duce la un curent mai

De câte electricitate este nevoie pentru a omorî o

Efectele curentului electric asupra omului

Cu toate ca fenomenele electrice referitoare la

 functionarea fara întrerupere, la parametri normali și

 asigurarea protectiei personalului împotriva efectelor periculoase ce însotesc trecerea

Protectia personalului se realizeaza printr-un complex de masuri care limiteaza tensiunile

2. EFECTELE TRECERII CURENTULUI ELECTRIC PRIN ORGANISMELE VII

De câtă electricitate este nevoie pentru a omorî o persoană ?

Rezistenţa pielii se încadrează undeva între 5.000 şi 15.000 de ohmi.

Aşadar contează puterea electrică care să treacă

Fulgerul: Când vine vorba de fulgere, „ceea ce am

În plus, sunt maşinării mult mai simple ce

PROTECȚIA MEDIULUI ȘI CURENTUL ELECTRIC

Este o activitate interdisciplinară la baza căreia stau, în primul rând, volumul de

Protecţia mediului se ocupă cu:

Parte componentă a protecţiei mediului este protecţia naturii, protecţia peisagistică a

Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând din

1. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA MEDIULUI

 Poluarea electromagnetică: efecte sonore, perturbaţii radio şi ale emisiunilor de

 influenţe ale câmpului electric şi magnetic asupra organismelor vii;

2. RETELE ELECTRICE SI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI

 Descarcarea corona apare in instalatiile de inalta si

Poluarea psihica. Riscuri de accidente:

 Poluarea psihica rezida in sentimentul de teama pe care il provoaca instalatiile electrice

 Impactul retelelor electrice cu

B. Influențele liniilor electrice asupra pădurilor

Liniile electrice aeriene se construiesc, de regula, paralel cu traseul drumurilor forestiere,