Sunteți pe pagina 1din 8

STUDIU PRIVIND EDUCAREA EXPRESIVITĂŢII COPIILOR ŞCOLARI

Lect. Univ. Drd. Carmen Isac


Universitatea de Nord Baia Mare

Cuvinte cheie: estetic; trăiri afective; echilibru


In the studies that were realized it was have in view to demonstrate that by assimilating
by the pupils new units creativy-mime, and also the formation of the reproduce capacity of the
affective movements by motion it is encouraged the quick adaptation to the changes of the
society, a knowledge more deeply of the own body, the development of the orientation capacity
in time and space: the balance, using methods more attractive which allowed the intense
participation of children at diverse activities. The present investigation started from the
hypothesis that the capitalization of the expressive potential of any subject, as part of a studying
process developed on the knowledge base of the creative/aesthetics mechanism, has as result the
development of efficiency driving learn, of the development of the personality and individual
manifestation in any kind of situation.

Designul experimental
Omul fiinţează şi se desfăşoară nu numai în conformitate cu mobilurile
intelectual-practice, ci şi în concordanţă cu legile frumosului, ale armoniei şi
coerenţei esteticului din natură, societate şi opera de artă.
Educaţia fizică propriu- zisă, dezvoltarea musculaturii nu au fost suficiente
pentru formarea idealului uman armonios dezvoltat. La acestea se mai adaugă
formarea unor însuşiri indispensabile pentru obţinerea performanţelor prin efort de
voinţă şi pregătire spirituală.

Scopul cercetării este de a găsi căi şi mijloace care să ducă la „reconstrucţia”


sensibilităţii noastre receptive la valorile estetice. În studiile realizate s-a urmărit să
se demonstreze că prin însuşirea de către elevi a unor unităţi creativitate –gestică ,
precum şi formarea capacităţii de redare a trăirilor afective prin mişcare , este
favorizată adaptarea rapidă la schimbările societăţii, o cunoaştere mai profundă a
propriului corp, dezvoltarea capacităţii de orientare în spaţiu şi timp , echilibrul,
folosind metode mai atractive care să permită participarea intensă a copiilor la
diverse activităţi.

1. Ipotezele cercetării, metode utilizate.

Prezenta cercetare a pornit de la ipoteza că valorificarea potenţialului


expresiv al fiecărui subiect, în cadrul unui proces de învăţare desfăşurat pe baza
cunoaşterii mecanismelor creativ- estetice, are ca rezultat creşterea eficienţei
învăţării motrice, a dezvoltării personalităţii şi manifestării individuale în orice
situaţii.
În cadrul cercetării s-a urmărit verificarea următoarelor ipoteze de lucru
1
1. În prima fază a învăţării motrice se utilizează metoda
etichetelor verbale, folosind învăţarea imitativă, în comparaţie cu metoda
ritmică.
- prin această ipoteză se v-a stabili modul în care cele două metode
influenţează comportamentul subiecţiilor.
2. În a doua fază, se va observa modul de redare a celor învăţate
prin utilizarea metodei de compunere gestică (mimică, gestică, etc) şi influenţa
acestei metode în comportamentul subiecţiilor ( creşterea gradului de participare
activă şi conştientă a acestora).
- prin acestă ipoteză se urmăreşte evidenţerea faptului că exprimarea trăirilor
afective, emoţii – sentimente prin mimică-gestică întregindu-se asfel expresia
corporală, pot fi valorificate în mod conştient de către subiecţi, devenind astfel
metodă de învăţare.

1.1. Obiectivele şi sarcinile cercetării


Cercetarea are ca principale obiective:
a. – Completarea informaţiilor de specialitate cu privire la locul
şi rolul esteticii şi expresivităţii în învaţarea motrică din activităţile corporale.
b. – Dezvoltarea sistemului metodelor de instruire folosite
pentru învăţarea motrică, prin utilizarea metodelor folosite în expresivitatea
corporală.
c. –Ameliorarea instruirii în învăţarea prin imitaţie-gestică şi
adaptarea mişcărilor corporale la ritmuri diferite.

Sarcinile care urmează a fi realizate :


 -asigurarea unei baze comune de cunoştinţe teoretice şi a unui
nivel omogen de dezvoltare perceptiv – motrică a tuturor
subiecţilor incluşi în eşantion.
 - crearea de către profesor a unor unităţi de instruire verbal-
intuitive, rezultate din asocierea unei denumiri şi o acţiune
motrică. Se încearcă găsirea unui limbaj de specialitate comun
care să aibă aceiaşi semnificaţie pentru toţi elevii şi care să
constituie baza unei comunicări eficiente şi a unei participări
conştiente..
 - însuşirea de către elevi a acestor unităţi de instruire, astfel
încât să fie favorizată manifestarea comportamentelor estetice.

