Sunteți pe pagina 1din 179
Capitolul 1 Principii generale ale luptei psihologice, usor de inteles si de utilizat Invit pe toata lumea sa facd cunostinta cu principiul amortizarii. Inteleptii orientali spuneau: ,,A cunoaste in- seamna a putea.” Pentru a afla in ce consta principiul amortizarii, simpla lectura a acestei carti nu va fi suficienta. Va trebui sa incercati s-o utilizati. Uneori nu va va.reusi din prima. E in ordine! Dupa ce s-a consumat conflictul, ginditi-va cum trebuia sa procedati. Puteti sa scrieti o scri- soare celui care v-a jignit. Despre felul cum sa 0 alcatuiti veti afla din aceasta carte. Urmariti conflictele celorlalti, incercati sa le intelegeti mecanismul si si conturati cai de iesire din ele. Mai bine s& invatam din greselile altora. Deci, inainte! ,,Ajunge cel care porneste.” Caracterul obiectiv al legilor psihologiei Vreau sa incep acest subcapitol cu 0 mica scena din tragedia Hamlet, de W. Shakespeare, incluzand o mica su- ma replica. Aceasta discutie iversitate bliniere facut de mine in ulti f a avut loc intre Hamlet si fostul lui coleg de un TTP Ser, er “UPA 20 / AIKIDO PSIHOLOGIC Guildenstern, caruia i s-a poruncit sa-l urmareasc4 pe Hamlet pentru a-i afla intentiile. »Hamlet: Nu prea inteleg. Vrei sa cAnti cu flautul asta? Guildenstern: Nu pot, stapane. Hamlet: Te rog eu. Guildenstern: Crede-ma ca nu pot. Hamlet: Te rog din suflet. Guildenstern: Nu stiu nici macar s4-1 manuiesc, Maria Ta. Hamlet: E la fel de ugor cum ar fi s& minti. Potriveste de- getul cel mare si celelalte patru degete pe aceste gau- rele; pune-I la gura si sufla in el; si flautul va viersui cea mai incAntatoare muzica. Uite, acestea sunt clapele. Guildenstern: Dar nu-i pot smulge niciun sunet armonios. Hamlet: Vrei s4 ma faci s4 cant, vrei si arati ci-mi cunosti strunele; vrei si smulgi pana si inima tainei mele, vrei si méa faci sa vibrez de la nota cea mai joasa pana la cea mai inalt. Acest micut instrument e plin de melodii, de sunete minunate, si totusi nu-I poti face si vorbeasca. La naiba, cum iti inchipui ca sunt mai usor de manuit decat un flu- ier? Poti si ma iei drept orice fel de instrument, oricdt f PI m-ai suci, tot n-ai sd ma faci sé cant.”! Totusi, este oare posibil si invatam si manuim o per- soané ca pe un flaut, mai bine zis, sA manuim psihicul aces- teia? Cred ca acest lucru nu este doar posibil, ci si necesar! Pentru cd nu putem trai fara comunicare. Ne propunem noi asta sau ba, dar tot ne facem unii pe altii s4 cantam. Caci orice comunicare inseamna cAntatul la nervii partenerului de comunicare! $i, dacd nu o putem face, ne chinuim unii pe altii sau, in cel mai bun caz, suntem cuprinsi de plicti- seal. Iar in locul unor sunete fermeciitoare ale comunicatii * Traducere din limba englezi de Ion Vinea, Editura Univers, Bucuresti, 1971. Principii generale ale luptei psihologice... | 21 gj apropierii, in locul dragostei armonioase, risund scartai tul inimilor obosite si pocnetul destinelor sfaramate. Putem sa cantém la pian si putem sa nu cantam la pian, m si cantam la chitara si putem sa nu cAntam la chi- tara. De fapt, putem sa nu cantam la niciun instrument muzical, insi nu putem s4 nu manuim nervii altora ca pe un instrument, deoarece, oricat am incerca noi s4 limitam comunicarea, nu ne vom putea lipsi de un minimum de contacte. Si atunci... zic sa invatam sa comunicam, sa inva- am 4 cantam la nervi ca la un instrument muzical. Sunteti de acord? Atunci, inainte! Deci incepem sa invatam sa cantam la nervi! CAnd ploua, stam acasa sau ludm cu noi umbrela, dar nu certam cerul sau norii. $tim ca legile conform carora ploua nu depind de noi si pur si simplu incercam, in limitele puterilor si posibilitatilor noastre, si ne adaptam la ele. Mereu ni se pare ca, daca nu ar exista reaua-vointa a par- tenerului nostru de comunicare, conflictul nu ar exista nici el. Dar la ce se gandeste partenerul nostru? La acelasi lu- cru. in sinea noastra incercdm sa-i impunem partenerului un anumit stil de comportament. il invingem, il strangem cu usa si ne linistim pentru un timp, deoarece ni se pare ca am capatat o anumita experienta in acest conflict. Dar ce face partenerul nostru? Acelasi lucru. $i adesea nici nu banuim cd legile comunicarii sunt la fel de obiective ca legitatile din natura si din societate. Drept exemplu ne poate servi urmatorul experiment Psihologic din testul Dembo. Aveti in fata o scala verticala (imaginea 1). Sunt situati cei mai inteligenti oameni, la Polul pat Gisiti-va locul pe aceasta scala. L-ati trent inzona de mijloc? Nu, putin mai sus! Am ghicit? Sau eti cd pot citi gandurile altor oameni? Nu. Eu pur si simplu cunosc legile psihologiei. Orice on cu mintea clara si intreaga se Plaseaza aici. Puteti, ‘a acestui test, sa le aratati apropiatilor vostri un truc. puter La Polul Nord Sud—cei mai gasit? V-ati Mi a 22 | AIKIDO PSIHOLOGIC ceti cu ei un experiment, iar apo; aritati-le foita cu rezultatul scris jy m1 prealabil, care uneori coincide la mi. limetru. . / La ce concluzii putem ajunge jn baza acestui experiment elegant? Cei mai inteligenti 1. Comunicand cu partenerul, tre. buie sd tinem minte cd noi comunicém cu o persoana care are o parere bung despre sine. Trebuie sa accentuam acest lucru prin toata tinuta noastra, prin constructia frazelor in timpul dis- cutiei. De asemenea, este important si nu admitem gesturi dispretuitoare, Cei mai prosti o expresie vadit indulgenta a fetei etc. i or: ,, Cel mai bine ar fi si va priviti parte- NSN nerul de discutie tot timpul direct in fata, asa cum se intampla in timpul Imaginea 1 luptei. Mai bine ar fi daca ati ridica putin capul si ati largi ochii, pentru a crea impresia cd il ascultati pe acel om cu admiratia generat de continutul adane al gandurilor lui. Tar daca nu simtiti aceasta admiratie, la ce bun si mai comunicati cu un om lipsit de valoare? Daca nu aveti nimic impotriva lui, o astfel de concentrare asupra lui sia problemelor lui ii va face pli- cere. Antrenati-va abilitatea de a Privi astfel pe obiecte ne- insufletite, Priviticu mare atentie un anumit obiect, priviti-l atata timp cat puteti. in momentul in care ochii se intorc de la acel obiect, indreptati-va iarasi privirea spre el. Faceti mité pee 2ilnic timp de 15-20 de minute. Dupa o anu- eee ont observa Ca ati devenit mai atenti. Multi frumoase, Bee a $1 oamenii devin cu totul altele, atunci cand reusiti sé 1 canoase: ° ‘ste de Path - 2. Raspunsul s mentineti muschii fetei relaxati. aa partenerului este incorporat in chiar intreba- rea lui. Si nu este pur si simplu incifras, ba 5 5 plu incifrat. Este un réspuns fortat. EES '’”Z, Principii generale ale luptei psihologice... | 23 {ncercati si va plasati la Polul Nord al scalei. Nu va reu- seste? Corect. Aproape de Polul Nord se plaseaza de obicei niste imbecili. Jar aproape de Polul Sud? Iarasi nu va reu- seste. Aproape de Polul Sud se plaseaza persoanele aflate jntr-o depresie adanca sau niste intelepti de felul lui So- crate, care zicea ,,Stiu ca nu stiu nimic”. Apropo, cu ajuto- rulacestui test ne masuram intr-un fel intelectul, care se afla mai sus decat nivelul indicat de noi. Daca linia pe care am trasat-o va fi asociata cu nivelul marii din viata noastra — pe care inotim mai mult sau mai putin reusit -, atunci va reiesi cd noi savarsim atat fapte intelepte, cat si prostii. Mintea unui prost se va afla intotdeauna sus. Recunoastem un Prost dup infatisarea lui desteapta. Un intelept priveste de obi- cei lumea cu o anumita curiozitate. El arata mereu putin cam prostut. ,infatisarea unui prost — iata intelepciunea inteleptului”, scria W. Shakespeare. 3. Daca raspunsul partenerului nu ne satisface (si, dupa cum am stabilit mai inainte, este fortat), inseamnd ca noi insine nu am pus intrebarea pe care ar fi trebuit s-o punem. Trebuie sine gandim la ce intrebare sa-i adresim partenerului pen- tru a primi acel raspuns de care avem nevoie. Astfel, pentru a-I mnui pe partenerul de comunicare, trebuie si ne modelam propriul comportament, iar cel din fata noastra va fi fortat sd actioneze asa cum vrem noi. Este un principiu foarte important. Daca nu-l acceptati, puteti Sa nu cititi mai departe. inca o dati ag vrea sa subliniez — esenta aikidoului psihologic consta in capacitatea de a mo- dela propriul comportament, ceea ce in mod firesc conduce la schimbarea comportamentului partenerului. Pur si sim- Plu, inainte de comunicare, ganditi-va la ce fel de raspuns Verbal sau comportamental doriti sa primiti. Caci raspunsul ee la intrebarea voastra e fortat. El nu putea sa nda altfel. Adresati-i o alta intrebare. forge trebarea: Ce ee intampla cu Partenerul? Noi cas- Dsiholopioe en, yeu va fi? Am mai spus-o: specificul luptei ‘4 tocmai in faptul ca aici nu exista nici 24 / AIKIDO PSIHOLOGIC invingatori si nici invir acclasi timp si victoria partenerului. Mai multi colegi de-aj mei spun despre mine cd sunt un manipulator. Nu Pot sa fiu de acord cu asta. Prin manipulare, eu inteleg actiuni prin care manipulatorul castiga, iar cel manipulat pierde. Ade. sea manipularea este folosita de catre sefii care, atunci cand nu vor si mareasca lefurile subalternilor, le creeaza acestora un sentiment de neliniste sau de vind, potolindu-le preten- tiile. Din pacate, unii sefi se mai si lauda cu asta. in niciun caz nu trebuie sd-l educim pe partener. Si ti- nem minte ca educatia se incheie catre cinci-sapte ani. In- fluenta ulterioara se numeste ,,reeducare”. Iar aceasta este posibila doar prin educarea de sine. Fiecare poate sa ree- duce un singur om — pe sine insusi. Astfel, obiectul reeducarii se afla mereu la indemana, Se deschide o perspectiva stralucit: lucrati asupra voastra, asupra comportamentului propriu, studiati legile luptei psi- hologice. Fiti un educator intelept si ingaduitor. Si nu pedep- siti prea aspru persoana aflata sub tutela voastra; incercati sa 0 convingeti. Reeducarea este doar restructurare, iar Testructurarea este intotdeauna grea si dureroasa. Fiti fermi in ceea ce priveste scopul propus, dar delicati in ale- gerea mijloacelor. Retineti cd achizitionarea cunostintelor este asemenea depanirii unui ghem. Asadar, la lupta! i. De aceea, victoria voastra va fj in Bazele amortizirii Inainte de a incepe discutia despre comunicarea privitd ca lupta psihologica, ar trebui s& ne sprijinim pe intelep- ciunea acumulata de secole (textele biblice, invataturile inteleptilor orientali etc.). 1. Exersati in mod sistematic. Apare intrebarea: De unde timpul? Dar nici nu aveti nevoie de timp suplimentar. Fiecare dintre noi comunica, fiecdruia i se intampla ese- curi. Cei care sunt multumiti de rezultatele comunicarii lor, Principii generale ale luptei psihologice... | 25 care sunt iubiti de Prieteni, adorati de sot(ie), divinizati de subalterni, respectafi de Sefi, care nu intra niciodata in si- tuatii de conflict ~ tofi aceia nu trebuie s& citeascdi manua- lul de fata. Ei Sunt niste genii ale comunicarii. Ei si-au "I totul la nivel intuitiv. Esecurile in comunicare tre- buie analizate atent in lumina cunostintelor acumulate din aceasta carte. Sunt de cautat doar greselile proprii. ,,De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau...? Scoate mai intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea cum poti scoate paiul din ochiul fratelui.” 2. Sa nu va fie fricd de greutati si de nereusite. ,,Intrati pe poarta cea stramta. Caci larga este poarta, lata este ca- lea care duce la pierzare si multi sunt cei ce intra pe ea. Dar stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata si putini sunt cei care o afla.” (Matei 7, 13-14) 3. Perfectionati mai intai apararea, protectia. Pentru 0 comunicare eficienta, uneori este de ajuns. ,,Cauta de te im- paca degraba cu parul tau, cata vreme esti cu el pe drum...” (Matei 5, 25) 4, Nu acordati atentie ironiilor celor din jur. ,Nu ras- punde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el.” (Pildele lui Solomon 26, 4) 5. Nu triumfati atunci cdnd aveti succes, deoarece caderea este precedata de mandrie, iar prabusirea — de ingamfare. 6. in perioada de studiu, cedati toata initiativa parte- nerului. 7. insusiti-va procedeele dupa ce ati fost patrunsi de credinta in posibilitatile aikidoului psihologic. Daca nu aveti mai tarziu, esuati, veti renunta credinta si, mai devreme sau la studiu, fiindcd in caz de nereusita — care este inevitabila atunci cand incercati s4 va insusiti ceva nou — veti invinui Sistemul. Daca ins credeti, atunci, in caz de esec, veti cduta erorile in voi insiva, le veti corecta si, intr-un sfarsit, va veti insusi aceste procedee. 26 | AIKIDO PSIHOLOGIC La baza principiului amortizarii se afla legile inertici, caracteristice nu doar corpurilor fizice, ci si sistemelor bio. logice. Folosim amortizarea pentru atenuare, desi nu Consti- entizim intotdeauna acest lucru. Tar daca nu il constientizim, nici nu folosim amortizarea intotdeauna. Utilizarea amor. tizirii fizice ne reuseste cel mai bine. Daca am fost aruncatj de la inaltime si astfel ni s-a impus caderea, continuam mis. carea care ne-a fost impusa — amortizam, potolind astfel consecintele imbrancirii—si doar apoi ne punem pe picioare, ne indreptam. Daca am fost impinsi in apa, mai intai con- tinudm miscarea care ni s-a impus si abia dupa ce puterea inertiei s-a epuizat iesim la suprafata. Sportivii sunt in mod special invatati si amortizeze. Priviti cum preia un fotbalist mingea, cum evita un boxer loviturile si cum cade un lupta- tor in directia in care a fost impins de adversar: intai il trage pe adversar dupa el, iar apoi adauga putina energie proprie sise pomeneste deasupra, folosindu-se practic de puterea adversarului. Pe asta se bazeaza si principiul amortizarii in telatiile interpersonale. Modelul amortizarii poate fi gasit in Aventurile bravului soldat Svejk: »Schréder s-a oprit in fata lui Svejk si a inceput si-1 ana- lizeze. Colonelul a comunicat scurt rezultatele cercetirilor: —Un idiot! — Ma incumet sa raportez, domnule colonel, sunt un idiot! a raspuns Svejk.” Apropo, nu va temeti sa pareti un idiot, temeti-va s4 fiti unul. Si amintiti-va de Shakespeare: ,,infatisarea unul prost ~ iat intelepciunea inteleptului.” S-a remarcat c&, in momentele de activitate intelectual foarte intensé, in fata unui subiect necunoscut, dar intrigant, omul are o infatisare un pic cam prostuta, iar pe fatd fi apare o usoara confuzie. Si daca prostii va iau drept prost (pe un om destept nu-l pot! amégi), inseamna ci v4 comportati corect. De fapt, € ™# | Principii generale ale luptei psihologice... | 27 bine si mai usor s: i asa cum sunteti de obicei. Din pacate, multi oameni incearca sa arate mai bine decat sunt si stau ridicati pe varfuri, uitand ca nu se poate sta mult timp intr-o astfel de pozitie. Toate astea se numesc ,,imagine”. Pe ce mizeaza partenerul atunci cand vine la noi cu niste propuneri? Nu e greu de ghicit - pe acordul nostru. intre- gul nostru organism, toate procesele metabolice, psihicul jn totalitate este programat pentru asta. Ins noi le refuzm brusc. Cum se simte el in acea clipa? Nu va puteti imagina? Amintiti-va cum v-ati simtit atunci cand y-ati invitat parte- nerul (sau partenera) la dans sau la cinema, dar ati fost refuzati! Amintiti-va cum v-ati simtit in momentul cand nu ati fost acceptati la un serviciu care v-a interesat, desi stiati cA nu exist niciun motiv rezonabil pentru acest refuz! Desi- gur, trebuie sa fie asa cum vrem noi, insd se impune ca pri- mul pas sa fie unul de amortizare. Atunci raman sanse pentru niste contacte productive in viitor. Astfel, amortizarea este un acord imediat cu argumen- tele partenerului. Exista amortizare nemijlocita, amanata si de profilaxie. Amortizarea nemijlocita Amortizarea nemijlocita se utilizeaza direct in procesul comunicarii in momente de ,,mangaiere psihologica”, atunci cand cineva va face complimente sau va maguleste, cand sunteti invitati s colaborati sau cand va este data o slovitura psihologica”. Venim cu niste exemple de tehnica a amortizarii. in momentul ,,mangaierii psihologice” A.: Astdzi aratati minunat. B.: Va mulfumesc pentru compliment! Ma bucur ca ati Temarcat, intr-adevar, azi nu arat rau. 28 / AIKIDO PSIHOLOGIC Ultima frazi este obligatorie: unii fac complimente lip- site de sinceritate cu scopul constient sau inconstient de al intimida pe partener. fn acest moment, puteti incheia Tas punsul, ins, daca il suspectati pe partener de lipsi de sin- ceritate, puteti adauga: ,,Imi face deosebita placere 8a aud asta tocmai de la dumneavoastra, fiindca nu ma indoiesc de sinceritatea dumneavoastra. Sunteti un prieten adevarat...” Aceasta tehnica slujeste la apararea de lingusitorii care incearca sa obtina de la voi ,,bucata de cascaval”. Va amin- titi de Vulpea din fabula lui Krilov ,,Corbul si Vulpea”? Aceasta a laudat vocea Corbului, rugandu-l sa cAnte. Cor- bul a croncanit si a scpat cascavalul din cioc. Daci si-ar fi