Sunteți pe pagina 1din 115

MODULUL 2

capitolul 4

SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN ÎN CONSTRUCȚII

Cod COR: 713701


Nivelul de instruire: 2 (studii medii)

2014

FFoorrm
maattoorr:: iinngg .. G Buuccăăttaarruu
Ghheeoorrgghhee B

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 1 din 115
capitolul 4

Realizarea circuitelor electronice din instalaţiile electrice Pag.03

Realizarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi Pag.32


Montajul instalatiilor electrice aferente echipamentelor termice, Pag.60
sanitare si HVAC

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 2 din 115
Realizarea circuitelor electronice din instalaţiile electrice

Cele mai uzuale aparate / echipamente electronice folosite în instalațiile


electrice sunt:
 Elemente de semnalizare pentru panouri și tablouri electrice integrate în scheme electrice

LED monobloc 220VAC rosu LED monobloc 220VAC verde

Releu temporizat la anclanșare/declanșare 1C


ON întârziere (E) - Când este
plicată tensiunea de
alimentare U, intervalul stabilit
t începe (LED verde U / t
clipește). După intervalul T a
expirat (LED verde U / t
iluminat) releul de ieșire R trece în pe-pozitii (LED galben aprins). acest
statutul rămâne până când tensiunea de alimentare este întreruptă. În cazul în care tensiunea de alimentare este întreruptă înainte de
expirarea intervalului t, intervalul deja expirat este șters și este repornit atunci când tensiunea de alimentare este aplicată viitor.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 3 din 115
Releu supraveghere tensiune trifazat 3x160-
240V

Releu supraveghere tensiune monofazat

Principiu de funcționare:

Releu supraveghere nivel lichide 1CC, 5A/250V


Cuplare motor
antrenare pompă
de alimentare
rezervor

Monitorizare nivel
minim (cuplare / decuplare motor antrenare pompă)

Monitorizare
nivel maxim
(decuplare
motor
antrenare
pompă)

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 4 din 115
Relee programabile

Relee trifazate electronice

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 5 din 115
Releu pentru protectia la suprasarcina termica a
motoarelor, tip Re06

Exemple de aplicatii:

Protectia
motoarelor
impotriva
suprasarcinii
termice cauzata
de: racirea
insuficienta,
conditii grele de
pornire, motoare
subdimensionate,
caderea unei
faze, temperatura
ridicata a mediului ambiant, functionare
intermitenta, comutari cu frecvanta ridicata(variator de viteza), franare.
Principiul de functionare
Releul de protectie este folosit in combinatie cu sonde PTC (nu sunt cuprinse in furnitura) pentru
protectia termica a motoarelor, alternatoarelor, transformatoarelor. Sondele sunt plasate in
puncte critice ale echipamentului ce urmeaza sa fie protejat. De indata ce temperatura nominala
de comutare a unei sonde este depasita rezistenta sondei creste rapid. Releul de protectie
detecteaza acest lucru, deschide alimentarea circuitului protejat si LED-ul rosu, care indica
defectul, lumineaza.Releul de protectie detecteaza de asemenea intreruperea sau scurt circuitul
sondelor LED-ul verde(OK) indica energizarea releului, LED-ul rosu(Avarie) indica faptul ca
temperatura de comutare a cel putin unei sonde PTC este depasita sau faptul ca releul
detecteaza ruperea firelor sau scurt-circuitul sondelor.
Controlul temperaturii
Releul Re06 poate accepta pana la 6 sonde PTC legate in serie intre B1 si B2.
Este declarata starea de defect atunci cand rezistenta circuitului de masurare a temperaturii
depaseste 2550Ω. Revenirea la starea normala este detectata cand rezistenta este din nou sub
1670Ω (si peste 20Ω).Deschiderea circuitului de masurare a temperaturii, care are acelasi efect
cu o temperatura inalta(rezistenta depaseste 2550Ω), este tratata ca un defect.
Scurt circuitul sondelor , detectat cand rezistenta are mai putin de 18Ω, este tratat ca un
defect.
Contactul 15-18 (N/O) se deschide in cazul unui defect.
Caracteristicile alimentarii
Tensiunea de alimentare (A1 - A2): 230V/50(60)Hz, puterea maxima: 0,5VA, izolare galvanica
(transformator). Tensiunea de alimentare (A1 - A2): 24V/50(60)Hz or 24Vdc, puterea maxima:
0,5VA, fara izolare galvanica.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 6 din 115
Caracteristicile de iesire
Contacte: 1 contact basculant, tensiunea maxima: 250 Vac, curentul maxim: 5 A
Intarzierea comutarii la trecerea pragului de temperatura: < 500ms
Caracteristicile controlului de temperatura: Tensiunea maxima a circuitului pentru controlul
temperaturii: 10Vcc (B1-B2 deschis): Curentul de scurt-circuit a circuitului pentru controlul
temperaturii: 3mA (B1-B2 scurt-circuitat); Rezistenta maxima a sondelor PTC la 25°C: 1500Ω
Pragul de comutare: 2550Ω ± 10%, pragul de resetare: 1650Ω ± 10%, pragul de scurt-
circuit:18Ω ± 5%
Caracteristici generale
Marcaj: CE (73/23/EEC). Poate fi montat in tablori electrice langa aparataj Multi9.

Releu pentru protectia motoarelor


trifazate RE09AF
Releul electronic RE09AF este destinat
supravegherii bunei functionari si
protectiei motoarelor electrice trifazate.
Maximum 31 de relee RE09AF pot fi
legate intr-o retea multipunct RS-485
pentru a fi monitorizate de la un calculator
central.
Releul RE09AF protejeaza motorul la:
- Suprasarcina, calculind integrala din
(Imax-1,1Ir)2dt si avind memorie termica
- Subsarcina(mers in gol): putem fixa un
prag de subcurent cuprins in intervalul (20
– 90)% X Ir
- Blocaj rotor (limitare de cuplu), cu un prag reglabil=(2-3)XIr
- Asimetrie de curenti, cu un prag reglabil (30-75)%
- Lipsa faza
- Micsorarea rezistentei de izolatie sub 500KΩ (motorul nu poate fi pornit)
- Demaraj prea lung (depasirea timpului de pornire). Releul poate proteja si motoare cu timpi
lungi de pornire prin reglajul td=(2-10)s
Gama larga de curenti controlata, între 1A si 300A, permite protectia motoarelor cu puteri între
0,37KW si 132KW /3 X 380Vca.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 7 din 115
Schema de aplicatie a releului RE09AF

Protectia la suprasarcina
Se face dupa o caracteristica timp-curent, echivalenta functiei de protectie a unui releu termic.
Plecam de la presupunerea ca pentru Imax=1,1 X Ir avem un echilibru termic.
Se calculeaza în fiecare moment energia suplimentara care o inmagazineaza motorul daca apar
curenti mai mari decit 1,1 X Ir. Din momentul aparitiei unor curenti mai mari decat 1,1 X Ir si pana
la declansarea avariei de supracurent valoarea curentilor este afisata intermitent.
Atunci cind aceasta energie atinge un prag este declansata protectia la supracurent.
Vom observa ca mesajul de avarie OURC(supracurent) este afisat intermitent. Acest mesaj de
avarie va ramine intermitent atita timp cit motorul este considerat prea cald pentru a fi pornit.
Pentru repornirea motorului in conditii optime trebuie asteptat momentul in care mesajul este
stabil. Daca este apasata tasta Reset informatia despre incalzirea motorului se pierde.
Protectia la subsarcina(mers in gol):
Putem fixa un prag de subcurent cuprins in intervalul (20 – 90)% X Ir. Daca timp de 15'
curentul pe oricare din faze este mai mic decat pragul reglat se declanseaza protectia la mers in
gol. In tot acest interval de timp valoarea curentilor este afisata intermitent
Protectia la limitare de cuplu
Actioneaza la un curent prin motor selectabil in intervalul (2-3) X Ir. Protectia este foarte utila in

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 8 din 115
locurile unde pot apare blocari accidentale ale elementelor cinematice actionate, evitind astfel
solicitarea inutila a motorului. Starea de avarie este semnalizata si memorata cu mesajul BLOC.
La o suprasarcina mai mare decit pragul reglat, dupa o temporizare de 2s, contactul 25, 28 se
inchide si dupa aceea contactul 15, 18 se deschide. Acesata functie trebuie activata din meniu.
Protectia la asimetrie de curent sau lipsa faza Actioneaza la asimetrii intre curentii celor trei faze
ale motorului >30% ,datorate în special asimetriei tensiunii de alimentare sau unor cauze interne
motorului. Pragul de declasare poate fi reglat intre limitele 30% - 75%. In pozitia OFF functia este
inhibata. La apariţia avariei contactul 15-18 al releului principal trece din starea inchis în starea
deschis.
Protectia la micsorarea rezistentei de izolatie
Se face masurarea rezistentei dintre înfasurarile motorului si carcasa, cu motorul oprit. Daca Riz
< 500Kohm contactul 15-18 nu se inchide, motorul nu poate fi pornit si apare semnalizarea
intermitemta rIZ. Daca rezistenta de izolatie devine mai mare decat 500Kohm semnalizarea rIZ
devine stabila si putem porni motorul.
Reţeaua multipunct RS-485 trebuie realizată respectînd urmatoarele indicatii minimale:
- lungimea maxima a retelei(fara repetoare de magistrala) este de 1250m
- cablul care se leaga la bornele A si B trebuie sa fie ecranat iar firele sa fie torsadate
- este recomandat ca releul de la capatul retelei sa aiba montata in interior o rezistenta de
adaptare

Voltmetre, ampermetre, afisoare


(4-20) mA
ANT este un aparat numeric de tablou cu
3 (sau 3 1/2) cifre destinat:
A.) Măsurării tensiunilor continue sau
alternative.
VOLTMETRU ANT
Domenii de măsură:
• min 0...100mV, cc sau ca
• max 0...450V, cc sau ca
B.) Măsurării curenţilor cu ajutorul unui şunt exterior(pentru curent continuu) sau a unui
transformator de curent produs de firma EE TEST (pentru curent alternativ).
AMPERMETRU ANT
Domenii de măsură:
curent continuu - max 1999A cu şunt de 60mV sau 75 mV.
curent alternativ - Imax=300A cu transformatoare de curent tip TC8, TC16, TC01/20...100,
TC200
C.) Convertirii unui semnal unificat: (0-20)mA, (4-20)mA, (0-10)V într-un număr indicat de
beneficiar.
Domenii de măsură: la cererea beneficiarului
Indicaţia maximă - 1999 [unitati indicate de beneficiar]
D.) Aparatul poate fi utilizat şi pentru afisarea valorii unor mărimi neelectrice, care au fost în
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 9 din 115
prealabil convertite în tensiune.
Precizia de măsurare:
Eroarea tolerată este: +/-0,25% din val. măsurată +/-1 digit.
Eroarea suplimentară la variaţia temperaturii ambiante: eroarea tolerată / 10 grade C.
Este destinat să lucreze în următoarele condiţii de climat:
Temperatura mediului ambiant: 0...+45 grade C.
Umiditate relativă maximă: 80% la +20 grade C.
Presiune atmosferică: 800...1060 mbar.
Mediu normal, cu atmosfera curată, lipsită de agenţi corozivi, fără radiaţii termice.
Caracteristici tehnice:
Rezistenţa de intrare (pentru voltmetre): minim 1 Mohm
Tensiunea de alimentare: 220Vca/50Hz(standard), (80-270)Vcc(la cerere)
Puterea electrică absorbită: max. 2,3VA
Dimensiuni de gabarit: 96X48X104 mm
Decupare în panou: 91 X 44
Masa aparatului max. 0,250 kg

Temporizatorul NT este un aparat numeric


de panou care asigura diferite variante de
temporizare, selectabile din meniu.
Afiseaza timpului pe 4 cifre luminoase
(hh:mm, mm:ss).

Este alimentat la 220Vc (la cerere 24Vca,


24Vcc, 48Vca, 48Vcc).

Releu de iesire: 3A/250Vca.

Dimensiuni reduse de gabarit: 48X48X104


mm.

Temporizatorul, tip NT, este un


temporizator cu 4 cifre luminoase care la
scurgerea timpului prescris actioneaza releul intern. Cifrele sunt cu LED-uri rosii avand inaltimea
de 9,5 mm. Inchiderea releului este semnalizata prin punctul zecimal al cifrei unitatilor.
Este un aparat numeric care se fixeaza pe panou cu ajutorul urechilor de prindere.
Caracteristici tehnice:
- alimentare : 220Vca/1VA (la cerere 24Vca, 24Vcc, 48Vca, 48Vcc)
- iesire (borne de releu): contact normal deschis 3A/220 Vca
- dimensiuni de gabarit: 48mmX48mmX104mm, montare: in decupare de 45,3X45,3mm
- masa aparatului: max. 0,2 Kg
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 10 din 115
Relee statice și punți redresoare
Releu static,TSSR-140AA,40AC,24-380VAC,Ucda 80-
250VAC
Modalitatea de comutare la trecerea prin zero a tensiunii
După apariţia semnalului de comandă releul cuplează la
prima trecere prin zero a tensiunii. După dispariţia
semnalului de comandă decuplarea se produce la prima
trecere prin zero a curentului.

Diagrama de timp a comutării la trecerea prin zero


Răcirea releelor statice
Puterea disipată de releul static se
poate calcula din căderea de
tensiune pe releu şi din curentul
care îl străbate. Conform datelor
din catalog căderea de tensiune maximă poate fi 1,6 V. Astfel puterea disipată în cazul unui
singur pol este: Pv=1,6xIt. În cazul unui releu cu trei poli Pv=3x1,6xIt. De exemplu puterea
maximă disipată în cazul unui releu cu 1pol, 25 A : 1,6x25=40 W. Trebuie luate datele tehnice ale
radiatorului.
Acestea includ rezistenţa termică RT, adică câte grade se încălzeşte pentru 1 W. De exemplu: 2
˚C/W. Aceasta înseamnă că sub efectul unei puteri de 40 W supraîncălzirea este de 2x40=80 ˚C.
Dacă dorim să disipăm 40W, iar pe relee supratemperatura admisă este 40 ˚C, atunci avem
nevoie de un radiator la care RT=Tmeg/ Pv. De exemplu RT=40/40=1 ˚C/W.
Atenţie: În scopul creşterii duratei de viaţă a releelor statice nu recomandăm utilizarea lor la
100% din capacitate. Temperatura maximă a releului nu trebuie să depăşească 80 ˚C. În cazul în
care temperatura mediului ambiant depăşeşte 40˚C, atunci supratemperatura admisă trebuie
scăzută.

Punți redresoare 35A 600V

Punte redresoare monofazata


Semikron,30A,800V
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 11 din 115
Punte redresoare monofazica 30A 1000V

Bridge Rectifier QL/SQL


Bridge Rectifier SQLF20A/1000V
- Current: 30A
- Voltage: 1000V

-dimensiune: 68x35x28mm

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 12 din 115
Convertizoare de frecvență
Aceste dispozitive sunt dedicate pentru actionarea motoarelor de current alternativ, asincrone si
care prezinta urmatoarele avantaje:
- turatie variabila si programabila
- accelerare, decelerare controlata
- schimbarea sensului de rotatie
- protejeaza motorul comandat
- posibilitatea alimentarii unui motor trifazat din
reteaua monofazata
- posibilitatea monitorizarii si actionarii de la
distanta
- interconectarea facila cu alte sisteme

Scema bloc

Tensiunea si curentul de iesire

După cum se poate verea in graficul de mai sus, tensiunea de iesire este sub forma de impulsuri
dreptunghiulare cu durata variabila astfel incat curentul sa fie aproximativ sinusoidal, sarcina fiind
inductiva. Se recomanda folosirea bobinei de filtrare pentru reducerea armonicilor. Mai nou au
aparut ’’ convertizoare de frecventa cu absorbtie de curent sinusoidal’’, tocmai pentru a reduce la
minim regimul deformant provocat de aceste dispozitive

Punerea în funcțiune

Aceasta operatiune consta in realizarea urmatoarelor etape:


- alegerea convertizorului
- montarea convertizorului si realizarea legaturilor electrice
- programarea, setarea parametrilor conform aplicatiei concrete
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 13 din 115
Alegerea convertizorului se face in principal in functie de puterea motorului care urmeaza a fi
actionat ( Pconvertizor ≥ Pmotor), numarul fazelor tensiunii de alimentare, tensiunea de alimentare,
conditiile de mediu (gradul de protectie IPxx), regimul de functionare, modul de comanda etc.
Majoritatea producatorilor au introdus facilitatea ca utilizatorul sa poata programa o serie din
aceste conditii in functie de necesitati.
Aceasta confera convertizorului de frecventa functia de utilizare generala, acoperind majoritatea
tipurilor de actionare a unui motor.
Schema generala de legaturi a convertizorului Electrozep F1500-G

Exemplu concret: La o masina


de confectionat parchet se
doreste actionarea benzii
transportoare cu viteza reglabila

de la 0 pana la 120% din


valoarea realizata anterior.
Puterea motorului este 2.2 kW.
Banda functioneaza in doua sensuri.
Se monteaza convertizorul in tabloul electric al masinii (daca are loc, daca nu in exterior
respectandu-se conditiile de montare), se alimenteaza din circuitul vechi al motorului(R,S,T), se
leaga la iesire(U,V,W), circuitul spre motor. Aceste circuite se regasesc usor in tabloul general al
masinii prin identificarea contactoarelor care actioneaza motorul.
Ca circuite de comanda se folosesc, cate un contact auxiliar normal deschis al fiecarui
contactor care inainte actiona motorul direct, respectiv invers realizandu-se schema din fig 5.2
(0:2 linii tip 1), adica se folosesc conexiunile: CM, OP6=FWD,

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 14 din 115
OP7=REV. Intrarile OP1- OP8 sunt programabile, parametrii F408-F415. Se monteaza un
potentiometru extern de 2.2Kohmi cu legaturile ca in schema:GND, AN1, +10V. Unele
convertizoare au potentiometru inclus.

Programarea, setarea parametrilor implica doua faze: invatarea modul in care se realizeaza
setarea parametrilor de la tastatura sau de la un PC conectat la convertizor si setarea efectiva in
functie de aplicatia dorită.

Se seteaza parametrii
corespunzator aplicatiei:
puterea motorului, curentul

nominal al motorului,
numarul de poli, timpul de
accelerare si decelerare,
frecventa maxima, etc.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 15 din 115
Redresoare de putere

Uz industrial - pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare, constructie robusta utilizand


solutie tehnica de ultima generatie cu microprocesor, pret competitiv.
Tensiune alimentare: nominal 3x400 V +15%, -20%+N
Curent iesire: nominal 100 Acc, reglabil
Tensiune iesire: nominal 220 Vcc, reglabil
Executie conform standardelor IEC
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 16 din 115
Invertoare
Invertorul este un dispozitiv electric care permite transformarea curentului continuu în curent
alternativ. Curentul alternativ obținut poate avea diferite tensiuni și frecvențe. Poate avea diverse
moduri de operare (electromecanic sau cu dispozitive semiconductoare).

