You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare »Carol I«

Bulletin of »Carol I« National Defence University

Location: Romania
Author(s): Filofteia Repez
Title: CLUSTERELE – MOTOR AL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONTRIBUTOR LA
MENŢINEREA SECURITĂŢII REGIONALE
THE CLUSTERS – AN ENGINE FOR REGIONAL DEVELOPMENT AND A CONTRIBUTOR
TO MANTAINING REGIONAL SECURITY
Issue: 01/2014
Citation Filofteia Repez. "CLUSTERELE – MOTOR AL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI
style: CONTRIBUTOR LA MENŢINEREA SECURITĂŢII REGIONALE". Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare »Carol I« 01:114-121.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=98191
CEEOL copyright 2020

Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“

CLUSTERELE – MOTOR AL DEZVOLTĂRII REGIONALE

ŞI CONTRIBUTOR LA MENŢINEREA
SECURITĂŢII REGIONALE

THE CLUSTERS – AN ENGINE FOR REGIONAL

DEVELOPMENT AND A CONTRIBUTOR TO MANTAINING
REGIONAL SECURITY

Col. conf.univ.dr. Filofteia REPEZ*

În dezvoltarea regională şi în menţinerea securităţii regionale, inovarea deţine un rol însemnat prin impactul pe care
îl are asupra bunăstării oamenilor. În procesul inovării, un loc prioritar îl ocupă clusterele prin obiectivul lor principal –
obţinerea performanţei economice, care este evaluată pe baza a trei factori: competitivitatea clusterului, creşterea clusterului
şi gradul de atingere a obiectivelor stabilite. Cu toate că clusterele apar ca o reacţie la cerinţele pieţei şi ca o valorificare a
interconexiunilor dintre firme, evoluţia lor depinde de politicile stabilite şi promovate de guverne în funcţie de condiţiile
politice, economice şi sociale. În lume există o diversitate de clustere, unele organizate în jurul unor întreprinderi mari, în
jurul unor universităţi sau pot fi reţele ale IMM-urilor.
Clusterele au devenit un concept popular pentru dezvoltarea locală şi regională şi pentru menţinerea stabilităţii şi a
securităţii regionale.
Având ca reper aceste consideraţii, în acest articol sunt prezentate câteva aspecte generale despre clustere, despre situaţia
acestora în Uniunea Europeană şi în România şi despre importanţa lor în dezvoltarea regională şi menţinerea securităţii
regionale.

Innovation plays a significant role in regional development and in maintaining regional security, by means of the impact
it has on people’s wealth. In the process of innovation, clusters have a priority position through their main goal – that of
obtaining economic performance, which is assessed based on three factors: the competitiveness of the cluster, its growth and
the grade of achievement of its established goals. Although clusters emerge as reactions to the demands of the market and
to festening the interconnections between companies, their evolution depends on the policies established and promoted by
governments, according to the political, economic and social conditions. There is a diversity of clusters around the world,
some of them established around big companies, universities or as networks of the SMEs.
Clusters have become a popular concept for local and regional development and for maintaining regional security.
Having these thoughts as reference, the present article aims to present some of the general aspects regarding clusters,
their situation within the EU and Romania and their importance when it comes to regional development and maintaining
regional security.

Cuvinte-cheie: clustere; inovare; regiuni; dezvoltare regională; securitate regională; politici de clustere.

Keywords: clusters; innovation; regions; regional development; regional security; cluster policies.

Aspecte generale privind clusterele. Alfred Marshal (1842-1924) în lucrarea „Priciples

Scurt istoric, definiţii, caracteristici,
clasificare, politici
Începând cu anii ‘90, Michael Porter, considerat
a fi „Spiritus Rector” al politicii economice bazate
pe dezvoltarea clusterelor, readuce în atenţia
specialiştilor şi a opiniei publice un concept pus în
circulaţie în secolul al XIX-lea de către economistul
*Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
e-mail: filofteiarepez@yahoo.com
of Economics”, şi anume cel de clustere.
Descriind clusterele din perspectiva lanţului de
furnizori, Alfred Marshal a analizat aglomerările
industriale din Anglia şi a constatat două aspecte
importante.
Primul, cunoscut şi sub denumirea de „treimea
lui Marshal”, se referă la motivele pentru care
companiile localizate în aceeaşi arie geografică
sunt mai eficiente decât dacă ar funcţiona la mare