facut pregatirea psihologica alaturi de noi, mai intdi ar fi mutat cascavalul din cioc sub o aripa si abia apoi ar fi in- cercat sa cante. Tata cum a folosit aceasta amortizare colegul meu V. im- potriva cunoscutei sale L., care ii asigura munca suplimentari gratuita, aducandu-i pacienti carora ea le incasa onorariul. Se intémpla in vremuri tulburi, cand practica particu- lara, in forma actual, inca nu exista. E adevarat, si el didea dovada de 0 atitudine dezinteresati. Acest subcapitol il scriu Special pentru colegii mei de moda veche. >In acea Perioada, ma interesa 0 metoda de tratament Care avea efecte foarte bune in cazul unor boli cronice. Metoda necesita un volum destul de mare de lucru, dar era de Perspectiva. Alti medici au inceput sa indrepte pacientii pone pine si chiar am inteles c& in baza acelui material oferea pant w tezi de doctorat. O colega care imi fel: «A, ee cra L. Ea igi incepea mereu abordarea ast- calit ile ee eo doctor minunat sunteti...» Apoi lauda dupa care le ees (dezinteresul, spii itualitatea $.a.), Voastra tratatj atat a cele de serviciu. («Numai oe Care se va potriyj . bine. Este un caz foarte interesan cumva recuno, vi tezei dumneavoastri.») Eu deveneam Scator $i nici nu observam ci-l primesc pe SS, Principit “incipli generale ale luptei psihologice... | 29 unul dintre cunoscutii ei in a . du-I sila tratament. imi plicenm nan de Paes era pentru mine vreo pova: Dupii ce ffi nu recomandat, ea iarasi ma luda si nu se zgarcea ine Ee cel mente. Nici nu am observat ca L. aranja ini a aed care data cand il primeam a doua sia treia oara pe unul gi acelasi pacient. In alte cazuri, eu insumi ma intelegeam cu privire la alte primi i. M-am trezit dupa ce unul dintre pa- cientii respectivi mi-a propus sa ne intelegem fara interme- diari in privinta intalnirilor si sa-mi plateasca direct banii pentru tratament, ocolind-o pe mijlocitoarea L. Ea se im- bogiitea pe seama mea — si inca mai facea si un serviciu! Jata cum am folosit amortizarea la urmatoarea intalnire cu L. Imediat dupa ce am ascultat toate complimentele ei, i-am raspuns la fel: «L., vi multumesc pentru caldele com- plimente. {mi fac o indoité placere, deoarece sunt dezin- teresate — dupa ele nu va urma nicio rugaminte, pe cand alti...» Chiar am simtit o placere indoita dupa acea amor- tizare. in primul rand, am scapat de lucrul suplimentar, iar in al doilea rand, m-a delectat expresia fetei ei.” Acest algoritm era folosit cu succes de catre doamnele aflate sub tutela mea atunci cand erau laudate de barbati pentru care nu simteau niciun interes deosebit. ,, Va mul- Sunt sincere, caci dumnea- tumesc pentru complimente. plimente, voastra nu veti intra in patul meu dupa aceste com cum se intampla cu alti.” Algoritmul li se potriveste $i sefilor pentru a scapa de lingusitori. ,, Va multumesc pentru complimente. Sunt sigur cd, dupii ele, dumneavoastra nu veti cere majorarea sala~ tiului sau avansarea, ci veti astepta calm ca lucrurile sa evolueze firesc, sporindu-va calificarea personala.” ; Desigur, astfel de procedee trebuie folosite impotriva celor care vi Iauda cu scopuri meschine. Daca un compli- Ment este sincer, trebuie si multumim pur $i simplu. La Noi, din pacate, dupa ce primesc un compliment sincer, in su a of 30 / AIKIDO PSIHOLOGIC loc si multumeasca pur si simplu, cei mat multi isi ,,in- feapa” partenerul. Tata un dialog tipic: —Ce pair frumos aveti! a — Dac ati sti de cat munca € nevoie ca sa il mentin atat de frumos! Odata, am fost prezent la jubileul unul sef mare. Dupa cum se obisnuieste, toti il laudau si fi doreau numai bine. Drept raspuns la fiecare toast al oaspetelui, el ,,intepa”, transformand sarbatoarea in ,,masacrul inocentilor”. Dar cum si facem deosebirea dintre un compliment sincer si manevrele lingusitorilor? Doar nu putem sa-i sus- pectim pe toti! O sa analizim mai detaliat asta in timpul lectiilor si in manualele mai voluminoase. In continuare, mi limitez doar la doua momente. 1. Acceptati calm complimentele si chiar admiratia per- soanei care nu depinde de voi si a obtinut deja tot ce se putea obtine de la voi. Practic, un astfel de caz apare doar intre sot si sotie, cu conditia sd fie vorba despre o casitorie intre doi oameni sanatosi fizic, dezvoltati spiritual si inde- pendenti economic unul fata de altul. 2. Daca un compliment este insotit de cadou,,atunci complimentul e cu atat mai sincer, cu cat mai scunip-e ca doul. Pentru un artist, acesta e reprezentat de florile de’ eae Pentru un medic, de un dar primit la cateva ‘unt dupa finalizarea tratamentului, pentru un invatator,’ en neue a finalizarea Studiilor, pentru chel- ~, teestea doar eee ‘upa o servire bund etc. Ins& toate, Eu gi astioi primes eierea relatiilor de afaceri. , ) Sunt serisori de nl ic uneori astfel de semne de atentie. tumire din Ppartea cititorilor mei, in Care acestia, fa cartile mele, i Tul contului r4 Sd ceard ceva, spun ct de mult i-au ajutat lar daca imi si solicita ceva, acesta este numa- meu bancar pentru a-mi transfera niste bani, Principii generale ale luptei psihologice... 131 desi nu sunt obligati sa o faca, intrucat eu primesc pentru carti un onorariu care provine din banii cititorilor. De aceea, daca se intamp! a ceva, sunt incdntat. De fapt, dragii mei cititori, daca v-au ajutat cartile mele, scrieti-mi scrisori de lauda. Va voi multumi indoit daca imi veti spune ce pagini, principii s idei v-au fost de mai mare folos. De asemenea, puteti sa criticati si si cereti. Si acest lucru e folositor, asa ca il consider tot un cadou. Doar ati pierdut cu mine timp, cel mai scump lucru pe care-l avem. Asta o sa ma inspire la scrierea unor carti noi. Daca imi cereti ceva, inseamna ca astfel ma si laudati. Daca m-ati considera un om rau, nu ati cere de la mine nimic. fn cazul invitatiei la colaborare ‘A.: Va propunem postul de sef al sectiei. B.: 1) Va multumesc. Sunt de acord. (in cazul acordului.) 2) Va multumesc pentru propunerea interesanta. Tre- buie si ma gandesc si s4 cntaresc totul. (Daca se presu- pune un raspuns negativ.) De altfel, in niciun caz nu trebuie sa refuzati avansarea pe care v-o ofera seful. El asteapta de la voi un raspuns pozitiv. Refuzul ar fi privit ca o insultd. Ar reiesi ca seful nua cantarit suficient de bine in momentul in care i-a facut subalternului acea oferta. Si ar mai insemna ca el, subal- ternul, se pricepe mai bine decat superiorul lui. De cele mai multe ori, refuzul unei avansari in serviciu pune punct Carierei persoanei cu acel sef. Ins, daca nu aveti certitudi- nea ca © sa reusiti in acea functie, puteti transfera respon- Sabilitatea numirii asupra sefului. ,,Ivan Ivanovici, va es Pentru propunere. Desigur, 0 accept, desi pen- deja a a putin neasteptata. Nu am crezut ci am crescut te tg mar acest nivel. Reiese cd am gresit. Dumneavoas- 3 i bine i 32 | AIKIDO P: sIHOLOGIC tati cat mai repede. Vechii romanj 3. to dat.” (,Cine da repede, da indoit) Trebuie sa accep’ poate sd insemne indoiala fatj is da icil au: ,Bis dat, qui . Chibzuirea prea indelungata artener. “ Be vi ofer cateva exemple. eae Unui sef mare din structurile buget ‘ouch ing ‘an- foarte avantajoasa — 0 treapta superioara. In timp ce aa apart Jui de-al treilea adjunct la locul sau de munca, cl elena seful unei structuri asemanatoare in alt§ is-a oferit sa devina ( parte. Dar serviciul era, pentru a nu spune mai mult, cam departe de statiunile balneare de pe coasta Marii Negre. 1 s-a propus si se gandeasca. insa el, fara a sta de vorba cu membrii familiei, si-a dat acordul pe loc. I s-a spus ca nu este exclus ca pana la urma sé nu primeasca acel post, insa is-a multumit mult pentru acordul rapid si a fost incredin- tat cd o sd se tina cont de acest aspect. Probabil ca inainte alti pretendenti refuzasera propunerea. fn mod evident, omul nu a gresit in socotelile lui. Era ins4 o persoana care studiase aikidoul psihologic. Dar iat povestea unui savant-medic. . »Mi s-a ordonat sa studiez 0 problema si mi s-a permis sd adun o echipa de medici tineri care activau la catedra in calitate de internisti si curanti, Am selectat cAtiva care ve- aa BI mine inca de cAnd activau intr-un cere studentesc. si ee aie ci asemenea, cAtiva studenti la medicina Ocercetare si ee ~am explicat tuturor ca este vorba de totisi-au dat a pot garanta rezultate concrete. Absolut serviciul de a Tater, mai ales cd erau degrevati de chibzui, Am aera © tanara a cerut timp pentru a mai Preund cu mine timp O astfel de munca. Desi lucrase im- nu obtineam vreun rez oe ani,eanua inteles ca, $i daca ©xPerienfa. Putea sq a at concret, tot ar fi clpatat ceva tam materialul pentry acum planificim totul, cum selec: etc. Darea nu, nu ave: cercetare, cuin trecem peste greutafi ‘4 Nevoie de astfel de nerozii.” Rereumegmeee Principii generale ale luptei psihologice... | 33 Foarte des mi parbatul dupa m: yremea lor, nu ac convinse cu greu. E de remarcat ca, in mod principial, un specialist in aikido psihologic isi da imediat acordul. Abia apoi urmeaza discutarea detaliilor. Desigur, pana la urma, trebuie sa iasa cum vrea el. Insi dupa discutarea detaliilor devine clar ca un eventual refuz ar fi legat de niste imprejurari, asa ca ar pastra relatii bune cu persoana pe care, la urma urmelor, ar refuza-o. Ar ramAne loc pentru 0 colaborare ulterioara, atunci cand imprejurarile ar urma sa se schimbe. {nsa, daca prima propunere nu a fost sincera, totul se aranjeaza dintr-odata. Data urmatoare, nimeni nu va mai juca astfel de jocuri cu voi. Daca propunerea a fost sincera, vise va multumi pentru acordul imediat. Pe de alt parte, in cazul in care sunteti nevoit sa faceti cuiva o propunere de afaceri, trebuie sa 0 faceti o singura data. S4 retinem regula: ,A convinge inseamna a viola.” De obicei, specialistul i in aikido psihologic nu propune el insusi nimic, dar isi organizeaza activitatea in asa fel incat sa fie invitat sa facd ceea ce il intereseaza. ¢ adreseazi doamne pe care le-a parasit multi ani de cisnicie, Aproape toate, la ptasera imediat cisatoria. Se 14 sera Exercitiu. Alegeti 0 abordare prin care, adesea, vi se faceau propuneri nesincere si formale, pe care, intelegan- du-le caracterul ipocrit, le-ati refuzat. Deci incercati sd ac- ceptati o asemenea propunere. Apropo, aflati cine si ce atitudine are fata de voi. lata cum a realizat acest exercitiu unul dintre elevii mei. Ascultati povestea lui. »Firma noastra mica avea trei sectii. De la 12:30 la 13:30, in fiecare sectie, lumea incepea sa bea ceai. Am in- A Sd intru intentionat in acel interval de timp intr-una inv Sectii fara alimente asupra mea. Bineinteles, am fost ae masa, Se mai intamplase si inainte, insa intrasem chestiuni de serviciu si refuzasem sa accept dejunul 44 / AIKIDO PSIHOLOGIC i cum am incercat sa-mj exe; . sta ri aacceptat siam mancat cy eh . cipiul ee iam intrat din nou ie — i 7 a Iarasi am fost invitat la masa, Tari a ne Zin Am inteles foarte repede cine si a fat de mine. Cei care se bucurau de pre: eer cat de des veneam la ei si cat luam la masa. Ar trebui, totusi, sa spun ca erau pe: aveau 0 atitudine buna fata de mine. Odata ce nit clar, am incetat sa merg la mesele Tespe cunostinte m-au ajutat foarte mult.” preuniicu sian i ce tity. Zenta me, CU mine de TSOANE care totul a deye. Ctive. Acele in cazul unei slovituri psihologice” Az Sunteti un prost! E de dorit ca in acest moment si ridicati capul si sivi fe tia si un soi de uimire fata de partener. Sau trei evitari sunt suficiente. Partenenl , n Punct de vedere. psihologic, isi pierde Onlentarea, se Zapaceste, Nu mai e nevoie si-I bateti. | __ Sunt sigur de Corectitudinea voastra, mult stimatii mé! Cititori! Doar nu-l veti loyj Pe cel cdzut fard si fie cae Cad de necesitate extrema, dac doriti foarte mult, ea ee “€spunsul in felut urmator: ,,Cat de repede ve fapt de tga UN Prost! Atatia ani am reusit si rane ay toaté lumea, Cu o astfel de perspicacitate, ar N mare vito, Pur gi Simplu ma mira cd pana ‘ 8 valotificat Ia justa dumneavoastri veo ~” TUBati pe ce] Care v-a jignit si va patt© 10%" ¥4 Dlngeti de hedreptatea vietii. ,Si, on UMNeave, str, Sunt un Prost si stau Langa un deste? face + ox aveti de* Cat destept, sunteti nevoit si avel Prost! Cary Nedreptate in viata!” De obicei, doug devine nBtoggy” di r! Principii generale ale Puteti inventa foarte multe alte Punsuri. Di vestea arata ca un masacru al inocentilor, d ceput! Cred ci binele nu trebuie s: ; sigur, po- ri ae ati in- trebuie : : ira, Alife fe ficonsiderat bine, Putem noi oare sd vorbim despre un bine in momentul in care voi, care sunteti oameni buni, suferiti pierderi din cauza unui ticdlos care va injura? Totusi, pire- rea mea este ca e de ajuns pur si simplu sa aprobat i afirma- tile partenerului. Pur si simplu... la ce bun sa irositi energie suplimentara? Insa, pentru cazul in care vreti foarte tare si dati un raspuns, va ofer niste variante. $i sunt sigur ca, insu- sindu-va principiul, veti inventa raspunsuri care va vor sati- sface mai mult decat exemplele din aceasta carte. Drept ilustrare, descriu o scend care s-a intamplat intr-un autobuz cu unul dintre cei care se afla sub tutela mea. Aiba capacitatea de a vai ap Cedand trecerea unei reprezentante a sexului frumos, specialistul in aikido psihologic M. s-a inghesuit ultimul in autobuzul arhiplin. Cand usa s-a inchis, a inceput sa-si caute in multele buzunare (era imbracat cu geaca, pantaloni si sacou) biletul. Desigur, intr-un fel sau altul, o incomoda pe doamna care statea cu o treapta mai sus. Brusc, spre el a fost aruncata o ,,piatra psihologica”. Infuriata, doamna a zis: — Mai aveti mult de scormonit acolo?! Imediat a urmat un raspuns de amortizare: — Mult. Mai departe dialogul a decurs astfel: Ea: Pai, in felul asta poate mi trezesc cu paltonul in cap. El: Poate. (Pasagerii din jur au inceput sa radd.) Ea: Nu e nimic de ras aici! Intr-adevair, nu e nimic de ras. na risunat un hohot general. Restul drumului, doamna Mai scos niciun cuvant. prin einai va cat timp ar fi durat conflictul daca dupa plica ar fi urmat un ras —Acesta nu e un taxi, puteti 4 si rabdati! el SEM Se ph oth qory v7 36 / AIKIDO PSIHOLOGIC Omul care poate evita loviturile psihologice devine foarte bine protejat de insulte. Mai mult, insults se trans- forma in ,,pietre pretioase ale comunicarii’ - De aceea, eu recomand intotdeauna ca acestea sa fie tinute intr-un seif”, adica sa fie notate si memorate. Iar acum, un exem- plu de modalitate prin care, cu ajutorul amortizarii, un barbat de sub tutela mea a imblanzit-o pe sotia lui geloasa, inclinata spre reactii isterice. / Ea era intretinuta de el. Odata, la 0 petrecere, I-a stropit cu vin in fata, spunandu-i cd este un nemernic, un mizerabil siun tradator. Imediat, el a aprobat cele spuse, si-a declarat dragostea pentru ea si a zis cd nu poate permite ca femeia sca alaturi de un nemernic, un mizerabil si un tradator. Apoi, s-a imbracat si a plecat acasi. Curand, s-a intors si ea. El a anuntat-o ca va incerca sd se reeduce, iar in clipa in care va inceta si mai fie un nemernic, un mi- zerabil si un tradator, ei vor trai fericiti, ins pana atunci el } se muta in alti camera. A anuntat-o si cd studiul o sa-i ia mult timp. Poate vreo doi ani. insa el avea si se straduiascd sa accelereze procesul cat mai mult Posibil, ca s& inceteze sd fie un nemernic, un mizerabil siun tradator. (in acest caz, injuriile pot fi folosite intr-un numar cat mai mare.) La ei, lucrurile au avut un final fericit, Au trecut deja zece ani si ea nu |-a mai insultat niciodata, Daca va este greu si va numiti ,,prost” deti mai delicat. »intr-adevar, nu intotdeauna actionez chibzuit.” Dar si efectul va fi unul mai delicat. : Folosind amortizarea in cazul »intepaturilor” sau al in- sultelor, va Puteti desparti frumos si fara conflicte de cel care v-a jignit sau Puteti demisiona. » puteti sa raspun- in colectivul in care lucrati exist o per- sicare vA cam ii chest sa comunicati in chestiuni de serviciu nizeaza giv ia peste picks a S24 Pur gi simplu va iro- ‘ a dar nu puteti sa-i raspundeti este picior, TIT e em, 7 Nyon PR Isr 4) WPM 4 a s- e Principii generale ale luptei psihologice... | 37 imediat, pregatiti-va in prealabil si aprobati toate atacurile. Apoi incercati sa o faceti cu un sef grosolan. Ascultati po- vestea unuia dintre cei care se afla sub tutela mea: »Mult timp, incepand cu anii de studentie, comunicam cu unul dintre colegii mei de curs. Mai mult chiar, a fost prietenul meu. Deseori, si timpul liber il petreceam impre- una. El facea pentru mine multe lucruri bune, dar adesea mi lua peste picior si facea glume pe seama mea. Nu obis- nuiam sa ne suparam pentru asta. Privind din exterior, eu nu eram ofensat, insa pe dinauntru asta ma afecta, iar cei din jur vedeau ca ma simt destul de incurcat. Mestecam glumele lui si de fiecare data pregateam in sinea mea un raspuns veninos. Dar situatia nu se repeta. Glumele lui erau