FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

STUDIU DE CAZ
TEORII CLASICE ȘI MODERNE IN ASISTENȚĂ
SOCIALĂ
BANU GEORGIANA PETRUȚA ,
ANUL 1 , SERIA 1, GRUPA 1
  STUDIU DE CAZ

Familia Dumitru este formata din patru membrii : mama , tatăl și cei trei copii. Aceștia
locuiesc într-o comună din județul Buzău,într-o casă inchiriată . Dumitru Maria , în vârstă de
40 de ani este casătorită cu Dumitru Vasile, în vârstă de 44 de ani de 16 ani și au impreună
trei copii : Andrei , Dragoș și Elena. Aceștia au răma fără locuință în urma unui incendiu ,
acum aproximativ 3 ani.
Mama este casnică ,neavând nicio calificare profesională practicând frecvent
prostituția pentru a aduce bani în casă. Tatăl și-a pierdut locul de muncă acum 5 luni din
cauza consumului de alcool. În prezent acesta lucrează ocazional prin sat , la cererea vecinilor
. Fiind conștient de sexul comercial pe care îl practică soția , de multe ori declanșează certuri
, barbatul lovind-o pe soție în fața copiilor . Soția reporșându-i că nu face decât să consume
alcool zilnic și că altă sursă de venit nu au.
Elena are 15 ani , a fost elevă la ’’Liceul Economic Elina Matei Basarab’’ , dar dorită
faptului că a acumulat foarte multe absențe a fost exmatriculată . Dragoș are 10 ani , este elev
în clasa a III-a la o școală din comună .Acesta absentează , la randul său datorită faptului că
de multe ori , fratele mai mic ,Andrei care are doar 3 ani , rămâne singur acasă , aflându-se
astfel în risc de abandon școlar.
Veniturile familiei sunt foarte mici : alocația celor doi băieți în valoare de 168 de lei (
fata nu mai primește alocație deoarece a fost exmatriculată) și ceea ce mama aduce din urma
activității pe care o practică. Banii pe care tatăl îi caștigă din când în când, îi cheltuie pe
alcool .
De multe ori , mama practică sexul comercial în casa închirită în fața copiilor. Elena ,
a fost influențată de către mamă să facă același lucru . Atât mama , cât și fiica practică
prostituția.Copii sunt martori și la scandalurile , batăile și înjurăturile dintre cei doi parinții ,
fiind de multe ori loviți și ei , deoarece încearcă să aplaneze conflictele dintre aceștia.
Dragoș este foarte afectat de ceea se întâmplă în familia lui .Spre deosebire de ceilalți
frați ai săi , acesta este singurul care conștientizează în ce pericol se află . Acesta este foarte
speriat , este foarte îngrijorat pentru fratele sau mai mic și nu reușește să se integreze în niciun
grup social. Copilul a fost surprins de niște vecini fumând.
Casa închiriată unde trăiesc membrii familiei Dumitru este foarte veche , pereții sunt
decojiți , iar în zilele ploioase se scurge apa prin tavan. Aceștia se încălzesc la o singură sobă
, dar datorită faptului că nu au lemne , de multe ori locuința rămâne neîncălzită. Curent
electric nu au , a fost întrerupt acum câteva luni deoarece nu l-au plătit . Baia lipsește , fiind
locuită cu o toaletă în curte. Singura sursă de apă pe care o au membrii familiei Dumitru este
o fântână a vecinilor.

 TEORII APLICATE

Una dintre teoriile aplicate acestui caz ar putea fi teoria comunicării. Acestă teorie este
utilizată pentru a se analiza și a se dezvolta practicile prin îmbunătățirea abilităților de
comunicare și pentru a se rezolva probleme de comunicare pe care clientul le are(Malcom
Payne , Teoria Modernă a Asitenței Sociale) .
În „Dicționarul explicativ al limbii române’’(DEX) , cuvântul „comunicare”are sensul
de „a spune” , „a informa” , „a da de știre”.Pentru o bună înțelegere între mebrii societății ,
comunicarea este cea mai bună soluție , deoarece aceasta stabilește mulțumirile sau
nemuțimirile dintre aceștia .

