Sunteți pe pagina 1din 6

Influența factorilor de personalitate în definirea managerialului

comportamentului
Sofia Loredana Tudor

Abstract
Scopul studiului a constat în analiza concepției manageriale a directorului școlii și în
determinarea anumite variabile de personalitate care influențează comportamentul managerului
școlii. Am presupus că așa este pe care managerul școlii își exercită rolul este influențat atât de
modul în care acesta se raportează la lege, cât și de către caracteristicile sale de personalitate
dominante. Pentru a atinge obiectivele, am folosit ca instrumente de cercetare chestionar de
opinie (analiza percepției managerilor școlilor cu privire la modul în care trebuie respectată
legea).
1. Cadrul teoretic
Numeroase studii efectuate în organizațiile școlare dezvăluie accentul pe identificarea
eficienței noi criterii pentru activitatea managerială. Într-o perspectivă mai largă,
managementul organizațional reprezintă un leadership formal a unei organizații / instituții sau
a unor părți din aceasta, prin coordonarea activităților indivizilor / grupurilor de realizat
obiectivele organizaționale ale unei subcomponente. [1]
În acest context, activitatea managerială este definită ca arta de a face lucrurile în
organizații prin intermediul altora.
Managementul educațional este știința și arta pregătirii resurselor umane, pentru a
forma personalități, potrivit până la finalități acceptate de individ și societate sau de o anumită
comunitate. Cuprinde un set de abilități și funcții, a standardelor și metodelor de management,
pentru a asigura obiectivele sistemului de învățământ (în ansamblu sau pe componente), la
standarde de calitate și eficiență cât mai ridicate. [2]
În sens restrâns, managementul educațional este o activitate complexă și dinamică care
face un manager implementează anumite strategii de management - planuri, proiecte - care
vizează dezvoltarea organizației pe care o conduce.
Pentru a avea succes în activitatea lor, managerii trebuie să posede o serie de
caracteristici și calități [3, 82]. Acolo sunt multe studii atât în literatura română, dar și în cea
europeană, analizând comportamentul managerial în pentru a evidenția ideea că trăsăturile de
personalitate influențează comportamentul managerului școlii.
În literatura pedagogică românească printre trăsăturile personale ale unui manager
eficient sunt menționate: caracteristici fizice (vârstă, înălțime, greutate) [3], nivel de educație,
statut social, mobilitate socială [4], inteligență, trăsături de personalitate (încredere în sine,
influență, entuziasm, independență, stabilitate emoțională, autoritate), loc de muncă
caracteristici (responsabilitate, perseverență, nevoi de succes), capacitate de comunicare,
convingere și influență [5], încredere în sine.
De asemenea, sunt menționate abilitățile organizaționale, energia și entuziasmul,
dorința de a conduce, inițiativa și carisma.
În alte lucrări sunt specificate calitățile și abilitățile de care are nevoie un manager
pentru a-și atinge cu succes responsabilități. Astfel, managerii de top sunt caracterizați de
abilități conceptuale, pentru care abilitățile tehnice sunt foarte importante sunt caracteristici
managerii de nivel inferior și pentru managerii de nivel mediu, atât abilitățile tehnice, cât și
cele umane [4].
În România actuală, sistemul educațional este marcat de o dinamică accentuată, atât în
ceea ce privește politica educațională, dar mai ales cu privire la modul de implementare a
acestora într-un spațiu educativ practic concret. Este expusă dinamicii sociale și tranziției
societății românești în încercarea sa de aplatizare a socialului și fenomene de criză economică
[6].
Prin urmare, modul în care un manager de școală înțelege și interpretează regulile școlii
și măsura în care are în vedere sistemul juridic ca sistem de referință pentru dezvoltarea școlii
poate fi caracterizat printr-un anumit grad de subiectivitate. Această părtinire provine din
concepțiile proprii, din abilitățile profesionale pe care le-au format [7].
Pe baza acestor presupuneri, ne întrebăm care ar fi factorii de personalitate cu cea mai
mare influență comportamentul unui director de școală în învățământul actual românesc.