Invertoare de Tensiune DC-AC cu Sinusoida Pura

Invertoarele de tensiune cu sinusoida pura sunt dispozitive electronice care transforma


curentul continuu in curent alternativ necesar multor aparate electrice folosite de oameni.
Curentul alternativ obtinut are forma de sinusoida pura, calitatea curentului fiind aceeasi sau mai
buna cu a curentului de la retea (curent obisnuit de la priza).

Pentru sistemele de energie alternativa, invertoarele de tensiune sunt o veriga importanta intre
energia in curent continuu a bateriei si energia in curent alternativ pe care o necesita aparatura
electrica obisnuita. Un invertor/alimentator alimentat de la un grup de baterii poate fi o sursa
neintrerupta de energie in cazul unei caderi a tensiunii sau a intreruperii curentului.

Bateriile asigura energie sub forma de curent continuu (DC - direct current) care poate fi folosit la
tensiuni foarte joase, dar nu poate fi folosit pentru a alimenta cele mai moderne aparate de uz
casnic. Reteaua nationala de curent electric si generatoarele de curent produc curent alternativ
cu forma de unda sinusoidala (AC - alternating current) care este folosit de cele mai obisnuite
aparate electrice din zilele noastre. Invertoarele de tensiune preiau curentul continuu furnizat de
un grup de baterii de acumulatoare si il transforma in mod electronic in curent alternativ.

Un invertor de tensiune folosit ca rezerva de energie in cazuri de urgenta intr-o locuinta


conectata la retea va folosi energia de la retea pentru a mentine bateriile incarcate si atunci cand
curentul de la retea cade, el va comuta automat pentru a absorbi curent de la baterii si a alimenta
sistemul electric al locuintei. Intr-un sistem autonom de energie regenerabila, indiferent ca este
pentru o locuinta, industrial sau in marina, invertorul permite aparatelor electrice pe curent
alternativ sa functioneze cu energie absorbita din grupul de baterii de acumulatoare.

Curentul electric alternativ furnizat de reteaua nationala sau de generatoarele cu motor are forma
de unda sinusoidala cu sinusoida pura. Aceasta este forma cea mai sigura in functionare pentru
aparatura de uz casnic. Curentul alternativ cu sinusoida pura trece de la valoarea maxima a
tensiunii la valoarea minima si invers printr-o forma de unda curbata lin spre deosebire de saltul
in treapta al curentului alternativ cu sinusoida modificata. Invertoarele de tensiune cu sinusoida
pura vor produce curent alternativ de aceeasi calitate sau mai buna cu a curentului de la retea
(curentul obisnuit de la priza), asigurand ca chiar si cel mai sensibil echipament electronic va
functiona corect.
Invertoarele cu sinusoida pura sunt mai scumpe decat invertoarele cu sinusoida modificata, dar
calitatea formei lor de unda la iesire poate fi un avantaj clar.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 17 din 115
Pentru cladiri cu birouri, considerand un invertor de tensiune folosit pentru rezerva de energie in
cazuri de urgenta, un invertor cu sinusoida pura va permite o functionare corecta pentru tot
echipamentul de birou si iluminarea fluorescenta. Pentru locuinte, oricine foloseste incarcatoare
de baterii, masini de gaurit electrice, radiouri cu ceas digital sau electronice sensibile va trebui sa
aleaga un invertor cu sinusoida pura pentru a asigura o functionare corecta a tuturor aparatelor
de uz casnic.

Principiul de funcționare a unui invertor


Folosirea unor dispozitive semiconductoare de putere din ce în ce mai performante (tranzistoare
bipolare de putere, IGBT-uri, tranzistoare MOSFET de putere, etc.) în construcţia invertoarelor, a
implicat în ultimii ani scăderea complexităţii schemelor de comandă.
Termenul de comandă folosit în cazul acestor elemente implică pe lângă stabilirea momentelor
de comutaţie între stările de conducţie / blocare şi logici de protecţie a dispozitivelor cu rol de
comutator.
Ca urmare a modului discret de funcţionare a elementelor comandate din componenţa
invertoarelor, formele de undă ale tensiunii şi curenţilor de la intrarea sau ieşirea acestora se
abat de la forma sinusoidală. Formele de undă ale curentului şi tensiunii conţin pe lângă oscilaţia
fundamentalei cu frecvenţa f1(50Hz, de exemplu) o serie de oscilaţii parazite cu frecvenţa f =
nf1 (n=1,2,…) numite armonici superioare, iar alte oscilaţii cu frecvenţe inferioare valorii f1
numite subarmonici. Atenuarea oscilaţiilor parazite se poate realiza cu ajutorul unor filtre.
Această soluţie nu este agreată în totalitate dacă se au în vedere dimensiunile de gabarit a
acestor filtre şi preţul de cost destul de ridicat.
Astfel, în condiţiile sus menţionate, pentru înlăturarea acestor neajunsuri s-a optat pentru
realizarea unor tehnici de comandă a invertoarelor mai complexe, cum ar fi construirea formelor
de undă a mărimilor electrice de interes din trepte sau pulsuri modulate în durată. În cadrul
acestor tehnici de comandă, cele mai utilizate sunt tehnicile de comandă cu pulsuri modulate în
durată (PWM).
Invertorul comandat cu ajutorul tehnicilor PWM, lucrează în general cu frecvenţă de
comutaţie constantă şi trebuie să permită modificarea valorii efective a fundamentalei tensiunii de
ieşire în limite relativ mari, cu păstrarea constantă a tensiunii de intrare. Variaţia tensiunii de
ieşire se obţine tocmai prin comandă PWM a comutatoarelor invertorului şi, totodată prin această
comandă se urmăreşte aducerea tensiunii de c.a. de la ieşire la o formă de undă cât mai
apropiată posibil de forma de undă sinusoidală, pentru a uşura filtrarea.
Utilizarea tehnicilor PWM la invertoare permit obţinerea unor tensiuni de ieşire calitativ mai bune,
care sunt mai uşor de filtrat, deoarece se translează spre domeniul frecvenţelor înalte armonicile
tensiunii de ieşire.
In prezent cea mai utilizată tehnică PWM este cea sinusoidală. La acest tip de invertoare
semnalele de comandă sunt generate comparând o undă triunghiulară vtr(t), având

amplitudinea şi frecvenţa fs, cu o undă de referinţă sinusoidală vr(t), având amplitudinea


INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 18 din 115
şi frecvenţa f1. Frecvenţa undei de referinţă este egală cu frecvenţa dorită a tensiunii
alternative de la ieşirea invertorului, iar amplitudinea undei de referinţă este direct legată de
valoarea efectivă a fundamentalei tensiunii de la ieşirea invertorului.
Tehnicile PWM pot fi:
- singulare, când dispozitivele semiconductoare de putere din componenţa invertorului primesc
un singur impuls de comandă in timpul fiecărei perioade a tensiunii de ieşire. Durata de conducţie
poate fi modificată. Se spune ca invertorul lucrează cu undă rectangulară;
- multiple, când dispozitivele de putere primesc mai multe impulsuri de comandă in timpul fiecărei
perioade a tensiunii de ieşire. Duratele de conducţie dintr-o perioadă pot fi egale, când tensiunea
de referinţă este constantă, sau variabile, când unda de referinţă este alternativă, mai precis
sinusoidală.
O bună calitate a tensiunii de ieşire se obţine atunci când se foloseşte modulaţia multiplă, cu
undă de referinţă sinusoidală, cunoscută sub denumirea de tehnică PWM sinusoidală.
Parametrii care caracterizează o tehnică PWM sinusoidală sunt:
- raportul de modulare in frecvenţă:

(2.1)
- raportul de modulare in amplitudine:

(2.2)
Modulaţia se numeşte sincronă dacă mf ∈Ν şi asincronă dacă mf ∈R . In cazul modulaţiei
sincrone conţinutul in armonici superioare depinde de mf . Modulaţia asincronă apare în cazul
invertoarelor care funcţionează cu frecvenţa f1 variabilă şi cu frecvenţa fs constantă. Este cazul
invertoarelor care alimentează motoare de curent alternativ a căror turaţie trebuie reglată

Invertoare monofazate in semipunte comandate PWM sinusoidal

Schema invertorului in semipunte este prezentată in figura 2.1.a., iar in figura 2.1.b. este
explicitat procedeul de obţinere a semnalelor de comandă, in cazul unei unde de referinţă
constante, prezentându-se totodată diagramele de conducţie ale dispozitivelor de putere. Acest
tip de invertor se mai numeşte invertor cu o singură ramură, el stând la baza invertoarelor in
tip de invertor se mai numește ”invertor cu o singură ramură”, el stând la baza invertoarelor în
punte monofazată şi trifazată.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 19 din 115
Punctul O este un punct median al sursei de tensiune continuă Vd care se obţine printr-un
divizor capacitiv. Dispozitivele de putere, Q+ şi Q- sunt comandate cu semnale care se obţin prin
compararea undei vtr cu o tensiune de referinţă, care se presupune iniţial constantă, în felul
următor:
− pe intervalul de timp in care vr > vtr se comandă Q+, rezultând o
tensiune de ieşire:

(2.3) indiferent de sensul curentului i0.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 20 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 21 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 22 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 23 din 115
Cu aceeaşi tensiune de intrare de c.c., tensiunea maximă de ieşire a invertorului în punte este dublă faţă
de cea a invertorului în semipunte. Aceasta face ca, pentru aceeaşi putere, curentul de ieşire şi curentul
prin dispozitivele electronice de putere să reprezinte jumătate din curenţii invertorului în semipunte. La
nivele de puteri mari, aceasta este un avantaj important, deoarece reduce numărul dispozitivelor
conectate în paralel

Comanda PWM sinusoidală a invertorului în punte având tensiunea comutată bipolară

Formele de undă şi diagramele de conducţie ale dispozitivelor de putere care caracterizează


această tehnică PWM sunt date în figura 2.4.
Se constată că în cazul acestei tehnici se comandă simultan două dispozitive de putere şi anume
cele opuse pe diagonală, astfel:

În funcţie de sensul real al curentului de sarcină, acesta va circula fie prin tranzistoare, fie prin diode.
Tensiunea de la ieşirea invertorului, reprezentată în figura 2.4.b, este dublă faţă de cea a invertorului în
semipunte, iar forma de undă este absolut similară. Ca urmare, analiza făcută la invertorul în semipunte
se aplică întru totul şi invertorului în punte, dacă raportarea armonicelor se face la V d şi nu la Vd/2.
Amplitudinea fundamentalei tensiunii de ieşire va fi dată de relaţia:

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 24 din 115
Exemplu simplu de invertor util:
invertor 100W

Aici este un circuit pentru un invertor de 100 W realizat, folosind un număr minim de componente. Cred
că este destul de dificil să se facă un invertor cu mai putine componente decat acesta. In acest circuit
folosim C.I. CD 4047 de la Texas Instruments pentru a genera impulsuri la 100 Hz şi patru tranzistoare
2N3055 pentru conducerea sarcini. IC1 Cd4047 cunoscut ca un multivibrator astabil produce două forme
de unda la 180 de grade si frecventa de 100 Hz.
Aceste impulsuri sunt preamplificate de doi tranzistori TIP122. Tranzistorii TIP122 sunt amplificati de
patru tranzistori 2N3055 (doi tranzistori pentru fiecare ciclu de jumătate) pentru a alimenta transformator-
ul de iesire. Iesirea invertorului va fii la 220V c.a. Nu este un circuit foartecomplex principiul invertorului
este elementar şi circuitul functioneaza foarte bine pentru incarcari mici, cum ar fi câteva becuri sau
incarcatoare (pentru telefon sau laptop). Daca ai nevoie doar de un invertor ieftin la 100 W, atunci acesta
este cel mai bun.

Componente:  
 P1 = 250K  C2 = 220uF-25V  Q5 = 2N3055
 R1 = 4.7K  D1 = BY127  Q6 = 2N3055
 R2 = 4.7K  D2 = 9.1V Zener  F1 = 10A Fuse
 R3 = 0.1R-5W  Q1 = TIP122  IC1 = CD4047
 R4 = 0.1R-5W  Q2 = TIP122  T1 = 12-0-12V
 R5 = 0.1R-5W  Q3 = 2N3055  Transformator 2x12v / 220v
 R6 = 0.1R-5W  Q4 = 2N3055 conectat invers
 C1 = 0.022uF

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 25 din 115
Alt exemplu: Aici este schema unui invertor de 100 W, folosind minimul de componente. Cred că este
destul de dificil de a face un invertor ca acesta care are in circuit putine elemente comparativ cu celelalte
invertoare .Aici vom folosi CD 4047 IC pentru generarea de 100 Hz , patru tranzistori 2N3055 etc…
Invertorul auto nu trebuie sa lipseasca din nici o masina. Fie ca plecati in vacanta sau la drum
lung, invertorul este ideal pentru alimentarea de la bateriaauto.
Poate fi folosit pentru alimentarea laptop-urilor,aparatelor de ras electrice, incarcatoarelor pentru
telefoane mobile, camerelor foto digitale, mp3 playerelor etc.

invertor 100W

Schema unui cuptor cu microunde

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 26 din 115
Alte scheme electronice pentru invertoare

01-SCH (Invertor 160A)

04-SCH (Invertor 150A)

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 27 din 115
UPS – sursa neintreruptibila de tensiune

Schema Bloc UPS – sursa neintreruptibila de tensiune


Cele mai simple si mai ieftine Surse Neintreruptibile de Alimentare cu Tensiune ( UPS –
Unintreruptible Power Supply) asigura doar protectia pentru o scurta perioada de timp, atunci
cind tensiunea se intrerupe sau coboara sub un anumit nivel. Aceste surse nu asigura in general
protectie pentru alte evenimente nedorite ce se produc pe reteaua electrica de alimentare .
Schema de principiu este prezentata in figura de mai jos :

Senzor de fum
Un sistem compact
detector de fum
fotoelectric poate fi
construit folosind circuit
integrat CS235. Un LED
infraroșu și o fotodiodă de
siliciu sunt folosite
împreună ca sursă de
lumină și detector. Cu
adăugarea de câteva
componente discrete,
puteți crea un detector de
fum sensibil și de
încredere.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 28 din 115
Lista materialelor pentru senzorul de fum

Cantitate Parte Descriere


1 R1 20 mW, ¼ W rezistor
1 R2 75 KΩ, ¼ W rezistor
1 R3 6 KΩ, ¼ W rezistor
1 R4 510 Ω, ¼ W rezistor
1 R5 100 KΩ, oală tapiterie
1 R6 18 KΩ, ¼ W rezistor
1 R7 12 mW, ¼ W rezistor
1 R8 36 Ω, ¼ W rezistor
1 R9 270 KΩ, ¼ W rezistor
2 R10, R11 150 KΩ, ¼ W rezistor
1 RL Limitator de curent ajustat pentru 100 mA
1 C1 0.47 mF, condensator 25V
1 C2 150 mF, condensator 25V
1 C3 0.0068 uF, 25V condensator (disc)
2 C4, C5 0.47 mF, condensator 25V
2 C6, C7 0,001 uF, 25V condensator (disc)
1 D1 LED de stare
1 D2 Infra Red LED
1 D3 Fotodiodă
1 U1 CS235 (Cherry Semiconductor)
1 RL-1 9-12Vdc SPST

Instalatii pentru compensarea factorului de putere.

Instalam baterii de condensatoare, baterii


de condensatoare cu automatizare sau
condensatoare simple cu montaj local
pentru compensarea factorului de putere.
Introducerea in instalatii a sistemelor
pentru compensarea factorului de putere
reprezinta una din masurile tehnice de
imbunatatire a functionarii instalatiilor
electrice, avand ca rezultat reducerea
costurilor cu energia electrica eliminand
consumul de energia reactiva si creandu-
se astfel si o rezerva de putere activa, o
investitie care se va amortiza rapid si care
va aduce profit ulterior.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 29 din 115
Aparate electronice de protecție folosite în instalațiile electrice

Blocul electronic de protecţie şi comandă BEPC 02


este destinat protecţiei motoarelor electrice trifazate
cu tensiuni de alimentare de la 380 V la 660 V
asigurând următoarele protecţii:
- la suprasarcină, protecţie realizată automat, funcţie
de reglajul curentului nominal;
- la scurtcircuit cu reglajul numeric al curentului;
- la punerea la pământ (în cazul reţelelor cu nulul
izolat) realizează controlul preventiv;
- comandă la distanţă cu siguranţa pozitivă (dioda
cap de linie).

Releu de monitorizare tensiune. Declanseaza automat


cand tensiunea din retea nu este buna ( prea mica sau
prea mare). Se pot programa praguri de declansare in
functie de preferinta. Ideal pentru protejarea instalatiei
electrice si a consumatorilor din locuinte.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 30 din 115
Stabilizatoarele de tensiune

sunt solutia ideala pentru protejarea impotriva variatiilor, socurilor si varfurilor de tensiune a
echipamentelor sensibile. Variatiile si socurile survenite in reteaua de alimentare, fenomenele
meteorologice pot provoca defectarea echipamentelor, iar acest lucru duce la o mare investitie in
timp, munca si de cele mai multe ori investitie in bani pentru recuperarea pierderilor. In general,
orice echipament electric care se alimenteaza de la reteaua de alimentare cu energie electrica
se poate defecta datorita problemelor aparute in retea. O modalitate de protejare a acestor
echipamente consta in montarea unui stabilizator de tensiune intre echipamentul de protejat si
reteaua de alimentare cu energie. Stabilizatoarele de tensiune sunt destinate in
specialechipamentelor care nu sunt afectate fatal de o cadere de tensiune, dar care sunt
sensibile la fluctuatiile tensiunii de alimentare. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele
echipamente: case de marcat fiscale, aparatura electro-medicala, aparatura de laborator,
imprimante, copiatoare, plottere, scannere, elementele de comanda ale utilajelor de uz industrial,
sisteme de iluminat, aparate de aer conditionat, aparatura electronica de uz casnic, etc.