114 Martie, 2014

CEEOL copyright 2020
CEEOL copyright 2020
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“
distanţă: bazin de forţă de muncă, specializarea
furnizorilor şi transferul de cunoştinţe.
Cel de-al doilea aspect subliniază faptul că
aceste concentrări geografice de întreprinderi
dintr-un anumit sector generează efecte economice
pozitive involuntare, pe care le-a numit externalităţi,
şi anume:
- efecte asupra forţei de muncă: alimentarea
unui număr mare de întreprinderi din acelaşi bazin
de forţă de muncă, creşterea salariilor, specializarea
şi creşterea nivelului de calificare al forţei de
muncă;
- efecte privind specializarea furnizorilor:
pentru evitarea concurenţei, întreprinderile dintr-o
aglomerare industrială tind să se specializeze pe
un anumit segment al lanţului de creare a valorii
adăugate, reducerea costurilor şi creşterea calităţii
produselor;
- transferul tehnologic: informaţia şi cunoştinţele
sunt mai uşor diseminate între întreprinderile
respective.
În istoria sa, acest concept a cunoscut diferite
denumiri: pol de competitivitate, aglomerare
industrială, district industrial, reţele de competenţă
etc. O definiţie unică a clusterului nu există încă.
În schimb este foarte populară definiţia lansată
de către profesorul Michael Porter, care defineşte
clusterul ca fiind este „o concentrare geografică
de companii şi instituţii aflate în interconexiune şi
care se manifestă într-un anumit sector/domeniu de
activitate. Clusterele cuprind un grup de industrii
înrudite şi alte entităţi importante din punct de
vedere al concurenţei. Acestea includ, de exemplu,
furnizori de input-uri specializate, cum ar fi
componente, maşini şi servicii, sau furnizori de
infrastructură specializată. De multe ori, clusterele
se extind în aval către diverse canale de distribuţie
şi clienţi şi lateral către producători de produse
complementare şi către industrii înrudite prin
calificări, tehnologii sau input-uri comune”1.
Altă definiţie, mai cunoscută, dată clusterelor
este cea formulată de către U. Staber, în anul
2001: „Prin cluster înţelegem o reţea zonală de
întreprinderi, furnizori, institute de cercetare,
universităţi, centre de instruire profesională, dintr-un
anumit domeniu specific, aflate pe poziţii concurenţiale
cu orientare asupra inovaţiilor, şi în acelaşi timp legate
între ele prin avantajele sinergice ale relaţiilor de
cooperare şi a noilor modele de difuzare a cunoaşterii”2.
În anul 2009, R. Sternberg, în definirea
clusterului, subliniază dualitatea concurenţă-
Martie, 2014
CEEOL copyright 2020
cooperare: „O concentrare geografică de întreprinderi
interconectate între ele, de furnizori specializaţi, de
întreprinderi din domenii înrudite sau organizaţii
de tip-suport din anumite domenii, care se află în
competiţie între ele şi în acelaşi timp cooperează”3.
Din definiţiile prezentate se desprind câteva
dintre cele mai importante caracteristici ale
clusterelor, respectiv: interconexiunile dintre actori
şi externalităţile rezultate; proximitatea geografică a
grupului de întreprinderi din cadrul clusterului; sunt
o formă de activitate economică regională limitată
din interiorul sectoarelor înrudite; domeniile
clusterelor pot fi diverse, dar au un element comun,
şi anume că, într-o regiune tipul de industrie sau
activitate economică devine dominantă sau înalt
performantă; existenţa unor relaţii de încredere
susţinute şi de un mediu cultural prielnic care
determină reducerea costurilor tranzacţiilor şi
măresc avantajul competitiv etc.
Legat de clustere, în lucrarea „Avantajul
comparativ al naţiunilor”, apărută în anul 1990,
Michael Portera arată că succesul economic depinde
de interacţiunea următorilor factori, grupaţi în ceea
ce a fost denumit „diamantul lui Porter”4:
- disponibilitatea resurselor;
- accesul la informaţie pe baza căreia companiile
decid să acţioneze într-o anumită direcţie în funcţie
de resursele existente;
- strategiile fiecărei companii în parte;
- presiunea asupra companiilor de a inova şi de
a investi.
Se poate afirma că, la modul general, astăzi,
conceptul de clustere se adresează grupărilor de
companii (IMM, companii mari) care, împreună cu
organizaţiile de cercetare, acţionează într-un anumit
sector de activitate şi regiune, pentru facilitarea
stimulării capacităţii inovative, schimbului de
cunoştinţe şi expertiză, creşterii numărului de
interacţiuni şi utilizării în comun a facilităţilor
din regiune. Astfel, se contribuie la transferul de
tehnologie, networking şi diseminarea informaţiilor
între participanţii la cluster.
În cadrul unui cluster sunt reuniţi reprezentanţi
care provin din: întreprinderi, reprezentând latura
economică a clusterului; universităţi şi institute
de cercetare, reprezentând furnizorii de soluţii
inovative ce sunt aplicabile nevoilor reale ale
întreprinderilor din cluster; autorităţi publice;
autorităţi locale etc.
Privind clasificarea clusterelor, în literatura de
specialitate sunt prezentate şase tipologii structurate
115
CEEOL copyright 2020

Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“

în funcţie de două dimensiuni principale: scopul şi Uniunii Europene se pune accentul pe clusterele
nivelul de analiză; relaţia dintre entităţile clusterului
inovative – clustere de top level, în cercetarea
în termeni de inovaţiei şi de legătura de producţie. efectuată de Centrul pentru Inovare şi Tehnică al
Cele şase tipuri de clustere identificate sunt de Landului Renania de Nord Westfalia din Germania,
nivel5: s-a ajuns la o serie de concluzii7:
- micro, bazat pe eforturi de inovare: - inovarea este fundamentată pe cunoştinţe
difuzia de tehnologie şi cunoştinţe între firme, ştiinţific aprofundate şi susţinute de o infrastructură
instituţii de cercetare etc.; modernă;
- micro, bazat pe legăturile de producţie: - o condiţie pentru implementarea proceselor
furnizorii şi cumpărătorii aflaţi într-un lanţ de inovative o constituie coeziunea economică şi
producţie sau în unul cu valoare adăugată; socială;
- intermediar, bazat pe eforturi de inovare: - învăţarea individuală şi instituţională este
difuzia de tehnologie şi cunoştinţe între sectoare; fundamentul inovării şi se construieşte pe baza
- intermediar, bazat pe legăturile de unui set comun de norme, reguli şi viziuni;
producţie: legături „înainte şi înapoi” între sectoare, - despre inovare se vorbeşte atunci când
analizate parţial; cunoştinţele sunt aplicate într-un proces/
- macro, bazat pe eforturi de inovare: produs/serviciu nou sau într-un instrument de
împărţirea sistemului economic în sectoare care management.
difuzează cunoaştere sau tehnologie; De asemenea, acest Centru a dezvoltat „noul
- macro, bazat pe legăturile de producţie: diamant al inovării”, a cărei reprezentare schematică
împărţirea sistemului economic în sectoare care este redată în figura nr. 1 (vezi pagina 117).
generează valoare adăugată sau formează lanţuri Pentru sprijinirea şi monitorizarea clusterelor,
de producţie. Comisia Europeană a înfiinţat, în anul 2006,
Realităţile internaţionale demonstrează existenţa Observatorul European al Clusterelor, a cărui
tuturor acestor tipologii de clustere, acestea fiind misiune este de a furniza date statistice, studii de caz,
dispersate mai ales în regiunile dezvoltate ale politici şi analize comparative privind clusterele din
globului, cercetarea de faţă punând accentul mai statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea,
ales pe realităţile regionale (europene) şi naţionale Observatorul European al Clusterelor permite
(ale României). accesul la o bibliotecă a clusterelor şi la cursurile
Având drept criteriu obiectivele şi motivaţiile de educaţie în domeniul clusterelor. Conform
care au stat la baza adoptării, politicile privind datelor furnizate de Observator, la nivelul anului
clusterele sunt de trei categorii6: 2008, existau în Uniunea Europeană aproximativ
- politici de facilitare, care sunt direcţionate
2.000 de clustere semnificative, care implică 38%
spre crearea unui mediu microeconomic favorabil din forţa de muncă.9
dezvoltării şi inovării, acesta favorizând în mod Prin Comunicarea Comisiei Europene nr.
indirect emergenţa şi dinamica clusterelor; 652/2008 privind promovarea clusterelor în Uniunea
- politici cadru tradiţionale, sunt politiciEuropeană, denumită „Către clustere de talie
pentru IMM-uri şi industrie, politici pentru cercetare mondială în Uniunea Europeană – implementarea
şi inovare, politici regionale, care includ referiri lastrategiei bazată pe inovare”, se prevede stabilirea
clustere, ca instrumente de îmbunătăţirea eficienţei unui Grup Politic al Clusterului European care
acestora; să ofere orientări strategice posibile şi asistenţă
- politici de dezvoltare – centrate pe statelor membre pentru sprijinirea clusterelor de
crearea şi mobilizarea unei categorii specifice clasă mondială.
de clustere, în scopul întăririi unui anumit sector Comisia Europeană continuă iniţiativele sale
economic; este categoria de politici care vizează în relevante pentru sprijinirea clusterelor, cum ar
mod direct problematica clusterelor. fi programele operaţionale din cadrul politicii
de coeziune, programul cadru pentru cercetare
Clustere în Uniunea Europeană şi dezvoltare tehnologică şi programul de
Pornind de la avantajul competitiv al lui competitivitate şi inovare cu privire la facilitarea
Michael Porter şi conceptele de învăţare individuală apariţiei şi accelerarea dezvoltării a cât mai multe
şi instituţională, precum şi de la faptul că în cadrul clustere de clasă mondială în Europa.