I. Orientarea, structurarea şi organizarea spaţială,


care se referă la: dezvoltarea capacităţilor perceptive şi perceptiv –motrice. Aici ne
referim la manifestarea motrică a copilului în spaţiul general şi în spaţiul
personal.
II. Cunoaşterea posibilităţilor de comunicare cu
mediul prin intermediul corpului.

2
Mimica, gestica, imitarea sunt ele însăşi forme de comunicare cu mediul,
prin intermediul unor manifestări motrice. Mediul include atât elemente fizice
(forme de relief, materiale sportive, sală de sport, etc.), cât şi sociale-(profesori,
colegi, etc).
Experienţa motrică a copilului începe şi se dezvoltă în mediul fizic în care se
mişcă, dorinţa lui de cunoaştere se exprimă de multe ori prin încercarea lui de
identificare cu anumite elemente ale mediul înconjurător.
În condiţiile în care nivelul lui de competenţă de comunicare într-un anumit
mediu este satisfăcător, copilul poate stabili relaţii de comunicare cu ceilalţi
semeni, îşi va putea organiza activităţile în funcţie de ceilalţi, va învăţa să lucreze
în grup, în echipă, contribuind, prin intermediul mişcării pe care o realizează, la
atingerea unui scop comun.

III. Cunoaşterea factorilor participanţi în realizarea


mişcărilor.
Factorii implicaţi în realizarea mişcării sunt :
-factorii spaţiali- -direcţia,
-nivelul
-amplitudinea
-planul mişcării;

-factorii temporali -viteza;


-ritmul mişcării.

1.2. Desfăşurarea cercetării: căi, metode, mijloace de influenţare a


expresivităţii corporale în lecţia de educaţie fizică şi sport

Pentru verificării ipotezelor, grupele experimentale şi de control s-au ales


din rândul claselor a V-a A şi B de la Şcoala George Coşbuc din Baia Mare.
Alegerea acestor eşantioane, s-a făcut în mod aleatoriu şi se justifică prin
faptul că: vârsta copiilor 10-12 respectiv 13-14 ani (perioada pubertară), vârsta
când apar modificării în organismul lor, vine în întâmpinarea scopului acestei
lucrării, de ai ajuta să se înţeleagă pe sine şi transformările la care sunt părtaşi,
încercând să treacă mai uşor prin criza de identitate şi să se adapteze cu uşurinţă la
grupurile sociale.
Totodată, obligativitatea participării la lecţiile de educaţie fizică, asigură
menţinerea constantă a mărimii eşantionului, iar prin participarea directă la
procesul de învăţare se poate elimina greşelile sau eventualele erori în strângerea
de date.

1.2.1.Organizarea şi fazele experimentului


Experimentul s-a desfăşurat pe timp de 2 ani, aparatura necesară a constat
din: aparatele puse la dipoziţie din sala de sport a şcolii, cronometru, aparat audio-
video.

3
Toţi elevi au vârste apropiate. Designul experimental cuprinde trei faze: faza
de pre-test, în care ambele grupe (LC-lotul de control – şi LE- lotul experimental)
au fost examinate pentru stabilirea nivelului intelectual general şi cel al capacităţii
de procesare a imaginilor mentale, faza de formare la care au participat numai
elevii din grupa experimentală şi faza de post- test unde ambele grupe au fost din
nou reexaminate după 2 ani.
Experimentul cuprinde 3 faze:
1. Faza de pre-test , în care ambele loturi LC şi LE au fost examinate
pentru stabilirea nivelului intelectual general şi al capacităţii de procesare a
imaginilor mentale.
Cunoaşterea subiecţilor din punct de vedere psihic prin administrarea unor
chestionare de personalitate: „Testul culorilor”- SICA ( Sistem de Interpretare a
Culorilor şi Autoanaliză), „Chestionar de temperament”, Chestionar de apreciere a
„Gustului estetic”, testul „Arborele vieţii”, metode de psihodiagonstic.
2. Faza de formare a reprezentărilor complexe utilizate în
antrenamentul mental pe timp de 1 an, câte 3 luni pentru fiecare temă propusă .
3. Faza de post- test, unde ambele loturi au fost din nou examinate
după 2 ani de la prima testare pentru a urmării evoluţia lor în timp.
Mai jos arătăm doar o parte a rezultatelor obţinute la aplicarea unuia dintre
chestionare:

4
CHESTIONAR DE TEMPERAMENT
Le- test iniţial clasa a V-a A şi test final clasa a VII-a A
Hiperreactivi
Nr. Nume tate Tempoul TOTA TOTA
crt. şi Extraversie Rigiditate emoţională reacţiei Activism Sinceritate L L
prenum cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a
ele V-a VII-a V-a VII-a V-a VIIa V-a VII-a V-a VII-a V-a VII-a V-a VII-a
1 BI 18 20 6 4 10 7 13 14 18 20 10 14 75 79
2 BR 0 12 0 9 0 14 0 7 0 18 5 9 5 69
3 BB 19 20 3 3 8 7 17 18 8 14 13 17 68 79
4 BA 20 20 5 4 5 3 22 22 16 21 18 20 86 90
5 CI 10 14 7 4 9 7 18 17 14 21 16 19 74 82
6 CO 21 21 1 0 10 7 12 14 14 16 11 17 69 75
7 DR 12 18 12 7 16 13 5 10 10 18 12 20 67 86
8 GP 12 16 18 18 13 8 11 14 10 14 18 20 82 90
9 GE 18 18 4 4 3 2 16 16 14 14 13 24 68 78
10 HL 20 21 2 1 0 1 17 19 17 16 9 15 65 73
11 IR 18 17 18 7 19 16 15 15 14 19 15 18 99 92
12 LA 15 17 16 9 16 12 14 15 14 21 12 20 87 94
13 MS 14 17 13 8 19 13 16 19 14 21 13 24 89 102
14 MG 12 16 12 6 17 14 5 9 7 14 13 18 66 77
15 MB 14 18 6 5 5 5 12 14 17 18 13 16 67 76
16 NT 15 18 8 5 15 13 21 22 20 21 13 20 92 99
17 NM 19 20 10 6 7 6 15 18 12 20 8 19 71 89
18 PI 20 20 10 4 10 8 15 18 12 14 8 17 75 81
19 PA 18 18 4 4 3 2 16 16 14 14 13 24 68 78
20 RA 20 21 2 1 0 1 17 19 17 16 9 15 65 73
21 RD 0 12 0 9 0 14 0 7 0 18 5 9 5 69
22 SA 19 20 3 3 8 7 17 18 8 14 13 17 68 79
23 SV 20 20 5 4 5 3 22 22 16 21 18 20 86 90
24 LD 15 18 8 5 15 13 21 22 20 21 13 20 92 99
TOTAL 369 432 173 130 213 196 337 385 306 424 291 432 1689 1999

5
Chestionar de temperament
lot de control- test iniţial clasa a V-a B şi test final clasa a VII-a B
Hiperreactiv
Nr. Nume itate Tempoul TOT TOT
crt. şi Extraversie Rigiditate emoţională reacţiei Activism Sinceritate AL AL
prenu cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a cls a- cls a 500 432 4
mele V-a VII-a V-a VII-a V-a VII- V-a VII-a V-a VII-a V-a VII-a V-a VII-a 450 369
400 330
350
1 AN 0 12 0 8 0 4 0 10 0 14 6 12 6 60 300
250
2 BA 0 12 0 10 0 8 0 12 0 16 4 10 4 68 200
150
3 BI 13 17 12 10 4 4 17 18 10 15 11 18 67 82 100
50
0
4 BT 20 21 14 9 5 6 13 14 22 22 8 12 82 84