Seria de Stabilizatoare de tensiune JSW automata de precizie utilizeaza pentru stabilizarea


tensiunii formule matematice de descompunere a energiei undei sinusoidale, folosind astfel cele
mai noi abordari tehnologice din domeniul acestor aparate. Circuitele sunt compuse din filtre de
putere prin paralelism pentru tensiune. Avantajele majore ale acestui tip de stabilizator sunt
precizia mare de stabilizare, capacitatea de a prelua o suprasarcina puternica, eficienta mare,
lucru in sarcina pentru perioade mari de timp si durata mare de viata. Aceasta serie a inlocuit cu
succes modelele vechi care nu puteau face fata cerintelor actuale, oferind in acelasi timp un
mediu de lucru sigur si cu un nivel de zgomot redus
Acesta serie de aparate se utilizeaza pentru retele de calculatoare, instrumente electronice,
unitati medicale, unitati de cercetare si masuratori, fabrici, aparatura militara, etc.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 31 din 115
Realizarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi

Instalații electrice pentru Sisteme IT și de comunicații

Cablarea structurată
Sistemul de cablare structurată devine un element-cheie în buna desfăşurare a
activităţii oricărei societăţi care are o reţea proprie de calculatoare şi telefonie.
O reţea de cablare structurată trebuie să satisfacă mai multe criterii :
Performanţa lanţului de legături, care reprezintă garanţia securităţii comunicaţiei pentru
utilizatorul final;
Simplitatea montajului, atăt pentru sisteme de cablare structurată de dimensiuni mari cât
şi pentru cele de dimensiuni mici, unde instalarea trebuie să se facă rapid de către personal cu
calificare medie în domeniu;

Procedura de Realizare a reţelei de cablaj structurat voce/ date documentează modul de


interacţiune a procesului cu celelalte procese din firmă, responsabilităţile în fiecare fază a
procesului, procedeele folosite pentru managementul activităţii de inspecţie, urmărindu-se ca
execuţia acestor activităţi, pe cât este posibil, să fie realizată de personal independent de cel
care a executat lucrările şi asigurarea în toate punctele de inspecţie a documentaţiei suport
necesară .

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 32 din 115
Cablarea structurata a retelei de voce - date presupune proiectarea, realizarea şi verificarea
cablajului. O primă luare de contact cu realitatea, strict necesară proiectării cablajului îl reprezintă
vizitarea locaţiei. Vizitarea locaţiei îşi propune colectarea de informaţii ca :
planurile de construcţie ale clădirii (de arhitectură , de distribuţie a instalaţiilor de curenţi
tari, ventilaţie, apă , avertizare, etc);
numărul şi poziţia posturilor în spaţiile de lucru, stabilirea locurilor de amplasare a spaţiilor
tehnice;
posibiltatea de legare a dulapurilor de comunicaţie la centura de împământare a clădirii;
definirea modului de realizare al traseelor, ţinând cont de particularităţile constructive ale
clădirilor şi de zonele de dificultate pentru tragerea cablurilor;

Prin activitatea de proiectare a reţelelor de cablaj structurat se identifică şi se stabilesc


elemente ca :
scopul în care va fi folosită reţeaua de beneficiar (tipul aplicaţiilor);
arhitectura cablajului şi componentele;

� poziţia şi mărimea spaţiilor tehnice, metoda de marcare şi identificare a componentelor de


cablaj;
� tipul de inspecţie care să asigure acceptarea sistemului, realizarea performanţelor pentru care a
fost proiectat;

Se va urmări printre altele ca :


reţeaua să nu fie limitată la elementele active ale unui singur furnizor;
specificaţiile de proiectare să aibă în vedere cerinţele de dezvoltare ale beneficiarului pe o
perioadă de minim 5 ani;

Proiectul pentru reţeaua de cablaj structurat cuprinde, în principal schiţele pentru distribuţia pe
orizontală şi pe verticală, schiţele de interconectare a dulapurilor de comunicaţie, dispunerea
elementelor pasive şi active în dulap, recomandări privind modul de realizare a anumitor operaţii
(circuitul de împământare, cablajul pe fibra optică, particularităţi ale traseelor de cablu, etc.)
În etapele executiei cablajului se tine cont de urmatoarele aspecte:
Dimensionarea găurilor se face în funcţie de numărul de cabluri necesar pentru realizarea
traseului;
Se evită străpungerea grinzilor, a structurilor de rezistenţă ale clădirii;
Trecerea cablurilor se face numai prin traseele realizate;
Se realizează întâi magistralele şi apoi traseele până la nivelul posturilor de lucru;
Ca reguli de baza ale executiei :
În scopul limitării riscului interferenţelor electromagnetice cablurile sunt instalate la cel puţin 2m
depărtare faţă de casa liftului, la cel putin 30 cm depărtare faţă de lămpile fluorescente, separat

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 33 din 115
faţă de traseele cablurilor de curenţi tari (în cazuri critice, se asigură cabluri cu ecranare
corespunzătoare, iar trecerea se face sub unghi de 90 grade.
Distanţa maximă admisă între staţia de lucru şi dulapul de comunicaţie este de 90 m.
Distanţa maximă admisă între dulapurile de comunicaţie este de 100 m.
În cazul în care se foloseşte fibra optică pentru realizarea conexiunilor, se vor avea în vedere
urmatoarele :
 respectarea cu stricteţe a razelor minime de curbură pentru fibră;
 asigurarea rezervelor de cablu şi protejarea lor;
 respectarea condiţiilor speciale de mediu pentru realizarea conectorizării;
 executarea conexiunilor doar de personal specializat, conform tehnologiei şi cu trusa de
scule corespunzătoare;
Testarea cablajului cuprinde printre alţi parametri testaţi şi memoraţi :
 continuitatea segmentelor de cablu;
 cross-over-ul (corespondenţa punct la punct);
 lungimea segmentului de cablu;
 atenuarea semnalului;
 impedanţa;
După terminarea verificării tuturor conexiunilor (sau pe parcurs, dacă este necesar), datele sunt
transferate din testor într-un PC. Pe baza acestor date se poate întocmi automat şi lista diferite
tipuri de rapoarte (sumar/ detailat pentru cablu cupru/ fibră optică ).
Pe parcursul desfăşurării diverselor procese se întocmesc o serie de documente precum :
 Raport de verificări cablaj structurat
 SITE VISIT REPORT pentru reţele cablaj structurat
 PROCES VERBAL DE RECEPŢIE privind realizarea reţelei de cablaj structurat voce/ date
 Chestionar de evaluare – reţele cablaj structurat
 Registrul de evidenţă asupra cererilor de intervenţie
 Raportul de acţiuni corective şi preventive cu scopul de a monitoriza gradul de satisfacţie
al clienţilor privind modul de alegere a soluţiei tehnice pentru realizarea reţelelor de cablaj
structurat, modul de implementare a soluţiei stabilite, funcţionarea corectă a reţelei cu
echipamentele folosite de client şi modalitatea de întocmire a documentaţiei aferente, ca
element suport în deciziile manageriale.
Elementele de bază ale unei reţele
Conectorul RJ 45 (Registered Jack) este Male connector Plug
de două tipuri : Mufă tată
Mufă mamă Female connector Jack

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 34 din 115
Patch Cord este un cablu de lungime de obicei mică, cu fibre flexibile şi conectori RJ 45
la capete, ce se foloseşte pentru conectarea echipamentelor terminale între ele sau cu prizele de
perete sau din dulap.
Patch panelurile permit concentrarea într-un spaţiu restrâns a ansamblului de resurse (reţea,
telefonie, alimanteare 220V). În general sunt folosite 2 tipuri de patch panel-uri, cele de 10” şi
cele de 19”.
Soluţii pe cupru
Norme de cablare
Normele ISO 11801 şi EN 50173 precizează care sunt regulile de cablaj. Trebuie să se ţină cont
de următoarele aspecte:

Parametrii de verificare a reţelei :


1. Atenuarea
2. Paradiafonia
3. Raportul semnal / zgomot
4. Lungimea cablurilor
5. Alegerea cablului
6. Reguli de manevrarea cablului
7. Instalarea
8. Coabitarea între curenţii tari şi curenţii slabi
9. Punerea în funcţiune a conectorului de tip RJ 45
1. Atenuarea

Cu cât cablul este mai lung, cu atât mai mare este atenuarea. Atenuarea impusă de clasa D prin
normă este ≤ 20,4 dB la 100 MHz, pentru o lungime a cablului de 90 m.

Figura 12.x – Atenuarea semnalului pe cablu

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 35 din 115
2. Paradiafonia (NEXT)

Paradiafonia sau “NEXT” măsoară perturbarea unei perechi de fire de către o altă pereche. Cu
cât paradiafonia este mai mare cu atât sunt mai mici perturbaţiile. Pentru a corespunde clasei D,
valoarea de ecart paradiafonic trebuie să fie ≥ 32,3 dB la 100 MHz.

Figura 12.x – Paradiafonia

3. ACR (Raportul Semnal / Zgomot)

Cu cât raportul semnal / zgomot (ACR) este mai mare, cu atât este mai bună calitatea
transmisiei. Pentru a corespunde clasei D prin normă, valoarea trebuie să fie ≥ 11,9 dB al 100
MHz. În practică este recomandat un raport semnal / zgomot de minim 15 dB.

Figura 12.x – Raportul semnal / zgomot

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 36 din 115
4. Lungimea cablurilor

Pentru cablajul pe orizontală, lungimea autorizată este de 90 m şi 100 m cu patch corduri. Patch
cordurile nu trebuie să depăşească 10 m de la postul de lucru până la sursă (ex. de la calculator
la priza din perete). Cablajul pe verticală care constituie rocadele, trebuie să aibă o lungime
maximă de 100 m; În general cablul utilizat este de tipul cu 32 sau 64 perechi. Pentru legătura
între clădiri, nu se poate utiliza decât fibră optică; lungimea maximă recomandată pentru o astfel
de configuraţie este de 1500 m.

5. Alegerea cablului
Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt
răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează
diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din
specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă
mai mult. Răsucirea firelor cauzează reducerea interferenţei deoarece :
Zona de buclă dintre conductori (care determină cuplajul magnetic în semnal) este redusă
cât de mult este fizic posibil.
Direcţiile de curent generate de un câmp magnetic cuplat uniform sunt inversate la fiecare
răsucire, anulându-se reciproc.

Categorii de cablu
Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind
integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor
categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

Cat. 1
Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii
telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată.

Cat. 2
Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring,
fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de
TIA/EIA şi neutilizată.

Cat. 3
Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10 Mbps, având o
frecvenţă de 16 MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru
definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat. 3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de
date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 37 din 115
performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de
standardul TIA/EIA-568-B.

Cat. 4
Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring,
fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent
este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată.

Cat. 5
Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu
introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost
înlocuită de categoria 5e.
Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat. 5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în
TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru
frecvenţe de până la 100 MHz. Cablul cat. 5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a
fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100 Mbps, precum 100 BASE-TX Ethernet, deşi IEEE
802.3ab definea standarde pentru 1000 BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat. 5
avea 3 răsuciri la fiecare ţol (2,54 cm) de cablu de cupru AWG 24. O altă caracteristică
importantă este că firele sunt izolate cu fluor-etilen-propilenă (FEP) - plastic cu dispersie redusă;
cu alte cuvinte, constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă. A fost
acordată, de asemenea, atenţie deosebită minimizării dezacrodurilor de impedanţă la punctele
de conexiune.
Cablurile cat. 5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date, precum
Fast Ethernet, dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale, de exemplu servicii de
telefonie de bază, reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps, pe distanţe scurte).
Pentru conectarea cablului cat. 5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45.

Cat. 5e
Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl.: Enhanced) a cat.5 care adaugă specificaţii
pentru telediafonie (engl.: far-end crosstalk). Deşi

1000 BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat. 5, specificaţiile mai stricte ale
categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T.

În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz), cablul de
categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt
limitate tot la 90m lungime. Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat.5e
sunt precizate în TIA/EIA-568-B.2-2001.
Pentru conectarea cablului cat.5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ-45.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 38 din 115
Cat. 6
Categoria 6, definită în ANSI/TIA/EIA-568-B.2-1, este un standard de cablu pentru Gigabit
Ethernet şi alte protocoale de reţea, compatibil cu categoriile 3, 5 şi 5e. Cat.6 impune specificaţii
mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem, oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o
frecvenţă dublă faţă de cat.5e - 250MHz (max).
Ca şi standardele anterioare, cat.6 conţine patru perechi de conductori de cupru, dar
dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23. La fel ca pentru toate categoriile
definite de TIA/EIA-568-B, lungimea maximă a unui cablu orizontal cat.6 este 90m. În cazul unui
canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt), lungimea maximă
admisă poate fi până la 100m, în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi
lungimea cablului orizontal.

Cat. 7
Categoria 7, definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat.7/clasa F, este un standard de cablu
pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile
tradiţionale cat. 5e şi cat. 6. Caracteristicile cat. 7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi
mai stringente decât cele ale cat. 6. Pentru a atinge aceste caracteristici, s-a adăugat ecranare
atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul.
Standardul cat. 7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o
lungime de 100m de cablu orizontal. Cablul cat. 7 poate avea ca terminaţie conectori GG45
compatibili cu conectorii RJ-45; utilizat împreună cu conectorii GG45, frecvenţa normată a
cablului cat. 7 este de până la 600 MHz. Se are, de asemenea, în vedere un standard de
conectori dezvoltat de Simon, ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri
semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1,2GHz). Această nouă interfaţă, denumită
TERA, reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat. 7/clasa F recunoscut în cadrul
ISO/IEC 11801 Ed. 2.0.
Este important să se aleagă cablul corespunzător performanţelor aşteptate. Categoria 5e
este astăzi un minim necesar pentru o instalaţie LAN (Local Area Network) clasică.
Categorie Clasa Frevenţa maximă de transmisie Atenuarea pe
Category Class Maxim Transmission Frequency cablu
Cat. 5 D 100 MHz
Cat. 5e D 200 MHz
Cat. 6 E 250 MHz
Cat. 7 F 600 MHz
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 39 din 115
Pe lângă categoriile existente mai sus, pe piaţă au apărut şi categoriile următoare:
Categorie Clasa Frevenţa maximă de transmisie Atenuarea pe
Category Class Maxim Transmission cablu
Frequency
Cat. 6 E 450 MHz
Cat. 6 E 650 MHz
Cat. 7 F 750 MHz
Cat. 7 F 900 MHz
Cat. 7 F 1,2 GHz

Descrierea numelui unui cablu cuprinde 3 elemente.


Primul element, adică “XX” se referă la ecranajul din mantaua cablului, adică la ecranajul care
îmbracă cele 4 perechi torsadate (răsucite).
Al doilea element, adică “Y” se referă la ecranajul fiecărei perechi de cablu torsadat.
Al treilea element, adică “ZZ” înseamnă că firele sunt răsucite în perechi.
Exemple:
Cablurile UTP sunt cabluri neecranate, compuse din perechi torsadate.
Cablurile FTP sunt cabluri ecranate, compuse din perechi torsadate protejate sub o folie
de aluminiu. Sunt foarte potrivite pentru aplicaţii telefonice şi informatice din categoria 5e.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 40 din 115
Cablurile S/FTP sunt cabluri utilizate pentru zone cu perturbaţii electromagnetice mari. Sunt
cabluri dublu ecranate, adică fiecare pereche în parte dar şi pe ansamblul cablului.
Cablu UTP – Cat 5, 5e, 6 ;
Cablu FTP – Cat 5, 5e, 6;
Cablu STP – Cat 5, 5e, 6
;S/FTP – Cat 7

6. Reguli de manevrare a
cablului

Datorită importanţei calităţii


cablurilor la asigurarea
transmisiei, trebuie să se aplice
următoarele reguli de
manevrare a acestora :
Depozitarea : cablurile
trebuie ferite de umiditate şi
este important să fie protejate
chiar de la stocare, evitându-se
depozitarea lor în exterior;
Derularea de pe
tambur : Datorită eforturilor
axiale care rezultă din tragere,
cablurile se pot deteriora. De
aceea trebuie să se utilizeze un
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 41 din 115
dispozitiv care să deruleze tamburul pentru a se evita crearea de suprasolicitări în cablu.

7. Instalarea
Razele de curbură utilizate trebuie să fie de 8 ori mai mari decât diametrul exterior al cablului sau
de 12 ori diametrul unitar exterior al cablului dacă acestea sunt legate în fascicule. Cablurile nu
trebuiesc niciodată blocate şi nu trebuie încercat să fie degajate prin tragere sau printr-o mişcare
“lovitură de bici”. Este important să existe o persoană care să aibă sarcina să însoţească cablul
pe traseu la instalare.
Calitatea transmisiei depinde şi de protecţia la umiditate a cablului. De aceea se recomandă ca
mantaua exterioară a cablului să fie protejată la întreruperi.
Zdrobirea unui cablu sau numai a mantalei sale exterioare, poate creea un număr mare de
probleme. Din acest motiv, este recomandat să nu fie strânse colierele de susţinere.
Se pot lăsa rezerve de cablu sub forma unor bucle cu diametrul interior de minim 1 m.

8. Coabitarea între curenţii tari şi curenţii slabi


Pentru evitarea curenţilor de circulaţie trebuie folosită o priză unică de legare la pământ.
Respectând o distanţă de separare de 30 cm între cablurile de curenţi slabi şi sursele de radiaţie
electromagnetică (ex: cabluri de fortă), se limitează interferenţele.
Intersectarea traseelor de cabluri de curenţi slabi cu cele de forţă se face obligatoriu la un unghi
de 90º.
Pentru a simplifica punerea în funcţie se recomandă să se folosească un canal de cablu cu două
sau trei compartimente, utilizând compartimentul cel mai de jos pentru curenţii slabi.

9. Punerea în funcţiune a conectorului de tip RJ 45 (Registered Jack)


Valorile legate de diafonie depind de o detorsadare a perechilor sub 13 mm.

Realizarea PATCH CORD-ului cu RJ 45


Denumirea generică CORD defineşte un cablu flexibil de cupru terminat în ambele capete cu doi
conectori tată (plug) RJ45. Denumirea CORD îşi asumă diferite sensuri, în funcţie de destinaţia şi
poziţia pe care o are în cadrul sistemului de cablare :
Patch cords
Work area cord
Equipment cord
Consolidation point cord

Standardele pentru sistemele de cablare generică defineşte pentru fiecare funcţie un set
de reguli.
Patch cords
Utilizat în zonele de crossconnect – lungime maximă 5m.
Work area cord
Utilizat pentru conectarea echipamentelor la TO (priză) – lungime maximă 20m.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 42 din 115
Equipment cord
Utilizat pentru conectarea echipamentelor active în rack – lungime maximă 5m.
Consolidation point cord
Utilizat pentru conectarea TO (Priză) sau MUTO (priză multiplă) la CP (punct de consolidare) –
face parte din proiectarea Permanent Link – lungimea maximă nu este specificată dar trebuie
calculată conform standardului.
Există 3 tipuri de conexiuni cu mufe RJ 45 folosite în reţele :
Straight – Through (pin la pin pentru PC la Switch)
Crossover (Primul fir colorat din stânga este al treilea din dreapta pentru PC la PC,
Switch la Switch sau Router la Switch)
Rolled (Firele colorate de la un capăt sunt în ordine inversă faţă de cele de la capătul
celălat)
Pentru realizarea conexiunii între un Switch şi un calculator sau între două calculatoare, avem
nevoie de un cablu care să respecte normele de cablare menţionate mai sus la capitolul anterior,
doi conectori “tată” RJ 45 (plug), un cleşte de sertizat şi un aparat pentru verificarea calităţii
lucrării realizate.
Prin mufarea cablului la ambele capete se obţine “Patch cord-ul”.

Conectorul RJ 45 are 8 pini.