116 Martie, 2014

CEEOL copyright 2020
CEEOL copyright 2020
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“
Fig. 1 Noul diamant al inovării realizat de Centrul pentru Inovare
şi Tehnică al landului Renania de Nord Westfalia8
Privind programele şi politicile de coeziune ale
Comisiei Europene, corelate cu scopul Strategiei
Lisabona (revigorarea politicilor comunitare, pe
fondul celor două provocări majore care afectează
economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea
cu repeziciune a societăţii informaţionale), pentru
acţiunile de îmbunătăţire a cunoaşterii, a creşterii
economice şi a inovării, a fost alocată suma de 86 de
miliarde euro pentru perioada 2007-2013, din care
sume importante au fost destinate pentru sprijinirea
iniţiativelor şi infrastructurilor de tip cluster10.
În Avizul Consiliului Regiunilor privind
clusterele şi politica de clustere din 9 octombrie 2008
se prevede că pentru a-şi spori competitivitatea,
regiunile au sarcina să dezvolte sectoarele cu investiţii
mari de capital, cu un pronunţat caracter inovativ şi
care utilizează forţă de muncă calificată. Tot prin
acest Aviz, Comitetul Regiunilor propune crearea
unui cadru comun pentru clustere care să permită
crearea condiţiilor necesare pentru încurajarea şi
dezvoltarea de clustere, să favorizeze punerea în
aplicare a iniţiativelor propuse de clustere şi care
să realizeze interconectarea clusterelor la nivel
naţional şi transfrontalier, permiţând schimburile
de experienţă şi cooperarea.11
Politica de sprijinire a clusterelor este diferită
Martie, 2014
CEEOL copyright 2020
în Uniunea Europeană de la un stat membru la altul.
De pildă, în Marea Britanie, politica de clusterizare a
fost pornită de la universităţi şi a fost gândită atât pe
orizontală, cât şi pe verticală, organizarea clusterelor
fiind asigurată de reţeaua Cambridge Network şi se
distinge prin profesionalism în acţiunile pe care
le întreprinde; în Macedonia, politica de cluster
este axată pe următoarele domenii: textile, IT, vin,
turism, lemn şi mobilă, auto, carne de miel, brânză
de oaie; în Croaţia, politica de clustere s-a orientat
către Asia de unde se procură şi materia primă;
clustere de succes s-au organizat în următoarele
domenii: textile, industria navală, pescuit, produse
bio, lemn şi mobilă, prelucrării uleiului de măsline;
în Franţa, politica de sprijinire a clusterelor a fost
o sursă de inspiraţie pentru Belgia şi Portugalia,
la nivel naţional luând fiinţă Asociaţia Franceză
a Clusterelor; în Germania, primele eforturi de
sprijinire a clusterelor au început la mijlocul anului
1990, politica de sprijinirea a clusterelor fiind axată
pe sprijinirea reţelelor din domeniul tehnologiei
şi al dezvoltării regionale, fiind vizate o serie
de domenii, precum: biotehnologii, transport şi
mobilitate, energie şi mediu, producţie şi inginerie,
aviaţie şi spaţiu, sănătate şi medicină, materiale
noi.
117
CEEOL copyright 2020
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“
Clustere în România
Primul studiu efectuat în ţara noastră referitor
la clustere a fost realizat în anul 1998 de către
Centrul Internaţional de Studii Antreprenoriale –
Bucureşti, la cererea Institutului pentru Dezvoltare
Economică al Băncii Mondiale, denumit „Avantajul
Competitiv al regiunilor”. Cercetarea s-a bazat pe
teoria diamantului competitivităţii a lui Porter,
s-a concentrat pe competitivitatea sectorului
antreprenorial din România şi a identificat existenţa
a trei clustere în formă incipientă în producţia
de software, în industria navală şi în industria
lemnului.
Ulterior, au mai fost realizate şi alte studii privind