de fiecare data altele. Iaté una dintre ele. Odata, la pranz, am deschis 0 cutie de conserve umflata (bombata). Am destupat-o si am simtit un miros specific. El a privit spre mine si a spus urmatoarele: «Cred ca A. este foarte destept. Pur si simplu are o bombare!» (Oasele mele fron- tale ies putin in relief in urma rahitismului pe care l-am avut in copilarie. Iar termenul «bombare» era unul cunoscut in grupul nostru.) Toti au inceput sa rada. inainte, poate, as firas si eu, dar era prea jignitor. De data asta, i-am raspuns imediat. «Ai perfect dreptate, am o bombare adevarata, lar creierii mei s-au imputit de mult. Toata lumea o stie de mult timp deja. Dar tu, dupa cum se vede, ai aflat asta doar 4zi si in tot acest rastimp m-ai considerat destept.» Toti au 'nceput sa rad& mai tare decat la gluma lui. Trebuie s-i dau dreptate ~ el a evaluat corect situatia sau, poate, doar s-a tet cum ma prefaceam si eu inainte. Totusi, nu a in- oe i acest Sona fost utilizata amortizarea, Peste peo plat, Now $-€ apropiat de mine sia intrebat ce mis-a intam- 1mai placea sa mi ia peste picior. I-am vorbit des- Pre principi cian A ae Principiul amortizarii, Relatiile noastre au devenit si i bu i Pn ae ne. A incetat si mai facd glume pe seama mea. ic a8 | AIKIDO pstHoLocl stor cazuri au fost descrise variante ‘i ii nemijlocite, dar $i ale celei amg. abia Incep Sa-$ seasca acest procedey so ain momentul contactului nu Teusesc SA ibzuiasc’ asupra felului cum sa realizeze amortizarea si cle maniera lor obisnuit’, conflictuala. ins& pro. Fp std in chibzuint’, ci in faptul ci mai multe tare ale comportamentului nostru actioneaza automat, fara implicarea gandiri eee in primul rand, trebuie sa le reprimati si sa urmiariti cy atentie actiunile si cuvintele partenerului, aprobandu-le, Nu trebuie sa inventati nimic! Cititi inca o data exemplele de amortizare nemijlocita. Vedeti, elevii mei pur si simplu aproba toate argumentele, folosind ,,energia” parteneru- lui - ei insisi nu inventeaza niciun cuvant! Trebuie pur si simplu sa va relaxati si si va lasati dusi de curent. Mai de- vreme sau mai tarziu, acesta se potoleste si va scoate la malul linistii. Imaginati-va o scena. Eu va iau de mana si ba 0 ridic in sus, ba 0 las in jos, ba fac diferite figuri din degete, sd va provoc durere, iar dumneavoastra nu va impotriviti, ci, relaxindu-va muschii, imi permiteti sd fac cu mana voastrd tot ce-mi doresc. Spuneti-mi, va rog, veti obosi in timpul acestui exercitiu? Nu, desigur! Iar eu? Da, oem - va incheia totul? Bineinteles, voi inceta , ‘Insd eu din aceasta situatie voi iesi obosit, iar dumneavoastra — relaxat. ; / cu ajutorul act mor exemple le a nate, Cel care pling adesea Amortizarea amanata Daca a i cu i amortizarea nemijlocita nu a reusit, Se poate cs “2 amortizarea amanata, ata c ara imati “Mm va arta aproximativ aceasta: —~LL. jeg . a sk L,, ier m-ati numit prost. M-am suparat ve os Neavoastry . “ astra foarte tare si v-am rdspuns impe vtinent. 10 OE a Oy Ee Principii generale ale luptei psihologice... | 39 acum ag vrea sd va cer iertare. Am inteles ci aveti cu ade- varat dreptate. Eu chiar sunt un prost! Criticati-ma cat mai des. Asta mi va ajuta si ies din starea mea de prostie. Daca intre parteneri contactul direct s-a intrerupt, poate fi trimisa o scrisoare de amortizare. Un barbat de patruzeci si doi de ani mi s-a adresat ce- randu-mi asistenta psihologica. Sa-1 numim N. Era deprimat. Cu putin timp in urma, frecventase cursul meu de aikido psihologic si utiliza cu succes procedeele amortizarii nemi locite. Asta i-a permis sa-gi consolideze considerabil statutul lalocul de munca si s4-si implementeze ideile in procesul de productie. Am crezut ca nu mai poate avea neplaceri, asa c4 vizita lui a fost pentru mine cumva neasteptata. Mi-a povestit urmatoarea istorie. Cu un an si jumatate inainte, facuse o pasiune pentru o colega de serviciu din sectia vecina. Initiativa apropierii venise din partea ei. Dupa apropierea sexual, intensitatea contactelor de serviciu a crescut. Ea isi exprima cumva exagerat admiratia pentru eroul nostru, il compatimea cand nu ii reusea ceva. Sub indrumarea lui, ea a inceput sa-si insuseasca metodele ela- borate de el, a reusit si le asimileze destul de bine si a devenit adepta lui inflacarata. Tot ea a facut prima decla- Tatie de dragoste. Au inceput deja sa-si planifice viata in ae brusc, cu totul neasteptat pentru el, prietena ale dupa pee intalnirilor. S-a intamplat la cateva mune’, dar ae Sa propus sa i se incheie contractul de Afosto ne ane a institutie cu statut de colaborator. el Putea si-gi contin insa nu foarte importantA, deoarece continue cercetarile, desi salariul i s-a redus despartirea de prietena lui a perceput-o Poste sé ame cnas tea ci totul se drama. Ar fi trebuit, *inceput 5% clarifive ney ar fi revenit la normalitate. Ins ine! Sanu mai aa Dar nua aut succes, aga slegea C4, intr-un fing re cu ea, sa pindure totul, fiindcd ‘al, totul o s treaca. Lucrurile au stat Pe 0 catastrofa, >, 40 / AIKIDO PSIHOLOGIC a in jur de o luna. Nu se mai intalnea cu ea sia incepy 4 se calmeze. ins brusc ea a inceput sa fi adreseze jp, trebiri de serviciu fara nicio utilitate, privindu-] totodata cu tandrete. a . Un timp, relatiile se imbunatateau, insa apoi urma 0 Tup- turd. Situatia a continuat o jumatate de an, pana cand ¢| si-a dat seama cA ea isi bate joc, insé nu putea sa reziste in fata provocarilor ei. inacea perioada, barbatul a dezvoltat o nevroza depresiva pronuntata. In timpul urmatoarej certe, ea i-a zis ca, de fapt, nu l-a iubit niciodata. A fost ultima lovitura. Iar el a cerut ajutor. Mi-a fost foarte clar ca nu are niciun sens sa-l trimit de indata in lupta. Asa ca am scris impreuna o scrisoare de amortizare. Tata continutul acesteia: »Ai absoluta dreptate ca ai pus capat intAlnirilor noastre. iti multumesc pentru placerea pe care mi-ai oferit-o, pro- babil, din mila. Ai jucat atat de abil, incat nicio clipa n-am avut dubii ci ma iubesti. M-ai fermecat si nu am putut si nu-ti raspund la, dupa cum credeam atunci, sentimentul tau. Nu a fost nicio nota falsa in el. Nu-ti scriu pentru a te in- toarce. Acum nu mai este posibil! Daca imi vei spune din nou ca ma iubesti, cum ag putea si te cred? Acum inteleg cat de greu iti era cu mine! Sa nu iubesti, dar sa te comporti astfel! Doar as fi putut sa te invat ceea ce stiu si fara sex. (fntr-ade- var, el nu tdinuia informatia si invata pe multd lume, inclusiv femeile, fara sa intre cu ele in relatii sexuale, - M.L.) Da, ai platit scump pentru studii! Sa te culci cu un birbat pe care nu-l iubesti si sd te comporti in asa fel incat el sa nu aiba nicio suspiciune! Eu, desigur, am avut mai mult noroc. AM ) fpsten ° ae Pe care am iubit-o! iti mulfumese mult pen- acest lucru. Chiar daca a fost doar zaharina, a fost dulce. AY, Siincd o rugiminte. incearcd s4 nu te intalnesti cu mine nici oe macar in chestiuni de serviciu. Trebuie sd te dezobisnuiesti. Se ice c& timpul este un remediu, desi deocamdatii imi este ez Principii generale ale luptei psihologice - 1 41 greu sd o cred. Poate mai tarziu, cand dragostea mea pent reus . S entru tine va trece, ne vom putea relua comunicarea de 5 . ici iti doresc multa fericire!” ene La scrisoare au fost anexate toate scrisorile si fotografiile ei, indata dupa expedierea ei, N. a simtit o mare usurare. Jar atunci cand ,,prietena” a inceput si incerce si restabi- leasca relatiile, el deja era absolut calm. Cred ca nu are niciun sens sa facem o analiza detaliata a miscarilor de amortizare din aceasta scrisoare. Aici nu este niciun repros. Atrag atentia asupra unui moment de finete psihologica din fraza urmiatoare: ,,Incearcd sd nu te jntalnesti cu mine nici macar in chestiuni de serviciu.” Omul este construit intr-o maniera uimitoare: intotdeauna jsi doreste ceea ce nu-i este accesibil. Fructul interzis este jntotdeauna dulce. $i invers, omul incearca si renunte la ceea ce i se impune. {ndaté ce Dumnezeu le-a interzis lui Adam si Evei si rupa merele din copac, cei doi s-au si po- menit langa pom. indata ce N. a rugat-o pe fosta lui prietena s4 nu se mai intalneasc cu el, ea a si inceput sa incerce si amelioreze relatiile. Ins, atunci cand el incercase si 0 invite la intal- niri, niciodat nu fi reusise acest lucru. in comunicare, in- terdictiile dau un efect invers. Daca vreti sA obtineti ceva de la o persoani, interziceti-i sa ofere acel ceva. Experienta elaborarii scenariilor de amortizare m-a convins ca, la etapele initiale de pregatire, € mai bine sa Scrieti o scrisoare. Cei care incep sa asimileze procedeele aikidoului psi- hologic simt o mare tulburare sufleteasca si adesea, dupa Una sau dou’ miscari de amortizare, revin la stilul vechi de comunicare conflictual. in plus, partenerul poate sa ci- teascd scrisoarea de cdteva ori. De fiecare data va avea 0 alta stare psihologica. Mai devreme sau mai tarziu, scrisoa- Tea va produce efectul psihologic necesar. O tanara i-a tri- his 0 scrisoare de amortizare iubitului ei cu care nu mai 42 | AIKIDO PSIHOLOGIC intretinuse nicio relatie de cateva luni. Isi facea griji Pentry cinu primea niciun raspuns. A venit peste jumiatate de an, insa ce raspuns a fost! Amortizarea profilactica Esenta amortizarii profilactice consta in faptul ca, in momentul in care ii adresati partenerului o rugaminte, sub. liniati indata ca nu aveti nicio pretentie in cazul refuzului si ca sunteti gata sa acceptati orice etichetare negativa la adresa dumneavoastra. Dar si mai bine este s va caracte- rizati in maniera in care o face de obicei partenerul. Ea poate fi folosita in relatiile de serviciu si de familie, atunci cand conflictul decurge conform aceluiasi model, cand intimidarile si reprogurile capata aceeasi form, iar comportamentul partenerului este cunoscut in prealabil. Modelul amortizrii profilactice il gasim in Aventurile bra- vului soldat Svejk. Unul dintre personajele cartii, sublocotenentul Dub, vorbind cu soldatii, de obicei spunea: »— Ma cunoasteti oare? Nu, voi nu ma cunoasteti! imi Cunoasteti partea mea buna, dar imi veti cunoaste si par- tea mea rea. Am si fac si va curgi lacrimile. Intr-o zi, Svejk s-a ciocnit cu sublocotenentul Dub. — Ce tot umbli pe aici fara niciun rost? Ia intrebat el pe Svejk. Ma cunosti? — indraznesc s& raportez c& N-ag vrea si va cunosc Partea cea rea. Sublocotenentul Dub a amutit de atata indrazneala, iar Svejk a continuat calm: — Indraznese si Taportez ca vreau sa cunosc doar par- tea dumneavoastra buna, ca si nu faceti si-mi curg lacri- mile, cum ati binevoit sa Promiteti data trecuta. Principii generale ale luptei psihologice... 143 Sublocotenentului Dub i-a ajuns curajul doar pentru a tipa: . — Cara-te de aici, canalie, mai vorbim noi!” in astfel de situat t , Carnegie propune: ,,Povestiti despre voi tot intentioneaza sa faca cel care va invinuieste si il yeti liisa fara vant in panze.” Sau, cum zice proverbul, »Ca- pul plecat, sabia nu-l taie”. Va ofer un exemplu al amorti: de familie. rii profilactice in viata Adjunctul constructorului principal al unei uzine mari, un barbat de treizeci si opt de ani, csatorit, cu copii, ducea o viata sociala activa. A povestit la intalnirile noastre des- pre problema lui. Din cauza faptului ca adesea se intorcea acasa tarziu, in repetate randuri intre el si sotia lui —cu care, in fond, se intelegea bine — se iscau conflicte. Reprosurile erau urmatoarele: ,,Cand se vor termina toate astea? Nici nu stiu daca mai am un sot in casa! Daca copiii mai au tata sau nu! Ia te ita cat de important este el! Tu insuti te oferi, iar ei te si incarca!” $i tot asa... Ascultati povestea celor intamplate in familia lui dupa o luna de frecventare a clu- bului CPDSSS. »Odata, dupa ce iarasi m-am intors acasd tarziu, am vazut in tacerea amenintatoare a sotiei mele un «vatrai psihologic». M-am pregitit pentru lupta. Dialogul a inceput cu un tipat: — Ce te-a mai retinut astazi? In loc sa ma justific, am zis: — Draga mea, ma mira rabdarea ta. Daca te-ai ficom- Portat asa cum ma comport eu, as fi cedat de mult. Doar Vezi ce se intampla: alaltdieri m-am intors tarziu, ieri tarziu, 4stazi am promis sa vin devreme, dar, ca un facut, am ajuns larasi tarziu, Sotia (cu furie): 44/ AIKIDO psiHOLOGIC u trucurile tale psihologice! (Ea stia des, ie mele.) — incetea: pre preocupar! yinovat): ; ; Bu (vin de-a face asta cu psihologia? Tu ai un so, pi torodatd parca nu-l ai. Copii nu-si vad tatal. Puteam gl in si mai devreme. _ vi Sotia (deja nu atdt de amenintator, dar incé nemu eum — Bine, treci. ee og. Eu ma dezbrac fara s4 scot 0 vorbi, ma spal Pe maini, merg in camera, ma asez si incep sa citesc ceva. Sotia, intre timp, termina de prdjit pirostile. Mi-era foame, mirosea foarte bine, dar la bucatarie nu m-am dus. Sotia a intrat in camer si, cu o anumita tensiune, a intrebat: _ De ce nu vii la masa? Te-au hranit, pesemne, deja undeva! Eu (vinovat): —Nu, imi este foarte foame, dar nu am meritat-o. Sotia (mai moale): —Bine, hai s mananci. Am mancat o singura piros Sotia (incordata): — Nu sunt gustoase? Eu (in continuare vinovat): Ry ryan foarte gustoase, dar nu le-am meritat. moale de tot, chiar gingas): — Lasi. Manancé cat vrei, ‘aut con fine sa desfasurat discutia in jur de un min a epuizat. Inai os inte, cearta putea si dureze cateva zile. «quot: tent Put Si simplu uimitor, dar aproape nimeni 10° ae mecttizarea profilactica in relatiile de ast rele! re vennet a sef si sd-i ziceti aproximatlv um = nitea Sd mi certati Stiti, ce am facut... site oo succes fa mle de amortizare profilact S la locul de munca. a fol! Principii generale ale luptei psihotogic D. a fost strungar cali des si astfel a starnit nepl. sugerat sa- ‘at, dar se imb ficerea sefului, ochi, dea demisia, Dupio a procedeelor de lupta Psihologica, a inceput s& se simta bine si sigur pe el. Iata ce a inventat, Dupa doua saptimani de lucru foarte productiy, a scris 9 demisie si, fara ma dateze, s-a dus la sef $i i-a zis; ° — inteleg ci am fost 0 povara la intreprindere, insi acum sunt sanatos. Ca si nu mai aveti niciun dubiu in aceasta privinta, v-am adus demisia de buniavoie, dar in ea nu am indicat data. Soarta mea e in mainile dumneavoas- tra. Dacé va mai dezamagesc o data, puneti data si gata.” Directorul l-a privit pe D. cu mirare gi cu un interes fatis. A refuzat sa ia cererea. De atunci, relatiile lor au devenit pur si simplu calde, iad D. a devenit si mai sigur pe el. olniivea destul de Care, intre Patru asimilare reusity E,, inginera in tehnica securitatii, a devenit pasionata de psihologie in timpul frecventarii cursului de aikido psiho- logic, asa ci a decis sa se recalifice in domeniul psihologiei inginere sti. Pentru asta, timp de trei ani, trebuia si urmeze cursuri universitare de psihologie, iar banii pentru studii sa ii Primeasci de la intreprindere. Iaté cum a reusit acest lucru. E. s-a programat in audienti la director si a intrat ul- tima, El arata incordat si obosit. E. a inceput astfel: ~ Sunt ultima gi am venit la dumneavoastr nu att cu ©tugiminte, ct cu o propunere. Directorul s-a relaxat si a inceput sd o priveascd pe E. calm si chiar cu oarecare interes. E. a continuat: — Asta trebuie si aducd un mare profit intreprinderii, mai we ae trebuie investite multe resurse. ; utia a g irectorului s-a incordat din nou. Mai departe, dis- _ “curs in felul urmator: m nicio pros Veti putea accepta aceasti propunere, nu Scuzati iy ontic, iar pentru indrazneal vi rog si ma Nin prealabil, 46 | AIKIDO PSIHOLOGIC dirut iardsi, iar el, iny cat ¢ a. rdarea a disparut iaras ‘ 1p at si chi fnco indefe, a rugat-o pe E. s& continue, ng andete, “ oanumiti A despre ce era vorba, el a intrebat cat Cg Ss cena ae el (intre rind a tk suma, el a zambit vesel (intrep Crea olhvatten Steoayes rdul: , milioane) si si-a dat acort ‘ — Pai, sunt niste nimicuri! Si ultimul exemplu de amortizare dent care a freeventat cursurile noast; nu i-au salvat viata, abilitatile si cun dobandit in timpul lectiilor de aikido cel putin si-si pastreze sindtatea si mata mai putin anevoioasa. E] a ni constructii. lat una dintre int castige autoritate: Profilacticg, U Te consider; ch. Ostintele pe Psihologic |. i-au facut vi fu. S dacy Cate Jeg QU ajutar ‘ata in ar. merit intr-o Unitate de Amplarile care Lau ajutatg nitatea noastra mergea la pranz intr-o cantina civila unde luam masa Sant a 7 ~ Amo rugiminte foarte mare, Dac ma refuzati? €nicio Suparare, int : teleg ci ¢ foarte dificil. ine xplicat despre ce @ Vorba, am rugat-o sd se Hl de tease cum sa-j brineascy Pe cei doisprezece soldat is Fa COpiilor ef $i €a a gisit solutial Ne-a hranit, 2° re 7 u anil. Prezentat tichetele la cantina Noastra si a luat oe Olosi oe » staonairiit, revs destul go pen St Principin in Perioada stagnarii ed a 7 q “se 84 innoptez in hotelurile presto e tizegay "ara cadouri (nu eo metoda care sama indi nea _-resam administratorului ° rugimini’ oi ~S4 Petree la hote} doar o noapte, fiind ga stor 19 . lor wa Ain istoria URsg Cuprinsa intr jumatatea 2 °° 1980, cind a Putere a venit Mihail Gorba Principii generale ale ly tei 7 Plei Psihologice,, 147 moment sa eliberez camera. fl rugam si cu raspunsul si intrebam cand as erie . abat de la treburile lui. Dupa ce imi felul «Dupa doué, trei ore», eu nu pleca cam si raman la vedere. Niciodata nu de o jumatate de ora.” 1U Sa se. Brabeascy Teveni, Ca S& nu-] “spundea ceva de 'm nicaieri si incer. asteptam mai mult Amortizarea inseamna acordul cu toate afirmatiile oponentului. t Se disting trei tipuri de amortizare: nemijlocita, ama- nata si profilactica. Principii de baza ale amortizarii: 1. Reactionati calm la complimente. 