Boala coronariană cronică stabilă (pag 105-110)

1*. Următoarele reprezintă forme de manifestare ale bolii coronariene cronice, cu EXCEPȚIA:
A. Angina pectorală de efort
B. Aritmiile cardiace ischemice
C. Insuficiența cardiacă ischemică
D. Disecția de aortă
E. Insuficiența mitrală ischemică
R= D (pag 105)

2. Următoarele pot fi cauze de ischemie miocardică în absența afectării coronariene:

A. Stenoza aortică strânsă
B. Stenoza mitrală strânsă
C. Regurgitarea aortică severă
D. Pericardita
E. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
R=A,C,E (pag 105)

3. Următoarele reprezintă iradieri tipice ale durerii anginoase:

A. La baza gâtului
B. În hipogastru
C. În mandibulă
D. Pe ambele brațe
E. Pe membrul inferior stâng
R =A, C, D (pag 106)

4*. Următoarele reprezintă descrieri tipice ale caracterului durerii anginoase, cu EXCEPȚIA:
A. Constricție
B. Înțepătură
C. Apăsare
D. Presiune
E. Greutate
R= B (pag 106)

5. Următoarele caracteristici sunt sugestive pentru durerea anginoasă, cu EXCEPȚIA:

A. apariția durerii la efortul fizic
B. apariția durerii la inspirul profund
C. dispariția durerii la administrarea de aspirină
D. accentuarea durerii la palparea peretelui toracic
E. localizarea latero-toracică stangă în punct fix
R=B,C,D,E (pag 106)

6. Următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al anginei pectorale:

A. Pericardita
B. Disecția de aortă toracică
C. Ulcerul gastric
D. Sindromul Tietze
E. Endocardita
R= A, B, C, D (pag 108)

7. Următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al anginei pectorale:

A. Tromboembolismul pulmonar
B. Colica biliară
C. Radiculita cervicală
D. Apendicita
E. Pleurita
R= A, B, C, E (pag 108)

8. Următoarele măsuri sunt recomandate pacienților cu boală coronariană ischemică pentru

controlul factorilor de risc:
A. Renunțare la fumat
B. Scădere în greutate la pacienții obezi
C. Repaus prelungit la pat
D. Renunțare la alcool
E. Controlul diabetului zaharat
R= A, B, E (pag 110)

9. Următoarele medicamente sunt indicate pentru prevenția riscului de infarct și deces la

pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică:
A. Aspirină
B. Statine
C. Nitrați cu acțiune de lungă durată
D. Digoxin
E. Beta-blocante
R= A, B, E (pag 110)

10*. Următoarele medicamente sunt indicate pentru prevenția riscului de infarct și deces la
pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică, cu EXCEPȚIA:
A. Antagoniști de receptori de angiotensină (sartani)
B. Digoxin
C. Beta-blocante
D. Inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei
E. Statine
R=B (pag 110)

11. Următoarele medicamente fac parte din terapia antianginoasă la pacienții cu boală cardiacă
ischemică cronică:
A. Beta-blocante
B. Blocante ale canalelor de calciu
C. Aspirină
D. Trimetazidină
E. Nitroglicerină
R= A, B, D, E (pag 110)

Sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segment ST (pag 118-133)

1. Următoarele pot fi cauze de sindrom coronarian acut cu supradenivelare persistentă de

segment ST:
A. Tromboza la nivelul unei placi aterosclerotice instabile
B. Disecția de aortă
C. Embolie coronariană cu vegetații de endocardită
D. Spasm coronarian rapid tranzitor
E. Traumatismele arterelor coronare
R= A, B, C, E (pag 118-119)

2. Următoarele categorii de pacienți pot avea mai frecvent sindrom coronarian acut cu
supradenivelare de segment ST fără durere sau cu simptomatologie minimă:
A. Diabeticii
B. Tinerii
C. Pacienții cu insuficiență hepatică
D. Vârstnicii
E. Pacienții cu transplant cardiac
R= A, D, E (pag 120)

3. Pacienții cu sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST pot prezenta

următoarele simptome asociate durerii:
A. Transpirații
B. Vărsături
C. Palpitații
D. Parestezii membre inferioare
E. Greață
R= A, B, C, E (pag 120)

4. Apariția unui suflu sistolic la un pacient cu sindrom coronarian acut cu supradenivelare de

segment ST ridică suspiciunea de:
A. Pericardită
B. Regurgitare mitrală ischemică
C. Disecție de aortă
D. Ruptură de sept interventricular
E. Stenoză aortică
R= B, D (pag 121)

5. Următoarele afirmații sunt adevărate despre clasificarea Killip a infarctului miocardic acut:
A. Clasa IV Killip prezintă șoc cardiogen
B. Clasa III Killip prezintă edem pulmonar acut
C. Clasa I Killip prezintă raluri de staza la baza câmpurilor pulmonare
D. Clasa II Killip nu prezintă semne clinice de insuficientă cardiacă
E. Clasa III Killip prezintă șoc cardiogen
R= A, B (pag 121)

6. Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST se bazează pe

următoarele:
A. Prezența durerii anginoase cu durată mai mare de 30 minute, fără cedare la nitroglicerină
B. Supradenivelarea persistentă de segment ST în cel puțin două derivații contigue
C. Creșterea markerilor de necroză miocardică
D. Markeri de necroză miocardică cu valori crescute, cu evoluție descendentă
E. Prezența supradenivelării de segment ST în toate derivațiile, cu excepția aVR
R=A,B,C,D (pag 121-123)

7. Troponina poate crește în următoarele afecțiuni:

A. Angina pectorală instabilă
B. Insuficiența renală acută
C. Infarctul miocardic acut
D. Accidentul vascular cerebral
E. Sepsis
R= B, C, D, E (pag 123)

8*. Despre troponina T este adevărată următoarea afirmație:

A. Are valori crescute din prima oră de la debutul infarctului miocardic
B. Se normalizează după 48 ore de la debutul infarctului miocardic
C. Crește la pacienții cu insuficiență hepatică
D. Crește la pacienții cu angină pectorală instabilă
E. Crește la pacienții cu miocardită
R= E (pag 124)

9*. Următoarele reprezintă contraindicații absolute ale tratamentului fibrinolitic în infarctul

miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, cu EXCEPȚIA:
A. Hemoragie gastro-intestinală activă
B. Accident vascular hemoragic în antecedente
C. Tratament antiagregant plachetar cronic
D. AVC ischemic în ultimele 6 luni
E. Disecție de aortă
R= C (pag 127)

10. Următoarele reprezintă tehnici de diagnostic utile în faza acută a infarctului miocardic acut
cu supradenivelare de segment ST:
A. Electrocardiograma
B. Scintigrafia miocardica
C. RMN cardiac
D. Ecocardiografia
E. Angiografia coronariană
R=A,D,E (pag 122-125)

11*. Cel mai specific marker pentru diagnosticul de infarct miocardic acut este:
A. izoenzima MB a creatinkinazei
B. creatinkinaza totală
C. D dimer
D. Troponina T
E. NT-proBNP
R=D (pag 123)

12. Următoarele sunt antiagregante plachetare ce pot fi utilizate în tratamentul infarctului

miocardic acut cu supradenivelare de segment ST:
A. Aspirină
B. Clopidogrel
C. Prasugrel
D. Alteplaza
E. Ticagrelor
R= A, B, C, E (pag 128)

13. Următoarele medicamente sunt indicate în faza acută a infarctului miocardic cu

supradenivelare de segment ST:
A. Heparină nefracționată
B. Atorvastatină
C. Aspirină
D. Diltiazem
E. Digoxin
R= A, B, C (pag 128-129)

14. Nitrații sunt contraindicați la următoarele categorii de pacienți cu infarct miocardic acut cu
supradenivelare de segment ST:
A. Infarct miocardic anterior
B. Infarct miocardic de ventricul drept
C. Tensiune arterială < 100 mmHg
D. Edem pulmonar acut
E. Vârstnici
R= B, C (pag 130)

15. Următoarele medicamente sunt recomandate în prevenția secundară a infarctului miocardic

acut:
A. Acenocumarol
B. Aspirină
C. Metoprolol
D. Ramipril
E. Atorvastatină
R= B, C, D, E (pag 130-131)
16. Următoarele categorii de pacienți cu infarct miocardic acut au indicație de anticoagulare
orală pe termen lung:
A. Pacienți cu fibrilație atrială
B. Pacienți cu angioplastie cu stent
C. Pacienți cu proteze valvulare mecanice
D. Pacienți cu bloc atrio-ventricular grd III
E. Pacienți cu diabet zaharat
R= A, C (pag 131)

17*. Următoarele aritmii și tulburări de conducere reprezintă complicații ale infarctului

miocardic acut, cu EXCEPȚIA:
A. Extrasistole ventriculare
B. Fibrilația ventriculară
C. Fibrilația atrială
D. Sindromul WPW
E. Blocul de ram stâng
R= D (pag 132-133)

18. Următoarele afirmații referitoare la terapia de reperfuzie în infarctul miocardic acut cu

supradenivelare de segment ST sunt adevărate:
A. Fibrinoliza este terapia de reperfuzie de elecție
B. Angioplastia coronariană se efectuează dacă pacientul nu poate efectua fibrinoliza în primele
2 ore de la primul contact medical
C. Angioplastia coronariană per primam este terapia de reperfuzie de elecție
D. Angioplastia de salvare trebuie efectuată de urgență la pacinții cu eșec al terapiei fibrinolitice
E. Pacienții tratați cu succes cu fibrinoliză nu mai necesită angioplastie
R=C,D (128-129)