Numerotarea începe din partea
stângă, dacă ţinem mufa cu pinii
orientaţi înspre noi. În figurile de mai
sus se observă pinii şi numerotarea.

Figura 12.x – Mufa “tată” RJ 45 (Plug)


cu firele pregătite pentru 568 B

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 43 din 115
Cablul se alege în funcţie de necesităţi. Uzual, acum se alege minim cat. 5e, dar de asemenea
se foloseşte cat. 6 şi cat. 7.

Figura 12.x – Cablu de reţea. Se observă cele 4 perechi torsadate.

Figura 12.x – Cleşte de sertizat pentru mufe RJ 45 şi RJ 11

Pasul 1 : Se taie mantaua cablului

Pasul 2 :
Se aşează firele în ordinea dorită conform
cu tabelul de conexiuni de mai jos

Figura 12.x – Cablu de reţea căruia i s-a


tăiat mantaua

Figura 12.x – Cablu de reţea. Se observă că


firele au fost aşezate în conexiune Straight – throught (PC – Switch) – 568 B

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 44 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 45 din 115
După ce s-au aşezat firele în ordinea cerută, se execută o tăiere a lungimii lor, astfel încât de la
marginea mantalei cablului spre capătul cablului să nu depăşească 13 mm dar nici mai puţin de
10 mm. Dacă se depăşesc 13 mm cablul nu va fi prins bine iar dacă firele sunt tăiate prea scurt
este foarte greu să se menţină ordinea firelor, atunci când sunt împinse în mufă.

Pentru obţinerea unui cablu CROSSOVER se va mufa la un capăt în ordinea 568 A iar la capătul
celălalt în ordinea 568 B din tabelul de mai sus (ne uităm la conexiunea STRAIGHT
THROUGHT).

Pasul 3 :
Pasul următor este să se introducă firele în interiorul conectorului RJ 45. După ce au fost
introduse cu atenţie, se mai verifică odată vizual dacă firele au intrat corect.

Pasul 4 :
Se introduce conectorul RJ 45 până la capăt în cleştele de sertizat apoi se strânge bine, o
singură dată. Braţele cleştelui se eliberează pentru a se scoate conectorul, iar operaţia nu se mai
repetă.

Figura 12.x – După ce a fost introdus în cleşte, conectorul RJ 45 este strâns bine.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 46 din 115
Pasul 5 :
Ultimul pas este verificarea cu testerul. Un capăt al patch cord-ului se introduce în tester
iar celălalt capăt în terminal.

Figura 12.x – Tester pentru verificarea


cablului
Unele testere, ca cel din imaginea de mai
sus ne arată corectitudinea conectării
fiecărui fir în parte, iar altele au doar 4 led-
uri arătându-ne corectitudinea conectării
pe perechi. Dacă firul sau perechea este
bine conectată, atunci se aprinde ledul
corespunzător

Figura 12.x – Verificarea cablului


realizat

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 47 din 115
Ordinea firelor pentru conectori „mamă” (jack) RJ 45

Patch panele pentru Generic Cabling


Utilizare Patch panele sunt folosite pentru inchiderea cablării orizontale instalate şi formarea unei interfeţe către
diferite echipamente active de reţea:
Funcţie de cross-connecta backbone la cablarea orizontală
Interconectarea componetelor active.
Distribuitor de diferite servicii în reţea. Punct de service, administrare şi mentenanţă.

Soluţii pe fibră optică


Elemente teoretice , Transmiterea informaţiei

Domeniul lungimilor de undă al transmisiilor optice


INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 48 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 49 din 115
Fibra şi materialul Polymer Clad Fiber Polymer Optical
pentru manta Fibră clad polimer Fiber
(clading) Glass (PCF) Fibră optică
optical fiber polimer
Fibră optică sticlă (POF)
(GOF)
Core Siliciu Siliciu Polimer
Cladding Siliciu Polimer Polimer

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 50 din 115
Profil indici de refracţie

Descrieri tipuri de fibră optică

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 51 din 115
Propagarea luminii prin fibra optică

Multiplele feluri prin care lumina se propagă prin intermediul fibrei se numesc moduri.

Moduri şi tipuri de fibră


Fibra de tip Step index
Aceiaşi densitate a miezului (core) generează viteze diferite a modurilor pentru că fiecare mod
parcurge distanţe diferite.

Observaţie :
M = număr de moduri
d = 50μm
NA = numerical aperture = 0,2
Pentru 680 moduri avem λ = 850 nm iar pentru 292 moduri avem λ = 1300 nm.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 52 din 115
Fibra de tip Graded index
Densităţi diferite ale miezului (core) generează viteze egale pentru moduri pentru că
fiecare mod parcurge aceiaşi distanţă.

Observaţie :
Pentru 150 moduri avem λ = 1300 nm.

Efectele profilului indicilor de refracţie asupra transmisiilor de date

Influenţa caracteristicilor optice


1. Atenuarea are ca efect pierderea de putere de-a lungul legăturii optice şi limitează distanţa de
transmisie.
2. Dispersia afectează amplitudinea şi face ca semnalul să fie mai slab. Limitează lărgimea de
bandă a semnalului şi distanţa de transmisie.
3. Apertura numerică (NA) influenţează pierderile în zona de cuplare şi limitează capacitanţa de
cuplare.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 53 din 115
Apertura numerică

Atenuarea reprezintă reducerea puterii optice datorită fibrei, curburilor şi conectărilor. Atenuarea
este măsurată în decibeli (dB) şi este cumulativă.

Categorie Fibre
OM1 50 / 125 μm 62,5 / 125 μm
OM2 50 / 125 μm
OM3 50 / 125 μm
OS1 9 / 125 μm

Realizarea PATCH CORD-ului pentru fibră optică


INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 54 din 115
PATCH CORD–ul pentru fibră optică defineşte un cablu flexibil terminat în ambele capete cu doi
conectori tată (plug).
Pentru realizarea conexiunii între …, avem nevoie de un cablu de fibră optică, doi conectori “tată”
(plug) speciali pentru fibră, şi un aparat pentru sudarea fibrei şi verificarea calităţii lucrării
realizate.
Prin mufarea cablului la ambele capete se obţine
“Patch cord-ul”.
Tipuri de conectori pentru fibră optică
Conectori cu ferula de 2,5 mm
Conectorul FC
Conectorul FC …
Threading mounting system. Keyed body for
repeatability and intermateability. Primarily
used with Singlemode fibers.

Conectorul SC

Snap-in locking mechanism for positive latching keyed body


for repeatability and intermateability. Used for both -
Singlemode and Multimode applications.

Conectorul ST

Tip ” baionetă” dintr-o singură piesă,


sistem de montaj ușor de asamblat.
Folosit în general cu fibrele multimod
(Multimode fibers.

Conectorul LSH

De asemenea, cunoscut sub numele de E-2000TM. Dispune


de un mecanism de blocare tip snap-in. Corp cu cheie pentru
repetabilitate și intermateability. Pârghie de schimb pentru
fiecare culoare și / sau codificare mecanică. Capac integrat de
închidere și protecție contra praf și pentru a proteja fațeta
terminalului inelar

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 55 din 115
Conectorul LSHRJ
SFF – Conector cu factor mic de formă. LSH
caracteristici simplex integrate complet (cu excepția
sistemului de codificare mecanic). Ideal pentru
aplicații de înaltă densitate.

Conectorul DIN

Sistem de montare prin înfiletare. Corp cu


cheie pentru repetabilitate și
intermateability. Adesea este utilizat un
inel de metal.

Conectorul SCRJ

SFF - Small Form Factor conector


Conector cu factor mic de formă. Cel mai
mic Duplex SC disponibil. Mecanism tip
Snap-in și corp cu cheie de blocare. În
primul rând folosit cu fibre Multimode. Ideal
pentru aplicații de transmisie de date de
mare densitate.

Conectorul SC Duplex

Mecanism tip Snap-in pentru blocare corp cu cheie


pentru repetabilitate și intermateability de blocare.
Utilizat pentru aplicații atât Singlemode-cât și
Multimode

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 56 din 115
Conectori cu ferula de 1,5 mm

Conectorul LC
Prevăzut cu mecanism de blocare tip push-pull. Jumătate din dimensiunea unor conectori
standard. Pentru rețelele private (în primul rând Multimode) și publice (Singlemode).

Conectorul MU

Pentru conectori optică multiplii și mecanism auto-retentiv utilizat în aplicații backplane. De


comunicații de date de mare viteză, rețele de voce și aplicații DWDM

Conector LX.5

Conector F-3000

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 57 din 115
Aparate de sudat fibră optică

Fibra optică - avantaje faţă de cablul de cupru


• VITEZA: retelele de fibra optica opereaza la viteze mari - de ordinul Gb
• LARGIME DE BANDA: capacitate mare de transport semnal
• DISTANTA: semnalul poate fi transmis la distanţe mult mai mari, fără a necesita amplificare.
• REZISTENTA: fibra optica nu este influentata de interferente electromagnetice.
• INTRETINERE: costurile de intretinere a retelelor de fibra optica sunt mai mici decat a celor de
cupru.
Fibra optica este plasata intr-un tub cu coeficient de plasticitate ridicat. Tuburile au in interior un
material (gel) rezistent la apa. Tuburile (si firele) sunt impletite in jurul membranei de rezistenta,
formand un nucleu circular compact. Firele care formeaza nucleul sunt alcatuite dintr-un plastic
intarit (FRP) care sunt sau nu invelite intr-o foita de polietilena.

Panou universal pentru date, telefon


şi fibră optică

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 58 din 115
Instalație cu fibră optică:

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 59 din 115
Montajul instalatiilor electrice aferente echipamentelor termice,
sanitare si HVAC
Instalația electrică aferentă unei centrale termice de mică putere
– exemplu practic

CENTRALA TERMICA ELECTRICA PROTHERM RAY 9 kW - CARACTERISTICI


 PUTERE UTILA MAXIMA CENTRALA TERMICA ELECTRICA Protherm 9 kW : 9 kW;
 TENSIUNE DE ALIMENTARE CENTRALA TERMICA ELECTRICA : 220 V;
 RANDAMENT NOMINAL: 99 %;
 PUTERE UTILA MINIMA: 3 kW;
 PRESIUNE MAX INCALZIRE: 3 bar;
 TEMPERATURA MAXIMA PE TUR: 85°C;
 RACORD TUR/RETUR: G 3/4";
 VAS DE EXPANSIUNE: 7 LITRI;
 REGLARE TEMPERATURA INCALZIRE: 30/85;
 PUTERE ELECTRICA CONSUMATA: 3 kW + 6 kW;
 COMBUSTIBIL: electricitate;
 GRAD PROTECTIE ELECTRICA: IP 40;
 INALTIME CENTRALA TERMICA ELECTRICA: 740 mm;
 LATIME CENTRALA TERMICA ELECTRICA: 410 mm;
 ADANCIME CENTRALA TERMICA ELECTRICA: 310 mm;
GREUTATE CENTRALA TERMICA ELECTRICA: 34 kg.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 60 din 115
Centralele termice electrice Protherm Ray ofera o posibilitate moderna pentru realizarea
incalzirii apartamentelor sau a caselor familiale. Ele ofera un confort ridicat prin nivelul de
zgomot foarte redus, prin automatizarea completa si prin faptul ca practic nu necesita
intretinere. La livrare, aceste centrale termice electrice Protherm Ray sunt deja echipate
cu elementele de masura, protectie si control necesare unei functionari in deplina siguranta
si parametrii optimi. Sunt echipate cu sistemul de control.
Avantajele utilizarii energiei electrice:
 retea de alimentare cu energie electrica foarte vasta;
 nu produce emisii de noxe, nu dauneaza mediului, deci poate fi utilizat chiar si in zone
protejate din acest punct de vedere;
 nu necesita aer de combustie;
 nu necesita cos de fum pentru evacuarea gazelor de ardere;
 reglajele sunt simple, iar reactia la acestea este rapida si eficienta;
 confort ridicat in functionare.

Unitate electronica centrale termice electrice Protherm Ray :


 asigura cuplarea graduala a puterii, astfel incat sa se evite suprasolicitarea reletei
electrice;
 asigura functionarea automata a pompei pentru a asigura utilizarea in mod eficient a
intregii cantitati de caldura continuta de agentul termic;
 pompa ramane in functiune inca 2 minute dupa oprirea centralei, pentru a utiliza
energia acumulata in centrala termica electrica in sistemul de incalzire.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 61 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 62 din 115
CENTRALA TERMICA ELECTRICA PROTHERM RAY 9 kW - COMPONENTE
INCLUSE

 pompa de circulatie cu aerisitor automat;


 senzor de presiune centrala termica electrica;
 supapa de siguranta;
 racordul la vasul de expansiune inclus in centrala termica electrica
 vas de expansiune de 7 litri
Centrala termica electrica Protherm Ray este echipata cu:
 un schimbator de caldura cilindric, din otel, dotat cu elemente de incalzire electrice;
 un panou electric de comanda, care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu
ajutorul a 3 butoane.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 63 din 115
FAZE PENTRU MODULATIA PUTERII LA MODELELE DE CENTRALE
TERMICE ELECTRICE PROTHERM RAY
Centrala electrica este dotata cu o functie pentru modulatie continua (comutarea
progresiva a puterii), pentru a nu exista impulsuri la reteaua electrica atunci cand
centrala va fi pornita.
Modulatia continua a puterii unei centrale termice electrice se obtine prin pornirea si
oprirea progresiva a elementelor de incalzire si a componentelor acestora. Scopul
acestui sistem este de a utiliza puterea centralei in mod eficient pentru atingerea
temperaturii optime.
Puterea unei centrale termice electrice poate fi marita sau micsorata, pentru a
corespunde nevoilor momentane (ca in tabelul de mai jos, unde sunt prezentate
diferitele faze pentru modulatia puterii).

Putere
Elemente de
centrala
incalzire Nivel putere centrale termice electrice (kW)
termica
(kW)
electrica
6 kW 3+3 1 2 3 4 5 6
9 kW 6+3 1 2 3 4 5 6 7 8 9
12 kW 6+6 2 4 6 8 10 12
14 kW 7+7 2.3 4.7 7 9.3 11.7 14
18 kW 6+6+6 2 4 6 8 10 12 14 16 18
21 kW 7 + 7 + 7 2.3 4.7 7 9.3 11.7 14 16.3 18.7 21
24 kW 6 + 6 + 6 + 6 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
28 kW 7 + 7 + 7 + 7 2.3 4.7 7 9.3 11.7 14 16.3 18.7 21 23.3 25.7 28

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 64 din 115
CENTRALE TERMICE ELECTRICE PROTHERM RAY - TABEL
CONSUMURI ESTIMATIVE
Valoare factura lunara
Aria imobilului pentru Model centrala Consum estimat (kw /
estimata pe perioada de
incalzire (m2), la h=2.5 m electrica luna) in conditii de iarna
iarna
55 mp 6 kW 836 kw 319 lei
85 mp 9 kW 1254 kw 478 lei
105 mp 12 kW 1628 kw 620 lei
125 mp 14 kW 1875 kw 708 lei
145 mp 16 kW 2175 kw 829 lei
165 mp 18 kW 2475 kw 939 lei
185 mp 20 kW 2672 kw 1018 lei
205 mp 24 kW 3178 kw 1210 lei
235 mp 28 kW 3719 kw 1410 lei
275 mp 32 kW 4257 kw 1619 lei
305 mp 36 kW 4809 kw 1820 lei
355 mp 40 kW 5122 kw 1948 lei

.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 65 din 115
CENTRALE TERMICE ELECTRICE PROTHERM RAY - SCHEMA ELECTRICA

Legenda:
1 - terminal pentru conectarea în cascadă;
2 - terminal pentru conectarea senzor NTC al unui boiler acm;
3 - releu;
4 - terminal senzor exterior;
5 - terminal termostat de cameră;
6 - placa electronică;
7 - senzor temperatură IC;
8 - senzor presiune IC;
9 - interfaţa;
10- contactor 2;
11- terminale auxiliare N;
12- rezistenţe;
13- blocare, conectarea unui termostat de pardoseală;
14- terminal alimentare energie electrică;
15- contactor 1;
16- pompa;
17- conector pentru o V3V;
18- senzor supratemperatură;
19- conexiunea HDO;

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 66 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 67 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 68 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 69 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 70 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 71 din 115
Instalații electrice aferente sistemelor de ventilare
INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ

Prin ventilaţie mecanică se înţeleg toate instalaţiile de ventilaţie unde mişcarea aerului este
produsă de unul sau mai multe ventilatoare aspirând sau refulând aerul.
În cazul cel mai general se foloseşte un ventilator aspirant, care asigură ventilaţia prin realizarea
unei depresiuni în incintă, ceea ce stimulează intrarea aerului nou din exterior. În anumite situaţii
se poate prevede şi un ventilator de insuflare, ceea ce va permite o tratare complexă a aerului
prin procese de încălzire-răcire sau umidificare – dezumidificare.

Ventilaţia simplu flux

Instalaţiile simplu flux asigură ventilarea zonei propuse (incintei) prin folosirea unui singur
ventilator; se pot distinge două cazuri:
 cu insuflare a aerului, caz în care ventilatorul introduce aerul proaspăt în incintă;
 cu extragerea aerului, caz în care ventilatorul extrage aerul viciat din incintă.

Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului

O astfel de instalaţie aspiră aerul din exterior cu ajutorul unui ventilator, trimiţându-l apoi în
incintă. Evacuarea aerului viciat din incintă se va face în acest caz prin suprapresiune, fie către
incintele alăturate, fie către exterior prin uşi, ferestre, sau alte deschideri special create pentru
acest scop.
Acest tip de instalaţie este de preferat atunci când se doreşte evitarea oricăror intrări nedorite de
aer; în regim de iarnă, ele vor trebui completate obligatoriu cu elemente de încălzire a aerului,
deoarece între aerul exterior şi celinterior va exista o diferenţă de temperatură inacceptabilă
pentru ocupanţii incintei.
Instalaţiile simplu flux cu insuflarea aerului se vor folosi pentru acele incinte la care poluarea
ambiantă este mai puţin pronunţată şi unde aerul va putea ieşi uşor către exterior (ex: birouri,
ateliere, magazine etc.).