2. Proiectare cercetare
2.1. Scopul studiului, obiectivele și ipoteza
Scopul studiului a fost să analizeze conceptul managerial de manager de școală, ca
vector propriu personalități. Obiectivele studiului au fost identificarea rolului lor în îndeplinirea
funcțiilor manageriale. Noi și-a asumat modul în care funcționează și practicile managerului
școlii sunt influențate de caracteristicile personalității sale.
2.2. Metodologia cercetării
Pentru a atinge obiectivele, am folosit ca instrumente de cercetare un chestionar de aviz,
adresat directorii de școli (36 de ani) care își dezvoltă abilitățile manageriale și sunt, de
asemenea, studenți în anul II de MBA cursuri în management educațional.
3. Analiza și interpretarea rezultatelor
În ultimii ani s-au auzit din ce în ce mai multe interpretări și abordări privind modul de
exercitare eficientă rol managerial. Este acceptat ca un factor care trebuie să ofere social o bună
instituție de învățământ funcțională; în funcție de aspectul pedagogic, realizarea funcțiilor de
bază ale sistemului educațional, formarea personalității; din punct de vedere economic,
satisfaceți nevoile de resurse de muncă ale societății etc.
Unele interpretări ne îndrumă să tratăm managementul educațional într-o manieră
complexă, argumentând că în cadrul lor munca, managerii de școli trebuie să îndeplinească
toate sarcinile supuse sistemului educațional de către societate.
Din această perspectivă, managementul educației necesită managerului o activitate de
perfecționare continuă, implementarea unor politici educaționale, exploatarea rezonabilă a
resurselor educaționale, psihopedagogică consiliere etc. Pentru o descriere a conceptului de
management în funcție de subiecții intervievați, noi am fost interesați, cu toții, care a fost opinia
lor față de modificările legislative actuale și frecvența acestora în Sistemul educațional
românesc.
Am constatat că managerii sunt flexibili și, deși afirmă că sunt conforme cu legislația
și cu aceasta cerințe, această flexibilitate nu este o caracteristică personală, ci s-a datorat
modificărilor permanente, nevoii de a relaționează cu schimbările, pentru a face față
interpretărilor subiective ale ceea ce cer regulile școlii. Identificăm lipsa unitatea răspunsurilor
subiecților, fiecare argumentând mai mult despre propriile păreri și reprezentându-i ca unici
repere în exercitarea rolului lor managerial.
Atitudinea fiecărui manager de unitate școlară față de munca pe care o îndeplinesc și
funcțiile pe care le exercită dictat de modul în care le înțeleg sau le definesc. Fiind întrebat ce
cred ei face un bun manager, răspunde variază în funcție de experiența de management pe care
o au.
Opinia celor cu o experiență de management mică și medie (sub 10 ani) este aceea că
manager, în special unul bun, ale cărui rezultate pozitive sunt transmise muncii școlare,
înseamnă a fi eficient membru al echipei pe care o reprezintă, un om al gândirii independente
și constructive, un purtător de cuvânt al educației, a persoană capabilă să ia decizii și să rezolve
probleme, un negociator, cu o bună cunoaștere a problemelor financiare (18%).
Cei care au o experiență managerială mai lungă (43%) consideră că, cu siguranță, a fi
manager a devenit un profesie care necesită atât cunoștințe teoretice, cât și abilități practice, în
special pentru exercitarea acestei activități funcție și experiență. Managerul școlii trebuie să
poată rezolva orice conflict (28%). Oferind libertatea subordonaților de gândire, independență
în acțiune, el trebuie să insiste, în același timp, pe luarea deciziilor de grup, combinând astfel
loialitate față de membrii echipei cu cerințele managementului cunoștințelor.
Uneori, ca lider, trebuie să insistați asupra propriilor termeni, chiar dacă aceștia nu
coincid cu cei ai lor colegii sau, luarea deciziilor este o procedură care implică asumarea
responsabilității și implică conștientizarea pe termen lung consecințe.
Pe de altă parte, managerul școlii are, de asemenea, capacitatea de a ușura viața copiilor
și a lor colegii, ceea ce o face mai interesantă, pentru a lăsa o „moștenire” pentru generațiile
viitoare, care vor fi eforturile răsplătit cu recunoștința tuturor (9%). I se cere să aleagă un
director de școală, fie profesor de școală, fie manager - o persoană din afara școlii, care nu este
profesor, punctul de vedere al subiecților evidențiază complexul abordare pe care s-au adresat
rolului managerial.
Un manager ar trebui să fie un profesor de școală (42%) care a terminat cursuri în
managementul educațional (16%) și are o experiență (38%), pentru a asigura cunoștințe
suficiente despre instituția pe care urmează să o conducă. În felul acesta el poate ști din punctele
forte și punctele slabe ale școlii și poate decide, împreună cu Administrația Consiliul de
administrație, privind dezvoltarea de noi direcții. Ar trebui să se întâlnească un set larg de
caracteristici din care nu se poate dor.
Pot fi, de asemenea, enumerate ca trăsături personale care asigură, în funcție de subiecți,
succesul managerial: intelectual echilibru, nevoia de inovație, capacitatea organizațională,
modestia, onestitatea, înțelegerea.
De asemenea, pentru a fi un exemplu pozitiv, pentru a conduce echipa într-un mod
rațional, pentru a fi sincer, curajos și hotărât, să nu fie intimidat și să nu îi învinovățesc pe
ceilalți.
Rolul managerului provoacă mai multe griji, deoarece nu vor fi niciodată suficiente
resurse pentru a rezolva toate problemele, iar cele deja decontate pot genera altele noi. Un
management școlar eficient se realizează prin utilizarea optimă a resurse, capacitatea de a
motiva personalul spre obiective și de a conduce organizația în funcție de abilități, comunicare
orizontală și verticală bună, evaluări curente, ținte și stimulente pentru tot personalul, rațional
colaborarea cu partenerii, delegarea corespunzătoare a sarcinilor către subordonați, utilizarea
unui management modern tehnici.
Trăsăturile de personalitate ale managerului devin parte a culturii echipei. Dacă
managerul este foarte competitiv, echipa va face acest lucru poate fi competitiv. Este posibil
ca echipa să preia sensibilitatea, generozitatea, amabilitatea sau agresiunea sau autoritatea
managerului.
Gestionarea școlară ineficientă rezultă dintr-o utilizare greșită a resurselor, printr-un
climat organizațional tensionat, blocaje în comunicare, conflict între angajați, între personal și
responsabilități, neprevăzut circumstanțe care împiedică activitatea, peste aglomerația
managerului, lipsa de colaborare cu partenerii, stilul managerial asumarea exagerată, asumarea
eronată a responsabilităților, dar implicând și subordonați în alte activități decât sarcinile
specifice pe care ar trebui să le îndeplinească.