2. Daca oferta va convine, acceptati-o din prima. 3, Nu propuneti serviciile voastre. Ajutati dupa ce v-ati terminat treburile. 4, Propuneti colaborarea o singura data. 5, Nu asteptati momentul in care altii si inceapa sa va critice, criticati-va singur. Si nu uitati cd primul succes jl face pe om mai receptiv la insusirea principiilor aikidoului psihologic. | si vi odihniti, s4 lasati cartea si folositi in viata de eficacitatea Acum insd a venit timpul deoparte cale de cateva zile gi sa incercati Procedeele discutate. Daca va veti convinge lor, intelegerea materialului de la Capitolul 2 vi se va usura substantial. . _ Exercitiu. Faceti seara analiza comunicarii si notaf! de cite Ori ati reusit ‘si amortizati si de cate ori partener! °stri au amortizat in comunicarea lor cu vO" Senn’ Ny CC mar, ee Capitolul 2 Teoria amortizarii, un pic plictisitoare, dar necesara Principiul amortizarii a fost elaborat pe baza studierii si utilizarii practice a analizei tranzactionale, o metoda psihoterapeuticd descoperita si enuntata de psihoterape- utul californian E. Berne, in anii 1950-1970. Asa cum am mentionat mai devreme, comunicarea reprezinta una din- tre necesitatile fundamentale ale omului. Foamea de co- om municare, spune E. Berne, are foarte multe in comun cu ) foamea de alimente. De aceea, aici sunt binevenite unele / paralele ,,gastronomice”. Nevoia de comunicare i Alimentarea rationala trebuie sa includ’ un numar com- Lips ene ante nutritive, vitamine, microelemente etc. foame. Sicomunic € ele provoaca un tip corespunzator de in care ii sunt —- poate fi una complex doar in cazul include toate in, isfacute toate necesitatile, adicd daca ea Se disting cae tele L Foarase dene tipuri ale foamei de comunicare. tori stimulator neewlare se dezvolta in absenta unor fac- sari pentru comunicare, adica in situatia 5 |S ANY STANT nage DERN ATRYN sancti ur cu Oamenii, in cond schimbari ireversibile, care ulterior ii im sise adapteze la viata sociala, in conditii de izolare, omul matur, fara 0 pregatire speciala, moare in cinci-zece zile. Insa satisfacerea foamei doar prin stimulare nu poate asi- gura o comunicare complexa. Astfel, nimerind in timpul unei calatorii de serviciu ori in timpul unui concediu intr-un oras cu milioane de locuitori au intr-o statiune balneara aglome- rata, putem trai un sentiment acut al singuratatii, dacd nu putem satisface inca o forma de foame comunicativa, 2. Foamea de cunostinte. lata de ce, ajungand intr-un loc nou, incercam sa ne facem prieteni sau relatii-noi, cu oa- meni despre care si putem spune cA ii cunoastem! Iata de ce intalnim cu bucurie intr-un oras strain o persoana cu care nu am intretinut relatii speciale acasa! Dar nici asta nu e cine stie ce. 3. Trebuie sa ne potolim si foamea de satisfacere. Aceasta se dezvolta atunci cand omul se vede nevoit sé comunice cu semeni care nu-l intereseaza profund, iar comunicarea in sine are un caracter formal. 4. Apoi, trebuie s& ne satisfacem foamea de evenimente. Chiar daca in jurul nostru sunt persoane pe care le simpa- tizim mult, dar nu se intampla nimic nou si aceleasi eveni- mente se repeta in aceeasi ordine, apare plictisul. Astfel, ne saturaim de un disc pe care il ascultam cu mare plicere in urma cu ceva timp. Iata de ce oamenii barfesc cu atata plicere atunci cand iese brusc la ivealé vreo poveste scan- daloasa in care este implicat un cunoscut de-al lor. ee 8 moment, acel eveniment improspateaza ee me tiseala oricirei receptii este improspatata de a —— bun, o incdierare sau un incident sexual, care poate fe dis- in al doilea stadiu al sarbatorii, atunci aeanoeped false. functiile legate de perceptie, Pot apared inn nit Ia In loc sa aiba grija de partenerul sexu semne de atentie Petrecere, omul incepe si dea ae de orfelinat, apar Piedica pe indivizi ee OS EEN 50 / AIKIDO Psinveee al vecinului, considerand foarte sincey y ui sexual ¢ ede partenerul lui. aa e-a face cu . - “ rial : Z i foamea de realizare. Trebuie sa realizay 5, Mai exis 2 un rezultat pe care ati rdvnit, sa va insusifi vreo aptity. ine I se bucura atunci cand, brusc, il Teugeste ceeg Sn eee e suficienta. ce face. Dar nici realizarea nu 6. Trebuie sa ne satisfacem foamea dere a e. Ast. fel, sportivul participa la competitii chiar daca la antrena. mente a inregistrat deja rezultate-record, seriitorul Incearci sd publice cartea scrisa, iar savantul — sa-si sustina teza deja terminata. $i nu este vorba in acest caz doar de o tecom- pensare material. Cu totii o facem pentru a ne potoli foa- mea de recunoastere. Multi sportivi renunta adesea la sume mari daca, pentru a le obtine, li se cere s4 cedeze in fata unui concurent mai slab din competitie. 7. Putem evidentia si foamea structurala. Noi nu consu- ° mam pur si simplu alimente, ci pregatim din ele niste bucate si putem raméne nesatisfacuti dac& nu am mai mAncat ciorba sau nu am mai baut compot in ultima vreme. Ne salutam unul cu altul (ritualuri), muncim (proceduri), discutim in pauze (distractii), iubim sau ne certam. Lipsa unor forme de comunicare poate sa duca lao foame structurala. De exem- plu, atunci cand omul doar lucreaza si nu se distreaza deloc. Formele foamei de comunicare se satisfac perfect in Procesul muncii intelectuale si al studiilor interesante. in anes din ae fonmen estima 8 comunicare neformats fa ae satisfacere : cn ‘ de realizari, si — mt i ‘Oamea de evenimente, si foamea chiar gi foamea structura is doom Este Sei Teusite aparatatsitbitoares, eee Mt Erm tne! activi cale este foarte i toarea, cat si dragostea. Insi aceasta ‘84, cu multe obstacole, externe $i in- terne. Pe ea pot fi intalniti Tauvoitorii si i ‘diosii en vor Incerca sa creeze greutati supli piavieros Wn nicio Sarantie cd vor fj satisfScut Peete exist ue nicare, Vi Putt satisn, ute toate formele foamei de com a 4 ce foamea de realizari, dar nu exist’ semewen dispar toti prietenii mai y, Cea mai usoara metoda de echi, pentru sex, iar in cazul cel mai rau este inghitita de vampi- tii psihologici. Si daca se scriu atat de multe carti despre mancarea gustoasa si sindtoasa, de ce se acorda atat de putina aten- tie gastronomiei comunicarii?! fn locul meniului gustos al unui contact plicut si productiv, noi punem pe masa niste platouri cu bucate arse, uscate, adesea chiar rau mirosi- toare si otravitoare, bucate ale intrigilor, conflictelor si certurilor pregatite din aceleasi produse initiale! Exercitiu. Notati in ce masura sunt satisfacute in comu- nicarea voastra formele foamei de comunicare. Reflectati asupra felului cum puteti lichida o forma sau alta a foamei. Comunicarea cu sinele (analiza structurala) Vom incerca sa aflim felul cum se prepara ae Si produsele initiale care se folosesc in Plea eateiae Un tanar inginer tine o comunicare la ° era ane © anumita pozitie a corpului, un anumit vocab Se Mit mimica, pantomimica, anumite gesturF ene \n om care priveste obiectiv realitatea. a a tia lui il roaga chiar din prag s4 arunce gi A) 52 | AIKIDO psIHOLOGIC re unaltom—un Copil mofturos Schimbay te: pozitia corpului, vocabularul » mimica, Panto, irile. (Apropo, dragii mei cititori, sa nui in. pe oamenii vostri dragi cu insarcinay;, ustra Ivan Tarevici pe Baba Taga cang aceasta, din zbor, il intreba despre treburi... li sugera mai intai sil incdlzeased pe omul intors de pe drumuri, si scalde in baie, si-] hraneasca si abia dupa aceea si iia la intrebari. $i noi trebuie sa actionam la fel. Sa Masi omul sA intre in casa, sa se dezbrace, sa se spele, sa bea niste ceaj sisi ia cina, Poate cA atunci el insusi va va povesti totul, Iar dupa cuvintele lui, puteti deja sa-i adresati intrebari legate de interesele voastre. Ce observam insé in realitate? ,,Mergi si aruncd gunoiul cat mai esti imbracat!”) Iar dimineata, cand deja pleaca spre serviciu, fiul lui varsa intamplator peste costumul lui bine calcat si de culoare deschisa un pahar cu suc de visine. $i iarasi in fata noastra apare un alt om - un Parinte groaznic. S-a schimbat in totalitate: pozitia corpului, vocabularul, intonatia, mimica, gesturile. Studiind comunicarea umani, E. Berne a descris cele trei stiri ale Eului pe care le poseda fiecare om si care, una dup’ alta, dar uneori si impreuni, ies in campul comunicirii exte- nioare. Starile Eului sunt fenomene psihologice normale ale ea umane: Parintele (P) — Maturul (M)- Copilul samtstnia scams Se regasesc bucuria, a is : es i esl activitate spontani, Locuie, creatia, fantezia, euro neplacerile. in plus, in Co i Seon ee va Ca ia psihica. Pentru Gaeta este concentrata toata on Poate partea cea mai a entru acest Copill El reprezin' Maturul este heen ‘a a personalitatii noastre. ‘jul vrea, Maturul face, Mat in — Supraviefuire. ri lasa impresia aduees urul trece strada, se cafaira pe mun» 7 mancarea, construieste locuin!® Coase hainele i oe etc, Maturul x aceinnile Partin” telui si ale Copilului, controleaza actiunile P: fata noastra apa in tota mimica, | ¢ tampinati niciodata Va amintiti cum om aN Teoria amortizdrii, un pic plictisitoare, dar necesaré | $3 Davi o actiune are loe des $incepe si se produed in mod automat, pur si simplu pentru ca asa se obignuieste, apare Pirintele. Ele un pilot automat, care conduce corect vasul nostru in conditii obisnuite, Ceea ce il scuteste pe Matur de luarea deciziilor de rutina, cotidiene, dar maieste si o frana care, in mod automat, ne impiedica si comitem fapte nechibzuite. Maturul este Tarul nostru. El traieste pentru popor. El insusi nu are nevoie de nimic. lar daci doriti ceva, jnainte de a trece la actiune adresati-va Tarului, adica gan- diti. Daca el va permite sa faceti acel ceva, atunci trebuie si va realizati dorinta. Cum zicea Seneca: ,,Cine vrea sa-si su- puna circumstantele, trebuie sa se supuna ratiunii.” : Parintele este constiinta noastra. Lozincile Copilului sunt: ,, Vreau”, smi place”. Cele ale Maturului: ,,Este opor- tun”, ,,E util”; Cele ale Parintelui: ,,Trebuie”, ,Nu se poate”. Fericit acel om pentru care ,,Vreau”, ,,.E oportun” si ,,Tre- buie” au acelasi continut! De exemplu, eu vreau sa scriu aceasta carte, este oportun si o scriu si trebuie so scriu. COO) Imaginea 2 Daca dorintele Copilului sunt satisfacute la timp, aces- tea arat moderat si nu sunt greu de indeplinit. Retinerea in satisfacerea unei nevoi duce fie la disparitia acesteia, fie la exces, Astfel se intampla, de exemplu, atunci cand omul se limiteaza la a manca: el fie devine un mancau, fie isi Pierde pofta de mancare. | se schimba, organismul trece Daca realitatea din jur nu i smu z la un regim automat si toate dorintele Copilului, ca si 54 / AIKIDO PSIHOLOGIC securitatea lui trec in competenta Parintelui. Actiunile obisnuite au nevoie de un consum minim de energie, jar interdictiile se simt mai putin. In acest moment, Matury| se poate ocupa de alte probleme. Actiunile par a fj Opor- tune, chiar rationale, insa constiinta nu se implica, gandirea lipseste. Acest lucru devine clar atunci cand situatia din jur se schimba, controlul din partea Maturului scade, iar pro- gramele rigide si conservatoare ale Parintelui cer persona- litatii s4 indeplineasca niste actiuni invechite, dar altadata oportune. Astfel, o domnisoara tanara si cocheta devine in mod automat si mai atragatoare atunci cand foloseste pro- duse cosmetice. Cu trecerea timpului, dacé Maturul nu con- troleaza actiunile Parintelui, aceleasi procedee o fac pe fosta domnisoara sa arate mai batrana si mai urata. Urmiriti-I atent pe Parintele din dumneavoastra. La in- ceputul lunii ianuarie, cateva zile la rand, mai multa lume scrie inca pe documente cifra anului precedent. Dragii mei cititori, nu ati observat oare ca, atunci cand va mutati intr-un alt birou sau intr-un alt apartament, la inceput picioarele va duc spre adresa veche? {n copiliria mea imi amintesc cum ni s-a instalat gazul si cum doua batranele au continuat cu incdpatanare sA foloseasci lampa de gatit cu gaz. Toate acestea sunt actiunile unui Parinte conservator. Tot acolo Se gaseste si nostalgia dupa vremurile bune de altadata. Una dintre sarcinile Maturului este si steargd programele inve- chite ale Parintelui, sa le ajusteze, si le adapteze la ziua de azi. Cel care nu reuseste duce dorul vremurilor bune de alta- data si continua sa faca ceea ce obi snuia sa faca, reprezen- tand doar privelistea jalnica a maretiei de odinioara. Zic inca o data: sa invatam sa stabilim, la noi si la altii acea parte a Personalitatii care, participand la comuni- care, determina absolut totul - pozitia corpului, mimica si vocabularul. Imaginati- 7 cum incepe ziua voastra. Va treziti, faceti gimnastica, apoi va spalati si va faceti toaleta. Barbatii isi rad ceva de pe fata, iar femeile, din contra, aplic’ ceva, Apoi merpey spre serviciu. Locuit Betis Preluata de Matur. Nu mai put Trebuie sa sariti peste sant sau Dar, in acest caz, leti merge cum ati mers ieri. sd cautati o cale de ocolire, ca de obicei, in comunicare intervin PA- Tintele cel sceptic Si critic si Copilul cel fricos. Si, in loc si-1 lase pe Matur si caute o cale de ocolire, Parintele dojenitor si sceptic bolboroseste cu o anumita energie ci sistemul de Canalizare in oras s-a invechit, iar autoritatile nu vor sa faci nimic, Daca la aceasta voce se adauga si vaicireala Copi- lului fricos, care sustine ca din cauza intarzierii va avea pro- bleme, Maturul devine in totalitate dezorientat si nu mai are puterea (energia) de a merge pe 0 cale ocolitoare. Si iat, un astfel de om apare la serviciu intr-o stare de neli- histe interioara. Bineinteles, munceste mai greu, comite Breseli si este certat de sefi. Copilul nu poate si adoarma Sinici di -i mai arde. Partenerul sexual este de ase- le ee ee one | nu mai merge Menea nemultumit. Nelinigtea creste. eee public Ia feo% ct cu transportul public. Tar vpsncala Pésintelul gi el, merge greu si din nou apar bom , Wee 56 / AIKIDO PSIHOLOGIC agitatia Copilului. Lucrul merge si mai greu... Omul a hie ! Mai devreme sau mai tarziu, se spital. Jar boala devine pentru un, merit intr-un cere vic imbolnaveste, ajunge le astfel de om un bine. Din pacate, la spital o sa fie ajutat, Acolo se odihneste, isi revine, ins va fi el oare invatat 6% inchida gura Parintelui dojenitor, sa-l calmeze pe Copil si si-l sustina pe Matur, care in situatii problematice ar putea, fara si mai piarda timp si energie, sa preia pilotarea in miinile sale si sa iasd din situatia dificila? Daca da, atunci trebuie sd salutam spitalizarea imedia Insa nu este oare mai bine sa ne pregatim pentru furtunile vietii cata vreme incd nu ne-am imbolnavit? lar pentru aceasta, in procesul comunicarii trebuie s invatam si vedem ce componenta a partenerului participa la comunicare si, in primul rand, sa sti ine ce parte a personalitatii conduce festinul. Observati-i pe ceilalti, ascultati ce spun ei si cum. Asa, 0 sa va fie mai usor sa va elaborati strategia si tactica pro- priului comportament. Pentru orientare, va propun urmatoarele expresii si po- zitii ale corpului, dar incercati sa identificati ipostaza: de- getul aratator, folosind cuvinte si expresii ca ,Am decis si pun pentru totdeauna punct intarzierilor”, ,, Veti fi pedepsit crunt”, ,,De cate ori sa mai repet?”, ,Oare este atat de greu de inteles?”