situaţia clusterelor din România. De exemplu, în
anul 1999, studiul realizat de către Marco Riccardo
Ferrari de la Universitatea Bocconi din Milano pune
accentul pe întreprinderile mici în ceea ce priveşte
analiza datelor regionale şi identifică posibilitatea
înfiinţării clusterelor în industria ceramicii,
industria lemnului şi industria textilă; studiul
efectuat, în acelaşi an, de către Valentin Ionescu,
care confirmă prezenţa a două proto-clustere în
industriile ceramicii şi de software.
La aceste studii se adaugă câteva proiectele,
cum ar fi: Proiectul VICLI (Virtual Clustering
Identification and Dissemination of Strategic
Territorial Best Practices for) derulat în perioada
1999-2001, în al cărui raport final au fost prezentate
patru clustere identificate în judeţul Harghita în
prelucrarea lemnului, olărit, tipografie şi aparataj;
proiectul WEID (West-East Industrial Districts),
cu o durată de trei ani (2001-2004), a evidenţiat
existenţa clusterelor potenţiale în două zone,
Banat-Crişana şi Arad-Timişoara, în industria de
echipament sportiv şi în industria de încălţăminte.
Potrivit Ministerului Economiei, factorii
favorizanţi în dezvoltarea şi în funcţionarea
clusterelor în ţara noastră sunt: implicarea
administraţiei centrale şi locale; resurse umane
calificate; industrii conexe (furnizori locali);
infrastructura fizică, administrativă, ştiinţifică şi
tehnologică etc.12.
În anul 2011, a fost înfiinţată Asociaţia
Clusterelor din România13, al cărui scop constă în
promovarea, relansarea şi dezvoltarea economică
a României prin susţinerea creării, dezvoltării şi
cooperării între clustere la nivel naţional, regional
şi internaţional. În accepţiunea Asociaţiei, clusterul
trebuie să conţină în mod obligatoriu trei piloni:
· pilonul economic (industrie şi/sau servicii):
118
CEEOL copyright 2020
un număr semnificativ de întreprinderi din
domeniul în care clusterul activează. Pe lângă
acestea, clusterul poate include organizaţii
reprezentând grupări de întreprinderi (asociaţii
profesionale etc.);
· pilonul învăţământ – cercetare – dezvoltare:
universităţi, institute de cercetare (sau orice alte
instituţii care desfăşoară activităţi de cercetare-
dezvoltare);
· pilonul autorităţi publice, la nivel naţional
(ministere etc.), regional (consilii judeţene
etc.), local (consilii locale, primării etc.).
Până în prezent, în ţara noastră s-au constituit
clustere în domenii diferite, precum:
- domeniul textil: Clusterul Textil Astrico Nord
Est, 2010; Romanian Textile Concept Cluster
Bucharest, 2011; Transylvania” Textile &
Fashio, 2012; Asociaţia „Tradiţii Manufactura
Viitor”, 2011;
- turism: Turinn Cluster, 2010; Tourism Regional
Cluster -Asociaţia pentru Turism Bucovina,
2008; Turism Oltenia Cluster, 2012;
- domeniul maritim: Clusterul Maritim
Românesc, 2011;
- domeniul agricol: AgroFood Sfântu Gheorghe,
2011; AgroFood Crişana Banat, 2011 etc.
Alt exemplu îl constituie clusterul „Cercetare -
Dezvoltare - Inovare Automotive Sud-Vest Oltenia”,
creat în anul 2012, la iniţiativa ADR Oltenia, Ford
Romţnia şi Facultatea de Mecanică a Universităţii
Craiova, care numără 36 de membri.
În România există o politică de cluster,
componentă a politicii industriale a ţării, aliniată
la Strategia Europa 2020, dar nu există o strategie
naţională în domeniul clusterelor.
Pentru a sprijini oamenii de afaceri, în anul
2014, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est
va lansa o platformă on-line de învăţare mutuală,
denumită Cluster PoliSEE14, în scopul facilitării
procesului de înfiinţare a clusterelor în România.