Ventilaţia simplu flux prin extracţia aerului

În cazul acestor instalaţii, aerul este extras din incintă cu ajutorul unui ventilator mecanic după
care este trimis către exterior. Intrarea aerului nou se va face fie prin neetanşeităţi, fie prin
dispozitive şi orificii special create pentru acest scop, din exterior sau din incintele alăturate.
Acest tip de ventilaţie va fi deci util pentru ventilarea incintelor poluate,bucătăriilor, vestiarelor,
incintelor cu puternice degajări de căldură, etc. Metoda este utilă şi din punct de vedere al
reînnoirii aerului în incinte, fiind cea mai simplă.
Acest sistem este cel mai simplu şi eficient pentru ventilarea spaţiilor de locuit
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 72 din 115
Ventilaţia dublu flux

Acest tip de ventilaţie se mai numeşte şi ventilaţie prin insuflare şi extracţie. Este principiul cel
mai des utilizat la realizarea instalaţiilor de ventilaţie mecanică şi care permite, utilizând diverse
adaptări specifice, să poată fi satisfăcute toate nivelurile de confort (încălzire, răcire, climatizare,
condiţionare a aerului). Partea de insuflare a aerului serveşte introducerii aerului nou, iar cea de
extracţie pentru refularea aerului viciat din incinta.
Pe de altă parte, o amplasare corespunzătoare o chesoanelor de insuflare şi a celor de extracţie
a aerului permite, în regim de iarnă, recuperarea unei părţi din căldura conţinută în aerul interior
refulat, fie direct prin amestec cu aerul nou, fie prin intermediul unui schimbător de căldură de tip
recuperator aer – aer.
Aceste instalaţii pot realiza un control precis al debitelor de aer în mişcare, permiţând
menţinerea, după dorinţă, în incintele ventilate a unor depresiuni sau suprapresiuni ale aerului.

Ventilaţia dublu flux cu încălzire

Insuflarea aerului asigură în acest caz, simultan, atât ventilaţia (cu un anumit procent de aer nou
admis) cât şi încălzirea zonelor tratate.
Aerul se introduce cu ajutorul unor ventilatoare de insuflare şi, înainte de a fi introdus este încălzit
la o temperatură peste valoarea temperaturii ambiante (între 20 şi 40 0C). Surplusul de căldură
astfel introdus este folosit la acoperirea pierderilor de căldură ale incintei, chiar dacă aerul se
răceşte - puţin câte puţin - până la temperatura ambiantă. Încălzirea se asigură cu una sau mai
multe baterii de încălzire cu ajutorul apei calde, electric sau chiar cu vapori de abur.
Pentru a păstra un anumit confort, este necesar să nu se mărească în mod excesiv diferenţa de
temperatură dintre aerul tratat introdus şi aerul din incintă.
Valoarea normală a ecartului dintre cele două temperaturi ΔT este de 20 0C dar în cazuri
speciale ea poate ajunge şi la 80 0C sau chiar 150 0C.
În aceste situaţii se ajunge la un debit de insuflare superior (cam cu 30 – 40 %) debitului necesar
pentru reînnoirea aerului. Diferenţa dintre debitul de insuflare necesar şi debitul minim de
reînnoire a aerului reprezintă debitul de aer recirculat.
Funcţie de raportul existent între debitul de aer nou şi debitul de aer recirculat, există
următoarele trei categorii de instalaţii:
• instalaţii de tipul ”tot aerul nou”, caz în care aerul provine exclusiv din exterior. Acest
tip de instalaţii au consumuri energetice ceva mai mari şi sunt deci mai puţin rentabile din
punct de vedere economic;
• instalaţii de tipul ”tot aerul recirculat”, caz în care aerul ambiant este reutilizat în
totalitate, fără a se apela la reînnoirea aerului.
• instalaţii de tipul ”amestec de aer nou cu aer recirculat”. Metoda permite asigurarea
simultană, cu un consum minim de energie atât a necesităţilor de reînnoire a aerului cât şi
pe cele de încălzire.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 73 din 115
Ventilaţia dublu flux cu răcire

Principiul de funcţionare al acestor instalaţii este similar cu al instalaţiilor descrise anterior, cu


deosebirea că se introduce o baterie de răcire care asigură răcirea aerului în zonele ventilate.
Scăderea temperaturii aerului sub nivelul temperaturii ambiante se face cu 5 până la 10 0C.
Diferenţa de temperatură este folosită pentru preluarea aporturilor suplimentare de căldură din
incintă, chiar dacă aerul se încălzeşte puţin câte puţin până la temperatura ambiantă.
Ca şi în cazul anterior (al instalaţiei dublu flux cu încălzire), se pot distinge aceleaşi trei tipuri de
instalaţii, respectiv „cu tot aerul nou”, „cu tot aerul recirculat” sau „cu amestec de aer nou
şi aer recirculat”.

În ultimul caz, în regim de iarnă se poate realiza răcirea doar pe baza temperaturii scăzute a
aerului exterior, ne mai fiind necesară utilizarea unei baterii de răcire şi realizându-se astfel
importante economii de energie.
Pentru menţinerea confortului termic al personalului din incintă trebuie şi în acest caz să se
păstreze un anumit ecart ΔT între aerul rece introdus şi aerul din incintă; valoarea acestui ecart
este în mod normal de 8 0C, iar în situaţii speciale se poate ajunge chiar la 12 până la 15 0C.
Aceasta conduce în marea majoritate a cazurilor la un debit de insuflare mai mare decât debitului
necesar pentru împrospătarea aerului. Debitul de aer insuflat poate conţine în acest caz până la
90 % aer recirculat.
Răcirea aerului se poate realiza practic cu ajutorul bateriilor de răcire, cu apă îngheţată, sau prin
injecţie de apă rece.

Ventilaţia dublu flux cu umidificare


Instalaţiile cu umidificarea aerului, ca şi cele cu dezumidificarea aerului sunt folosite în cazul
proceselor industriale sensibile la valorile conţinutului de umiditate ambiantă; este cazul industriei
textile, a tutunului, la tipografii, în industria electronică, etc.
De asemenea, există multe întreprinderi cu destinaţie specială (muzee, biblioteci, incinte cu
destinaţie informatică, etc.) a căror bună funcţionare depinde de umiditatea aerului din incinte. Nu
în ultimul rând, instrumentele de măsură, ca şi multe instrumente muzicale solicită o funcţionare
şi o păstrare într-o atmosferă controlată din punct de vedere al umidităţii.
Ţinând cont de valorile recomandate pentru umiditatea relativă a aerului din incintă (cuprinse în
general între 40 şi 55%), ca şi de condiţiile climatice specifice zonei respective de amplasare a
incintei, instalaţiile respective vor introduce surplusul de umiditate necesar.
În practică se folosesc atât instalaţii centralizate cât şi instalaţii descentralizate de umidificare, iar
principalele metode de umidificare folosite sunt:

• injecţia directă de vapori în incintă sau în conducta de intrare a aerului; Vaporii respectivi pot
fi produşi cu ajutorul unui aparat electric sau cu un mic cazan de abur; soluţia respectivă este
scumpă, dar perfectă din punct de vedere al condiţiilor sanitare şi este frecvent utilizată.
Problemele ce apar sunt legate de formarea depunerilor (tartrul) şi în general problemele legate
de utilizarea aburului.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 74 din 115
• pulverizarea apei;

Aceasta se face cu un jiglor (datorită presiunii apei), cu ajutorul aerului comprimat sau cu
dispozitive rotative de stropire

• utilizarea unor dispozitive „de spălare” a aerului, în cazul instalaţiilor de mai mari
dimensiuni. În acest caz cantitatea de apă distribuită este mai mare decât cea care poate fi
preluată de aer, motiv pentru care surplusul este recuperat într-un rezervor care primeşte şi apa
de adaos. Apa este preluată cu o pompă şi este trecută prin şiroire pe o suprafaţă special creată
pentru acest scop.

• Utilizarea de umidificatoare mobile Acestea se folosesc în special pentru incintele mici , ele
lucrând pe principiul atomizorului

• Teoretic se poate utiliza si un vas cu apă (rezervor); apa va fi încălzită uşor pentru a favoriza
fenomenul de vaporizare. Aceasta soluţie nu este insă igienică şi din acest motiv este puţin
utilizată.

Ventilaţia dublu flux cu dezumidificare

Rolul acestor instalaţii este opus celor prezentate mai sus; ele vor reduce conţinutul de umiditate
din aerul incintei ce urmează a fi tratate.
În industrie există multe procese industriale care necesită extragerea apei, prin procese de
uscare, cum ar fi tratarea şi prelucrarea lemnului, a produselor din piele, uscarea legumelor etc.
În aceeaşi măsură, dezumidificarea aerului este o măsură folosită în diverse industrii cum ar fi:
industria chimică, farmaceutică, electronică etc.
În domeniul habitatului urban confortul persoanelor poate cere dezumidificarea aerului, în
principal vara, când aerul exterior poate fi foarte umed.

Principalele metode folosite pentru dezumidificare sunt:

• aportul de aer cald, soluţie particulară, utilizată punctual în anumite industrii;

• răcirea aerului prin trecerea sa peste o baterie rece Fluidul de răcire trebuie să fie însă la o
temperatură situată sub cea a punctului de rouă a aerului de răcit, pentru a asigura eliminarea
apei prin condensare. Pentru ca această eliminare să fie însemnată cantitativ se utilizează
frecvent o maşină frigorifică;

• preluarea vaporilor de apă din aer cu ajutorul unor substanţe solide higroscopice, (cum
ar fi gelurile de silicaţi) sau cu ajutorul unor soluţii higroscopice (cum ar fi clorura de litiu). Aceste
soluţii sunt utilizate pentru temperaturi uscate joase şi pentru umidităţi absolute reduse.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 75 din 115
Pentru incintele de mai mici dimensiuni există şi în acest caz dezumidificatoare de mici
dimensiuni, care utilizează tot mici maşini frigorifice sau substanţe absorbante solide sau lichide

Scheme de principiu de realizare a instalaţiilor de ventilaţie mecanică

Schemele clasice pot fi grupate în trei categorii şi anume :


a. schemă ce tratează numai aerul exterior;
b. schemă cu recircularea parţială şi tratarea aerului recirculat;
c. schemă cu recircularea şi tratarea parţială a aerului recirculat.

Schemă ce tratează numai aerul exterior

Aceasta este instalaţia cea mai simplă, care tratează numai aerul aspirat din exterior (fig. 4.1).
Schema funcţionează doar cu aer nou, care este tratat prin metodele clasice (respectiv filtrare,
preîncălzire, umidificare, reîncălzire, etc.)
Aceste instalaţii conduc la cheltuieli de exploatare ridicate, deoarece ele implică evacuarea către
exterior a unei cantităţi de aer egală cu cea absorbită. Aerul evacuat va purta cu el şi căldura
(sau frigul) introdus în incintă prin intermediul instalaţiei de ventilaţie. Evacuarea acestei călduri
va necesita echipamente anexe de producere a frigului sau căldurii, deci o creştere a costurilor.
Utilizarea unei astfel de instalaţii este recomandată pentru incinte cu destinaţie specială (săli de
operaţii din spitale, etc.), adică acolo unde există riscul introducerii unor noxe sau în general a
aerului ce ar putea prezenta pericol pentru factorul uman.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 76 din 115
Schemă cu recirculare parţială şi tratarea aerului recirculat

În acest caz, o parte din aerul din incintă este recirculat pentru a fi amestecat cu aer nou aspirat
din exterior (fig. 4.2).

Componentele esenţiale ale instalaţiei rămân aceleaşi, dar apare în plus un racord pentru aer
recirculat (9) şi o clapetă (10) de reglare a debitului de aer preluat din incintă pentru amestec.
Amestecul aerului se face în camera de amestec (11), după care aerul este supus procesului de
tratare ca şi la instalaţia anterior prezentată.
Acest tip de schemă este cel mai utilizat pentru instalaţiile cu aplicaţii urbane, deci pentru
instalaţii mici, de mai mică importanţă.

Schemă cu recircularea şi tratarea parţială a aerului recirculat

Această instalaţie (fig.4.3) conţine în plus, faţă de celelalte scheme, un bypass (12) între racordul
de aer recirculat (9) şi aspiraţia ventilatorului. În acest fel, o parte din aerul din incintă va fi
reintrodus în aceasta, fără a mai trece prin instalaţia de tratare a aerului. Este cazul instalaţiei la
care aerul interior nu se viciază puternic, acesta putând fi recirculat direct.
Pentru incinte mai mici, se realizează în mod curent “instalaţii de condiţionare individuală”,
grupând un singur bloc de echipamente de filtrare, încălzire, ventilaţie.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 77 din 115
Filtrele se realizează în general din materiale textile; bateriile de încălzire se realizează dintr-un
încălzitor electric; răcirea se asigură cu un grup frigorific, cu freon, încorporat în aparat şi al cărui
condensator este răcit forţat cu aer preluat din exterior de un ventilator auxiliar.
Ventilarea se efectuează de regulă cu recirculare, un singur ventilator aspirând aerul exterior şi
parţial pe cel din incintă şi refulând apoi debitul prelucrat prin bateriile de încălzire, răcire etc.
înapoi în incinte. De regulă, aparatele mici nu sunt prevăzute cu umidificator.
Aceste aparate se mărginesc la a realiza o răcire a aerului din incintă, dar ele nu pot realiza
condiţiile stricte de temperatură şi umiditate create de instalaţiile perfecţionate. Puterea lor este
cuprinsă între 0,5 şi 2 KW, ele fiind capabile să producă 1300÷3500 frigorii/h *, funcţionarea lor
putând fi complet automatizată.
1 watt = 3,413 BTU/h = 0,85985 Fr/h
De asemenea, trebuie remarcat că toate elementele de instalaţie prezentate ar avea nevoie şi de
aparate corespunzătoare pentru a măsura mărimile ce trebuie urmărite în incintă.

VENTILAREA INDUSTRIALĂ

Problema ventilaţiei industriale a apărut ca urmare a gravelor probleme de poluare atât a


mediului din zonele industriale (şi din zonele limitrofe acestora), cât şi a incintelor industriale.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 78 din 115
Este evident că înainte de a aborda un studiu de ventilare industrială trebuie pusă problema dacă
nu există un mijloc mai simplu de a suprima cauzele poluării sau de a reduce poluarea prin
modificarea procesului de producţie sau a modului de concepere a instalaţiei industriale. Este de
preferat tratarea cauzelor ce conduc la poluare şi deci eliminarea acesteia chiar din proiectare, şi
doar atunci când acest lucru nu este perfect posibil se trece la limitarea efectelor poluării.

Punerea în funcţiune a unui sistem de ventilare apare ori de câte ori la un loc de muncă se emit
mai multe noxe decât cele acceptate normal de condiţiile de igienă a muncii, de sănătate, de
securitate, etc.
Pentru a putea alege corect instalaţia de ventilaţie necesară, trebuie făcută o analiză completă a
locului de muncă ce urmează a fi ventilat, astfel încât soluţia aleasă să rezolve problema de
evacuare a noxelor, dar şi să fie bine primită de utilizator, respectând confortul termic al acestuia.
În fig. 9.1 se prezintă schema tip a unei incinte industriale, cu diverse posturi de lucru şi în care
sunt precizate diversele elemente ale procesului tehnologic ca şi ale instalaţiei de ventilaţie.
Astfel, într-o incintă industrială, confortul locului de muncă este influenţat de următorii factori:
 prezenţa unui curent de aer;
 un gradient de temperatură acceptabil pe verticală;
 temperatura solului (prea mică sau prea mare);
 existenţa unui câmp termic radiativ asimetric, dat de:
- prezenţa unor ferestre reci;
- surse de căldură doar de o parte a corpului operatorului;
- nivel de umiditate relativă a aerului.

Alegerea unei soluţii de ventilaţie industrială se poate face parcurgând următoarea succesiune
de paşi:
a. definirea clară a clădirii şi a posturilor de lucru din ea, a tipului de proces industrial ce are loc, a
personalului folosit, a restricţiilor legate de mediu, de temperatură precum şi a condiţiilor de
păstrare în bune condiţii a clădirii;
b. determinarea şi clasificarea surselor de poluare, a caracteristicilor lor fizice şi chimice;
c. alegerea soluţiei tehnice de captare şi de ventilare ţinând cont de:
- evoluţiile posibile ale procesului industrial şi de modificările pe care aceste evoluţii le
pot antrena în ceea ce priveşte sistemul de ventilaţie;
- eventualele incompatibilităţi între diverşi poluanţi (de exemplu praf şi umiditate, acizi şi
baze etc.) care necesită separarea lor;
d. determinarea parametrilor (viteza aerului, debitul, încălzirea) şi calculul instalaţiei
(determinarea pierderilor, de sarcină, a diametrului, a puterii instalate etc.);
e. alegerea elementelor de circuit (guri de insuflare a aerului, tubulatura necesară, ventilatoare,
automatica necesară, etc.);
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 79 din 115
f. amplasarea fizică a elementelor componente
g. punerea în funcţiune, valori de referinţă, asigurarea mentenanţelor.

Proiectarea şi realizarea unei instalaţii de ventilaţie individuale trebuie să armonizeze cerinţele de


confort cu cele de gestionare a sistemului de ventilaţie de către utilizator, fără a afecta,
involuntar, celelalte funcţii ale sistemului.

Riscurile datorate poluării

În industrie se lucrează cu materii prime, materiale şi produse chimice de bază dintre cele mai
diverse; prelucrarea acestora conduce în general la dispersia unei părţi din elementele de mai
sus în atmosfera din zona postului de lucru.
Situaţia astfel creată poate conduce fie la boli profesionale, fie la intoxicaţii ale persoanelor
expuse, dacă este vorba de produse toxice sau nocive, sau poate fi la originea unor incendii,
explozii etc., dacă produsele respective sunt inflamabile.
În aceeaşi măsură, prezenţa surselor de căldură (cuptoare, etuve, etc.)sau a surselor de frig
(camere frigorifice) poate crea, dacă nu se iau măsuri preventive, situaţii inconfortabile sau chiar
periculoase.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 80 din 115
VENTILAREA SPAŢIILOR DE LOCUIT

Spaţiul de locuit este acel sector în care, din punct de vedere al ventilaţiei şi climatizării, cererea
şi necesităţile nu sunt întotdeauna bine armonizate.
Utilizatorul se află în propriul său spaţiu, este liber să îşi aleagă condiţiile după modul sau de
viaţă, obiceiuri, tradiţii, etc. Această precizare conduce la concluzia, foarte importantă, că
instalaţia de ventilaţie/climatizare poate fi dotată la cel mai înalt nivel, dar ea va fi folosită de către
utilizator în funcţie de dorinţa sa.

Generalităţi
S-a constatat că, chiar acolo unde există un sistem de ventilaţie centralizată, (în bucătării sau în
alte spaţii), realizate prin însăşi construcţia imobilului, orificiile respective sunt adesea obturate de
către locatari, cu bună ştiinţă, din următoarele motive:
 apare curent de aer în incintă;
 încălzirea centralizată (iarna) este insuficientă şi deci se împiedică astfel răcirea incintei;
 se manifestă o grijă exagerată de economisire a energiei;
 apare zgomotul instalaţiei;
De asemenea, s-a constatat că deşi există sistem de ventilaţie, pe durata zilei, când proprietarul
lipseşte de acasă, el lasă geamurile sau uşile deschise pentru a proceda la o aerisire naturală,
asociată şi cu dorinţa de aer liber, de spaţiu deschis.

Condiţii de realizare a ventilaţiei individuale


Proiectarea şi realizarea unei instalaţii de ventilaţie individuale trebuie să armonizeze cerinţele de
confort cu cele de gestionare a sistemului de ventilaţie de către utilizator, fără a afecta,
involuntar, celelalte funcţii ale sistemului.