. in timpul acesta, capul e plecat, buzele stranse, narile umflate, dintii inclestati. E clar cé dupa cuvintele »Oare este atat de greu de inteles?” trebuie sa ne dam seama ca omul deja nu mai aude, iar Copilul din el se agit@- Nu e greu de inteles cé omul se afla in poziti Parintelui. lar 0 comunicare rational cu un om care se afla in ipost@” . Parintelui e imposibila. Emotia de baz a unui Parinte care critica este furia, Poate deranjul, nemultumirea, mai . insa in toate manifestarile Parintelui exist ¢ pozitie, de obicei una categorica, care nu permite discut! i dezbateri si care e legata de viziunile omului. Activitate’ i Teoria amortizérii, ic pli 7 ‘aril, un pic plictisitoare, dar necesara | j ara | 5 Parintelui este determinata de obiceiur; sfintite, adesea invechite. Expresii de felul ,M-am Saturat de toate, imi sta in pat” Cand oare se va sfarsi totul?”, ,,Mi-e fricy” Sa ni ne : vid in ochi!” etc. arata ca in prim-plan a iesit Copilul ne fericit, iar cu acesta, la fel, e imposibil sa aio discutie con- structiva. Apare manifestarea excesiva a sentimentelor, cu ° gesticulatie nee si O mimica expresiva; indiferent daci manifestarea inseamna planset, hohot sau agitatie ner- voasa, ea reprezinta un indicator — comunicarea este do- minata de Copilul iesit de sub control. De fapt, Copilul yrea, simte, are emotii, admira, se mira, este curios, cre- eaza. Copilul nostru interior este chiar acel Copil pentru care trebuie sa traim. Copilul nostru interior este clientul nostru de baza. In aceasta ipostaza e concentrata energia noastra. Activitatea Copilului este determinata de dorin- tele lui. Dar de indeplinit trebuie sa le indeplineascé Ma- turul competent. Ipostaza Maturului se caracterizeaza printr-o privire indreptata spre obiect. Ochii sunt fie larg deschisi, fie un pic mijiti. Enunturile Maturului nu sunt deloc categorice. invorbirea lui, de obicei, se regasesc expresii precum: »Din punctul meu de vedere...”, »Trebuie sa discutam asupra acestei probleme”, ,,Eu zic sa ne gandim”. Maturul vor- beste linistit, calm. Afirmatiile nu sunt deloc categorice. Emotia de baza a Maturului este interesul. in toate actiu- nile sale legate de un interes viu se iteste din spate un Co- pil curios. Actiunile Maturului sunt determinate de cerintele realitatii, Sarcina de baz a educatiei este forma- tea ipostazei de Matur. Cu cat nivelul profesional este ma! Mare, cu atat e mai evidenta ipostaza Maturului. Aceasta este cel mai bine configurata la special i de nivel supe- i, traditii, Teguli con- i antrenat, el este $i sau inoportune shite si irealiza- Nor. Tar daca Maturul e bine educat $I 'n stare sa tina in frau dorintele excesive vie Copitului sisi se opund cerintelor invec ale Parintelui. ee a 58 / AIKIDO PSIHOLOGIC in normi, toate laturile personalitatii ne sunt necesare pentru supravietuire. In diferite momente ale vie fn functie de situatie, una sau alta dintre laturile Personalitg. tii iese pentru 0 comunicare exterioara. Insa exist cazurj in care fie una, fie alta dintre aceste laturi incepe si do. mine, iar cealalti parte se blocheaza, dand nastere unui anumit tip uman, ale carui actiuni pot fi toate prognozate, Harris a descris cateva tipuri de astfel de personalitate, Desenele care ilustreaza aceste tipuri umane arata cum isi pierde omul ratiunea. 1. Omul care nu stie sd se joace in cazul omului de acest tip, ipostaza Copilului este blocata, iar comportamentul e determinat in totalitate de actiunile Parintelui, care controleaza si altereaza ipos- taza Maturului. {n imagine, aceasta personalitate arata in felul urmator: Imaginea 3 Un exemplu tipic de astfel de personalitate este descris de A.P. Cehov in povestirea »Omul in carapace”. Persona jul naratiunii cere de la toti si de la sine insusi indeplinirea tuturor regulilor. Teza lui Principala este: Ca sA nu iasd cumva ceva ru!” Cu mult talent, Cehov ilustreaza felul in care omul acela se terorizeaza din greu pe sine, dar ji tero- nzeaza $i pe elevii si profesorii intregului gimnaziu. Us astfel de 0m nu poate sa se distreze, si se bucure de viata dar nici sa fie trist nu-si poate permite. Toati mintea lui te este indreptata nu spre analizarea a Situatiei, oj Din picate, astfel de tuatiei, ci spre respec- ‘Oameni sunt foarte multi ti, aristocrati si di i, ! { oti ti $i directori, care nu au reu it la timpul Potrivit sd-si cedeze locul unui angajat mai flexibil. Si cat de multe Personalitati creatoare, talente si genii au nenorocit ei pentru ca nu le-a ajuns mint tea ca s4 perceapa ceva nou! 2. Omul fara frana La acest om este blocata ipostaza Parintelui, care nu in- fluenteazd comportamentul in niciun fel. Aici are loc polua- rea ipostazei Maturului cu cerintele Copilului. Actiunile unui asemenea om sunt determinate de dorinte, care se schimba foarte rapid. Toate eforturile Maturului sunt indreptate spre satisfacerea lor, ceea ce intr-un final poate sa dauneze per- soanei, In imagine, acest om aratd in felul urmitor. 1) Imaginea 4 incomod in societate, deoa- poti conta pe t educati de ne- Unastfel de om este foarte di rece tine cont doar de interesele proprii. Nu el. Pentru el nu exist reguli. Unii copii sunt sa familie ca niste idoli, parintii lor le-au sans atu voile. Astfel de oameni putem intaln! ere nein hostru, care, ignorand realitate? isi ¢ cee pecialiit cea mai mare misurd mu pentty OPT esa vin ce ci pentru distractie. Atunci cand viata in and ‘nu ainvatat vendickrile ei, se dovedeste ca omul TT are efort himic, insa ar vrea sé aiba parte de plac ae 60 / AIKIDO PSIHOLOGIC asa ci intra in raindurile lumii interlope. Adesea, astfe] gg | oameni reusesc si realizeze ceva in societate. Atung ii putem intalni in randul sefilor, care Poseda intregul Set de cerinte ce se regasesc in componenta Parinteluj — set indreptat nu spre limitarea de sine, ci spre limitarea sup. alternilor. Acesti sefi isi indeamna subordonatii sa nu in. tarzie si si duc o viata morala, sunt indignati de toate, chiar si de cele mai mici incalcari ale regulilor pe care le comit oamenii ce depind de ei, insa ei insisi isi permit betii, petreceri desfranate, comportamente indecente. De fapt, acesti oameni duc o viata dubla, ignorand principiul ,Mo- rala mea trebuie s4 ma tina in frau pe mine, nu pe alti”, Morala acestor oameni incearca sa-i tind in frau pe altii. Ei nu sunt obligati sé urmeze aceleasi reguli. 3. Maturul lipsit de imputerniciri a in cazul acestui tip uman, comportamentul este deter- minat de cerintele unui Parinte aspru si de capriciile unui Copil mofturos. Ce latura a personalitatii va domina in cazul L luie greu de prezis. intrucat individul e micinat de contra- J dictii, comportamentul lui este lipsit de eficacitate. Structura unui astfel de tip uman este reflectat’ in schema urmatoare (imaginea 5), CHS) Imaginea 5 Elinsusi isi comenteaza comportamentul in felul urmé tor: ,,Am infeles cd nu trebuie si mi comport astfel, dara» m-am putut abtine.” Oamenii de acest tip se imbolnavest des. Daca boala nu ii invati un comportament oportun, po re: DY ess EA OILS oe Teoria amortizarii, un Pic plictisitoare, dar necesaré 161 cadea sub influenta cuiva. Daca influeny fic, pot avea noroc. De obicei, se intam; asta vom vorbi putin mai incolo, imi pare ca acesta este cel mai ada intelectual. ins cel mai adesea avem de-a face cu persoane ale ciror nenorociri provin din tirania programelor Parintelui, Sefii, parintii, invatatorii, de fapt noi toti trebuie si ti nem minte ca programele Parintelui, indeosebi cele care au fost insusite in copilarie, sunt foarte durabile. Pentru distrugerea lor este nevoie de foarte mult efort, de procedee speciale. Parintele devine agresiv in cerintele lui, ii impune Maturului sa lucreze si ii dauneaza Copilului, din a carui energie traieste si el. Sa ilustram aceasta situatie printr-un exemplu. Le-am sugerat odata celor de la cursurile mele sa pro- puna oaspetilor care le fac o vizita tartine, ceai sau bom- boane la o ora sau doua dupa intrarea in casi. Deodata au urmat o multime de replici: »Atunci cine ar mai veni la noi?”, ,Ce-o si spun lumea despre noi?”, ,Cum € posibil, vin oaspetii, iar eu si nu pregatesc nimic gustos pentru ei?” Actiunile automatizate ale Parintelui pot si starneasca ra- sul, atunci cand persoana nimereste intr-o situatie in care ii € imposibil s se comporte in conformitate cu programele Parintelui, Drept exemplu ne pot servi mai multe opere li- terare. in acest sens, cel mai stralucit exemplu este romanul lui Mark Twain Print si cersetor. Cersetorul, in hainele prin- fului, ajunge la curtea regala. Iar printul, in hainele cergeto- Tului—intr-un cartier sdrac al Londrei. Apar situafii comice, adesea chiar tragice pentru cei care au ajuns in acele cir- Cumstante, ins ei continua s& se comporte cum se compor- ‘au si inainte. Invi fa este una bene- pla invers, Despre ptat tip pentru viata intelui poate fi atat de mare, Je Maturului se indreapta ceea ce duce la irbatorile ‘pre indeplinirea unor actiuni inoportune, 72 epliceri si tragedii. Amintiti-vl macar de 62 | AIKIDO PSIHOLOGIC noastre. Cantitatea produselor cumparate este de zece Ori mai mare decat necesarul pentru Copil. In orice Spital yj Se va spune ci multi pacienti care au infarct mMiocardic, ulcer perforat sau psihoze alcoolice apar dupa sarbatori. Dar si pentru politie sarbatorile sunt cele mai incarcate zile, Dupi cum se vede, programele aspre ale Parintelui care a iesit de sub controlul Maturului nu sunt atat de inofensive! Dar dinspre partea Parintelui pandeste inca un pericol, Parintele vine adesea cu niste programe foarte drastice care ii interzic persoanei sa-si satisfaca necesitatile: ,Nu te casatori pana nu-ti termini studiile superioare!”, ,,Nicio- data sa nu iti faci cunostinte pe strada!” etc. Pentru un anu- mit timp, aceste interdictii il tin pe Copil in frau, insa mai tarziu energia nevoilor nesatisfacute distruge barajul inter- dictiilor. Atunci cand Copilul (,,Vreau”) si Parintele (,,Nu se poate”) se cearta unul cu altul, iar Maturul nu poate si-i impace, se dezvolta un conflict interior, omul fiind sfasiat de contradictii. $i cate tragedii au loc intre cei indragostiti, din cauza diferentelor de varsta, studii, nationalitate etc. in cazul acesta, eu nu am in vedere obstacolele externe, ci interdictiile Parintelui interior. ins& ,,atunci cand nu exista un acord comun, izbanda nu va fi, ci doar un chin”. Jat de ce multa lume trdieste ca in celebra fabula a lui Krilov in care Lebada trage inspre cer, Stiuca inspre apa, Racul - inapoi, iar carul sta pe loc! Cel care invata arta luptei psihologice trebuie sa anali- zeze in timpul lectiilor felul de a fial propriului Parinte, s4 distruga limitarile de care nu maie nevoie si s-si elaboreze abilitati noi, ceea ce este posibil. ins aceasta operatie mY are loc atat de rapid cum am dori. Din pacate, multi dintre cei care ne cer ajutorul vor sa obtina un rezultat durabil in 10-15 minute, cel mult 0 ord sau © ora si jumatate. Pentru a exemplifica, vom lua cateva episoade din roma nul lui Jack London Martin Eden. Tandrul marinar Masti? Eden se indragosteste de o domnisoara dintr-un mediu bur ghez, pe nume Ruth Morse. Ea, la fel, este atrasii de Marti® - Teoria amortizarii, un pic plictisitoare, dar necesard | 63 : a Romanul ¢ unul profund psihologic. Uncle episoade ale acestuia ilustreaza in mod concret lupta Copilului cu Pa oe a rintele, care reprezinta esenta conflictului interior, in etape diferite, Maturul trece fie de partea Copilului, fi de cea a Parintelui. a Vom analiza scena in care Martin Eden ajunge pentru prima data in casa familiei Morse. Inainte de a trece pragul, el isi scoate cu stangacie sapca. In holul spatios, se simte dintr-odata cumva nelalocul lui. Nu stie ce si faci cu sapca sivrea sao bage in buzunar, insa Arthur i-o ia din maini o face atat de simplu si de natural, incat baiatul e miscat. Parea ca imensele camere sunt prea stramte pentru pa- sul lui larg - se temea foarte tare ca 0 sa atinga cu umarul pervazul usii ori o s dea jos vreun bibelou de pe semineu. Mainile lui mari se balabaneau neajutorate si nu stia ce sa facd cu ele. Si, atunci cand is-a parut cae cat pe ce sa agate cirtile de pe masa, a sArit inapoi ca un cal speriat, gata-gata si dea jos scaunul de langa pian. Picaturi de sudoare i-au apirut pe frunte si, oprindu-se, si-a ters fata cu batista, a cuprins camera cu 0 privire atenta, insa in acea privire era care se teme de cap- —se temea 0 neliniste ca a unui animal salbatic, cane. A fost inconjurat de lucruri necunoscute de ceea ce il astepta, nu stia cum sa reactioneze. Cum putem studia acest caz din perspectiva analizei structurale? Martin Eden a nimerit intr-o situatie necunos- cut. in programul Parintelui sau nu existau sabloane com- Portamentale automatizate necesare in astfel de situagit Atunci Maturul din el a preluat pilotajul. $i, chiar dacé arata Stangaci, asta gandea el, nu Arthur, comportamentul luiera >Simplu $i firesc”, deoarece provenea de laParinte. Dar iat ci a intrat Ruth. Ea a vorbit liber 910 usurinf’ (ctiunea Parintelui lui Ruth). Din prezentarea ulteriot" i ra sa intre in esente, a reprodus opinia me- iuluiei, ins brusc a surprins privirea lui arzatoare. Niciun “tbat nu o privise inca astfel si acea privire a tulburat-o. “8 Poticnit gia tacut, A pierdut brusc firul discutict ‘Acel SQ 64 / AIKIDO PSIHOLOGIC manta si totodata ii placea ca el 0 priveste ast. fel (Copilul indbusit de Parinti prinde viata). Deprinderile insusite in urma educatiei (Parintele) 0 avertizau de Primej. dia si puterea acelui farmec perfid; insa instinctul (Copituty clocotea in sfnge, cerand ca ea sa uite cine si ce este sisd se indrepte spre acel oaspete dintr-o alta lume. in timp ce Martin Eden vorbea, Ruth il privea cu admj. ratie. Focul lui o incalzea. A simtit pentru prima oard cia trait fara sa stie ce-i cildura. Ar fi vrut sa se lipeasca de acel om viguros si inflacarat in care clocotea un vulcan al puterii si al sinatatii (dorinta Copilului). Acea dorinta era atat de puternica, incat cu greu 0 tinea in frau. (Ea era tinutd in friu de Matur si de Parinte.) Totodata, era ceva ce o dezgusta in Martin. (Actiunea Parintelui interior.) O dezgustau mainile lui pline de rani, in pielea cdrora se imbibase murdaria cotidiana, acei muschi umflati si gatul ros de guler. Groso- lania lui o infricoga. Orice cuvant grosolan ii jignea auzul (de fapt, nu auzul, ci Parintele). Si totusi, el o tenta printr-o, dupa cum i se parea, putere diabolica. Toate cele asezate atat de bine in creierul ei au inceput brusc sa se clatine (atacul Copilului asupra Parintelui lui Ruth). Existenta lui ii bulversa toate viziunile conventionale cu care ea se obis- nuise. Viata nu i se mai parea ceva grav si greu, ci mai degraba o jucdrie cu care este placut sa te joci, pe care poti sti in toate directiile, dar o si poti da inapoi fara vreun regret deosebit. ,,Atunci j Joaca-te — ji spunea vocea ei interioara (a Copilului) -, , lipeste-te de el, daca ti-o do- Testi atat de mult, cuprinde-I de gat.” Ea s-a speriat de acele porniri usuratice, ins& in zadar se silea si se gandeasca la puritatea si la cultura ei - la toate lucrurile care 0 deose- beau de el. Privind in jur, Ruth a vazut cd si ceilalti il ascul- tau de parca ar fi fost vrajiti, ins in ochii mamei a citit acea spaima - una plina de admiratie si totusi spaima -, iar ast@ i-a dat puteri (a fost sustinuta de Parintele mamei). Da, ace! om care venise din obscuritate era un produs al raului. Ruth era gata sa se increada in rationamentele mamei, dupa cum Teoria amortizarii, un pic plictisitoare, dar necesaré | 65 se obignuise mereu sao faca. Focul lui Martin a incetat sa omai arda si frica pe care el j-o inspira a Pierdut din i state. (Parintele a ,indbusit” Copitul “inten: sat cae Se Rath ds , me ee ladeascd programul Pa- rintelui, si aprofundeze Cunostintele Maturului. Un an mai tarziu, in timpul unui dineu oferit de Ruth, Martin a discu- tat cu contabilul-sef timp de un sfert de ord si Ruth a radiat de bucurie pentru iubitul ei. Ochii lui nu au clipit niciun moment, obrajii nu i s-au inrosit si Ruth s-a mirat de calmul cu care discuta (/ucra Périntele sustinut usor de Matur). insi discutia devenea tot mai interesanta pentru el. Desi Martin nu dadea din mini, Ruth, cu ochi critic, a remarcat ca ochii lui incepeau sa straluceasca, vocea i se ridica treptat, iar roseata ii urca in obraji (actiunea Copilului). Dar Martin se gandea prea putin la decenta exterioara! El vedea cat de pregatit si de inteligent este partenerul lui de conversatie (lucru comun al Maturului si al Copilului, caruia, fara sa fie prea insistent, ti ajutd Parintele). Treptat, odata cu formarea programului nou al Parin- telui, Maturul lui Martin se elibereaz pe deplin din munca de rutina si incepe s4 se descurce si in noua situatie, si in iubirea lui. Ela inteles ci pentru Ruth »bucuria creatiei” insemna doar vorbe goale, desi ea le utiliza adesea si prima dati Martin a auzit despre bucuria creatiei din gura ei. Dar originalitatea gandirii si orice elan creator ii erau strdine lui Ruth. Putea s& repete doar ceea ce invatase din cuvin- tele altora. lata de ce nu era in stare sa valorifice creatia Mitelui ei, nu-si putea inchipui cA poti deveni scriitor fara Si aio diploma (actiunea Parintelui, care nu te lasd sii vezt “ata in lumina adevératd). Maturul lui Martin n-a putut sa-i asi ; Statut material adecvat. Iar in momentul in care Martin a himerit intr-o poveste scandaloasa, Parintele ae mi ume si parintii ei nemijlociti au doborat Copilul din ea. ‘at ruperea relatiilor. igure lui Ruth un h | 1c 66 / AIKIDO PSIHOLOG artin, totul s-@ terminat in mod tragic, Pa ine Pentru aa igese distrus si nu-1 mai putea Octo a tele eae . Ruth o ocrotea pe ea, chiar daca O lipse cum Parintele aa nu era suficienta pentru Copilul