Cristofor Columb

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Cristofor Columb

Cristofor Columb. Portret postmortem de Sebastiano del

Piombo, 1519[1]

Date personale

Nume la
Christophorus Columbus
naștere

Născut înainte de 31 octombrie 1451

Genova, Republica Genova[3]

Decedat 20 mai 1506 (la cca. 54 de ani)

Valladolid, Regatul Castiliei (în prezent
Spania)

Înmormântat Catedrala din Sevilla

Cauza decesului insuficiență cardiacă

 Părinți Domenico Colombo[*]
Susanna Fontanarossa[*]

Frați și surori Bartholomew Columbus[*]

Diego Kolumbus[*]

Căsătorit cu Filipa Moniz Perestrelo

Copii Diego
Fernando

Cetățenie Republica Genova

Religie Romano-catolic

Ocupație Navigator, Explorator

Activitate

Cauza decesului insuficiență cardiacă

Alte nume Italiană: Cristoforo Colombo

Catalană: Cristòfor Colom
Spaniolă: Cristóbal Colón
Portugheză: Cristóvão Colombo
Latină: Christophorus Columbus
Genoveză: Christoffa Corombo

Influențat de Pierre d'Ailly[*], Paolo dal Pozzo

Toscanelli[*], Ptolemeu, Marco
Polo, John Mandeville

Partener(ă) Beatriz Enríquez de Arana

Rude Frați:
Giovanni Pellegrino
Giacomo (numit și Diego)[2]
Bartholomew
Soră:
Bianchinetta Columbus

Semnătură

Modifică date / text

Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, spaniolă Cristóbal Colón,

n. 1451,[4][5][6] Genova, Republica Genova[7] – d. 20 mai 1506,[8][9][10][11] Valladolid, Coroana
 Castiliei[12]) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea
unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, denumit mai
târziu, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută doar Lumea Veche.

Cristofor Columb - Portret

Cuprins

 1Originea și tinerețea lui Cristofor Columb

 2Prima călătorie
 3A doua călătorie
 4A treia și a patra călătorie
 5Sfârșitul vieții lui Cristofor Columb
 6Înmormântarea lui Cristofor Columb
 7Testamentul lui Columb
 8Cinstirea lui Cristofor Columb în filatelie și numismatică
 9Cristofor Columb în literatură și cinema
 10Note
 11Bibliografie
o 11.1Mărturii
o 11.2Articole
o 11.3Altele
 12Legături externe
 13Vezi și
 14Note

Originea și tinerețea lui Cristofor Columb[modificare | modificare sursă]

Cristofor Columb s-a născut la Genova, în Italia, în anul 1451.[3] Tatăl său a fost țesător și se
presupune că fiul său Cristofor a intrat în această afacere de mic copil. Teoria cea mai citată de
către istorici susține că numele Cristóbal Colón ar fi traducerea în castiliană a
numelui italian Cristoforo Colombo, acesta fiind fiul lui Domenico Colombo, țesător, și al Susanei
Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat și de aceea s-a inițiat în lumea navigării
de la o vârstă foarte fragedă. Informațiile despre începutul carierei sale de navigator sunt însă
nesigure.
Între anii 1474 și 1475, a efectuat o călătorie spre insula Chios, posesiune genoveză situată
în Marea Egee. În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se afla în dreptul
coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirați și nava pe care se afla Columb s-a scufundat, însă
acesta a înotat până la țărm și a găsit adăpost la Lisabona. Stabilindu-se acolo, unde fratele
său Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a căsătorit în 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto
Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din această căsătorie, Diego, s-a născut în 1480.
Bazându-se pe informațiile acumulate de-a lungul călătoriilor sale și studiind cărțile și hărțile din
vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia că Pământul este cu 25% mai mic decât se credea până
atunci. Pornind de la această premiză, Columb credea că se poate ajunge în Asia mai repede,
navigând spre vest. În anul 1484, și-a prezentat ideile lui João al II-lea, regele Portugaliei, cerând
finanțare pentru o călătorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsă de către o
comisie regală maritimă.
Puțin timp după aceasta, Columb s-a mutat în Spania unde planurile sale au câștigat suportul unor
persoane foarte influente, aranjându-se astfel o audiență în 1486 la Isabela I, regina Castiliei.

Harta fraților Columb, cca 1490

Tot în acest timp, a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez, care a devenit apoi amanta lui și mama celui
de-al doilea fiu, Ferdinand Columb.
În Spania, ca și în Portugalia, comisia regală i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat însă să
caute ajutor și, în sfârșit, în aprilie 1492 insistența sa a fost recompensată: Ferdinand al V-lea,
regele Castiliei, și regina Isabela au fost de acord să sponsorizeze expediția.
Contractul semnat menționa că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite și
în plus i se acorda o zecime din toate metalele prețioase descoperite sub jurisdicția sa.