Condiţii de confort şi igienă


Un individ consumă, funcţie de nivelul de activitate pe care o desfăşoară, între 20 şi 150 l/h de
oxigen, ceea ce înseamnă un debit de aer nou de 0,4...3 m3/h; acest debit este mult mai mic
decât debitele utile realizării funcţiilor legate de confortul şi igiena necesare, adică menţinerea
calităţii aerului:
 menţinerea umidităţii relative a aerului la valori acceptabile în domeniul de temperaturi
prevăzut;
 limitarea şi eliminarea mirosurilor nedorite;
 limitarea procentului de poluanţi produşi în interiorul incintei.
Pentru fiecare din aceste funcţii ce trebuie realizate se determină debitul de aer proaspăt
necesar.
Astfel, in ceea ce priveşte umiditatea relativă a aerului, există numeroase surse de producere a
vaporilor de apă:
• surse externe: aerul exterior şi ploaia;

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 81 din 115
• surse interne: - ocupanţii incintei (un adult degajă 40...100g/h vapori de apă prin
respiraţie şi transpiraţie, funcţie de intensitatea activităţii depuse);
 activităţi tehnice (bucătării, toalete, spălătorii, etc.).
Astfel, într-un apartament de 4 camere, ocupat în mod normal de 4 persoane, aceste surse
interne reprezintă o „producţie” totală de 10...20 kg/zi vapori de apă, vapori care în funcţie de
temperaturile interioare şi de condiţiile termice şi de umiditate externe incintei pot fi mai mult sau
mai puţin deranjante.
Menţinerea umidităţii relative a aerului presupune ca aerul interior împrospătat cu un anumit debit
de aer exterior – aer nou, să fie capabil să preia vaporii de apă care se „produc” în incintă.

Exemplu: Vrem să menţinem într-o incintă, ocupată de o persoană în repaus, o temperatură de


18 0C cu o umiditate relativă ϕ ≤ 80%, presupunând că aerul exterior (3 0C iarna şi 10 0C
primăvara şi toamna) este saturat.
O persoană în repaos, „produce” 40 g/h de vapori de apă.
Diagrama aerului umed dă un conţinut de umiditate de 4,5 g/kg aer uscat la 3 0C şi 7,5 g/kg aer
uscat la 10 0C. Pentru aerul din incintă (la 18 0C şi o umiditate relativă ϕ ≤ 80%), aerul trebuie să
aibă un conţinut de umiditate de cel mult 10 g/kg aer uscat, deci el se poate încărca cu cel mult
5,5 g/kg aer uscat iarna şi 2,5 g/kg aer uscat primăvara şi toamna.
Deci debitele de aer necesare vor fi:
40:5,5 = 7,3 kg aer/h, deci aproximativ 6 m3/h, sau 40:2,5 = 16 kg aer/h, deci aproximativ 13
m3/h
Pentru valori medii ale umidităţii relative a aerului exterior, debitul necesar maxim va fi de
aproximativ 10 m3/h şi pe persoană.

Limitarea şi eliminarea mirosurilor este o cerinţă evident subiectivă,


Poluanţii care pot apare în interiorul acestor incinte se pot împărţi în 3 categorii:
 poluanţi anorganici (praf, NO2, CO2, SO2, etc.);
 poluanţi organici (derivaţi ai tutunului, formaldehidă, etc.);
 poluanţi bacterieni (legaţi de depozitarea deşeurilor, saci, filtre, etc.).
Nu există, pentru habitat, reglementări speciale în acest sens, ventilaţia fiind considerată eficace
pentru reducerea mirosurilor.

Exemplu: Un individ degajă, funcţie de metabolismul său, 10...40 l/h de CO2.


Regulile sanitare recomandă o limită de 0,1 % conţinut de CO2.
Să vedem care trebuie să fie debitul de aer pentru menţinerea acestui nivel al CO2.
Un adult „produce” în repaus 10 l/h de CO2. Pentru aceasta debitul de aer de împrospătare ai
trebuie să satisfacă relaţia 10 < 0,001⋅ ai, deci rezultă ai > 10⋅103 l/h =10m3/h.
Acest debit este aproximativ egal cu debitul obişnuit prevăzut pentru ventilaţia unei incinte
ocupate de o persoană.

Durata de viaţă a construcţiei (clădirii)


INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 82 din 115
Ventilarea unei clădiri poate avea efecte importante şi asupra duratei de viaţă a clădirii, prin
modul în care contribuie la eliminarea umidităţii din aceasta; pericolul apare la condensarea
vaporilor de apă pe pereţii interiori ai clădirii sau chiar în interiorul acestora.
 Condensul pe suprafaţa interioară a pereţilor

Dacă acest tip de condensare este frecvent sau permanent, se facilitează degradarea
materialelor de tencuială şi este facilitată apariţia igrasiei. Acest fenomen apare mai întâi în
zonele suficient de reci ale pereţilor, acolo unde vaporii de apă din aerul ambiant interior pot
condensa, respectiv pe geamuri şi pe punţile termice (barierele termice); remediul constă în
încălzirea suficientă a incintelor şi în izolarea termică adecvată.

Exemplu: Fie o incintă ocupată de o persoană activă, care degajă 80 g/h de vapori de apă. Fie
condiţii date de iarnă (te = 0 0C, ϕe = 50 %); fie ti =19 0C. Pereţii sunt izolaţi (k= 0,8 W/m2K), iar
geamurile, duble, au k = 3,2 W/m2K.
Valorile de debit de ventilaţie av care condiţionează apariţia condensului datorat ocupantului
incintei vor fi:
• dacă av < 6 m3/h – va apare condens pe toţi pereţii;
• dacă 6 < av < 10 m3/h – va apare condens doar pe geamuri;
• dacă av > 10 m3/h – nu apare condens.
Acest debit este aproximativ egal cu debitul obişnuit prevăzut pentru ventilaţia unei incinte
ocupate de o persoană.Â

 Condensul intern (din pereţi)

Acest fenomen se datorează prezenţei vaporilor de apă provenind din:


• etanşeitate redusă (între ferestre şi faţada clădirii, degradarea lemnului, fisuri,
cămine de aerisire, etc.
• urcarea apei prin capilaritate;
• difuzia vaporilor de apă.
În acest caz, ventilaţia poate fi utilă doar la cea de a treia sursă (difuzia vaporilor), în celelalte
cazuri fiind total ineficientă. Remediul este de natură constructivă, folosind materiale cu
permeabilitate redusă la vaporii de apă.

Ventilaţia dublu flux cu ventilo-convectoare

Un astfel de sistem poate asigura atât încălzirea cât şi răcirea aerului ventilat într-o aceeaşi
unitate. Radiatoarele statice pot fi păstrate, caz în care funcţia încălzire va completa doar

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 83 din 115
necesarul de căldură în incinte în sezonul rece, iar în cazul când acestea lipsesc, ele vor fi
înlocuite de ventilo-convectoare care vor prelua în totalitate şi funcţia de încălzire.

Un ventilo-convector (fig. 8.18) se compune din următoarele elemente:


• un ventilator cu motor de antrenare (4), de regulă cu viteză reglabilă;
• un schimbător de căldură (2) pentru apă caldă şi pentru apă rece (una sau două
baterii);
• un filtru de aer (3);
• guri de insuflare aer (1) şi de aspiraţie aer (6).
Ventilo - convectorul se poate monta pe perete la nivelul pardoselii (ca un radiator static clasic)
sau aproape de tavan.

Alimentarea cu apă caldă sau/şi cu apă rece se face prin conducte dintr-un sistem de distribuţie
centralizat. Efectul ventilo-convectoarelor se resimte până la o distanţă de 5...6 m. Trebuie
menţionat că atunci când se funcţionează şi cu bateria rece, este posibilă formarea de condens
pe pereţii acesteia, condens provenit din aerul cald (şi umed) din incintă; pentru această situaţie
se prevede un rezervor recuperare condensat (3) amplasat imediat sub bateria rece.
În cazul folosirii acestor aparate într-o structură de birouri, amplasarea lor se face aşa cum s-a
descris mai sus.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 84 din 115
Dacă amplasarea se face într-o structură de hotel (fig. 8.19), se va proceda la instalarea câte
unui ventilo-convector (5) pentru fiecare cameră, amplasarea făcându-se de regulă în plafoane
false.

Prin aparat va trece doar aerul recirculat, extras prin gurile de extracţie a aerului de confort (3);
astfel tratat, aerul recirculat va fi difuzat în incintă prin aceleaşi prin guri de insuflare (4) ca şi
aerul nou adus la racordul (1). Extracţia sanitară se face, ca şi în celelalte cazuri, din spaţiile
sanitare (băi), prin intermediul gurilor de extracţie special amplasate aici (2).

Ventilaţia dublu flux cu pompe de căldură


Un astfel de sistem poate asigura cele trei funcţii de bază şi anume încălzire, răcire şi climatizare.
Soluţia este practic o ventilaţie cu insuflare şi extracţie simultană a aerului, în care emiţătoarele
statice de căldură sunt înlocuite de către mici pompe de căldură apă-aer cu ciclu invers;
condensarea are loc la o temperatură (tk) mai mare decât temperatura de vaporizare (tv)

Scopul sistemului este:


• recuperarea energiei acolo unde ea se află în surplus şi de a o transfera acolo
unde ea este utilă;
• stocarea energiei în exces, pentru a putea fi livrată la comandă (de exemplu într-
un sistem de încălzire - reţea de apă caldă).
Sistemul este posibil de utilizat în special la clădirile care au simultan necesităţi de căldură şi de
frig.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 85 din 115
a. Pompa de căldură
Aparatul propriu-zis se compune dintr-un circuit frigorific închis, cu două schimbătoare de
căldură, unul pe partea de aer şi unul pe partea de apă.
Circuitul de răcire se inversează automat sub efectul unui termostat de incintă.
Astfel, în funcţie de poziţia vanei (3), fiecare schimbător acţionează fie ca evaporator, fie ca şi
condensator.
Schimbătorul de căldură (1) introduce sau extrage căldură în/din aerul din incintă, şi, în acelaşi
timp, schimbătorul (2) extrage sau trimite căldură apei din reţeaua de apă.
a.1. Ciclul termic cu încălzirea aerului (fig. 8.20)
În acest caz căldura este extrasă din apa de reţea, la presiune scăzută (p1), în vaporizatorul (2);
astfel, freonul gazos care circulă prin instalaţie se va vaporiza, va trece prin vana (3) şi apoi prin
compresorul (5), unde creşte presiunea (până la valoarea p2). Căldura conţinută în vaporii de
freon va fi cedată, prin intermediul condensatorului (1) aerului ventilat, care astfel se încălzeşte.
Deci, în acest mod, pompa de căldură este folosită pentru încălzirea aerului care se introduce în
incintă cu căldura preluată din apa de reţea.

1 - condensator aer/freon; 2 - evaporator apă/freon; 3 - vană de inversiune; 4 - compresor; 5 –


capilar (ventil de laminare).

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 86 din 115
a.2. Ciclul termic cu răcirea aerului (fig. 8.21)

În acest caz se acţionează vana de schimbare de sens (3), prin intermediul căreia se schimbă
practic sensul fluidelor prin vaporizator şi condensator.
Freonul lichid va fi laminat în capilarul (4), presiunea sa scăzând de la p2 la p1 (secţiunea scade,
viteza de curgere creşte şi ca urmare presiunea scade şi ea).
Schimbătorul de căldură (1) va avea în acest caz rol de vaporizator, freonul preluând căldură de
la aerul care se va introduce în incintă şi care în acest fel se răceşte. Vana de schimbare a
sensului (3) este comutată pe a doua poziţie şi vaporii de freon obţinuţi la ieşirea vaporizatorului
(1) trec în compresorul (5) unde le creşte presiunea de la p1 la p2. Vaporii trec apoi în
schimbătorul de căldură (2), care acum va avea rol de condensator, unde vor ceda căldură apei
din reţeaua de apă, care se va încălzi (de la 30 la 35 0C).
Pompele de căldură pot fi de „de plafon” sau „de perete”, iar amplasarea lor se face de la caz la
caz, în funcţie de arhitectura internă, etc.
Efectul acestor instalaţii se face simţit până la o distanţă de 5...6 m; la distanţe mai mari este
preferabil să se prevadă instalaţii clasice. De asemenea este posibil să apară condens pe pereţii
bateriei reci, deci trebuie prevăzut un circuit de evacuare a condensului format.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 87 din 115
Reţeaua de apă. Pompa de căldură este racordată în paralel la o reţea de apă în buclă închisă;
ea va încălzi sau va răci apa, după cum funcţionarea sa va fi în regim de încălzire sau de răcire.
Reţeaua de apă se menţine la o temperatură cuprinsă între 15 şi 35 0C, iar dacă ne situăm în
afara acestor limite, va apare necesitatea unei răciri suplimentare (cu turn de răcire în circuit
închis) sau a unei încălziri suplimentare (cazan de apă caldă, schimbător de căldură, etc.).
Schema de principu a reţelei de apă cu pompele de căldură aferente este prezentată în fig. 8.22.

4 - cazan de apă caldă; 5 - pompă de apă.

Debitul total de apă al reţelei în circuit închis va suma debitelor necesare fiecărei pompe de
căldură; pornind de la acest debit total şi de la structura cererii simultane (de căldură sau de frig),
vor putea fi alese temperaturile de lucru ale reţelei de apă, deci se va stabili dacă se foloseşte
încălzire (cu un cazan de apă caldă - 4) sau răcire (cu un turn de răcire – 3)
Turnul de răcire şi eventual sursa de căldură se amplasează în serie pe circuit, pe conducta de
retur, şi sunt folosite alternativ, atunci când este necesar.
Debitul total al buclei de reţea de apă va fi suma debitelor necesare impuse pentru fiecare pompă
de căldură, iar la rândul lor ele determină temperatura de încălzire, respectiv de răcire necesare.

b. Reglajul instalaţiei se face la nivelul fiecărei incinte cu ajutorul unui termostat ce comandă
compresorul (4) şi vana schimbare a sensului (3).

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 88 din 115
SISTEMELE DE VENTILARE FORTATA

Aerul este implicat in procesele de fotosinteza, transpiratie si respiratie a plantelor.


Reinnoirea aerului din interiorul serei impreuna cu o miscare optima a acestuia, va conduce la
pastrarea unei temperaturi optime, la mentinerea unui nivel hidrometric potrivit, va permite o
uniformizare a concentratiei de dioxid de carbon, creând astfel conditiile pentru obtinerea unei
recolte bogate.

Alaturi de ventilarea naturala realizata in principal prin intermediul ferestrelor, sunt necesare si
alte sisteme care sa asigure o circulatie uniforma a aerului in interiorul serei. Aceste sisteme sunt
cele de ventilatie fortata.

Sistemele de ventilatie fortata sunt alcatuite din seturi de ventilatoare distribuite pe intreaga
suprafata a serei. Ele sunt montate de structura serei deasupra culturilor. Scopul acestora este
de a crea un curent slab de aer ce permite amestecul aerului si uniformizarea acestuia. Atunci
cand ferestrele sunt inchise, sau cand schimbul de aer este mic, curentul de aer creat de
ventilatoare, imbunatateste schimbul de gaze, impiedicand saturarea datorata umiditatii excesive,
in conditii de temperatura joasa, si intensificand procesul de transpiratie in conditiile de
temperatura ridicata.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 89 din 115
Sistemul de ventilare fortata este alcatuit din:

 Ventilatoare de destratificare: cu elice, ele au o carcasa tubulara, sunt actionate de un


motor electric. Sunt proiectate sa actioneze pe o distanta mare si cu un debit ridicat de aer
 Regulatoare de viteza: Ele creaza un usor curent vertical de aer
 Instalatiile electrice: Panouri de actionare electrica dotate cu circuite de protectie,
startere, circuite electrice de actionare a intregului sistem de ventilare fortata
 Ventilatoare instalate pe partea frontala sau laterala a serei, care actioneaza ca
extractoare de aer. Acestea functioneaza in tandem cu un grup de ferestre, care prin
deschidere permit accesul aerului din exteriorul serei. Pornirea ventilatoarelor concomitent
cu deschiderea ferestrelor va crea un circuit de aer proaspat care intra pe ferestre si iese
prin ventilatoare, evacuand caldura excesiva si transpiratia, si impiedicand cresterea
excesiva a temperaturii si umiditatii in interiorul serei.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 90 din 115
Economisirea energiei in sistemele de ventilatie
Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o importanta cantitate de energie
utilizata intr-o cladire. De aceea este foarte
important de cunoscut care sunt oportunitatile
de a economisi energie si de a lua masuri in
aceasta directie, inca din faza de alegere a
sistemului utilizat. Procesul de proiectare
implica responsabilitatea de a gasi intotdeauna
optimul tehnico-economic pentru beneficiarii
proiectelor atat in faza de investitie cat si pentru
perioada de exploatare a obiectivului.

1.Alegerea traseului

Traseul tubulaturii are o influenta majora asupra pierderii de sarcina din sistem si implicit asupra
energiei consumate la ventilator.

Proiectantul trebuie sa incerce tot timpul sa evite traseele lungi si intortocheate, cu multe
schimbari de directie insa uneori, datorita deficientelor de proiectare ale cladirii in sine, se obtin
trasee ineficiente din punct de vedere energetic. Din acest motiv este foarte important sa existe o
colaborare stransa intre arhitect si proiectantul sistemului de ventilatie inca din primele faze de
conceptie ale cladirii, cu scopul de a fi prevazute spatii suficiente pentru montarea tubulaturii.

2.Etanseitatea sistemului

O alta sursa majora de pierdere a energiei o reprezinta neetanseitatea sistemelor de ventilatie.


Fiind un subiect complex ne propunem sa il tratam mai detaliat in alt articol, insa nu putem sa nu
remarcam doua din directiile principale in care se pot determina pierderi importante de energie:

a)Energie electrica consumata la ventilator. Pentru a se obtine debitele de aer calculate la nivelul
fiecarui difuzor sau grila, trebuie tinut cont de pierderile de aer prin imbinari, in sensul
compensarii acestora prin supradimensionarea ventilatorului. Debitul de aer pierdut se va calcula
foarte usor cu ajutorul CADvent, in functie de clasa de etanseitate din care face parte sistemul,
dupa care ventilatorul va fi supradimensionat in consecinta. Acesta implica atat un cost de
investitie mai mare dar mai ales un cost de exploatare mai ridicat prin consumul de energie
electrica.

Spre exemplu o pierdere de aer de circa 6% din debitul total implica o supradimensionare a
puterii ventilatorului de 20% (uzual in practica, circa 15%).

b)Energie termica pierduta in spatiile in care nu se doreste controlul temperaturii aerului.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 91 din 115
Deseori traseul de tubulatura parcurge spatii neclimatizate - incaperii adiacente, plafoane false,
exteriorul cladirii. Un sistem neetans va induce pierderi de aer in aceste spatii si implicit pierderi
de energie termica utilizata pentru tratarea aerului pierdut.