Conform doctorului Leonard Saules , în procesul de comunicare pot apărea diferite

bariere , cum ar fi : bariere de limbaj ( folosirea unor expresii confuze , dificultăți de
exprimare) , bariere de mediu ( climatu de muncă este necorespunzător) , poziția emițătorului
și receptorului ( caracterizări diferite de către emițător și receptor privind comunicarea) ,
bariere de concepție ( lipsa de atenție în receptarea mesajului) . (Vasile Tran, Irina
Stanciugelu , 2003 , Teoria comunicării , Editura comunicare.ro , București , pag 20).

Având în vedere componenta verbală a comunicării , asistentul trebuie să aibă

abilitatea de a vorbi , dar și de a asculta . Cu beneficiarii noștrii trebuie nu trebuie să susținem
dicuții formate din termeni ambigui , abstracte , ci discuții lejere , simple , clare .În cazul de
mai sus , trebuie ca asistentul social să stabilească o relație de comunicare cu toți mebrii
familiei pentru a afla ce se ascunde în spatele acestor comportamente .

E.I.Mardare(2005) spune că cea mai bună metodă de ascultatre este aceea în care poți
ajuta o persoană să-și audă propriile cuvine și să găsească singur soluții , să rămână calmă , să
se poate stăpâni.
M. Cameron(2006) spune că tehnicile de ascultare sunt : confirmările ( sunetele de
aprobare , datul din cap , pentru ca beneficiarul să vadă că îl asculți interesat de ceea ce
spune) , tăcerea atentă ( să îți păstrezi tăcererea pentru a afla mai multe informații despre
beneficiar) , întrebări ( adresarea întrebărilor deschise pentru ca beneficiarul să-și exprime
punctul de vedere ) , parafrazarea ( pentru a-i demonstra beneficiarului că ai ințeles ceea ce a
spus) , oglindirea ( presupune reflectarea emoțiilor beneficiarului și descifrarea acestora ) și
reflectarea înțelesului , reflectarea recapitulativă.
Componenta nonverbală a comunicării constă în zâmbet , privire , contact vizual ,
mimică , dar și voce. Jean Lohisse spune că „ pentru a oferi însă servicii de calitate, asistentul
social observă indicii nonverbali, întrucât aceştia accentuează, completează, contrazic,
reglează, repetă sau substituie cele spuse de client”.
În cazul nostru , am folosit această teorie deoarece asistentul social trebuie să stabilească o
bună comunicare pentru a afla de ce mama a apelat la sexul comercial pentru a face bani . În
cazul tatălui , trebuie să se afle ce anume l-a determinat pe aceasta să apeleze la această
metodă . O dicuție trebuie stabilită și cu minora de 15 ani care , practică la rândul ei
prostituția .Desigur asistentul social va stabili o discuție și cu Dragoș , pentru a-i vedea
viziunea despre familia în care acesta trăiește.

O altă teorie care poate fi aplicată acestui caz este teoria intervenției în criză. Această
intervenție se realizează într-un termen scurt implicându-se mai mult la început pentru a-i
acorda persoanei, în primul rând siguranță , în cazul de mai sus lui Dragoș.
‚, Interventia in criza reprezinta ingrijirea psihologica de urgenta a unui subiect aflat in
criza cu scopul readucerii lui la nivelul de competenta si functionare adaptativa din pre-criza
si de a preveni sau reduce impactul negativ al evenimentului/evenimentelor declansatoare la
care a fost supus (Everly Jr. si Mitchell, 1999). Indiferent de doctrina in care se ancoreaza,
interventia in criza trebuie sa conduca la intreruperea lantului cauzal al crizei (James si
Gilliland, 2005), la stabilizarea emotionala a subiectului, la mitigarea simptomelor, la
restaurarea functionarii si la indrumarea ulterioara a subiectului (Everly Jr., 2000).” (Radu
Vrasti, GHID PRACTIC DE INTERVENȚIE ÎN CRIZĂ)”
Criza reprezintă o tulburare emoțională care este determinată de anumite evenimente
neașteptate îmbinată cu pierderea controlului asupra soluționarii problemei . Această
intervenție în criză îi aprține lui Caplan(1965) care a atenționat faptul că aceasta provine din
domeniul sănătății mintale și se bazează mai mult pe prevenție , decât pe tratament.
Caplan abordează trei statii ale crizei : stadiu de impact ( atunci când Dragoș constată
problemele din familia lui) ,stadiu de retragere ( prin care se folosesc metode normale de
depășire a crizei ,însă fără succes și stadiul de ajutare și adaptare( acesta este stadiul în care
peroană se adaptează situației).

