Sunteți pe pagina 1din 2

E4.

Capacitatea intrinsecă a fiecărui subsistem în parte

Conform definiţiei, capacitatea intrinsecă a unui subsistem sau a unei faze tehnologice
este acea performanţă care poate fi menţinută în mod constant pe parcursul întregului schimb de
lucru. În cazul variantei tehnologice adoptate, capacitatea intrinsecă se va calcula mai întâi la
nivel orar ca produsul dintre sarcina manipulată şi numărul de cicluri pe oră pentru fiecare fază
tehnologică.
Se obţin astfel următoarele capacităţi intrinseci orare:

A. Transferul mărfii din vagon la navă cu macaraua de cheu (MK)


Cia = Qa x (3600/Tcc) = 4 x (3600/220) = 65,44 t/h
Cia = 65 t/h

B. Preluat marfă şi transportat baloturi cu electrostivuitorul în hambarul navei


Cib = Q x (3600 / Tac)
Cib = 0.8 x (3600/ 51) = 56,46 t/h
Cib ≈ 56 t/h

Pentru faza B, numărul de electrostivuitoare care vor lucra în navă, este de:
Nest = Cia / Cib = 65 / 56
Nest = 1,16

E5. Performanţa reală a variantei tehnologice


În ceea ce priveşte performanţa reală, respectiv producţia realizată, trebuie ţinut cont că
în practică apar o serie de întreruperi şi întârzieri inerente care fac ca să nu poată fi atinsă decât
numai uneori, capacitatea intrinsecă, performanţa reală fiind, de regulă, mai mică cu 15 – 25 %
faţă de cea mai mică capacitate intrinsecă a fazelor tehnologice.
În cazul exportului, întreruperile şi întârzierile voi fi mai mici decât în alte situaţii
deoarece sunt asigurate toate condiţiile pentru ca marfa să fie manipulată în condiţii
corespunzătoare. În consecinţă, se adoptă o valoare Rcia = 15% pentru rezerva de capacitate, iar
performanţa reală a variantei tehnologice va fi:
Pfh = (1 – Rcia) x Cia = (1 – 15/100) x 65 = 55,25 t/h
Pfh = 55 t/h

Pentru cealaltă fază tehnologică, rezerva de capacitate (%) este:


Rcib = (Cib – Pfh) / Cib x 100 = (56 – 55) / 56 × 100
Rcib = 17%

Pentru a determina performanţa reală pe întreg schimbul, respectiv producţia pe formaţie


şi schimb, trebuie să se ia în considerare timpul de lucru efectiv pe schimb care reprezintă (0,75
– 0,8) din durata schimbului de lucru, diferenţa fiind timpul suplimentar necesar desfăşurării
activităţii. Acesta este constituit din timpul de pregătire – încheiere (Tpi), timpul de deservire
tehnico – organizatorică (Tdo), timpul de întreruperi organizatorice (Tio) şi timpul de odihnă şi
necesităţi fireşti (Ton).
Conform studiilor făcute în portul Constanţa privind structura timpului de lucru şi
valorile timpilor menţionaţi anterior, rezultă că dintr-un schimb de lucru de 12 h (program de
lucru 12/24), timpul de pregătire – încheiere (Tpi) este 0,666 ore, timpul de deservire
tehnico – organizatorică (Tdo) este 0,142 ore, timpul de întreruperi organizatorice (Tio)
este 0,5 ore, iar timpul de odihnă şi necesităţi fireşti (Ton) este 12% din timpii de mai sus:
Ton =12 x (0,666 + 0,142 + 0,5) /100 =1,284 ore
Timpul suplimentar al schimbului va fi:
Ts = Tpi + Tdo + Tio + Ton =0.666 + 0.142 + 0.5 + 1.284
Ts = 2,59 ore
Rezultă că timpul operativ pe schimb va fi:
Top/s = Ds – Ts = 12 – 2,59 = 9,42 (78,5%)
Top/s = 9,42 ore
Rezultă pentru producţia pe formaţie şi pe schimb, o valoare de:
Pfs = Pfh x Top/s
Pfs = 55 x 9,42 = 565,2 t/sch
Pfs = 518,1 t/sch