De asemenea, datorita pierderilor de aer de pe sistemul de evacuare se pierde energie termica


necesara pentru recuperarea caldurii (in recuperatoare) sau pentru recirculare.

3.Raportul laturilor (proportia)

Un aspect destul de important dar poate mai putin cunoscut in economia de energie il constituie
raportul laturilor pentru tubulatura rectangulara. Un tub cu un raport al laturilor de 6:1 va creste cu
25% pierderile de caldura decat un tub cu raportul de 3:1. Regula este valabila atat pentru
situatia cand se transporta aer cald pentru incalzire cat si pentru cazul in care se transporta aer
rece pentru racire. Un proiect eficient din acest punct de vedere nu ar trebui sa contina elemente
cu raportul laturilor mai mare de 1:3. Cu cat acest raport este mai mic, cu atat sistemul este mai
eficient, si nu doar pentru transferul termic dar mai ales pentru pierderile de sarcina din sistem.
Cu cat raportul laturilor tinde sa se apropie mai mult de 1 :1 (patrat), cu atat mai mult se apropie
de sectiunea circulara.

De aceea in practica, tubulatura circulara pierde substantial mai putina caldura si are o cadere
mai mica de presiune decat sistemul rectangular.

Intensificarea transferului de caldura in functie de raportul laturilor

Cu cat raportul laturilor este mai mare, cu atat mai mari vor fi costurile de exploatare rezultate din
cele doua componentelor -caldura si presiune:

Cresterea costurilor de exploatare in functie de raportul laturilor

Alegerea unor tuburi cu un raport al laturilor cat mai mic este de asemenea foarte importanta in
ceea ce priveste costurile de productie si montaj, insa acesta va face obiectul unui articol viitor
despre montajul sistemelor de tubulatura.

4.Izolarea sistemului

Izolarea sistemului reprezinta punctul cheie in procesul de conservare a energiei termice.

Pierderea de caldura printr-un canal de ventilatie poate fi usor determinata cu ajutorul ecuatiei de
mai jos sau prin intermediul diagramei:

Q=k*A*θ=L*c*Δt (W)

unde :
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 92 din 115
Q –cantitatea de caldura absorbita sau cedata de un tronson de canal, in functie de
semnul diferentei de temperatura intre aerul vehiculat si mediul in care se afla canalul
L – debitul de aer
c - caldura specifica masica a aerului
k – coeficient global de transmisie
A –suprafata laterala a canalului
θ –diferenta medie de temperatura intre aerul din canal si aerul ambiant
Δt –incalzirea sau racirea aerului

Pierderea de caldura si de temperatura pe unitatea de lungime de tubulatura.

Debit 0,1m3/s si 60mm izolatie.

Daca sistemul de tubulatura traverseaza zone ce nu sunt climatizate, atunci este mai mult decat
necesara izolarea traseelor in scopul de a limita transferul de caldura. Evident, analiza necesitatii
izolarii sistemului nu trebuie limitata doar la economia de energie ci trebuie sa se tina cont si de
prevenirea aparitiei fenomenului de condensare.

5.Pierderea de sarcina (Caderea de presiune)

In sistemul de tubulatura presiunea poate fi privita ca si energie creata de ventilator ce poate fi


convertita in energie cinetica (debit de aer) sau ca pierdere de sarcina datorata frictiunilor si
turbulentelor. Aceasta pierdere numita si cadere de presiune trebuie suplinita de catre ventilator
in scopul de a ajunge la difuzor debitul de aer dorit. Pierderea de sarcina ‘costa’ si este direct
responsabila de energia consumata de ventilator.
Astfel, in faza de proiectare, pierderea de sarcina trebuie nu doar calculata ci mai ales se impune
incercarea de a reduce pe cat posibil valoarea acesteia.
Intotdeauna trebuie gasit raportul optim intre conditiile tehnice si cele economice, intre costurile
de investitie si cele de exploatare. Un sistem de tubulatura in care s-a mers cu viteze mari ale
aerului, va genera o pierdere de sarcina mare, pe cand un sistem cu viteze mici va genera o
pierdere de sarcina mica insa dimensiuni mai mari pentru componentele sistemului. In anumite
situatii este aleasa (datorita spatiului) utilizarea unor tuburi cu dimensiunii mai mici si un ventilator
mai puternic, insa de cele mai multe ori este de preferat un sistem cu dimensiuni mai mari si
implicit viteze si pierderi de sarcina mai mici. In aceasta situatie nu numai costul de investitie
pentru ventilator va fi mai mic, dar mai ales costurile de exploatare vor putea amortiza in timp
investitia initiala.
Atentie insa la corelarea cu punctul «4 » din acest material. O viteza prea mica in tubulatura va
amplifica transferul termic intre aerul transportat si mediul in care se afla montat sistemul.

6.Eficienta energetica a ventilatorului

Ventilatorul reprezinta forta motoare a intregului sistem. Puterea sa poate varia drastic de la
0,5W la un debit de 1l/s pana la 3W pentru 1l/s in functie de eficienta ventilatorului dar si de
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 93 din 115
caracteristicile sistemului in care este integrat. De aceea este important sa se utilizeze
ventilatoare eficiente si mai ales sa se dimensioneze, astfel incat punctul de functionare sa fie
foarte aproape de caracteristicile recomandate de producator. Nu este de neglijat nici atentia
acordata integrarii in sistem – conectarea cu mansoane care sa preia vibratii, evitarea amplasarii
fitingurilor (coturi, teuri, etc.) imediat dupa ventilator.

7.Controlul debitului, a temperaturii si umiditatii

Introducerea aerului proaspat intr-o cladire implica un consum de energie pentru aducerea
aerului de la parametri din exterior la cerintele din interiorul cladirii. Astfel este important sa
aducem cantitatea dorita de aer in locul potrivit, la momentul potrivit si la parametri necesari
asigurarii conditiilor de confort fara sa neglijam pierderile din reteaua de distributie.
Pentru ca toate acestea sa fie posibile, sistemul trebuie sa fie prevazut cu elemente de masura si
control (clapete de reglaj, senzori de viteza, temperatura si umiditate, timere, regulatoare de
turatie, etc.).
Asigurarea parametrilor optimi prin metode de masura si control reprezinta cheia de a obtine
conditiile de confort cerute dar si de a economisi energie. O solutie foarte eficienta o reprezinta
sistemul VAV- Variable Air Volume.

8.Intretinerea bateriilor de racire si incalzire

Practica arata ca bateriile de racire si cele de incalzire se pot imbacsi in timp.

Dincolo de faptul ca aerul trimis in interiorul cladirii va avea o calitate mult inferioara aerului tratat
obtinut in momentul functionarii corespunzatore, rezistenta pe traseul aeraulic va fi creste in mod
semnificativ. Evident, din aceasta cauza, pierderea de sarcina va creste si mai departe vor exista
deficiente de functionare atat prin scaderea debitului de aer cat si prin cresterea energiei
consumate la ventilator. Un alt aspect negativ este ca transferul termic prin baterie va fi si el
diminuat semnificativ ducand la scaderea eficientei sistemului.

Pentru a evita astfel de probleme trebuie prevazute filtre inaintea bateriilor si mai ales trebuie
intretinute si curatate periodic atat filtrele cat si bateriile.

9.Recuperarea caldurii

Sistemele de ventilatie cu recuperare constau in facilitarea transferului de caldura de la aerul


evacuat la cel introdus pentru a indeplini anumite procese de tratare, cum ar fi preincalzirea
aerului proaspat si pentru a reduce consumul de energie necesara realizarii acestor procese.
Pentru ca acest sistem sa fie implementat cu succes trebuie tinut seama de cateva aspecte:

•Energia electrica consumata la ventilator va creste datorita faptului ca vor exista doua
ventilatoare si pentru ca pierderea totala de sarcina din sistem va fi mai mare.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 94 din 115
•Sistemul nu trebuie scurt-circuitat iar cladirea trebuie sa fie etansa.

•Pierderile conductive si convective trebuie limitate. Spre exemplu, datorita neetanseitatii


sistemului de tubulatura sau a slabei izolari termice.

Luand in considerare acestea si costurile de investitie initiale, recuperarea de caldura poate sa


nu constituie un factor important in anumite tari cu temperaturi moderate, din punctul de vedere
al recuperarii de energie, poate fi insa important din punctul de vedere al distributiei aerului sau a
protectiei mediului.

Ventilația
Aerul curat este esențial în viață și mediul de lucru, un mediu sănătos este bun pentru tine si
pentru performanta de lucru. Ventilație vine în multe soiuri și fiecare situație necesită propria
soluție, și pot fi construite. Personalizat pentru tine Suntem bucuroși să vă informăm despre
multe caracteristici și aplicații pentru a îmbunătăți. Mediul de viață

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 95 din 115
Principalul echipament dintr-un sistem de ventilație este VENTILATORUL

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 96 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 97 din 115
Alegerea unui sistem de ventilatie
Conditiile confortabile pot fi create folosind un ventilator. Există trei categorii de ventilatoare :

1. Menajer
2. Comercial
3. Industrial

Debitul de aer depinde de cantitatea de aer expulzat sau introdus într-o cameră într-o anumită
perioadă de timp. Această evaluare este în mod normal exprimat în m3/h, m3/s sau l/s.
Alegerea ventilatorului depinde de:

 tipul de camera: menajera, comerciala, industriala;


 Volumul camerei;
 tipul si caracteristicile ale aerului: Aer curat, Aer contaminat sau poluat;
 tipul de configurare al ventilatorului;
o Montate pe perete cu tubulatura de extractie;
o Montate pe perete cu evacuare direct către exterior;
o Ventilator de fereastra;
o Ventilator pentru sisteme centralizate;
 conditiile de temperatură si umiditate;
 debitul si presiunea disponibila solicitata;
 nivelul de zgomot;
 tipul de alimentare necesara: monofazat sau tifazat.

Metode eficiente de ventilatie


Controlarea ventilatiei se poate realiza în trei moduri:

1. Evacuare;
2. Introducere;
3. Combinat, evacuare cu introducere

Selectarea celui mai adecvat sistem depinde de diversi factori, cum ar fi forma si dimensiunea
camerei si gradul dorit pentru eliminarea poluantilor.

Evacuare
Acest sistem este cel mai utilizat pentru ca este cel mai simplu si cel mai economic. Aerul este
extras în afara si este înlocuit cu aer din exterior. Eficacitatea ventilatiei depinde de cantitatea de
aer proaspat introdus si de distributia lui. Cu acest sistem, pe langa optiunea de a extrage o
anumita cantitate de aer intr-o anumită perioadă de timp, gurile de evacuare si de intrare să fie
situate în asa fel încât să permită primirea de aer proaspăt pentru a acoperi întreaga cameră. Nu
trebuie sa existe posibilitatea de scurt-circuitare (Fig. 4 & 5).
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 98 din 115
In camere mari, folosind doar un
ventilator, este recomandata instalarea
a două sau mai multe ventilatoare mici
care pot asigura acelasi volumul
necesar de ventilatie. Folosirea acestora
va face, de asemenea, sistemul mai
flexibil si produce mai putin zgomot.
Sistemul de ventilatie este mult mai
eficient în cazul în care deschiderea
pentru introducerea de aer proaspat
sunt facute la dimensiuni
corespunzatoare. De regulă, aceste
deschideri ar trebui să fie situate la
nivelul pardoselii si opuse punctului de
extractie. Totată sectiunea transversala
ar trebui să fie între 1,5 si de 2 ori mai
mari decat sectiunea de evacuare. Daca
gura de introducerea este
subdimensionata se va restrânge
cantitatea de aer proaspăt în cameră si,
prin urmare, va duce la ventilatie
necorespunzătoare. Calculul se face
dupa urmatoarea formula :

Exemplu:

Sa presupunem ca doriti să ventilati o cameră care necesita 420 m3/h debit cu un echipament
care extrage aer direct către exterior. Dacă utilizati o grila de introducere cărei suprafată libera de
trecere este de 80% din total, si careia i-ati setat debitului de de intrare a aer la 1 m/s, veti obtine
următorul rezultat:

reprezentand valoarea neta a sectiunii de trecere.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 99 din 115
Introducere
Aceasta metoda implica exact opusul elei de mai sus, aerul fiind introdus de afara in loc sa fie
evacuat in afara. Prin aceasta metoda, aerul din camera este presurizat si "evadeaza" din
camera prin orice deschidere disponibila.
Combinat, introducere si evacuare
Utilizarea ambelor metode conduce la un sistem complet de ventilatie. Aspiratia se poate face in
locul cel mai facil, iar evacuarea unde este mai eficienta. Totodata se va tine seama de
dimensionarea ventilatoarelor de introducere sa fie cu 20% mai mari decat cele de evacuare,
astfel se presurizeaza camera eliminand senzatia de curent.

Tipuri de ventilatoare
 axiale
 centrifugale
 centrifugale in-line

VENTILATOARE AXIALE
Aceste ventilatoare constau intr-un set fix de pale (Fig. 8), aerul este preluat din fata si refulat in
spate, in acelasi sens cu motorul si paralel cu axa. Fiecare ventilator este clasificat in functie de
numarul si de inclinare palelor. Ventilatoarele sunt de obicei de mica si medie presiune destinate
sa refuleze direct in afara, nu sunt destinate pentru utilizarea in sisteme cu tubulaturi lungi, se pot
monta pe anumite modele tubulaturi scurte si filtre.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 100 din 115
VENTILATOARE CENTRIFUGALE
Aceste echipamente în esentă, constau din două părti: un ventilator sau turbină si o carcasa.
Aerul este preluat paralel cu axa, si refulat perpendicular pe axa (fig. 9). Forma si numărul de
lame va depinde performanta ventilatorului. Lamele sunt de mici presiuni si, de obicei, misca
aerul usor si fara zgomot.

VENTILATOARE CENTRIFUGALE IN-LINE


Aceste ventilatoare în mod normal, au aceleasi lame ca si ventilatoarele centrifugale. Cu toate
acestea, ele au, de asemenea, o carcasa care permite aerului să fie "tras" peste axa sa. În
functie de tipul de ventilator se pot obtine presiuni inalte sau medii. Aceste ventilatoare pot fi
montate fie la începutul, la sfârsitul, sau în mijlocul conductei. (fig. 10).
Modul în care se calculează volumul unei incaperi
Acest lucru este obtinut dupa formula lungime x latime x inaltime = cameră de volum (m3).

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 101 din 115
Exemplu
Un bar public, care este de 4 metri lătime, 7 metri si
3 metri inaltime. Pentru a calcula cantitatea de aer
necesară pentru ventilatie, se va calcula mai intai
volumul camerei: 4 × 7 × 3 = 84 m3. Apoi, din
numarul deschimburi necesare orare in functie de
tipul camera (prezentat mai jos), se poate deduce
debitul necesar de evacuare.
CUM SELECTAM VENTILATORUL POTRIVIT ?
Pentru a alege ventilatorul potrivit camerei
dumneavoastra, trebuie sa verificati mai intai
numarul de schimburi ale aerului necesare in mod obisnuit camerei.
Consultati tabelul de mai jos. Pentru a calcula cerinta de ventilatie, se inmulteste volumul
camerei cu numărul schimburilor de aer necesar. Acesta este un proces simplu care poate fi
folosit pentru a identifica care ventilator este potrivit pentru a acoperi capacitatea totală. În cazul
în care nu este posibil să se evacueze direct către exterior, trebuie să fie folosita tubulatura si în
acest caz va aparea o pierdere a capacitătii cauzate de fluxul de frecare, care este o functie de:

 lungimea conductei;
 suprafata din interiorul conductei;
 orice schimbare de directie a fluxului de ex. coturi, reductii sau filtre.

Tabelul cu schimburile recomandate de aer ale incaperii


Banci 2-5
Baruri 10-12
Laboratoare 4-6
Curatatorii 10-15
Cantine 8-12
Spitale 4-6
Magazin de peste 15-25
Restaurante 10-15
Sali de conferinta 8-10
Birouri 6-8
Sali de biliard 6-8
Magazine 8-10
Camere intunecate 10-15
Sali de clasa 2-4

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 102 din 115
Tabelul arată 10-12 (pentru bar public) si acest lucru înseamnă că este necesar să se aleagă un
ventilator care se poate extrage cel putin 840 m3/h (233 L/s), adică înmultit cu volumul de aer
stabilit pentru baruri si cafenele.

Pentru a transforma l/sec la m3/h.


litri/sec = 3,6 × m3/h,

Tabelul de mai sus ar trebui să fie luat doar ca un ghid.

Pentru cele mai comune tipuri de camere, formula de calcul a modificarilor necesare aerului (în
m3/h) este listat de mai jos. Pentru a face calculul se procedează după cum urmează:

• Când calculul se face pe baza de momentul în care o cameră este ocupata, înmultiti numărul
prezentat în tabel cu numărul de persoane, si apoi cu 3,6;

• Când calculul se face pe baza unei zone din camera, se multiplică numărul din tabel si apoi
zona cu 3,6;

• Când calculul se face pe baza volumului camerei, se multiplică numărul din tabel cu volumul
camerei.
CATEGORII DE CLADIRI Capacitate de evacuare a aerului
Pe baza Pe baza Pe baza
aglomerarii unei zone volumului
Case Rezidentiale
Case Familiale Camera de zi si dormitor 11
Bucatarie Baie 4
Cladiri rezidentiale Sala de intalniri 9
Dormitoare 11
Bucatarie 16,5
Baie 4
Holuri, camere de zi 11
Hoteluri Sala de conferinte 5.5
Sala de mese 10
Dormitoare 11
Baie 4
Camera de serviciu 8
Birouri

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 103 din 115
CATEGORII DE CLADIRI Capacitate de evacuare a aerului
Pe baza Pe baza Pe baza
aglomerarii unei zone volumului
Camere single 11
Spatii deschise 11
Sali de intalnire 10
CED 7
Toalete 8
Spitale
Sectii 11
Camere sterilizate 11
Camere de tratament 11
Sali de asteptare 8.5
Sali de Kinetoterapie 11
Camere de serviciu 8
Cladiri publice
Cinema, Teatre Zone publice, Sali pt nefumatori 5.5
Scene, Studiouri TV 12.5
Sali pt fumatori 10
Camere de serviciu 8
Stock Market 10
Camere de asteptare 8
Muzee, Librarii, Biserici Galerii 6
Sali de lectura 5.5
Biblioteci 1.5
Biserici 6
Camere de serviciu 8
Baruri, Restaurante, Cluburi Baruri 11
Patiserie 6
Sufragerie 10
Sali de dans 16.5
Bucatarii 16.5
Camere de serviciu 8
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 104 din 115
CATEGORII DE CLADIRI Capacitate de evacuare a aerului
Pe baza Pe baza Pe baza
aglomerarii unei zone volumului
Cladiri de afaceri
Departamente Comerciale la parter 9
la etaj 6.5
Magazine, departamente Frizerii 14
Imbracaminte, Florari, Mobila 11.5
Farmacii, fast food, Curatatorii 9
Banci publice 10
Cladiri de sport
Sali de inot, saune Piscina 2.5
Vestiare 8
Saune 2.5
Sali de fitness Palate sportive 6.5
Bowling 10
Terenuri de joaca 16.5
Loc pentru spectatori 6.5
Vestiare 8
Servicii publice 8
Scoli
Pepiniere 4
Sali de clasa - scoala generala 5
Sali de clasa - gimnaziu 6
Sali de clasa - liceu 7
Sali de clasa din Universitati 7
Camera de serviciu 8
Librarii, Sali de lectura 6
Camere de muzica si limbaj 7
Laboratoare 7
Camera profesorilor 6

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 105 din 115
Chiller
Chillerele sunt agregate de racire flexibile si eficiente in procesele de incalzire/racire, cum ar fi
fermele de peste, pivnitele de vinuri, transportul maritim, spatiile industriale. Daca aceste instalatii
de climatizare sunt folosite impreuna cu ventiloconvectoare sau unitati de tratare a aerului, devin
utile si pentru imbunatatirea aerului din spatii mai mici, cum ar fi birourile, spitalele, hotelurile sau
chiar locuintele.