Extraversie
5 BA 18 18 6 2 10 8 13 12 18 17 10 15 75 72
6 CA 0 12 0 7 0 5 0 5 0 11 5 10 5 50
7 CD 19 21 3 0 8 8 17 17 8 9 13 15 68 70
8 CI 20 21 5 2 5 5 22 22 16 20 18 21 86 91
9 DC 10 12 7 4 9 8 18 17 14 19 16 18 74 78
10 HL 21 21 1 0 10 9 12 14 14 18 11 13 69 75
11 IA 12 16 12 10 16 9 5 9 10 13 12 19 67 76
12 LA 12 15 18 10 13 6 11 13 10 19 18 18 82 81
13 MS 18 18 4 0 3 3 16 16 14 21 13 18 68 76
14 MP 20 21 2 0 0 2 17 19 17 17 9 15 65 74 Co
15 MA 18 20 18 12 19 15 15 16 14 20 15 19 99 102 ncl
16 OC 15 17 16 7 16 13 14 14 14 20 12 16 87 87
17 PI 14 16 13 7 19 15 16 19 14 21 13 18 89 96 uzi
18 PA 12 17 12 7 17 13 5 9 7 14 13 15 66 75 i:
19 PA 13 17 12 5 4 4 17 18 10 15 11 18 67 77
20 TL 20 21 14 6 5 6 13 14 22 22 8 12 82 81
21 TE 10 12 7 2 9 8 18 17 14 19 16
Re18 74 76
22 TF 21 21 1 0 10 9 12 14 14 18 11 zul
13 69 75
23 ZC 12 16 12 4 16 14 5 9 10 13 12 19
tat 67 75
24 ZI 12 15 18 10 13 10 11 13 10 19 18 18 82 85 ele
TOTAL 330 409 207 132 211 192 287 341 282 412 283 380 1600 1866 obţ
inute în urma aplicării testelor şi chestionarelor menţionate mai sus au demonstrate
că se pot obţine rezultate îmbucurătoare , privind dezvoltarea copilului stimulându-
i permanent imaginaţia şi creativitatea.
Fără a putea fi creativi nu ne-am confirma faptul că suntem „folositori”, nu
am avea încredere în noi, pentru că una din teoriile specialiştilor arată că
îmbunătăţirea performanţei se datorează şi imaginării, care aduce după sine
încrederea.
Considerăm necesar introducerea în programa şcolară a unor teme foarte
simple de dezvoltare a expresivităţii, care nu necesită o pregătire specială a
profesorului de educaţie fizică, doar mai multă imaginaţie în găsirea unor căi
atractive de rezolvare a unor situaţii noi.
Ca urmare a acestui fapt, venim cu următoarea propunere de formare şi
„menţinere” a expresivităţii, accesibilă oricărui profesor de educaţie fizică, care ar
„sparge” oarecum gradul actual de rigiditate al lecţiilor. Menţionăm acest lucru,
deoarece noi credem că lecţia de educaţie fizică nu înseamnă numai exerciţii fizice
şi jocuri practicate de multe ori în mod mecanic, că se pot utiliza căi şi mijloace,
care să-l facă pe copil să găsească singur răspunsuri la diverse situaţii.
Propunerea este de practicare a gimnasticii holistice, care este o metodă de
reeducare posturală şi are în vedere conştiinţa de sine prin mişcare şi respiraţie.

6
Metoda Margaret Morris: propune serii de exerciţii pe muzică care dezvoltă
supleţea, coordonarea mişcărilor şi musculatura. Pentru copii, această metodă se
structurează pe exerciţii grupate pe culori: alb, roz, turcoaz, galben şi mov .
Fiecare culoare reprezentând un nivel de dificultate prin care copii i-ai
cunoştiinţă de corpul lor în spaţiu, dezvoltându-şi simţul ritmului, coordonarea şi
libertatea de mişcare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Grosu, Emilia, Florina, (1998) -Elementele tehnicii corporale în


gimnastica ritmică sportivă şi artistică, Ed,G.m.i., Cluj-Napoca.
2. .Grosu, Emilia, Florina; colab., (2002) -Gimnastica aerobică prin
programe de iniţiere, Cluj–Napoca,
3.Garrett, F., James, Levine,S., Edna, (1973) -Rehabilitation practices
with the Physically Disabled. Columbia University Press.
4.GIL, José. (1985). -Métamorphoses du corps. Paris : La
Différence, «Essai», 293 p.
5.Lamb, Warren, şi Elizabeth M. Watson. 1979. -Body Code. The
Meaning in Movement. Londres : Routledge & Kegan, 190 p.
6.Leland,Lyon,P.,(1991) -Comunicarea dintre antrenor şi sportive., în
SDP, nr.164, Bucureşti
7
7.Lecoqo, Jacques, (1987). -Le Théâtre du geste. Mimes et
acteurs. Paris : Bordas, «Spectacles», 152 p.
8.Lwen A.,(1985) –El lenguaje del cuerpo. Barcelona
9.Marcu,Vasile, Filimon Letiţia; colab., (2003) -Psihopedagogie pentru
formarea profesorilor. Ed. Universităţii din Oradea.
10.Petlichkoff, N., Linda, (1993) -Antrenarea copiilor:înţelegerea
procesului motivaţional. Sport science Review 2, p.48-61, in SCJ nr.4(94).
12.Pease, Allan (1981) -Limbajul trupului, Ed. Polimark,
Bucureşti.
13.Roco, Mihaela, (2001) -Creativitate şi inteligenţă
motrică. Ed. Polirom, Iaşi.
14.Salzer, J., (1984) –La expresion corporal. Barcelona.
15.Schäfer, Claudia, coordonator (2001) -Limbajul corpului. Ed.
Niculescu, SRL, Bucureşti.,