din gf se fecal tercul obisnuit de comunicare si nu g os Acesta a pierdut stea sa ruinat. A urmat o acuta foame unul nou, iar drago daca in jur erau multi oamenj, Martin comunicativa, chiar jac is nu a reusit si-si salveze Copilu Exercitiul 1. in momentul luarii deciziilor, Banditi-va og parti ale person: itatii voastre (Parintele, Maturul sau Co. pilul) decid. Daca descoperiti ca mai des decide Copii (,Vreau”) sau Parintele (,,Trebuie”), atunci trebuie sd antre. nati componenta legati de maturitate (JE Oportun”), Exercitiul 2. invatati si deosebiti in voi si in altii iposta- ostaza sau alta: 1) ,,Oare este atat de greu de inteles,,.2”, 2) »De cate ori tre 4.0”. , buie sa va explic 68.253) »Din punctul meu de vedere...”; 4) , imi sti totul Bat! N-o SA mai fac!” Nue greu de Exercitiy) 3 Se: 7 iin cei Seata, faicg ey Fn ce ipostacd ath cn ‘Otalurile zilei, lui, 12,5, ipostaza Co, lorma: 75 notati cat timp Piluluj $i 12,5 % ipostaza Maturu- % ipostaza Parintelui. Teoria amortizarii, un pic Dlictisitoare, dar necesara | 67 comunicarea cu partenerul (analiza tranzactionala) Tranzactiile paralele in fiecare dintre noi traiesc, intr-un fel, trei oameni, care adesea nu gasesc un limbaj comun. Totusi, atunci cand stau jmpreuna, incep, mai devreme sau mai trziu, si comunice jntre ei. Daca A. i se adreseaza lui B., inseamna ca ii trimite acestuia un stimul comunicational (imaginea 6). B. ji raspunde. Este un raspuns comunicational. Stimulul si raspunsul pot fi numite o tranzactie, care reprezinta 0 unitate de comunicare. Aceasta poate fi privita si ca o serie de tranzactii. Raspunsul lui B. devine un stimul pentru A. Stimulul A. Ee < g Raspunsul B Imaginea 6 Atunci cand doi oameni comunic, ei intra unul cu altul in niste telatii de sistem. Daca A. incepe comunicarea, iar Bil Taspunde, actiunile ulterioare ale lui A. depind de ras- Punsul lui B. Chiar acum, dragii mei cititori, ne aflam in "iste relatii de sistem. Reactiile voastre depind de ceea ce am scris, dar si actiunile mele urmatoare depind de reactiile Yoastre, Daca aceasta carte o si va placa, 0 veti recomanda Staltora, iar tirajul i se va epuiza rapid, asa ca imi veti sorie “spre ce lucruri doriti si mai abordez, fapt ce ma va sti- Mula si Seriu carti noi. Daca nimic din ce am seris intre “este coperte nu vai va starni interesul, atunci si actiunile 68 / AIKIDO PSIHOLOGIC mele vor fi cu totul altele. Asta am explicat in prima editig a cartii. Cartea v-a plicut. Am mai scris alte cateva, iar Voi m-ati rugat sa extind materialul, ceea ce fac si acum. Rea. tia voastra a devenit pentru mine un stimul. Astept si reactj. ile la aceasta editie. : Analiza tranzactionala isi propune sa afle ce ipostazg a Eului lui A. a trimis stimulul comunicativ si ce stare a Eului lui B.-a raspuns. Cel mai des, stimulul si raspunsul sunt trimise de Matur. Sunt tranzactii oneste si simple, care, de obicei, au loc in timpul unui proces productiv. Un zidar ridicd un zid de caramida, iar ucenicul lui, evalu- andu-i corect viteza de lucru, aduce la timp caramizile si cimentul. Profesorul tine o prelegere, iar studentii no- teaza atent. — Cat este ora? — Sapte si patruzeci si cinci de minute. Pe linia M-M, facem un schimb de informatii. La fel si noi, dragii mei cititori, comunicdm pe linia Matur-Matur. Tar de la spatele Maturului, plin de curiozitate, se iteste capul Copilului. Cei aflati in postura de Parinte au renun- tat deja cu indignare sa mai citeascd aceasta carte, iar cei aflati doar in ipostaza Copilului au adormit de mult. O astfel de tranzactie poate fi numita paralela (imaginea 1, a). Tot paralele sunt considerate tranzactiile P-P si cc (imaginea 7, b, c). P-P: A.: Elevii nu vor deloc sa invete. B.: Da, inainte dorinta de a cunoaste era mai mare. CC: A.: Ce ar fi si plecim de la ultima ora la cinema? B.: Da, este o idee buna. Teoria amortizartt, un Pic plictisitoare, dar nen 7 esara | 69 Imaginea 7 Tranzactii de egalitate psihologic4 70 / AIKIDO PSIHOLOGIC caz nu exista un conflict si nici AU Va existg linia M-M lucram, pe linia cc iubim, ne is. trim, pe linia p-P barfim. Aceste tranzactil decurg ast incat, din punct de vedere psihologic, partenerij rman egali. Sunt tranzactiile egalitatii psihologice = primul tip, Analiza tranzactiilor paralele i-a permis lui Berne si for, 14 a comunicarii: atata vreme cat muleze o lege fundamental a tranzactiile sunt paralele, procesul de comunicare va dura mult si bine. Nu va exista niciun conflict. Al doilea tip de tranzactii paralele — C-P si P-C- apare in situatii de tutela, de indbusire, de supraveghere (P-C) (imaginea 8, a) sau in situatii de neajutorare, capriciu si admiratie (C-P) (imaginea 8, b). Sunt tranzactii de inega- litate psihologica, tranzactii de sclavie si tiranie. fn acest vreodata. Pt Si in cazul acesta, atata timp cat vectorii coincid, nu apare vreun conflict. Uneori, astfel de relatii pot sa dureze destul de mult. Tatal il tine sub tutel pe fiu, seful fi tirani- zeaza pe subalterni. Copiii sunt nevoiti s4 suporte pana la © anumita varsta presiunea printilor, subalternul - si rabde bitaia de joc a sefului. insi neaparat vine momentul in care cineva oboseste sub tutela, altcineva se satura dea fi tutelat, iar altul nu mai suporta tirania. Imaginea 8 Teoria amortizarii, un pic plictisitoar e, dar nec a esara | 71 sfarsitul tranzactiilor de sclavie si tiranie, care se j i cud ruptura, poate fi calculat in prealabil, Sk paren va veni el? Nu este greu de inteles c& acewte a mentinute de legaturile existente pe linia MA rai ch e vor incheia atunci cand relatiile M-M se vor con iza, adicd ruptura se va produce atunci cand copiii nu vor mai depinde material de parinti, iar subalternul va ob’ ine o calificare mai inalta si mai multe bunuri materiale. ie de ce mai multi angajat demisioneaza de indata ce isi sus- tin doctoratul, se muta intr-un apartament nou etc. ‘ Daca relatiile se mentin si dupa asta, in mod necesar se dezvolt un conflict, porneste lupta. Ca pe un cantar nee- chilibrat, cel care era jos va incerca sa urce si sa-I dea jos pe cel care era sus. In manifestarile sale extreme, relatiile p-C sunt relatii de sclavie si tiranie. Le vom analiza putin cand sunt mai detaliat. Lace se gandeste un sclav? Desigur, nu la libertate! El se gandeste si viseaza sa devina el insusi un tiran! Sclavia sitirania nu sunt atat niste relatii exterioare, cat niste stari de spirit. in fiecare sclav se afla un tiran, iar in fiecare tiran —un sclav. Drept dovada pot servi relatiile nestatutare din armata. Cine isi bate joc de contingentul nou? Cei care au fost batjocoriti cu cateva luni in urma. Cred cd daca in inchisori, intr-un singur loc, ar fi adunati toti cei care au suportat umilinte din partea ,autoritatilor”, peste cateva zile acolo ar fi instituite niste reguli mult mai dure decat cele pe care le instituie hotii ,,in lege”. Se spune ca in anu mite locuri de detentie a fost facut un astfel de experiment. N-aiesit nimic bun din asta. Dar nu pot garanta veridicita- tea acestor date, deoarece materialul a fost publicat intr-0 revista nestiintifica. Insa poti si fii sclav in mod formal, dar in suflet ee liber. Atunci cand Diogene a fost luat in sclavies simp P tru Vanzare, cumparatorul potential I-a intreba®: — Ce poti face? ni AIKIDO Pott’ jogene i-a raspuns: Diogene ! a - tiipdnesce oamenilt / at pe craimic: ; nu vrea cineva sa-si cumpere un sip Apoi el Ia rug — Intreaba daca Analizati relatiile voastre din familie si de la seryig , Daci va aflati in ipostaza sclavului, tehnica amortigig va va ajuta si va simtiti un om liber si sa lesiti din depen, denta inrobitoare impusa de oprimant, chiar daca acest este seful dumneavoastra. Daca va aflati insa in Pozitia tiranului, atunci stabilirea relatiilor egale Presupune pro. cedee speciale. in scoala de lupta psihologica, F. a venit din cauza unor relatii tensionate cu fiul cel mare, in varsta de doisprezece ani, care, in acea perioada, termina clasa a sasea. Despre »succesele” lui la invatatura vorbea urmiatorul fapt: peo singura pagina, avea uneori pana la 30 de greseli. Repro- Surile si amenintarile de tipul ,,Parc-ai scrie cu Picioarele!”, »Ce va iesi din tine?”, »Cine va avea nevoie de tine”, ,Vei deveni un maturator de strada!”, ,,Priveste cum au invatat Parintii tai!” etc. nu mai aveau niciun efect. Era impositil Sa-iimpui sa verifice macar o dati cele scrise. Parintii era chemati la Scoala. Dupa fiecare »Sapuneala” de acasa, st Tea lucturilor nu facea decat si se agraveze. 4 func tual arata ca stilul de comunicare in nd psiholos norm tipului tranzactiei paralele a Osice in varianta relatiilor de sclavie si tiran'® 5 cant inti tatilui in CPDSSS, aceste rela be . reetig Partile, care erau epuizate. Ar fi fost OTM! Desi Tecere brusca a respectivelor relatii pe linia tt fifo Stereo Punct de vedere strategic, in Cent wo timp, tata si inte oe ee ein 288 Fel syoest fh 4 i devenit me ntre in robie psihologica. a nick tata a trebuit 5 ee la temele pentru acasi. A\ var fl 3 Tidice la inst »10s”, la ipostaza Copilului, 1 fi 0? 'Postaza Parintelui. insa, daca fiul 4 Teoria amortizarii, un pic plictisitoare, dar necesara | 7. , ard 3 ozitia Parintelui, ar fi procedat la fel ca tatal lui, Dupa a fost gasita strategia, S-a nascut si procedeul tactic. “ Am spus deja: cu cat fi interzici omului mai mult Jucru, cu al At va dori mai mult sa-l faca. Jar daca ti ae faci ceva, tocmai acel ceva nu va dori si-l faca. lata de te fiul elevului meu refuza sa-si verifice temele. Pentru cd era obligat! Deci, intai de toate, nu trebuie folosite impuneri, amenintari, interdictii! As face din asta 0 lozinca de baz’ jn educarea copiilor. Cu cat sunt mai putine interdictiile si atat sunt mai bune relatiile. —_ impunerile, cu ‘Acum, ascultati povestea lui F. ,Atunci cand am aflat despre teoria comunicarii si des- pre tehnica amortizarii, m-am apropiat de fiul meu si i-am zis provocator: — Ia si vedem care-i mai tare! Eu, de exemplu, pot sa scriu fara nicio greseala! Cred ca astfel am reusit s4 cobor la ipostaza Copilului. in plus, deja cunosteam principiul proiectiei: «Daca omul insusi comite greseli, este convins cA si altii le vor comite.» Asa ci stiam din timp cum 0 sa decurga discutia noastra. Fiul: Este imposibil. : Eu: Putem sa pariem. Pentru fiecare greseala sisesti tu la mine, iti plitesc 10 copeici. Fiul: Nu ma minti? Eu: Oare te-am mintit eu vreodata? dps cela sotiei si a fiului cel mic, am. c textul lui regulile copiilor din curtea noastra. Am tr Nich ener cu tot, sii Lam dat sa-l verifice. ; ata nu I-am vazut pe fiul meu Jucrand asupra unui . Fi Ui text cu atta inflacdrare! La propunerea de a folosi n refuz catego 0 de cuvinte, $! Cum gaseao pe care o jncheiat un pariu anscris vrei ictionay Tic, A — ortografic scolar, a raspuns cu w at ins age. averiticat fhe un dictionar mare, de 102001 Stesealy iecare cuvant. Erau multe greseli. » Spunea ceva de felul: 74 | AIKIDO PsIHOLOGIC — Tata, ma mir cum de ai luat diploma de absolvire Scolii... si inc& cu medalie? Parc-ai scris cu Picioarele! Ce fel de scris e Asta? Cum de te mai tin inca la serviciu?) Se diidea mare si tare. Pe fat’ avea o expresie de dezgust side indulgenta. Sotia afirma cai e copia mea leita. Sincer sa fiu, nu m-am placut in acea postura. Insa a fost foarte benefic si ma vid din afara. $i deodata la inima au ajuns unele principii ale psihologiei privind regulile educatio. nale: cuvintele nu educa; copiii devin asa cum sunt parintii lor, ba poate si mai rau; copiilor trebuie sa li se arate cum trebuie trait, nu s lise povesteasca. M-am cufundat in studiul psihologiei. Am inceput sa transcriu reguli de comunicare, pe care i le dideam fiului pentru verificare. Faceam multe greseli si el le gasea pe toate. Totodata, invata si regulile de comunicare. Ce cre- deti, daca i-ag fi impus sd 0 faca, as fi reusit? Treptat, com- portamentul lui s-a imbundatatit, iar trei luni mai tarziu nu mai facea greseli. La scoala, a inceput sa le vorbeasca cole- gilor de clasa despre noile lui Cunostinte. Peste un an, a devenit un elev excelent. Relatiile noastre s-au imbunatatit si au capatat un caracter de colaborare. Fiul a inceput sa fie sincer cu mine. Trebuie sd fiti de acord, este o realizare foarte mare. {ns& mai tarziu ne-am apropiat simai mult. fn momentul jn care m-a rugat sa-i dau nigte bani de buzunar, i-am pro- pus sa fi castige el insusi, deoarece in familie nu erau bani care sa nu fie necesari. Ela fost de acord, dar a spus ci nu stie unde sa gaseasca de lucru. Eu apelam la serviciile unei dactilografe si iam Propus si facd el acest lucru, in aceleasi conditii de plata. Cu mare Sreu, timp de o luna, a castigat 15 ruble, cu care sha arene © Jucarie. S-a stricat a doua zi. Am optit-o P an ci Famers inutil. El avea emotii ari, insdi nu a PAs, 0 oar a zis rasufland adane: a ca saivezi! Cat timp am lucrat 51am cumparat un fleac, Astfel, mai a ae de Scutere, de lucruri «de > si de magnetofoane. Ba nu, ceya din toate as firm” § tea are a Teoria amortizarii, un pic plictisitoare, dar n Car necesard | 75 el, dar jn limitele posibilitatilor noastre materiale. Si pj Mi-a pla utiliza procedeele mele in activitatea lui deca fap Acum elaboram procedeele aikid ret, F Paes loului psihologi trv utilizarea lor in timpul negocierilor de afacnr pen- Amortizarea in viata publica Sa ne intoarcem, inca o dati, la povestea lui R. Amor- tizarea |-a ajutat si in viata publica. in plus, mi-am imbunatatit relatiile cu mai multa lume cucare inainte ma aflam intr-o evident confruntare. Ast- fel, far a sta pe ganduri, m-am dus intr-o cas unde stiam c& sunt urat si, folosind tehnica amortizarii amanate, am schimbat atitudinea gazdelor fata de mine. E drept, nu au inceput si ma iubeasca, ins a aparut posibilitatea sa conti- nui relatiile cu ei in baza unui respect reciproc fata de pare- Tea celuilalt. a Dar inca o trasitura de caracter mi-a air diul metodelor de lupta psihologica - am severe ie Mainte, eram o persoand nesociabild. Acum to . ‘ial ll “t. Am inceput si ma simt mai liber in s oo tt pe cei din “m devenit DJ! Acest lucru i-a vimit atat oe oc acum nu Mt de altfel, m-a uimit si pe mine — BO" ya acest “ Si-mi revin in fire. Daca mivar i eee : i ny CUiumatate de an in urmas MAS faa a zee dan Pe Scena in lumina proiecto#! vez pe ' i ni, SA glumesc intruna, $4 aie yzele? pesigut, 8 *ioase in program, s4 umplu pat 102 / AIKIDO PSIHOLOGIC Acum combin munca stiintificd cu responsabilitatile Unyj DJ. Peste putin timp, discoteca mea a luat primul loc intre discotecile institutiilor stiintifice ale orasului si mi s-a Propus sii organizez o petrecere comuna pentru toate universititite urbei. Petrecerea a avut succes, ba chiar unul maj Mate decat ma asteptam. Am fost invitat sa particip la un specta. col teatral. Ma cunoaste multa lume. Daca inainte Mergeam prin institut fara sa fiu observat, acum abia daca mai Pridi. desc cu saluturile. $i totul intr-o perioada atat de scurtj) Oamenii pot suferi transformari extraordinare!” Cateva cuvinte despre viata publica. Un om care urma- reste anumite scopuri nu participa la activitati publice. De obicei, aceasta retine evolutia personal si profesionala si, pana la urma, impiedica avansarea in cariera, Unul dintre discipolii mei s-a plans ca nu e avansat la serviciu, desi indicele de productie si calificarea lui demon- Strau ca merit un post mai inalt. De fapt, mai multi anila rand a condus 0 comisie a intreprinderii care cAstiga toate intrecerile socialiste intre sectii, (Cititorilor mai tineri aceste cuvinte, probabil, nici nu le sunt cunoscute. Dar sunt sigur ca si ei vor intelege esenta lucrurilor.) Primul loc era doar unul singur, iar numarul sectiilor — douasprezece. Deci, el avea cel putin unsprezece rauvoitori. in mod clar, de fiecare data cand candidatura lui era Propusa pentru avansare, s¢ gaseau suficienti adversari pentru a-l opri. Dar si pentru personajul meu ar fi fost mai bine sa se ocupe doar de munca stiintifica si sé nu devina DJ. fi cunosc povestea. Asta -a impiedicat si-si sustind teza de doctorat. (Din picate,# plecat din Rusia. Acum este un om foarte realizat.) Amortizarea particularg 1103 Amortizarea in viata personala gin cea de familie Situatia de ruptura a relatiilor Exemplul 1 inca o data ne intoarcem la protagonistul Nostru. Timp de un an am simtit o tensiune psihologica acuta in relatia mea complicata cu prietena. Toate incercarile de ameliorare se ciocneau de peretele incaptanarii feminine. imi ieseam din fire repede, ma infuriam, ins& asta nu re- zolva problema. (Comunicarea se desfagura pe linia unui conflict psihologic. - M.L.) Dupa frecventarea cursului, am decis sa actionez altfel. intr-una dintre intalnirile noastre, i-am zis prietenei mele ci am hotarat sa ne clarificim definitiv relatia. (O mica eroare: ar fi trebuit s astepte ca ea sd faci o astfel de propunere. - M.L.) Pentru mine nu a fost