Tipuri de chillere

Chillere racite cu aer sunt cele mai cautate pe piata datorita eficientei si zgomotului foarte redus
in functionare. Ele pot fi intalnite cu functie de racire sau in pompa de caldura cu sau fara
componente hidraulice incluse.

Chillere racite cu apa sunt folosite in spatii industriale sau comerciale si produc apa calda, dar si
rece. Ele pot fi intrebuintate atat pentru racire, cat si pentru incalzire.

Chillere fara condensator sunt echipamente de racire foarte silentioase datorita faptului ca
condensatorul este instalat in exterior si racordat cu circuite frigorifice la chillerul amplasat in
interior.

Instalatii de climatizare automatizate, chillerele reprezinta o sursa primara de energie care


necesita o intretinere permanenta pentru a va asigura un confort optim.

Chillerele sunt instalatii de climatizare automatizate, intr-o singura treapta, cu compresoare cu


surub sau elicoidale si vaporizatoare cu placi inundate pentru racirea agentului de racire - apa
sau solutie sarata.

Chillerele sunt folosite pentru racirea apei pana la 3 - 5 0C pentru aplicatii de conditionare a

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 106 din 115
aerului sau procese industriale. Ele pot fi combinate cu ventiloconvectoare sau unitati de plafon
fals pentru climatizare in birouri, hoteluri, restaurante, spitale, resedinte etc.

Chillerele cu absorbtie folosesc gazul (metan sau GPL) ca sursa primara de energie. Solutia de
apa si amoniac din generator este incalzita de flacara arzatorului provocand evaporarea si
separarea amoniacului. Vaporii fierbinti sunt raciti in condensator trec in faza lichida, si, dupa
restrictor, expandeaza in evaporator, racind apa ca orice alt refrigerant. Ciclul continua prin
absorbtia vaporilor de amoniac in apa (in pre-absorber si absorber) si solutia revine in generator.
Lipsa compresorului face din acest tip de chiller un echipament foarte silentios. Sunt instalatii
complexe ce necesita o intretinere regulata.

► Atunci cand instalatia este folosita iarna, trebuie protejata impotriva inghetului folosind o
solutie anti-inghet in loc de apa. In cazul in care instalatia functioneaza doar vara se recomanda
golirea instalatiei de apa dupa sezonul de vara.

► Intrerupatorul extern principal trebuie lasat pe pozitia "on" cel putin 12 ore inaintea
functionarii. In acest fel rezistentele din carterul compresorului sunt alimentate pentru incalzirea
uleiului frigorific.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 107 din 115
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 108 din 115
AERUL CONDITIONAT

Principiul de functionare al instalatiilor de aer


conditionat si in general al celor frigorifice, are la
baza ciclul Carnot inversat - transferul caldurii de la
sursa rece la sursa calda se face cu aport de
energie.
Principalele elemente constructive ale unei
instalatii frigorifice sunt prezentate schematic in
figura de mai jos.

Pe scurt, instalatia functioneaza astfel: agentul


frigorific este comprimat in compresor, racit in condensator, apoi, prin ventilul de laminare i se
micsoreaza presiunea, dupa care se destinde in vaporizatorsi ajunge iarasi in compresor, de
unde ciclul se reia.
Pe langa aceste elemente de baza, aparatele de aer conditionat mai sunt dotate cu filtre,
vane cu 2, 3 si 4 cai, senzori, ventilatoare, termostate, sisteme de protectie, comanda si control
etc.
Corecta functionare si durata de viata a aparatului depind de modul in care este intretinut
acesta, tot timpul anului, de personal calificat.
Intretinerea normala a unitatii interioare consta in verificarea starii componentelor sale de
baza - prefiltre si filtre mecanice, bateria vaporizatorului, carcasa, ventilatorul, sistemul electro-
mecanic de ghidare al aerului insuflat, placa electronica, senzorii, sistemul de drenaj al
condensului, pompa de condens (unde exista).
Unitatea exterioara contine cateva elemente pretentioase cum sunt: compresorul, tubul
capilar, condensatorul. Verificarea functionarii corecte a acestora trebuie facuta la inceputul
sezonului cald. De asemenea, trebuie controlata existenta unei cantitati de freon
corespunzatoare si completarea atunci cand este necesar.
Cele doua unitati se leaga printr-un manunchi termoizolat (traseu frigorific) care contine tevi de
freon, conductori electrici, furtun pentru eliminarea condensului.
Marea majoritate a aparatelor de aer conditionat functioneaza si in regim de pompa termica,
adica atat pentru racire in sezonul cald, cat si pentru incalzire in sezonul rece. Temperaturile de
functionare sunt cuprinse de regula intre -15oC si 24oC la incalzire si 16oC si 43oC la racire. La
temperaturi exterioare de peste 45oC aerul cald atmosferic nu mai poate raci suficient freonul din
unitatea exterioara, performantele frigorifice scazand considerabil.
De regula, o pompa termica are coeficientul de performanta (COP) in jur de 3, adica pentru
1000 W electrici (absorbiti de la reteaua de curent electric) livreaza 3000 W de caldura. Prin
comparatie, un radiator electric, pentru 1000 W absorbiti de la reteaua de curent electric livreaza
tot 1000 W de caldura, adica are COP=1. Asadar,incalzirea cu pompa termica este de circa 3 ori
mai ieftina decat incalzirea cu radiatorul electric.
Dezavantajul pompelor termice este ca pe masura ce temperatura aerului exterior scade,
puterea termica furnizata de acestea se micsoreaza. Spre exemplu, daca la 10oC un echipament
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 109 din 115
furnizeaza in interior 4,7 kWfrig (18.000 Btu/h), la -10oC puterea furnizata scade la jumatate.
Din acest motiv, nu se recomanda folosirea aparatelor de aer conditionat ca unica sursa de
incalzire pe timp de iarna. Ele pot fi folosite cu un randament bun pana la aprox. -5oC, dar sub
aceasta valoare este necesara utilizarea altor sisteme de incalzire - radiatoare electrice, centrale
termice, sobe etc.
Cu un randament mai bun atat pentru racire cat si pentru incalzire se pot folosi aparatele de tip
inverter, mai eficiente. Unele invertere depasesc valori ale COP de 4 in timp ce eficienta lor se
mentine la parametri ridicati intr-un interval mult mai mare de temperatura.
Un avantaj al inverterelor este acela ca ele pot furniza aer rece la interior chiar si in sezonul
rece, atunci cand temperatura mediului exterior ajunge la temperaturi negative. Din acest motiv,
inverterele sunt foarte utile pentru climatizarea camerelor de servere.

Necesarul frigorific. Uzual, necesarul de frig al incaperilor din apartamentele de bloc mai
vechi de 20 de ani variaza intre 9000 BTU/h (2,64 kWfrig) si 18000 BTU/h (4,7 kWfrig).
Diferentele sunt date de: marimea incaperii, orientarea peretelui exterior sau a coltului incaperii
(in cazul a doi pereti exteriori), existenta acoperisului-terasa, numarul de persoane din incapere,
sursele de caldura etc.
Spre ex. necesaul de frig al unei incaperi de 20mp cu 1 perete exterior, izolat, cu o fereastra
dubla de 3mp, este de circa 2,5 ori mai mic decat al unei incaperi cu aceeasi suprafata dar aflata
pe colt, neizolata si aflata la ultimul etaj. Asadar, este gresita alegerea puterii aparatului tinand
cont doar de suparafata incaperii. Pentru o buna dimensionare trebuie avuti in vedere mai multi
factori.
Pentru a evita disconfortul termic, vara, diferenta maxima dintre aerul dintr-o incapere
climatizata si aerul exterior nu trebuie sa depaseasca 8...10oC, ca si intre aerul interior si cel
insuflat. Deci, daca afara sunt +35oC, in interior ar trebui sa fie 25...27oC
Pentru magazine, restaurante, baruri, discoteci etc. trebuie luata in calcul si instalarea unor
sisteme de introducere a aerului proaspat din exterior. Uneori aceasta se face simplu, cu
ventilatoare, alteori se folosesc recuperatoarele de caldura.

Rerfigerantii folositi in instalatiile de aer conditionat sunt:


- R22 difluormetan (CHClF2)
- R407C un amestec de R32 - 23%, R125 - 25% si R134a - 52%
- R410A un amestec de R32 - 50% si R125 - 50%

R22 - ca urmare a regulamentului 2037/2000, incepand cu anul 2010 utilizarea R22 a fost
interzisa in Uniunea Europeana.

R407C - are proprietati similare cu R22, motiv pentru care poate inlocui vechiul refrigerant R22 in
instalatii, cu modificari minore (inlocuirea uleiului si a filtrului). Exista totusi o usoara scadere a
capacitatii si eficientei, dar in esenta R407 poate fi folosit in aceleasi echipamente ca si R22.

R410A - are temperatura de vaporizare extrem de scazuta si aproape nici un potential de


INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 110 din 115
fractionare. Acest amestec are presiune de aproximativ 60% mai mare decat R22 in cadrul
aplicatiilor de aer conditionat si prin urmare este folosit numai in noile echipamente special
concepute pentru a face fata presiunii ridicate. Sistemele proiectate pentru R-410A au
componente mai mici (schimbatoare de caldura, compresoare, tevi etc.) cu aceeasi putere de
racire comparativ cu R22. Din acest motiv R410 nu poate inlocui R22 in vechile echipamente de
aer conditionat.

CICLUL IARNA-VARA
Ciclul RACIRE (Vara)

Ciclul descris mai sus este inversat pentru a se realiza răcirea încăperii pe timp de vară. Astfel,
aparatul absoarbe căldura din aerul din încăpere şi o cedează în exterior.

În acest ciclu, schimbătorul de căldură al unităţii exterioare funcţionează ca şi condensator iar


schimbătorul de căldură al unităţii interioare funcţionează ca vaporizator.

În cursul ciclului
de răcire,
pompa de
căldură
efectuează
totodată şi
dezumidificarea
aerului din
încăpere.
Umiditatea din
aerul care trece
peste
schimbătorul de
căldură al
unităţii interioare condensează pe suprafaţa acestuia şi este colectat într-o tavă situată la partea
de jos a schimbătorului. Condensul astfel acumulat este evacuat în exterior printr-un furtun de
evacuare.
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 111 din 115
Ciclul ÎNCĂLZIRE (Iarna)
Căldura este
extrasă din
aerul atmosferic
şi "pompată" în
încăpere.

În acest ciclu,
schimbătorul de
căldură al
unităţii
exterioare
funcţionează ca
vaporizator iar
schimbătorul de
căldură al
unităţii
interioare
funcţionează ca şi condensator.

Capacitatea pompei de căldură de a transfera căldura din exterior în interior depinde de


temperatura exterioară. Cu cât aceasta este mai scăzută, cu atât capacitatea pompei de căldură
de a absorbi căldura este mai redusă.

Verificaţi întotdeauna
temperatura minimă până la
care aparatul ales poate
funcţiona pe încălzire.

1. Unitatea interioara:
schimbatorul de
caldura si evacuare
conceput strategic
contribuie la utilizarea
eficienta a energiei.
2. Unitatea exterioara:
tehnologia avansata a
compresorului
inverter de la LG
permite utilizatorului o
economie mai mare.
3. Unitatea interioara: cu
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 112 din 115
lamelele ventilatorului cu 25% mai mari, nivelul de zgomot a fost redus pana la 17dB.
4. Unitatea exterioara: interiorul compresorului a fost construita pentru a minimiza sunetul
produs atunci cand functioneaza.
5. Ionizator Plasmaster: 2 milioane de ioni ofera sterilizarea completa a aerului pentru
sanatatea si confortul utilizatorului.
6. Autocuratare Plasmaster: functia de curatare automata previne formarea bacteriilor si a
mucegaiului pe schimbatorul de caldura.
7. Filtru Plasmaster: usor de intretinut, protejeaza utilizatorul de miros si de orice substante
nocive care plutesc in aer.
8. Filtru impotriva virusilor si alergenilor: este academic dovedit ca dezactiveaza virusii care
prezinta risc pentru sanatate, inclusiv Gripa A (H1N1).
9. Filtru in forma de fagure de miere: este foarte functional si usor de inlocuit, fiind perfecta
solutie de filtrare a aerului.
10. Design elegant: ganditiva nu doar la un aparat de aer conditionat ci si la un obiect care va
lumina camera dumneavoastra.
11. Finisaje perfecte / spatiu tubulatura mai mare / slaca de instalare imbunatatita / capac de
jos detasabil / Compatibil cu sisteme multi split.

CUM FUNCTIONEAZA AERUL CONDITIONAT PE INCALZIRE

Aparatul de aer conditionat este o pompa de caldura de tip aer-aer. Mai exista pompe de caldura
de tip pamant-apa, aer-apa si sunt fabricate de catre producatori de echipamente de incalzire. De
curand, producatorii de echipamente de aer conditionat si-au largit gama de produse introducand
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 113 din 115
si pompe de caldura de tip aer-apa. Se foloseste o unitate exterioara de aer conditionat la
exterior iar la interior este un echipament care transfera caldura obtinuta apei pentru incalzirea
apei dintr-un boiler.
Atunci cand lucreaza ca un incalzitor, aparatul de aer conditionat ofera mult mai multa caldura
decat daca este obtinuta de la sursele obisnuite (incalzitoarelor electric, cazane de gaz, etc.) In
toamna spre iarna si iarna spre primavara, sistemele centralizate de incalzire, fie sunt inca
inactive sau sunt dezactivate, sa nu mai vorbim de perioadele cand acestea sunt dezactivate
pentru mai multe ore pe zi, in aceste cladiri, aparatul de aer conditionat ofera solutia ideala. Asa
cum se arata in diagrama A, agentul frigorific din circuitul, este in mod normal intr-o stare lichida,
inainte de ventilul de laminare(3), raceste. in acest moment, temepratura agentului frigorific este
mai mica decat temperatura mediului ambiant (chiar daca este frig afara). Evaporarea agentului
frigorific se face in unitatea exterioara, vaporizatorul (4) absorbind caldura din exterior. Dupa ce
s-a transformat in gaz, trece prin compresor (1) si este in continuare incalzit la o temperatura de
T1, care este mai mare decat temperatura din camera in care urmeaza sa fie incalzita. La
sfarsitul ciclului sau, acest lichid incalzit trece prin condensatorul unitatii interne in cazul in care
acesta a cedat caldura in camera. in ambele cazuri - atunci cand unitatea preia caldura din
exterior si atunci cand acesta o cedeaza la interior - este asistat de doua ventilatoare.
CAT ESTE DE EFICIENT?
Unitatea este deosebit de eficienta deoarece cedeaza in camera o cantitate de energie termica
egala cu cantitatea luata de la exterior (complet gratuit), in plus energia necesara pentru
operarea compresorului. Coeficientul de performanta (COP) se calculeaza dupa cum urmeaza:

in conditii normale de functionare acest raport este intotdeauna egal cu 1. Prin urmare, cu cat
COP-ul este mai mare cu atat mai mare va fi avantajul economic. COP-ul variaza in functie de
temperatura aerului din afara. Cu cat este mai mare temperatura, cu atat mai mare este COP-ul,
si vice-versa. in general, pentru a obtine cea mai buna performanta, temperatura de afara nu
trebuie sa scada sub 6 sau 7°C. COP-ul va varia considerabil in functie de zona climatica.

ESTE ECONOMIC?
Daca un incalzitor electric sau radiatorul de ulei este folosit pentru a incalzi o camera, va trebui
sa utilizati aceeasi capacitate de energie electrica pentru incalzire. De exemplu, 2000W. Cu toate
acestea, utilizand mai putina de energie, acelasi nivel de incalzire poate fi furnizat, atunci cand
utilizati un aparat de aer conditionat functionand pe incalzire (pompa de caldura). Daca
presupunem ca avem un aparatul de aer conditionat cu un COP de 3, pentru a obtine aceeasi
cantitate de caldura, doar 33% din energia electrica este necesara, deoarece restul de 67% este
luata direct din exterior. Aceasta inseamna o economie de 67%.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 114 din 115
Ce inseamna Btu la aer conditionat?

Ati vazut ca atunci cand vine vorba de aer conditionat toata lumea se refera la Btu, dar ce este
acest Btu?
Btu este o unitate de masura a energiei in sistem imperial (British Thermal Unit), in Sistemul
International de Masura, cum suntem noi obisnuiti, echivalentul este J (Joule), 1 Btu=1055 J. Veti
observa ca la aparatele de aer conditionat se face referire la Btu/h, adica rata de transmitere a
energiei, care este puterea, Energie/Timp = Putere. Puterea este masurata in Btu/h sau W (watt),
care este J/s. Transformarea se face: 1 W = 3.412 Btu/h.
Sa recapitulam, la aparatele de aer conditionat se foloseste o unitate de masura imperiala, Btu
(British Thermal Unit), raportata la timp, Btu/h (Btu pe ora), care reprezinta puterea aparatului.
In Sistemul International de Masura puterea se exprima in W (watt).
Ati observat ca aparatele de aer conditionat au cifre in componenta denumirii modelului, exemplu
LG P09RK, Daikin FTXN25 sau Mitsubishi MSZ-HJ25, ele indica orientativ puterea aparatului,
astfel la LG se foloseste Btu/h, 09 reprezentand codificarea pentru clasa de putere 9000 Btu/h,
iar la Daikin si Mitsubishi 25 este codificarea pentru 2.5 kW, calculand: 2.5x1000x3.412=8.530
(Btu/h), fiind in clasa de putere 9000 Btu/h.
Facem referire la clasa de putere pentru clasificare si usurinta in alegere, fiecare producator in
datele tehnice are o putere specificata, astfel LG P09RK putere racire standard 8530 Btu/h,
Daikin FTXN25 8830 Btu/h, Mitsubishi MSZ-HJ25 8530 Btu/h.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M2/C4)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 115 din 115