Importanţa clusterelor pentru dezvoltarea
regională şi menţinerea securităţii regionale
Pentru a evidenţia importanţa pe care clusterele
o deţin în dezvoltarea regională şi în menţinerea
securităţii regionale consider că este important să
formulez un răspuns la o întrebare simplă: De ce
sunt necesare clusterele?
Literatura de specialitate vine în sprijinul acestei
întrebări prin prezentarea avantajelor apariţiei şi
dezvoltării clusterelor:
Martie, 2014
CEEOL copyright 2020
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“
- reducerea costurilor individuale ale fiecărei regional în scopul creşterii ritmului inovaţiei şi a
societăţi din reţea;
- realizarea unor economii externe;
- creşterea cifrei de afaceri prin oferirea de
produse în comun;
- pot fi mai bine apărate interesele reciproce
bazate pe principii durabile şi competitive;
- colectarea unor sume mai mari de bani la
bugetul local şi central, generând o evoluţie
pozitivă şi competitivă a economiilor locale,
regionale şi naţionale;
- deţin un rol decisiv în creşterea standardelor
de viaţă ale cetăţenilor şi ale organismelor de
administraţie;
- conlucrarea între mediul academic, administraţia
publică şi mediul economic, având la bază
principiile colaborării interdisciplinare şi
interinstituţionale şi parteneriatul public-privat.
În statele în care au fost aplicate politicile
privind clusterele s-a dovedit faptul că clusterele
sunt un fundament al dialogului dintre reprezentanţii
statului, ai sectorului antreprenorial, ai mediului
educaţional şi al celui de informare, ai ONG-urilor,
un motor al dezvoltării regionale. De asemenea,
clusterele au condus la creşterea eficienţei relaţiilor
reciproce din cadrul proceselor de inovaţie dintre
sectorul privat, stat, asociaţii comerciale, instituţii
educaţionale, instituţii de cercetare.
Clusterele şi dezvoltarea regională bazată pe
tehnologie au un rol însemnat pentru că ajută managerii
să perfecţioneze infrastructura inovaţională la nivel
Fig. 2 Relaţiile dintre clustere şi politica economică15
Martie, 2014
CEEOL copyright 2020
îmbunătăţirii eficienţei acesteia. În dezvoltarea unei
regiuni, clusterele reprezintă cadrul ideal de reunire
a mai multor companii sub acelaşi brand, conform
unei politici comune de marketing, şi de a valorifica
mai bine resursele şi competenţele comune. În
plus, în cadrul clusterelor, companiile mai tinere au
ocazia de a învăţa de la companiile cu experienţă,
prin participarea în comun la activităţi de informare,
instruire, marketing, achiziţionare de mijloace fixe şi
mobile, producţie sau vânzări comune, construire de
infrastructură comună.
Pentru dezvoltarea regională, facilitarea
incluziunii, dezvoltarea durabilă şi un mediu protejat
se pune accentul pe rolul strategic şi efortul reunit al
regiunilor. Importanţa clusterelor pentru dezvoltarea
regională şi menţinerea securităţii regionale este
dată şi de un nou tip de cultură organizaţională
adus, care depăşeşte graniţele unei întreprinderi şi
se bazează pe o serie de valori, dintre care cea mai
importantă este inovarea. Datorită clusterelor, multe
regiuni din Europa au obţinut avantaj competitiv în
domenii specializate, precum: servicii financiare
(Londra), flori (Olanda), biopharma (regiunea de
graniţă Danemarca-Suedia).
În cadrul Uniunii Europene, clusterele sunt
considerate motorul dezvoltării economice şi
inovării, acestea reprezentând cadrul propice de
dezvoltare a afacerilor, de colaborare între companii,
universităţi, instituţii de cercetare, furnizori, clienţi
şi competitori situaţi în aceeaşi arie geografică.
119
CEEOL copyright 2020

Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“

Statele Unite ale Americii au apreciat p. 8, http://www.inma-ita.ro/clustere/Ghid.pdf, accesat la data

importanţa clusterelor în dezvoltarea regională, de 9 ianuarie 2014, ora 18.50.
acestea au devenit o condiţie sine qua non, pentru 8 Ibidem, p. 8.
că fiecare regiune doreşte să fie mai bună pe un 9 Luţ Dina Maria, op.cit., http://www.quaestus.ro/wp-
anumit domeniu, ceea ce se traduce prin reputaţie content/uploads/2012/03/D.-Lut.pdf, accesat la data de 22
decembrie 2013, ora 21.50.
şi succes pe piaţă.
10 Clustere inovative. Politici europene în domeniu,
Succesul economic al regiunilor se bazează, http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=BNTInformatiiUtile
în prezent, pe specializarea ofertei şi concentrarea &eID=522, accesat la data de 22 decembrie 2013, ora 20.15.
eforturilor de dezvoltare spre domenii cheie 11 Avizul Consiliului Regiunilor privind clusterele şi
unde se obţine avantaje competitive, resurse şi politica de clustere, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/
competenţe. LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:257:0076:0082:RO:PDF,
Schematic, relaţiile dintre clustere şi politică accesat la data de 22 decembrie 2013, ora 19.55.
economică sunt reprezentate în figura nr. 2 (vezi 12 Ministerul Economiei – Direcţia Generală Politică
Industrială şi Competitivitate, Ghid pentru implementarea în
pagina 119).
România a conceptului de cluster inovativ, Bucureşti, 2009,
Ca o concluzie finală a acestui articol, apreciez p. 51, http://www.inma-ita.ro/clustere/Ghid.pdf, accesat la
faptul că clusterele – cadru de dialog între entităţi ce data de 9 ianuarie 2014, ora 19.20.
provin din medii diverse (academic, privat, public, 13 Informaţii privind Asociaţia Clusterelor din România
societate civilă) – constituie, pentru regiunile în care pe site-ul http://www.clustero.eu/asociatia-clusterelor-din-
acestea funcţionează, motorul dezvoltării regionale romania.
şi, în acelaşi timp, un contributor important la 14 www.business24.ro/companii/stiri-companii/
menţinerea securităţii regionale. sprijin-pentru-clustere-in-2014-se-lanseaza-o-platforma-
dedicata-oamenilor-de-afaceri-1534790, accesat pe data de
20 decembrie 2013, ora 18.30
NOTE: 15 Carmen Iordache, Iuliana Ciochină, Mihaela
1 M. Porter, Clusters and the new economics of Asandei, Clusterele – suport al creşterii competitivităţii
competition, Harvard Business Review, Boston, Nov./Dec. activităţii turistice, http://store.ectap.ro/articole/470_ro.pdf,
1998, apud. Luţ Dina Maria, Rolul şi importanţa clusterelor accesat la data de 22 decembrie 2013, ora 20.50.
în contextul economiei bazate pe cunoaştere, http://www.
quaestus.ro/wp-content/uploads/2012/03/D.-Lut.pdf, accesat
la data de 11 decembrie 2013, ora 10.40. Bibliografie