un pas usor, telatia noastra se incinsese atat de mult, incat puteam sa ma astept la orice. Si iat ca, timp de cateva saptamani, cu mare plicere, prietena mi-a turnat in cap tot felul de Mizerii. Eu fi raspundeam: «Pai, draga mea, poate si ai dreptate in felul tau, insd hai si privim totul dintr-o per- Spectiva mai extinsa... _ (Multora nu le ajung increderea si rabdarea sé ducd amor- tzarea pana la capitt, asa incat ei iarasi revin la stilul conflic- wal de comunicare. imi amintesc de jucdtorii de sah, eee Ncindo variant de gambit, unde ar trebui sa sacrifice cateva x i Pe doar una, iar apoi setem sa mai Se i.» Sactificarea primei piese este lipsita de orice “@mortizarea a fost dusi la bun sfarsit! -M.L.) ee "am uimit de mine insumi! fnainte nu rezistam nict “ar un minut in fata unor astfel de insulte neargumentas Sas Tabdam si, lucru curios, cu cat erau mal ote *S atat mai usor le suportam, (Lumea se ob15m 104 / AIKIDO PSIHOLOGIC si cu apa rece, iar apoi aceasta devine placuta! — MLL.) Tar apoi, de fapt, nu ii mai acordam nicio atentie. Doar zim. beam! Si insultele treptat deveneau mai putin rautacioase, iar mai tarziu au disparut definitiv. CAteva zile a urmat o nedumerire tacuta. Apoia inceput discutia serioasa pe care o asteptam atat de mult. Si ea a avut efect! Am vorbit timp de mai multe zile, am vorbit calm, Atunci cand ea ridica vocea, eu incetam sa vorbesc si zam- beam, iar tonul ei se schimba. Chiar daca la urma urmelor ne-am despartit, asta s-a intamplat altfel decat altadata, inainte stilul ei de a vorbi era urmatorul: «Ptiburducoy, esti un badaran, un mizerabil, un nemernic, un misel si plus la toate un proxenet!...» Acum ea vorbea altfel: «Ma intelegi prea bine si asta nu imi convine.» Astfel, ne-am despartit absolut pasnic si calm, iar asta este o mare realizare! Alta- data nu eram capabil de asa ceva, pur si simplu nu aveam suficienta rabdare.” Nue rau, dar nici chiar excelent, ins pentru un incepator procedeele luptei psihologice sunt asimilate destul de bine! Apare intrebarea: Dar de ce s-au despartit? Mecanismele acestui final sunt mai detaliat analizate in alte carti ale mele. Exemplul 2 Am fost invitat pentru o consultatie intr-o sectie neuro- logicd la o doamna care avea patruzeci si sase de ani. M. nu putea si meargi $i sd stea in picioare, desi in pat picioa- rele efectuau toate miscirile, fara restrictii. O astfel de paralizie se dezvolta de obicei dupa emotii sufletest! in tense, este un simptom al unei nevroze isterice si in urma unei terapii corecte se trateaza definitiv. insa ea era bok nava deja de opt luni. Dar tratamentul nu dadea re: Tata povestea ei. Cu opt luni in urma, pe neasteptate, ca are o alta femeie si ca vrea sa divorteze imediat o paralizie la nivelul picioarelor, zultate- sotul a anuntal-e deea.M.a facut bocea in hohot® Amortizarea particulara | 105 ge paul. fi reprosa ci iva dedicat viata, s-a dezis tol’ ‘absolvit doar un colegiu tehnic, iar pe el —un sim- ycitor — ba avansat pana la postul de inginer-sef. y aveau din cauza lui, dar pentru ea asta nu avea jqportant Adoptasera un baiat. Sotul, in pofida chinuri- joreis a ramas neclintit, a depus actele pentru divort si s-a gespatit de ea. Au continuat sa locuiasca intr-un aparta- ment, ins deja in calitate de vecini. jn timpul discutiei plangea. Se calma pentru putin timp. Am seusit Sa mai aflu ca ea fusese secretara unui mare sef si contribuise destul de mult la avansarea sotului in cariera. Relatiile intime nu aveau pentru ea mare importanta, dar nici nu-i starneau repulsie. Acum, in pofida celor intam- plate, dorea ca sotul sa se intoarca in familie. in conformitate cu principiul amortizarii, am acceptat si o ajut, dar am intrebat-o daca 0 sa-si poata juca rolul dupa scenariul pe care aveam sa-l elaboram impreuna. A acceptat si am inceput sa lucram. Mai intai, doamna trebuia sa inteleaga ca despartirea de sot era fireasca si reiesea din relatiile lor. Pentru voi, dragii mei cititori, este deja absolut clar ca eroina noastra a fost o ,mama psihologica” pentru sotul ei. Ea il ,educa”. Si atunci cand el invata, avansa la serviciu, toata energia psihologica se indrepta acolo, iar insatisfactia sexuala nu Prea se simtea, deoarece toate puterile se consumau pentru »avansare”, Atunci cand el a ajuns la un anumit statul so- Cial, energia eliberata a cerut sd fie utilizata. Absolut firesc, 4 gisit o prietend care ii satisfacea aceasta necesitate. M. era o femeie desteapta. A inceput si-gi dea seama de Ceis-a intamplat chiar sub ochii mei. In aceeasi clipa aince- lat si plang’, pe fata i-a aparut o expresie ingandurata $1 sti. Tar cel mai important lucru a fost faptul cd i-a re Mobilitatea picioarelor. S-a sculat si a inceput sd meare® pan Salon. Nici nu a observat cd a inceput sé meatea Nu mai avea Nevoie sa stea culcat’i — avea de facut 0 treaba. Impreuna am ¢laborat un scenariu, am discutat detaliile comportamentului del jiu mut Copii 106 / AIKIDO PSIHOLOGIC ei. Sambata am lasat-o sa plece acasa intr-un concedj incercare si am asteptat cu nerabdare rezultatele. C4nd ne-am intalnit, am inteles ca boala a disparut fing urme. M. era vesela, plina de viata, ochii ii Straluceay greu sa abtinea sa rada. lata, pe scurt, povestea ei. U de , cu in clipa in care am intrat foarte vioaie in apartament, aveam ceva emotii, deoarece nu eram foarte sigura ci yo; putea juca rolul meu. Sincer sa spun, ma temeam ci el o sj actioneze altfel decat am planificat si n-o sa reusesc nimic, insa, cand am intrat in apartament, el m-a vazut sia rimas «trasnit», iar eu m-am calmat. Am inceput sa vorbesc, ochii lui se rotunjeau a mirare tot mai mult si mai mult. Cand am terminat, el nu a putut s-mi spuna nimic. Eu insi, fard sd mai astept momentul in care avea sa vorbeasca, am tre- cut in camera mea. Tata, aproximativ, ce i-am spus: — Ai facut bine ca m-ai ldsat. Eu deja am imbitranit, am devenit o gospodina proasta, tot timpul te invat, iar cel mai important ~ nu am putut si-ti ofer ceea ce trebuie si ofere o femeie unui barbat in relatiile lor intime. iti mul- fumesc pentru tot binele care mi I-ai facut. Se spune c timpul trateaza. imi este incd greu sd cred in asa ceva. Inst nu are nicio importanta. O s4 ma bucur daca vei fi fericit- A fost primul meu scenariu de amortizare, de la care @¥ pornit scrisorile de amortizare pe care le voi anexa la aceasti carte. As vrea sd atrag atentia asupra continutului psiholo- gic al parti finale. Cuvantul , inca” arata ca usile nu Vor intotdeauna deschise. Pa ta. Lace duce amortizarea? Omul isi ascunde ghimpt- a - psihologica ne invata si-1 acceptim pe partener 1 mee plexitatea calitatilor sale, ca pe un trandafir, $4 accep mii floarea, si spinii. Trebuie sa invatati si nu dati de shi Amortizarea Particulara | 107 artenerului, ci si interactionati doar cu floarea. in plu: i voi trebuie si va a scundeti propriii ghimpi. vps: Jata care este miza. Discipola mea isi ascundea ghimpii. Fostul ei sot comu- nica cu iubita lui. Totul mergea bine. insé omul foarte re- ede se obisnuieste cu binele, Avea oare si aleasa lui spinii ei? Sigur ca da! Si atunci cand el avea sa se intepe in ei, in memoria lui urma sa revina discutia cu sotia, pe Ea ° pardsise. Amintiti-va de monologul ei. Doar in acesta pu- tem citi si speranta pentru imbunatatirea relatiilor sexuale. Eliarasi avea si se gandeasca la ea. Era imposibil ca el sa nu facd nicio tentativa pentru a se intoarce! De aceea am asteptat calm urmatorul sfarsit de saptamana. Am fost si- gur c& o sa fiu si bine platit. Pana la urmé, ii aduceam sotul inapoi! Pe cel mai apropiat om. , lidau iarasi cuvantul eroinei mele. »A trecut inca un weekend. Aproape nu am vorbit, dar se vedea ci a devenit mai bland. Atunci i-am sugerat ca amanta lui sd se mute in apartamentul nostru. — Daci tot ne-am despartit, de ce sa te chinui? El s-a uitat la mine cu un mare interes si a zis: —Oare crezi c& sunt un astfel de dobitoc? Tot restul timpului I-am petrecut in camerele noastre. Eu in mod intentionat nu prea ieseam la bucatarie.” Peste inca o siptamana, ea, cu 0 expresie prefacuta de groaza, mi-a zis: — Stiti, cred in curand s —De ce credeti asta? : —A inceput sa iasa la bucitarie doar incl © facea inainte. imi propune mai des sd ma ajute- rT —Minunat, am zis eu, S-4 jntamplat ceca ce an mae _ Nu, de ajuns, douazeci si doi de ani am tr tioneta asta. Nu mai vreau! va intoarce la mine! iloti, asa cum 108 / AIKIDO PSIHOLOGIC Acest exemplu demonstreaza clar ca, atunci cand tii, ny realizezi nimic, iar daca lasi s4 plece, poti sd si intorci, inca o legitate: de cele mai multe ori, in clipa in care cel care a pirasit cuplul se intoarce, nu mai e nevoie de el. Cum se explica asta? in procesul studierii procedeelor luptei psi- hologice, discipolul trece printr-o devenire personalé, iar partenerul — nu. Cel din urma nu mai este interesant, de- oarece toate actiunile lui devin previzibile, se vede auto- matismul lor. Sperantele mele de cAstig s-au risipit, fara si reuseascd macar sa prinda aripi cum trebuie. Si, intr-ade- var, partenerii doreau sa se intoarca, dar discipolii refuzau sA ii primeasca inapoi. insa daca relatiile nu sunt rupte definitiv, treptat are loc o transformare a partenerului si familia este salvata. In cazul unor relatii complet distruse, restabilirea se intampla mai rar. Cititorii mei constanti sunt interesati de soarta acestei femei. Evenimentele descrise aici au avut loc in anul 1984. M. a continuat si activeze cu succes la vechiul ei serviciu. A inceput si foloseasca procedeele amortizarii la locul de munca si a observat ca a incetat sd se mai enerveze si s4 oboseasca. isi dedica mai mult timp pentru ea. Prin peres- troika a trecut calm. Nu a ramas fara loc de munca. Peste cinci ani, la varsta de cincizeci si unu de ani, s-a cAsatorit. M-a prezentat noului ei sot. Se vedea ca sunt multumiti unul de altul. in ultimii ani, nu am mai intalnit-o. Exemplul 3 Un barbat de patruzeci si sase de a tre institutiile superioare din Rostov (s4- A venit la mine intr-o stare cu totul deprimata. Cu trei we in urmi, dupa o vizita la prieteni, sotia a anuntat ca plese cu un alt barbat, care divorteaza de sotia lui, sie de a il simpatizeaz pe acel om, de cand locuia siella Ronis $i iat’, acum s-a intamplat un fel de iluminare: au in} cA nu pot trai unul fara altul. ni, lector la una din- J numim P.):# anf) aie EY Amort; mortizarea Particularé | 199 p.a suportat cu greu noutatea, deoar wag wae ce An . €ce isi iubea mult sotia st copii $i nu-si imagina viata in lipsa lox ie cercat Si, 0 convinga. A rugat-o sa nu si se gribeasca ine 5 sa de finald, i-a Propus si traiascd un timp cu obj dragostel ei, Sa Se convinga ca este intr-adevar o ae corecta si doar apoi sa treaca la procesul de divort Files Jor cea mai mare, de paisprezece ani, i-a Spus cu lactimi in ochi ca, desi il iubegte foarte mult, o si ramana totusi cu mama. Fiica mai mica, de sase ani, in mod automat rima- nea cu mama ei. Situatia la institut nu era deloc stabila, deoarece nu re- usise sa-si sustina teza de doctorat, chiar daca era conside- rat un matematician talentat, iar inceputurile carierei lui stiintifice si pedagogice fusesera foarte reusite. Dupa ab- solvirea universitatii, timp de cinci ani a predat la scoala, apoi a devenit laborant superior la catedra de matematica, apoi lector, si-a insusit repede procesul pedagogic, a aparut si schita unei lucrari stiintifice. il priveau ca pe o stea in ascensiune, iar seful catedrei, care iesea la pensie, spunea pe fata cd viseazii sa-] vada pe P. drept succesorul lui. in acea perioada, P. a facut o pasiune pentru o studenta din anul trei, viitoarea lui sotie. A fost uluit de frumusetea fetei si de admiratia ei pentru el. $i-au declarat dragostea unul pentru celalalt si s-au casatorit. Ea deja avea ceva experienta sexual pani la el. insa dragostea lui pentru ca a devenit si mai mare dupa ce a aflat ca viitoarea lui sotie a devenit jertfa unei inselaciuni. Pentru a evita eae inutile (familia ei tinea la traditii in acest sens), ane one O mica taietura pe mana in noaptea nuntii, dups 0 P Cere galagioasa. Ulterior au inceput s4 a] a Sotia lui nu era una dintre cele © si-a luat asupra lui mai multe gti)! P! C4, imediat dupa absolvirea institutul® i © sectie, iar apoi directoare-adjunt re deri mici. P. avea un prieten care preda para probleme cu teza. A ae Je mai bune gospodine, asi pur feminine, mai ales sotia a devenit sefa unei intreprin- sofia la aceeast 110 / AIKIDO PSIHOLOGIC universitate. Atunci cand i s-a propus sa lucreze la partiq acesta a acceptat. Dupd ce a devenit un functionar impor. tant in nomenclatura, s-a mutat cu familia in alt Oras. Cy el intentiona sa plece sotia lui P. Analiza situatiei demonstreaza ca, in acest caz, P. erg ,tatal psihologic” pentru sotia lui, iar viata de familie a fost o compensare a esecurilor lui de serviciu. Despartirea lor urma 0 legitate. Daca sotia constientiza sau nu acest lucry nu are nicio importanta. Ins& un fapt este clar: nu se cas4, torise cu el din dragoste, ci conta pe ascensiunea lui in carier’. Ins& chiar stilul comportamentului ei in familie impiedica aceasta ascensiune. Ruptura s-a produs in mo- mentul in care a devenit clar ca sotul nu va ajunge un om de succes. Astfel a descoperit ea 0 ,,dragoste noua”. Unui specialist in lupta psihologica ii este foarte clar cd un fune- tionar din nomenclatura a avut succes inclusiv datorita sustinerii din partea sotiei. insa atunci cand a obtinut ceea ce a vrut, a aparut nevoia de viata publica. Nu este greu de presupus ca atunci cand acesti ,,copii psihologici” se unesc, relatia lor nu va rezista mult, pentru ca fiecare dintre eis-a obignuit sa-si ,,tragd toata plapuma sie: im P. trebuia s4 constientizeze el insusi toate astea. Era prea devreme sa-i spun despre ele. Mai ales ca starea luiP. era destul de grava. Atunci cand a inceput sa vorbeasca, cu greu isi stapanea lacrimile care il napadeau. Am decis sa scriem o scrisoare. Puteti presupune ce continut avea aceasta. Da, el se ponegrea pentru virtutile lui, iar pe sofie o lauda pentru neajunsurile ei, fi oferea libertate deplina, lasand deocamdata usile deschise. I-a inmanat scrisoarea sotiei inaintea plecarii acesteia la mama ei. P. a refuzat s plece: ,,Trebuie sa incep s4 ma desprind de tine.” . Sotia s-a intors inainte de termenul stabilit. Era nedum’ rit, La toate intrebarile sotiei, el venea calm cu Fispun de amortizare. Treptat i-a devenit clar caracterul rae lor in cdsatorie, a devenit clara toata situatia. Sofia era peeeanee ae cath ii incep™! mai iritatd. Acea iritare era revarsata pe cop! Baa Amortizarea Particularé | 111 si-l ponegreasca in fata fiicei mai mari, a incetat sa mai aiba grija de cea mica. Peste trei zile, fiica cea mare aanun- at cf o Sa ramAni cu tata. Fiica cea mica plangea si spunea cd nu-l vrea pe un nene strain. Pe langa toate, pentru a se distrage, P. a inceput sa faci sport. Starea lui treptat s-a imbunatatit. Sotia continua si faca scandaluri, dar el de cele mai multe ori Teusea sa-si pastreze calmul. Insa atunci cand copiii au trecut de partea lui si el a anuntat ca la proces va insista ca ambii copii sa ramani cu el, sotia i-a spus ca fiica cea micd nu este a lui, ciacelui cu care voia sa se marite. El a rezistat side aceasta dati, spunand aproximativ urmatoarele: ,,Poate, biologic, ea nu-mi este fiica, dar eu am educat-o si o iubesc. in plus, nu inteleg, de ce vrei sa arati in ochii mei mai rea dect esti in realitate? Eu doar stiu ca fara dragoste tu n-ai fi avut cu nimeni relatii intime si, mai ales, nu ai putea fi cu doi bar- bati in acelasi timp.” in sfarsit, sotia a plecat la iubitul ei, dar peste cateva luni s-a intors si au inceput sa traiasca in aceeasi casa, ca niste colegi. Peste ceva timp, sotia a incercat sa reia relatiile in- time. P. a zis cd el are demnitate, cd el continua si 0 iubeasca, dar nu are nevoie de o apropiere sexuala din mila. Ca 0 va putea accepta, daca o sa-i treacd dragostea pentru ea, lucru in care el nu prea credea, sau daca ea avea sa-l iubeasca din nou, fapt la care el spera. Ca el continua sa creada ca tot ce i se intampla este o nalucire, care poate fi explicata doar de neintelegerile pe care ea le-a avut la serviciu $1 de lipsa atentiei din partea lui. . . Starea lui P. se tot imbunatatea. Int dispus, improspatat: ,Deodata am vaz! Verzi, iar cerul este albastru. Am simfit nevora oe '@ munca stiintificd. Doamne, pentru ce $! i rocesul Mi-am ucis viata!” Dupa asta au mai urmat mu ‘ile chiar si de divort, isteriile sotiei etc. jnsa in toate Sa Fea in cele neplicute, el se comporta demn, con mites si-i neori mai faceau si sex, insa el nu-i mat pe 1-0 zi s-a trezit bine ut ca frunzele sunt oia si ma intore ‘u cine 112 / AIKIDO PSIHOLOGIC 1 si finantele. Tar in cazul tuturor neinte, legerilor, peste tot jl ajuta amortizarea. Pana la urma ae despartit. Copiii au