Giulio Cesare

George Frideric Handel a compus-o dupa un libret scris de Nicola Francesco Haym,
bazat pe un libret de Giacomo Francesco Bussani.
Opera in trei acte Giulio Cesare a avut premiera la Londra, la Teatrul Royal Academy of
Music, in ziua de 20 februarie 1724. Este o operă tragică, o drama cu tematica istorica -
avem război, dragoste pasionala, trădare.
Actiunea are loc în Egipt, in anul 48 î.Hr.
Personaje:
Giulio Cesare, împărat roman (mezzo, contralto sau bariton bas)
Cornelia, soţia lui Pompeo (contralto)
Sesto Pompeo, fiul lui Pompeo (mezzo sau tenor)
Cleopatra, regina Egiptului (soprana)
Curio, tribun roman (bas)
Achilla, în servicul lui Tolomeo (bas)
Nireno, Eunuc al Cleopatrei (Alto sau bas)
Tolomeo, fratele Cleopatrei (Alto, contratenor sau bas)

Actul 1.

(Scena 1-4: Zona rurala egipteana, cu un pod peste Nil)

Invingand armata lui Pompeo la Pharsalia, Cesare l-a urmarit pe Pompeo pana în Egipt.
Fiul lui Pompeo, Sesto, şi soţia sa, Cornelia, ii cer lui Cesare pacea. Cesare ramane
îngrozit când Achilla, comandant al armatei Egiptene, ii prezinta-i capul taiat al lui
Pompeo. Cornelia vrea să se omoare, dar Curio o salveaza si ii declara ca o iubeste. Sesto
jura sa se razbune pe regele egiptean Tolomeo, care l-a trădat pe tatăl său.

(Scena 5-6: O cameră în palatul Cleopatrei)

Cleopatra planuieste cu fratele ei, Tolomeo. Achilla este de acord să aranjeze moartea lui
Cesare, pentru Tolomeo, cerand în schimb mana Corneliei.

(Scena 7-8: tabăra lui Cesare)

Cleopatra se prezinta in fata lui Cesare sub o altă identitate, spunand ca se numeste Lydia.
Ea reuseste sa ii castige inima. Cesar se hotaraste sa-l ajute pe Sesto sa-l asasineze pe
Tolomeo.

(Scena 9-11: În palatul Ptolemeilor)

Tolomeo si Sesto arestat şi Cornelia ajunge în harem.

Actul 2.
Cleopatra ii spune lui Nireno sa-l aduca pe Cesare la ea. Cesare se grăbeşte la Cleopatra.

(Scena 3-6: gradina haremului)

Cornelia fuge de propunerile lui Achilla şi, de asemenea, il respinge pe Tolomeo. Nireno
il elibereaza peSesto. El îl conduce la harem .

(Scena 7-8: Palat - gradina de agrement)

În grădina palatului, Cesare o vede de dormit Cleopatra, Curio il avertizează-l de

complotul împotriva vieţii sale. Cleopatra se trezeşte şi isi dezvăluie identitatea ei
adevărată.

(Scena 9-11: O camera in harem)

În harem, Achilla anunta moartea lui Cesare. El a cere mâna Corneliei.

Actul 3.

(Scene 1-5: un port lângă Alexandria)

gravmortal, îi dă sigiliu lui Cesare ca să-l ajute a intra în palat, pentru a-l ucide Tolomeo.
Înainte de a muri, el mărturiseşte că asasinarea lui Pompeo a fost ideea lui.

(Scena 6: apartamente Cleopatrei)

Cesare si Cleopatra.

((Scena 9: Harbor)

Cleopatra devine regina. Cesare şi Cleopatra se bucura de dragostea lor.

Rodelinda
Rodelinda este una dintre operele importante ale lui George F. Händel, compusa în 1720,
fiind considerata o capodopera (alte doua opere foarte cunoscute si apreciate sunt Giulio
Cesare şi Tamerlano)
Această operă cuprinde numeroase arii, două duete, exprimate prin tempo-uri
contrastante şi orchestratie ce subliniaza marea tensiune dramatică.