2 U. Staber, The structure of networks in industrial
districts, International Journal of Urban and Regional
Reserch, 2001, Volume 25, Issue 3, pp. 537-552, apud. Luţ Hoen Alex, Three variations on identifying clusters,
Dina Maria, op.cit., http://www.quaestus.ro/wp-content/ The Organisation for Economic Co-operation
uploads/2012/03/D.-Lut.pdf, accesat la data de 19 decembrie and Development (OECD) National Innovation
2013, ora 14.15.
Systems: Workshops and Meetings of the Focus
3 R. Sternberg, Regional Dimensions of Entreprenership,
Foundations and Trends in Entreprenership, vol. 5, no. 4,
Group on Clusters, 8-9 May 2000, Utrecht.
Hanover, 2009, pp. 211-340, apud. Luţ Dina Maria, op.cit., Ionescu Claudia, Toderaş Nicolae, Politica de
http://www.quaestus.ro/wp-content/uploads/2012/03/D.-Lut. dezvoltare regională, Editura Tritonic, Bucureşti,
pdf, accesat la data de 19 decembrie 2013, ora 14.30.
2007.
4 Ministerul Economiei – Direcţia Generală Politică
Industrială şi Competitivitate, Ghid pentru implementarea în Ministerul Economiei – Direcţia Generală Politică
România a conceptului de cluster inovativ, Bucureşti, 2009, p. 7. Industrială şi Competitivitate, Ghid pentru
5 Alex Hoen, Three variations on identifying clusters, implementarea în România a conceptului de cluster
p.1, The Organisation for Economic Co-operation and inovativ, Bucureşti, 2009.
Development (OECD) National Innovation Systems:
Workshops and Meetings of the Focus Group on Clusters, Daniel Coşniţă, Andreea Baban, Analiza situaţiei
8-9 May 2000, http://www.oecd.org/sti/inno/2099308.pdf, privind clusterele existente şi potenţiale din
accesat la data de 20.12.2013, ora 18:00. România, Bucureşti, 2012.
6 Clustere inovative. Politici europene în domeniu, h t t p : / / w w w . q u a e s t u s . r o / w p - c o n t e n t /
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=BNTInformatiiUtile
&eID=522, accesat la data de 9 ianuarie.2014, ora 19:30.
uploads/2012/03/D.-Lut.pdf;
7 Ministerul Economiei – Direcţia Generală Politică
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=BNTInfor
Industrială şi Competitivitate, Ghid pentru implementarea în matiiUtile&eID=52
România a conceptului de cluster inovativ, Bucureşti, 2009, http://www.oecd.org/sti/inno/2099308.pdf

120 Martie, 2014

CEEOL copyright 2020
CEEOL copyright 2020

Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do http://store.ectap.ro/articole/470_ro.pdf;
http://www.clustero.eu/despre-clustere;
?uri=OJ:C:2008:257:0076:0082:RO:PDF;
http://www.clusterobservatory.eu/index.html
ww.business24.ro/companii/stiri-companii/sprijin-
http://www.clustero.eu/asociatia-clusterelor-din-
pentru-clustere-in-2014-se-lanseaza-o-platforma-
romania
dedicata-oamenilor-de-afaceri-1534790;

Martie, 2014 121

CEEOL copyright 2020