4. Discutie
Descrierea rolului managerului școlii între cele două axe complementare - administrativ
și academic - și instrumental-expresiv permite identificarea unei caracteristici fundamentale a
școlii climă [4].
Aceasta este definită prin intersecția celor două componente, fiind o expresie a modului
în care managerul exercită funcțiile manageriale și fiind un vector al personalității sale [6].
Constatările studiului dovedesc că managerul școlii exercită funcțiile manageriale în
conformitate cu tipul de personalitate care îl definește.
Datele măsurate dovedesc că managerii apreciază și apreciază dimensiunea umană în
principal, în ceea ce privește propria comportament printr-o anumită subiectivitate implicată
de comportamentul uman-managerial și, de asemenea, cu privire la comportamentul membrilor
instituției, prin valorificarea, motivația și responsabilitatea acestora.
Variabilele experiență și nivelul de pregătire profesională influențează comportamentul
managerial, prin modul în care managerii percep și aplică normele.
Obținerea eficienței maxime în predare depinde de un „comportament deplin” al
profesorului, de interacțiunea dintre toate comportamentele didactice (cognitive, socio-
afective, normative, psihologice, situaționale, interrelaționate probleme în clasă).
Managementul eficient se bazează pe negocieri și parteneriate în grup. Sunt necesare
nu numai asigura un control eficient al clasei și implică elevii într-un exercițiu critic: alegerea
și acceptarea responsabilitatea pentru alegerea ta.
Mai mult decât atât, învățământul trebuie privit ca o conștiință de confruntare în context
spațial și temporal a multitudine de experiențe, stiluri de viață (studenți și educatori) care se
intersectează și cooperează pentru a obține câștig-câștig soluții pentru ambele părți.