Prima călătorie[modificare | modificare sursă]

3 august 1492 – 15 martie 1493
Prima expediție pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria - de aproximativ 30
metri lungime care era sub comanda sa, Pinta și Nina - două caravele mici de aproximativ 15 m
lungime. Cele două nave mai mici erau comandate de către Martín Alonso Pinzón și fratele
său Vicente Yañez Pinzón și cu 90 de oameni. Este ales pentru traversarea oceanului drumul
alizeelor.
Prima întâlnire a lui Cristofor Columb cu locuitorii Lumii Noi, 12 octombrie 1492.

La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta zărește

pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America). Sunt descoperite insulele: Santa Maria
Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio[13]-Española[14]. Pe 15 martie 1493 Columb revine
triumfător în Spania. Columb a explorat la fel și coasta de nord-est a Cubei (a acostat pe 28
octombrie), și coasta nordică a Hispaniolei, din 5 decembrie. Aici a eșuat Santa Maria, în dimineața
de Crăciun 1492, echipajul fiind nevoit s-o abandoneze. El a fost primit de
localnicul cacique Guacanagari, care i-a permis lui Columb să își lase câțiva din oamenii săi în acel
sat când va pleca. Columb a lăsat 39 de oameni și a întemeiat așezarea La Navidad, care astăzi
este o localitate din Haiti. Înainte de a se întoarce în Spania, Columb a răpit între zece și douăzeci și
cinci de indieni[15], pe care i-a luat cu el. Doar șapte sau opt din ei au ajuns vii în Spania, ei făcând o
impresie deosebită la Sevilia.

A doua călătorie[modificare | modificare sursă]

Corabie a lui Cristofor Columb pe o marcă poștală din Republica Moldova

Columb a plănuit imediat o a doua expediție cu 17 vase și aproximativ 1500 de oameni, care au
plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcările au fost făcute pe
insulele: Dominica, Guadalupe și Antigua.
Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toți oamenii au fost uciși, iar fortul a fost
distrus. Columb a abandonat ruinele, și aproape de Capul Isabella (Republica Dominicană), a stabilit
o colonie care a devenit prima așezare europeană în Lumea Nouă.
Părăsind colonia pentru o călătorie de explorare în primăvara anului 1494, Columb a cercetat
coastele Cubei pe care el a considerat-o că nu este o insulă ci o parte a continentului asiatic.
Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat că între coloniști se
iscaseră serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre Spania pentru a-și expune
revendicările. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea băștinașilor
a căror inițială prietenie a dispărut datorită brutalității europenilor. Columb a reușit să-i învingă pe
băștinași în bătălia din martie 1495 și a deportat un număr mare dintre ei în Spania pentru a fi
vânduți ca sclavi. Regina Isabela s-a opus și supraviețuitorii au fost returnați. O comisie regală de
investigații a ajuns la Isabella în octombrie 1495. Pentru că acest grup critica insistent politica sa,
Columb a stabilit o nouă capitală în Santo Domingo și a plecat spre Spania lăsându-l pe Bartolomeu
Columb la comandă. A raportat direct regelui Ferdinand și reginei Isabela care au înlăturat orice
critică la adresa lui Columb. Suveranii au promis că vor trimite o nouă flotă, dar pentru că le-a scăzut
entuziasmul din cauza neproductivității coloniilor, a durat aproape doi ani până când au fost trimise
opt nave.

A treia și a patra călătorie[modificare | modificare sursă]

Corăbii ale lui Cristofor Columb pe mărci poștale din Republica Moldova

Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc
pe insula Trinidad (Sfânta Treime). Atunci a descoperit insula care se numește acum Venezuela.
După ce a navigat de-a lungul coastei a intrat în Golful Paria. La gurile râului Orinoco a coborât puțin
pe uscat. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o „Lume Nouă” necunoscută încă europenilor.
Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind și alte insule noi printre care și insula Margarita după care
și-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola.
Ajungând în Santo Domingo (31 august), Columb a găsit o parte din colonie revoltându-se împotriva
fratelui său. A anihilat rebelii și și-a intensificat eforturile, însă inutil după cum s-a dovedit a fi, să
convertească băștinașii americani la creștinism. De asemenea a extins operațiunile de extragere a
aurului. În acest timp adversarii săi din Spania au convins regalitatea că insula Española ar trebui să
aibă un nou guvernator. În mai 1499, coroana l-a îndepărtat pe Columb și l-a numit pe Francisco de
Bobadilla, care a ajuns pe data de 23 august 1500 pe insulă, și i-a arestat pe Columb și pe fratele
său Bartolomeu. I-a încătușat și i-a trimis în Spania. Columb a insistat să rămână cu cătușele până
când regina avea să i le scoată. Monarhii i-au iertat pe cei doi frați și i-au răsplătit, dar au refuzat să
le dea comanda coloniilor. Bobadilla a fost înlocuit ca guvernator după puțin timp de către Nicolas de
Ovando.

