Sunteți pe pagina 1din 2

Cancer colo-rectal

Anatomie patologică
Mai mult de jumătate din cancerele de colorectale sunt situate în rect și sigmoid. În ceco-
ascendent apar aproximativ 20% din cazuri. Histologic, cancerele de colon sunt
adenocarcinoame, iar, după aspectul macroscopic pot fi vegetante, ulcero-vegetante sau
stenozante. Stadializarea neoplasmului de colon se face fie în sistemul TNM (tumoră-
nodul-metastază) sau, mai frecvent (pe piesa operatorie), după clasificarea Dukes, în
următoarele stadii (A,B,C şi D): - stadiul A – tumora localizată la mucoasă; - stadiul B1
– tumora ce ajunge la musculara proprie; - stadiul B2 – tumora invadează întreg peretele
colonului (fără afectare ganglionară) - stadiul C – tumora cu prinderea ganglionilor
loco-regionali; - stadiul D – metastaze în organe la distanţă. Supravieţuirea
postchirurgicală depinde de stadiul Dukes în momentul intervenţiei, ea fiind la 5 ani de
aproximativ 90% în stadiul A şi de aproximativ 50% în stadiul C.
Tablou clinic
Tabloul clinic al cancerului de colon este relativ sugestiv în formele avansate de boală.
Semnele cele mai tipice sunt: rectoragia, tulburările de tranzit, sindromul subocluziv,
sindromul anemic. Rectoragia este un semn important şi apare mai ales în neoplasmele
cu localizare stânga (este rară în neoplasmul de ceco-ascendent). În funcţie de localizarea
neoplasmului, sângele poate fi roşu, vişiniu, poate să fie amestecat cu scaunul, să-l
tapeteze; poate fi doar emisie de sânge sau scaun cu glere. De mare importanţă practică
este atitudinea pacientului şi mai ales a medicului în faţă unei rectoragii. Astfel,
rectoragia la pacientul adult şi vârstnic va fi considerată întotdeauna ca posibil malignă şi
doar după excluderea unei cauze serioase se va considera posibilitatea unei boli
hemoroidale sau a unei fisuri anale. Folosind această strategie vom avea o şansă mai
mare de a descoperi în timp util un neoplasm şi de a nu întârzia nejustificat diagnosticul,
prin supoziţia prezenţei unor hemoroizi. Tulburările de tranzit pot sugera uneori un
neoplasm de colon. Constipaţia rebelă şi exacerbată poate sugera un neoplasm de colon
stâng, iar diareea poate apărea în neoplasmul colonului drept. Bineînţeles că nu orice
tulburare de tranzit se asociază cu un neoplasm, dar împreună cu alte semne, mai ales la
un vârstnic, poate reprezenta un semnal de alarmă. Sindromul subocluziv, cu oprire
intermitentă şi incompletă a tranzitului fecalo-gazos, poate ridica suspiciunea de
neoplasm stenozant de colon. Sindromul anemic este un semn de alarmă important
pentru neoplasmul de colon. Anemia este de tip feripriv (hipocromă, microcitară) fiind de
obicei uşoară sau moderată. Nu este obligatoriu să fie precedată de rectoragie, deoarece
pierderile microscopice (oculte) sunt frecvente. Dar, în faţa unui sindrom anemic fără o

1
pierdere sanguină vizibilă, trebuie ca medicul să se gândească la o pierdere microscopică
prin colon şi deci la un neoplasm. Neoplasmul de colon este adesea complet
asimptomatic, mai ales în stadiile incipiente. Satisfacţia descoperirii de către medic a unei
mase tumorale abdominale (neoplasm avansat) sau a unui ficat tumoral metastatic este
nulă, deoarece cazul este de obicei depăşit terapeutic. Din nefericire, există cazuri la care
diagnosticul de neoplasm de colon se pune tardiv, cu ocazia unei intervenţii de urgenţă
pentru ocluzie intestinală.