Toate împreună amplifică performanța energetică a autorității, influențează generarea


și extinderea conexiuni, contribuind la controlul unui atribut la fel de volatil ca puterea de a
domina rezistența la schimbare.

Concluzia
Concluziile studiului dovedesc că comportamentul managerial poate fi definit în funcție
de maniera managerului exercită rolul managerial impus de statutul managerial care reflectă
obiectivele organizației el / ea conduce, dar și prin calitățile sale personale.
Studiul concluzionează că a deveni manager este un proces de transformare personală.
Lărgirea perspectivei, viziunea asupra lumii și perspectiva asupra vieții, creșterea nivelului de
conștientizare, lucrul cu sine, găsirea motivațiile și principiile potrivite creează premise pentru
a deveni o persoană capabilă să îi conducă pe ceilalți, adică a persoană demnă de a fi urmată
de alții și de a avea grijă de ei, nu din subordine.
Oameni optimisti care se raporteaza usor cu ceilalti, care sunt organizati, comunicatori
excelenti, dotati cu intuiție și empatie, care demonstrează puterea caracterului care au un simț
dezvoltat social comunicarea și dezvoltarea abilităților lor tehnice necesare pentru a fi eficiente
în sarcina lor.
În abordările actuale, elementele de stil sunt dinamica situațională și interacțională a
factorului de produs. În contextul acestei analize, conturul și aspectul mobilității educaționale
în stil. Stilul aparține unui individ uman care are anumite trăsături de personalitate care sunt
supuse unei reconstrucții și reechilibrări continue.
O altă relație variabilă cu personalitatea / stilul a fost considerată experiență, contrar
argumentelor care au fost sprijinit de influența negativă a entropiei. Predominează să-și încheie
cariera, a simțit-o înrăutățită rutină. Albastru rolul creativ al dimensiunilor personalității. O
experiență excelentă poate fi asociată cu o depreciere a stilului, care este un stil plat, inflexibil,
ca un începător în cariera sa de profesor.
Astfel au apărut într-o altă dimensiune analiza stilului de învățare, credințele
pedagogice că structura lor cognitivă, afectiv, favorizează o anumită consistență a stilului, dar
nu îi blochează progresul. Ca procese specifice omului, deschise către contacte sociale repetate
și intense, ele pot fi modificate prin diferite activități de formare (antrenament, asistență,
cercuri, discuții) cu consecințe asupra părții emoționale a participanților.
Cercetări recente au arătat că personalizarea stilului este pasul important al procesului
de negociere. Acest obiectiv are două etape: stabilirea propriului stil și evaluarea avantajelor și
dezavantajelor care decurg din utilizarea acelui stil.
Studiul arată că managerul școlii practică managementul în funcție de tipul de
personalitate ceea ce îl definește.
Datele demonstrează că managerii apreciază și apreciază dimensiunea umană în principal, în
ceea ce privește comportamentul propriu printr-o anumită subiectivitate implicată de
comportamentul uman-managerial și, de asemenea, privind comportamentul lui membrii
instituției, prin valorificarea, motivația și responsabilitatea lor.
Variabilele experiență și nivelul de pregătire profesională influențează comportamentul
managerial, prin modul în care managerii percep și aplică normele.
Rezultatele studiului demonstrează că comportamentul managerial poate fi definit în funcție de
modul în care managerul exercităvrolul managerial impus de statutul managerial care reflectă
obiectivele organizației el / ea conduce, dar și prin calitățile sale personale.

S-ar putea să vă placă și