Debarcarea lui Columb în Lumea Nouă

Deși Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra călătorie în căutarea unei rute vestice către
India, la dispoziția sa au fost puse doar patru caravele în stare proastă de funcționare și i-a fost
interzis să se oprească în insula Española. Expediția a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfârșitul
celor 21 de zile de cursă rapidă peste ocean, navele sale aveau neapărată nevoie de reparații.
Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo, dar i-a fost interzis să intre în port, deși se
apropia un uragan foarte puternic. După ce a terminat reparațiile la nava sa, Columb s-a îndreptat
spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de
șase luni căutând o trecere spre vest. În ianuarie 1503 a debarcat în Panama și a stabilit o așezare,
dar revoltele din cadrul echipajului și problemele cu băștinașii l-au făcut pe Columb să renunțe la
această idee.
Expediția s-a redus la două caravele ce navigau spre Hispaniola, dar vasele putrezite au eșuat
aproape de Jamaica (23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri în Hispaniola cerând ajutor, în timp
ce forța băștinașii să le dea de mâncare oamenilor.
Articol principal: Eclipsa de Lună din 1 martie 1504.

Ajutorul a ajuns aproape după un an, fiind întârziat deliberat de către Ovando. Puținul echipaj care a
mai rămas s-a îmbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo, apoi a pornit spre Spania,
atingând Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci Columb nu a mai navigat niciodată.

Sfârșitul vieții lui Cristofor Columb[modificare | modificare sursă]

Cenotaful lui Cristofor Columb în Catedrala din Sevilla

Imaginea lui Cristofor Columb pe o marcă poștală din Republica Moldova

Ultimele luni ale vieții sale au fost marcate de boală și de încercări nereușite de a-și recupera
privilegiile de la regele Ferdinand, deși pe atunci Cristofor era destul de bogat. A murit pe data de 20
mai 1506 în localitatea Valladolid, Vezi și [16]

Înmormântarea lui Cristofor Columb[modificare | modificare sursă]

Rămășițele sale au fost mai târziu aduse în Sevilla, apoi transferate în Santo Domingo, mutate
la Havana (Cuba) și, în cele din urmă (în 1899), au fost returnate la Sevilla. (Unii istorici consideră
că rămășițele aduse din Santo Domingo nu erau ale sale, deci osemintele sale pot fi încă
acolo).[17] Oriunde se odihnește Cristofor Columb acum, cercetările moderne au diminuat
considerabil reputația eroică pe care a câștigat-o în secolul al XIX-lea, deși calitățile sale de
navigator sunt celebrate și acum.
În Catedrala din Sevilla se găsește cenotaful dedicat memoriei lui Cristofor Columb, realizat în anul
1902. Cei 4 purtători ai cenotafului reprezintă fostele regate spaniole: Castilia, León, Aragón și
Navarra.

Testamentul lui Columb[modificare | modificare sursă]

La 19 mai 1506, cu o zi înainte de moartea sa, în Valladolid, Columb își redactează testamentul în
prezența lui Pedro de Inoxedo, cronicarul Regilor Catolici.[18]

Cinstirea lui Cristofor Columb

în filatelie și numismatică[modificare | modificare sursă]
 Poșta Republicii Moldova a emis o serie de timbre în onoarea lui Cristofor Columb, în anul 1992.
 În anul 2006, pentru cinstirea lui Cristofor Columb, la 500 de ani de la moartea sa, în Spania a
fost emisă o monedă comemorativă de argint, cu valoare nominală de 12 euro. Pe aversul
monedei, în partea stângă, se află gravată efigia lui Cristofor Columb, în dreapta sa sunt gravați
anii 1506 și 2006. Sub efigie este gravat numele marelui navigator: Cristóbal Colón.[19]

Cristofor Columb în literatură și cinema[modificare | modificare sursă]

 Paul Claudel a publicat în 1930 o dramă lirică în două părți, întitulată Le Livre de Christophe
Colomb.[20][21]
 Ridley Scott a realizat filmul 1492 care a ieșit pe ecrane în toamna lui 1992, la a 500-a
aniversare a plecării lui Columb în cea dintâi călătorie (spre Lumea Nouă).
 În perioada 1992-1993, studioul "Nippon Animation" din Japonia, cel italian "Doro TV
Merchandising S.R.L." și cel spaniol "V Centenario" au creat și emis serialul animat
"冒険者－THE MAN WAS FROM SPAIN－" (varianta englezească: Christopher Columbus). [1]