Roberts(2000) a indentificat 7 stadii ale intervenției în criză : stabilirea unei relații

între beneficiar și asistent socială(prin care asistentul dovedește înțelegere dar și respect față
de problema acetuia ) , evaluarea crizei ( se realizează prin observare directă ) , identificarea
problemelor și factorilor care au dus la declanșarea crizei ( se stabilește natura problemei) ,
analiza sentimentelor persoanei aflate în criză ( se realizează prin ascultare activă și empatică ,
să nu judece ) ,explorarea alternativelor în urma cărora are loc formularea unui plan de
acțiune ,prin care se trece la rezolvarea crizei , urmând asigurarea disponibilității de a lucra și
în alte situații de criză în viitor.
Roberts spune că situația de criză poate fi de două feluri : personală ( decedarea unui
membru al familiei ) sau o criză personală datorită unui eveniment public (moartea unui
membru al familiei în urma unui cutremur).Caplain(1965) susține faptul că o stare de criză
activă durează între patru și șase săptămâni.
„Prad(1965) susține că oamenii caută ajutor atunci când se confruntă cu o criză în
capacitatea lor de a-și conduce propria existență. Criza este ceea ce îi motivează să caute
ajutor , au ceea ce determină agențiile să le recomande sau să le ceară să caute ajutor. Astfel ,
toți cei care adresează unei agenții pentru a primi ajutor pot fi văzuți ca fiind „în criză” –
astfel , intervenția în situația de criză este relevantă pentru toată sfera asistenței sociale. În
analiza sa asupra crizelor de dezvoltare prin care ne rezolvăm sarcini de viață psihosocială ,
Erikson(1965) evidențiază cu claritate relevanța conceptului față de numeroasele dificultăți
personale.” (Malcom Payne, (2011),TEORIA MODERNĂ A ASISTENȚEI SOCIALE ,Editura
Polirom Iași , pag 122 )
Conform lui James și Gilliand (2001) , se indentifică trei metode ale intervenției în criză
: modelul echilibrului ( existența dezechilibrului psihologic , solicitându-se întoarcerea la
starea de echilibru ) , modelul cognitiv ( existența unei percepții diferite asupra evenimentelor
care sunt asociatei crizei ) și modelul tranziției pihosociale ( acesta apare cu ocazia trecerii de
la o etapă de viață la alta ).

Asistentul social se implică activ .Acesta are rolul de elimina simptomele care au dus
la situația de criză . Dragoș trebuie să înțeleagă de ce părinții nu se înțeleg , de ce mama și
sora lui practică practică prostituția , de ce tatăl său consumă foarte mult acool și de ce fratele
său mai mic ,Andrei nu este hrănit și îngrijit. De asemena , asistentul social are rolul de a-l
face pe Dragoș să înțeleagă criza pe care o trăiește , să-l facă șă-și experimenteze sentimentele
, să-l facă să înțeleagă că este capabil de a face față situației. Copilul trebuie învățat cum să se
integreze în societate , să revină la viața cotidiană și să se comporte ca un copil de vârsta lui ,
eliminând celelalte griji. De asemena , își va dezvolta capacitățile pentru înfruntarea unei
posibile situații de criză pe viitor.