Premiera a avut loc la Londra, la Teatrul King's, Haymarket, Royal Academy of Music, in
13 februarie 1725.
Libretul a fost o adaptare a lui Nicola Haym după un proiect al unei piese "Pertharite, Roi
des Lombards" de Pierre Corneille.

Personaje:
Rodelinda, Regina Lombardiei (soprana)
Bertarido, Rege al Lombardiei, soţul ei (Alto, castrat)
Grimoaldo, Uzurpatorul tronului şi Duce de Benevento (tenor)
Eduige, sora lui Bertarido, logodnica lui Grimoaldo (soprana)
Unulfo, prieten şi confident al lui Bertarido (Alto, castrat)
Garibaldo, consilier al lui Grimoaldo şi Duce de Torino (bas)

Actiunea:
În urma unei bătălii, Grimoaldo i-a luat locul lui Bertarido, care era considerat mort, dar
el traieste si-l anunta pe Unulfo că se ascunde in palat. Rodelinda şi fiul ei, Flavio, sunt
inchisi de către Grimoaldo în palat. El este indragostit deRodelinda, desi e logodit cu
Eduige, sora Bertarido lui. Rodelinda crede că soţul ei, Bertarido, este mort. Grimoaldo,
uzurpatorul, o cere in căsătorie, dar Rodelinda refuza. Garibaldo se ofera sa-l ajute, dar de
fapt intenţionează să ocupe tronul el însuşi.
In cele din urma, Rodelinda găseşte o ultimă solutie pentru a scapa de căsătoria cu
Grimoaldo: ea ii spune ca este de acord numai daca acesta il ucide pe fiul ei în faţa
ochilor ei. Grimoaldo este îngrozit şi începe să simţi vinovat, intelege că niciodată nu va
avea dragostea ei şi admiră ei pentru forţa şi pentru dragostea fata de soţul ei.
Bertarido apare in palat deghizat, Eduige il recunoaste şi isi ofera sprijin. Ea ii spune
Rodelindei că soţul ei este în viaţă si cei doi se întâlnesc în secret. Grimoaldo ii gaseste si
e foarte scandalizat, nu-l recunoaşte pr Bertarido, dar vrea sa-l omoare pe intrus si il
inchide.
Unulfo şi Eduige îi oferă acestuia o armă şi o cheia de la un pasaj secret de sub palat.
Unulfo vine să-i elibereze Bertarido, dar în întuneric Bertarido nu ilrecunoaşte Unulfo şi
il taie cu sabia. Vin si Eduige şi Rodelinda, dar gasesc celula goala şi sânge pe podea.
Garibaldo il găseşte pe Grimoaldo dormind şi decide să profite de situaţie, dar atunci
intra Bertarido şi il ucide pe Garibaldo, din eroare. Dar Grimoaldo e recunoscător,
renunţă la tron, o ia pe Eduige si pleaca. Rodelinda şi Bertarido raman fericiti impreuna.

Distributia:
Rodelinda – Anna Caterian Antonacci (soprano)
Grimoaldo – Kurt Streit (tenor)
Garibaldo – Umberto Chiummo (baritone)
Eduige – Louise Winter (mezzo)
Bertarido – Andreas Scholl (counter-tenor)
Unulfo – Artur Stefanowicz (counter-tenor)
Flavio – Tom Siese (silent role)
Jean-Marie Villegier (director)
Orchestra of the Age of Enlightenment/William Christie
Act II, Scene 7... O imbratisare inainte de a fi inchis si ucis, cand cei doi soti isi deplang
trista soarta:

Io t’abbraccio
E più che morte, aspro e forte,
è pel cor mio questo addio,
che il tuo sen dal mio divide.
Ah mia vita,
ah mio tesoro, se non moro,
è più tiranno quell’affanno,
che dà morte, e non uccide.