Desigur că acestui caz îi putem atribui și teoria sistemică. Aceată teorie este centrată
pe indivizii care fac parte din diferite sisteme , în cazu nostru membrii familiei Dumitru.
Fondatorul acestei teorii este Von Bertlanffy(1971) . Această teorie se poate aplica atât
temelor sociale ( familia , difertite grupuri ) , dar și sistemelor biologice. Această teorie are la
bază , conform lui Greif și Lynch următoarele concepte de bază : input ( reprezintă procesul
prin care energia intră în sistem) , throughput ( modul în care este utilizată energia în sistem) ,
output ( modalitatea de ieșire a energiei din sitem), buclă de feedback (schimb de energie între
sistem și mediul din care acesta face parte) ,entropie ( folosirea propriei energii de către
sistem pentru a funcționa). În cazul nostru , dacă mama și sora lui Dragoș continuă prostituția
, iar tatăl ar continua să consume alcool , el nu își va reveni din coșmarul pe care îl trăiește
alături de familia sa.
Pincus și Minaham( 1973) ilustrează trei tipuri de sisteme de ajutorare : sisteme
informale ( de exemplu familia , prietenii , colegii ), sisteme formale ( cum ar fi asociațiile
comunitare) și sistemele societale ( de exemplu școlile , spitalele)
Teoria sistemică a apărut ca o reacție împotriva teoriei psihodinamice (1970).
Hanson(1995) spune că teoria sistemică are ca obiectiv întregul , dându-i astfel o contribuție
atractivă în asistența socială. Terapia de familie a influențat la rândul său teoria sistemică ,
aceasta oferind un mijloc de înțelegere între mebrii unei familii. În cazul nostru , teoria
sistemică ar pune bazele relațiilor dintre familia Dumitru , o bună înțelegere între cei doi
părinții , dar și înțelegere între frați.
Leonard(1975) menționează faptul că teoria sistemică este benefică pentru înțelegerea
insituțiilor, legăturile dintre acestea și modalitatea de schimbare a acestora.
Teoria sistemică este interactivă , concentrându-se astfel pe influența realizată de o
persoană asupra alteia. Goldstein(1973) susține faptul că este unitară Hearn(1969) spune că e
holistă , iar accentul este pus pe lucrul cu indivizii , cu grupurilor , de aceea nu se bazează pe
nicio intervenție.
Conform lui Devore(1983) susține că această teorie abordează clasele sociale mai bine
, spre deosebire de alte teorii , dar și diferențele etnice și stilurile de viață ,însă nu abordează
și problemele care afectează persoanele de culoare.
 „Modelul de viață în practica asistenței sociale, descris de Germain și Gitterman
(1980,1996) , constituie principala interpretare a teoriei ecologice a sistemelor; Germain a
coordonat o colecție de articole ce demonstrau aplicabilitatea pe scară largă a modelului în
asistența socială (1979 ). Autoarea afirmă că există asemănări mari cu psihologia eului în ceea
ce privește importanța acordată mediului , acțiunii , managementului sinelui și identității (
Germain 1987 ) .Cu toate acestea , cele două abordări sunt distince din punct de vedere
conceptual și pot fi utilizate independent una de cealaltă.” (Malcom Payne, (2011),TEORIA
MODERNĂ A ASISTENȚEI SOCIALE ,Editura Polirom Iași , pag 171 )
Teoria sistemică aduce o prezentare a limbajului și idei utile pentru integrarea în
abordările sociale și psihologice intr-un ansamblu din asistența socială. Aceasta explică modul
în care se pot realiza schimbări sociale .

 PLANUL DE INTERVENȚIE

Se va stabili o relație terapeutică între asistentul social cu fiecare membru al familiei

Dumitru , bazate pe întrebări , oferirea de sugestii , încurajări și înțelegere din partea
consilierului.

În primul rând , atât mama cât și adolescenta de 15 ani vor primi consiliere
psihologică timp de aproximativ trei luni . Tatăl va fi dus la un centru de dezalcolizare pentru
a scăpa de acest viciu și va primi la rândul său coniliere psihologică .Dragoș va primi
consiliere psihologică timp de șase luni , până când psihologul va hotărî că acesta este stabil
psihic și este capabil să se integreze în grupurile sociale . Andrei , copilul cel mic va fi dus la
o clinică pentru a verifica dacă băiatul este sănătos.

În al doilea rând , mama și tatăl vor face terapie de cuplu pentru a se ameliora situațiile
tensionate dintre cei doi. De asemena se va face și o terapie de familie între membrii familiei
Dumitru.
 În al treilea rând ,se va încerca înscrierea adolescentei la un alt liceu pentru a-și
continua studiile. De asemenea , Dragoș va fi încurajat să meargă la școală , să nu mai
acumuleze absențe și să i se prezinte importanța școlii.

În al patrulea rând , se va căuta un loc de muncă pentru tată , iar mama va rămâne
acasă pentru a avea grijă de copilul de 3 ani.

 BIBLIOGRAFIE
 Comunicarea in Asistenta Sociala (http://www.scritub.com)
 Loredana Simetrea , DEPRINDERILE DE COMUNICARE ALE ASISTENTULUI
SOCIAL ÎN RELAŢIILE CU ASISTAŢII (www.acad-tim.tm.edu.ro)
 Malcom Payne, (2011),TEORIA MODERNĂ A ASISTENȚEI SOCIALE ,Editura
Polirom Iași
 Radu Vrasti, GHID PRACTIC DE INTERVENȚIE ÎN CRIZĂ (www.vrasti.org)
 Vasile Tran, Irina Stanciugelu , 2003 , Teoria comunicării , Editura comunicare.ro ,
București , pag 20 (www.scribd.com)