ramas cu el. Acum sunt deja mari, Ate si un nepot. Si este multumit de viata. controleze timpu Situatia de ameliorare a relatiilor personale Voi propune atentiei alte cateva exemple de amortizare in viata personala. Aceste situatii ilustreaza fiecare pring. piu teoretic. Totodata, pentru psihologi sunt importante detaliile tehnicii. Consultarea acestui caz a avut loc prin posta electro. nica. Public aici toata corespondenta. L,, o femeie tanara, de treizeci de ani, necasatorita, care deja de cAtiva ani frecventa cursurile de aikido psihologic, a facut o pasiune pentru colegul ei de serviciu si a decis si nu-si ascunda sentimentele, ci sa le declare. Ea i-a scris o astfel de scrisoare: ,,G., iti scriu aceasta scrisoare deoarece din cauza emotiei nu-ti pot spune totul in fata. Te iubesc! iti scriu asta nu pentru ca tu sa incepi si ma curtezi cumva — pur si simplu vreau ca tu sa stii. in plus, dragostea asta ma deranjeaza. Poate, dupa ce iti scriu aceasta scrisoare, imi va fi mai usor, sau poate... Dar nu trebuie sa sper. Doar inteleg ci nu sunt cea mai atractiva, nici prea tanara si nici prea talentaté. Asa ca, te rog, ajutd-mi sa te scot din inima mea. Te rog, nu-mi tele fona si nici nu-mi scrie cata vreme dragostea mea fata de tine va fivie. in momentul in care o si treac’, am si-fi da" de inteles si 0 sa putem comunica prieteneste. Iti doresc sa fii fericit, L.” Apoi mi-a cerut un sfat. »Mihail Efimovici, v-as ruga si-mi spuneti ¢ departe, Nici nu m-am gandit in vreun fel la as bine, daca el refuz sau i se face fricd, dar daca acceP e sa fac mal ta si V4 ta, Amortizarea particulara 1113 ei fac eu atunci cu el? in timp ce scriam Scri: -efll m asupra temei, iata ce am co; water’ de ginecofobie. (Frica de relatiile intime cu femeile, oteama obsedantd de a nu avea Succes la ele. Este o dere. glare destul de raspandita. ~ML,) intr-o zi, amicul lui a propus sane fotografiem Impreuna. La inceput G. a refu- zat, iar atunci cand a acceptat, ne-am asezat unul langa altul. Eu |-am imbratisat pe dupa mijloc, iar el pe mine dupa umeri. Credeam ca 0 sa lesine pe loc, atat de incordat era. Si speriat, cred. Doamne, la ce imi trebuie? Ce-o si fac cu el in pat? O si stea lungit ca un trunchi de copac si 0 s& se teama de toate. Iar eu insami sunt la fel. $i atunci, vor sta culcate una langa alta doua buturugi? Ins& imi place de el foarte mult. De fapt, este un om foarte bun. Probabil il vreau din lacomie: el este ca o valiza fara maner (am auzit odata de la dumneavoastra o astfel de imagine) care contine 0 comoara, dar nu o poti duce, fiindcd nu ai de ce sa o apuci. Tata, eu, ca o maimuta, sar in jurul acestei valize — nu o pot lua, dar imi pare rau 0 las. Deci, acum nici nu stiu ce sa fac. Dar, poate, sa-i trimit scrisoarea doar pentru antrenament? L.” SOarea asta si tientizat: cred ci el Tata si raspunsul meu: . »Scrisoarea este conceputa corect. Poate ar trebui ay ati exprimarea sentimentelor prin fraza: «Nu stiu ce in- seamné asta, ins tu ca barbat ma atragi. Poate este dragoste.» Schimba scopul scrisorii. Nu trebuie sa fie acela de ati atrage in pat un barbat, ci capatarea unei experiente nor Tu planifici rezultatul, dar trebuie sa planifiel proves Poate, pana la urmé, nu va iesi nimic. Dar daca va pomenit x vs e sa faceti. totusi in pat, sentimentele 0 sa va ae accord os x at : nua * Daca reiese cd acest comportament SI KO : ‘esi minunat. analizim. Dar poate totul va ies! cae atunci ne vom tulburi din timp. Atunci cand nu va ae we, M. Litvak.” face si griji sau, poate, ne vom bucurta. 114 / AIKIDO PSIHOLOGIC Curdnd am primit o scrisoare- oe »Mihail Efimovici, ieri seara i-am trimis lui G. scrisog. rea si, iata, chiar acum am primit un raspuns. Vi-l retrimit si dumneavoastra. ; ; «Daca as fi curtat pe cineva, atunci cu siguranta acea persoani ai fi fost tu. Pur si simplu sunt ca un maiou de marinar fara orientari clare $i fara port de inregistrare, iar tu trebuie si ma tratezi in felul corespunzator. Eu sunt nestatornic si destul de superficial ca sd apara niste simpa- tii intre noi. Crede-ma, nu merita. Ne place sd ne gandim la vreo imagine dupa care, de fapt, adesea nu se afla nimic (sau e foarte putin, stii doar cum in locuri goale se fac poze frumoase). O si ma bucur mereu sa stiu cd am o prietena ca tine si, daci mi-e permis in acest context, ag vrea sa-ti zic: nu lua in seam si nu dispera. Succese!» Desigur, nu ma indoiam ca el va raspunde. Sistemul functioneaza! Dar mi se pare destul de trist, m-au podidit lacrimile. Nici nu stiu ce sa cred despre asta. Desigur, este grozav cA situatia s-a clarificat, insi totul este cam trist. Tarasi contam pe vreun rezultat si m-am indispus din cauzi ca acesta nu a fost conform asteptarilor mele. Scriu si plang. Va multumesc pentru sfaturi, Mihail Efimovici. L.” Ati observat, dragi cititori, cA unui om care nu stie si comunice orice raspuns ii provoaca emotii negative. Acum s-a intristat, ins daca el ar fi acceptat, ar fi fost cuprinsd de panic: Tata si raspunsul meu. »L! Totul decurge perfect. El ti-a raspuns la fel cum Evgheni Oneghin i-a raspuns Tatianei. Raspunde-i astfel: «G,, iti multumesc pentru sinceritate. Ai dreptate. Tu intr-adevat esti ca un maiou de marinar fara orientari clare si fara port de inregistrare si eu te voi trata corespunzator. intr-adeval esti prea nestatornic si superficial ca si apara ceva simpa! Te cred, nu merita. Ai absoluta dreptate. Mi-am creat 0 A mortizarea particularg 7115 gine dupa care, ca de obicei, de fapt nu se afla foarte putin). Simpatia mea pentru tine aa nimi mat deja cu 50-60%. Sit ne vede aes scazut : ne vedem de treaba in li ur si implu. Am inteles ci prima mea scrisoa - Hie scriam tie. Pur si simplu am gresit adresa. Dar as ae o data sa-ti multumesc. Datorita tie am inteles ch eres abila de sentimente puternice gsi sincere. Datorita a am invatat s4 le exprim si am devenit mai pitrunzitoare. iti doresc succese si fericire. Inca putin gi o sa pot lucra linis- alituri de tine. In timpul in care am scris pasiunea mea ca barbat a scazut cu incé 20%. A ramas doar ntru tine ca persoana buna si sincera.» ima, (sau € ti pentru tine simpatia pe’ Succese. M. Litvak.” L. mi-a trimis indata raspunsul: »Mihail Efimovici! Va multumesc!!! Este un raspuns minunat!!! Va imaginati, chiar ieri seara reciteam Evgheni Oneghin si am avut aceeasi asociatie! «Daca as fi vrut sa-mi limitez viata la cercul casnic... » Totul este pur si simplu groz: soare si am pierdut orice interes pentru el. Nu-i voi mai scrie scrisori. Comunic cu el fara emotii. Relatiile de ser- viciu sunt normale. Va multumesc foarte mult!!! L.” av! Am trimis aceasta scri- a ,ameliorare 2 relatii- Veti intreba: De ce numesc ast i incerca sa le ameli- lor”? Doar nu s-a intamplat nimic! Ea l bi dar nu reusea din cauza partenerului. Da, el nu sunt Preuna, dar acum ea nu se mai gandeste la el si poate S4 ee pe altcineva. Asa ca putem considera cd pentru ca th un succes, resi ne discipoli de-a mea a folosi Pr starsit oar din a treia incercare cu un al treil Was *) Sha gasit un om inteligent, care nua refuzz eee gat din prima in patul ei, Acum este fericita ocedeu. I-a parbat. In sinici it acelasi pt" NU sa hy 116 / AIKIDO PSIHOLOGIC Dar poate fi si astfel (Din practica lui B.M. Litvak) Elo iubea gi isi dorea cele mai intime relatii cu ea, Eq il aprecia ca pe un interlocutor inteligent. insi Ea nu voia sii intrerupa complet relatiile cu El si i-a propus s4 ramana prieteni, ceea ce lui nu-i convenea. Situatia este cat se poate de clara. Ea avea un partener sexual, dar pe El il tinea de rezerva Mai mult, Ea a fost foarte cinstita si i-a recomandat si-si gaseasca o parteneri sexuala, ceea ce El a refuzat. I se parea imposibil, deoarece in acea calitate si-o imagina doar pe Ea. insi Ela promis si incerce, poate avea sa-i reuseasca. in acea clipa a observat ca Ea s-a crispat putin. El a continuat sa se intalneasca cu Ea cateva luni. Dar totul era deja peste puterile lui. Nu si-a gasit niciun fel de prietena si a continuat intalnirile plato- nice si rare cu Ea. Iar peste aproximativ doua luni, El i-a adresat Ei rugamintea de a-i recomanda un ginecolog bun, deoarece domnisoara cu care avea relatii sexuale trebuia si faci un avort. in plus, a rugat-o sa discute cu prietena lui pentru ca Ea sa 0 convinga sa avorteze, fiindca aceasta avea de gand sa pastreze copilul. El i-a spus urmitoarele: ,,Te iubesc doar pe tine si sper cd tu incd ma vei iubi. Iar copii ag vrea sa am doar cu tine. Doar si sexul cu ea a inceput la recomandarea ta...” Bineinteles, El trisa, dar reactia Eii-a spulberat toati dragostea. N-am s-o descriu. Puteti si in- ventati voi. Desigur, ea era o persoana nevrotica. Iar in dragoste persoanele nevrotice se comport’ dup’ urmatoa- rea regula: ,,Eu pot sa te iubesc si s nu te iubesc, dar tu oricum trebuie si ma iubesti.” Astfel, utilizarea principiu- i a rezolvat intr-o singura clipa o munca de mai multe luni. Amortizarea particularé | 117 Relatiile de vecindtate oare a fost scri Aceasta sc de una dintre discipolele mele, care nu putea s: -1 convinga pe vecinul ei, care isi arca automobilul destul de scump in curtea casei lor in asa fel jncat discipola mea cu mare greu putea sa iasa din curte. Discutia nu a avut niciun efect. Atuncia fixat aceasta scrisoare pe parbrizul masinii lui. Buna ziua, draga vecine! Din toata inima as vrea s va multumesc pentru un ser- viciu atat de nepretuit pe care mi-l faceti de fiecare data atunci cand parcati masina atat de aproape de a mea. Mi-am luat permisul de conducere destul de recent si, desigur, inci nu mi-am insusit in totalitate maiestria condu- cerii. Tinand cont de asta, de fiecare data cand sunt nevoita sdies din curte, eu cu tot dinadinsul incerc sa nu ating masina dumneavoastra si imi perfectionez astfel maiestria de condu- citor auto. Nivelul de complexitate al exercitiului creste de fiecare data si prin faptul ca, in momentul ie irii, masina mea uneori aluneca de pe bordura acoperita de gheata si eu sunt nevoita s4 depun un mare efort pentru anu va atinge masina. Apreciez foarte mult abnegatia cu care supuneti ris- cului masina dumneavoastra, pentru ca eu sa invat sa sofez cat mai bine. Pentru orice eventualitate, ag vrea, in prealabil, sd-mi cer scuze daca in timpul efectuarii aces- tui exercitiu o sa zgarii sau sa lovesc fara intentie masina dumneavoastra. Desi... sper cd nu se va intampla. ins& chiar dacd se va intampla, nu va fi nimic grav. Doar v~ ati asigurat masina! Esential este ca eu s invat sé merg cu Masina cat mai bine posibil. Va multumesc inca o data foarte mult. Cu recunostinta. O conducatoare auto incepatoare.” . ziomul si-a Efectul a fost unul impresionant. De a doua Parcat masina in alta parte a curtii. 118 / AIKIDO PSIHOLOGIC Situatia , Sof-sofie ” Exemplul 1 ; - : ‘Avenit la mine F., un muncitor de uzina. Se plangea de insomnie, era deprimat. Lega totul de faptul ca relatiile cy sotia au ajuns la nivelul maxim de conflict. Ambii se aprin. deau usor, iesea scandal. O data a batut-o, caci n-a maj suportat insultele ei. A fost chemata politia si F. a fost re- tinut cincisprezece zile. Dupa acea intamplare, sotia a in- ceput sa facd si mai mult scandal, iar el deja nu-si mai putea permite s-o bata, de team cd va fi inchis pe un termen si mai mare, mai ales ca sotia ameninta sa o faca. De fapt, tipetele ei nu erau provocate de nimic. insusindu-si procedeele amortizarii, F. a inteles cum trebuie si se comporte. $i intr-o zi, cand sotia -a trimis... (cale lunga cu indicarea exact a adresei), el a zis calm ca 0 si se ducd acolo cu plicere, daca ea ii indica mijlocul de transport care ajunge acolo si ii da bani pentru calatorie. Sotia a amutit. Pentru prima oara dupa atatia ani a pus masa si |-a invitat pe F. la pranz. Noaptea el a dormit calm, fara medicamente. A fost trezit de desteptator. Cand a ve- nit la mine a doua oar, radia de bucurie. Exemplul 2 in timpul unei recept lui, care ocupa o functie inalta, o scend de gelozie stropit in fata cu sampanie. Totodata, a inceput isterica: ,,Mizerabilule, tradatorule, nemernicule!” | CAnd s-au intors acasi, el si-a strans hainele sia iesit din camera. I-a spus: ,,Te iubesc foarte mult si nu pot permite ca sotia mea sa trdiascd cu un mizerabil, un juda, un trada- tor si un nemernic. Am sa caut si ma indrept, jar atunc! cAnd nu voi mai fi un mizerabil, un tradator si un nemernt © sa trdim impreund fericiti.” Ea l-a injurat inca o data. , a acceptat din nou si inca o data i-a declarat dragostea a renuntat sd revina in dormitor. Vreo doua Juni a continu! importante, sotia i-a facut sotu- sila strige Amortizarea particularg / 119 ise injure cu aceleasi cuvinte pe care le-a folos pelatia S-@ imbunatatit. Au trecut deja opt ani exist neintelegeri, dar sotia nu-si mai permite 5 it sofia lui, In familie ‘4-1 injure. Situatia ,,Sotie-sot” Sotia era nemultumita de faptul cd sotul se intorcea tar- ziu de la serviciu. Scandalurile si dojenile nu aveau niciun efect. Atunci a folosit amortizarea profilacticé. Cum se jntorcea sotul acasa, se arunca la gatul lui siiispunea apro- ximativ urmatoarele: ,,Cat de mult ma bucur cd ai venit. Nu trebuie s4-mi explici nimic. Daca ai fost retinut, inseamna cA ai avut un motiv serios. Iar eu am pregatit o cind minu- nata.” Peste vreo séptamn el a inceput sa vina acasa la timp, iar la toate propunerile lui ea cddea de acord si spu- nea: ,,S4 fie cum zici tu, dragule!” Scandalurile au incetat. Situatia ,,Parinti-copii” Adesea conflictele intre copiii care se maturizeaza si ma- turi apar atunci cand copiii vor mai multa independent, iar parintii incearca sa-si pastreze statutul lor de comandanti. Exemplul 1 Ascultati povestea lui T., care avea trei ae ani. Fiica ei de treisprezece ani nu ise mai supunea. I ai Cducat-o fara tata, era atentd ca fata sa nu simtd acea oe avea grija de ea etc, Fiica a inceput sa refuze st ce lectiile de muzica, cerea haine pe care nu gile permits dorea si-si petreaca timpul dupa bunul pla or nd aavut »Dupa ce am studiat principiul amortizinly We loc urmatorul scandal legat de faptul c4 9 ez conform Mearga la scoala muzicald, am decis s& action izeci si cinci de tS Cc 120 / AIKIDO psIHOLoG! ostintelor asimilate- lamina disc ee m inteles ca esti deja me oe a acceptat fara si tie ce 0 asteapta. Am decis gi folosesc de una din regulile amortizirii. «Nu iti Propune serviciile. Ajuta cand ai terminat treburile tale.» In aceeas, zia plecat la prietena eisis-a intors tarziu. Cand s-a intors acasa, eram deja in pat. A cerut de man. care, jar eu i-am propus si-si puna singura. in casi nu maj era paine. I-am zis cd nu am reusit sa iau. A inceput si-mj reproseze ca nu 0 iubesc, ca sunt 0 mami rea etc. Mi-a fost greu, dar am acceptat toate afirmatiile ei. Apoi i-am spus cea nu aavut noroc cu mine. intr-o astfel de lupta, in care eu mereu cedam, au trecut in jur de sapte luni. Pand la urma, fara povatuiri, fiica a preluat initiativa si a inceput sa repartizeze responsabilitatile. Mi s-a oferit rolul de bucdtareasa: «Mami, tu gitest mai bine decat toti.» cunt + j-am spus urme Ea facea curat in apartament si igura cumparaturile nesemnificative, Hainele mari le spalam impreuna, pe cele mici si le spala singura, Treptat si-a imbunatatit relate Prietenele din clasa, A devenit mai calma si mai sigura P° ea. Peste un an si-a gisit de lucru intr-o cooperativa cate Producea jucdrii. Am ajutat-o sd se integreze acolo. As ‘i " Tezolvat Problema cu garderoba. {n vara anului var Deoails ‘stig, i-am cumparat ca we sv labard a facut meas asezat la pian. ras. 00 feles sa Cunostinta cu un tanar din alt 014°" oy, : Sa coy oe on ae: % un "espondeze si sa se intalneasca pest ¥Y Poate, mai : fiicej mel in "devreme. Asa a venit prima dragost® © sw Mi Schima nT 2% Ducurat c& mi-a impartssitO eh bam, ar fi fost putin probabil si pot de*e Amorti 27 Darticularg 1 cu fica mea. Am Tenuntat s§ ¢, 124 ma supun.” mand ‘Au trecut aproape cincig este. Flica s-a maritat si este fericitg 4 Da aceasta py statutul social si material al discipolej mote de familie, ge mult, incat n-ag indrazni si mentionez Cle a crescut atat jnsi in timpul intalnirilor noastre eT a devenit ea, util psihologia comunicarii si ca totyy ep ‘4 i-a fost foarte , «et pas ince aL doul psihologic si de la principiul amortiziri “elaaiki NU fic. U ficeam decat sa Prezece anj : Exemplul 2 Mult mai serioase pot fi conflictele in momentul in care copiii devin maturi, iar parintii continua sa se amestece activ in viata lor. Unadolescent de cincisprezece ani, un baiat mereu exem- plar, serios, activ, care frecventa scoala sportiva si in care se puneau mari sperante, a facut brusc 0 pasiune pentru o ta- nird de optsprezece ani. A inceput sd se intoarca acasa tarziu, si lipseasca la antrenamente, s4 invete mai prost la scoala. Tanara cu care el se intalnea avea o experienta sexual bo- gata, cea ce fi speria pe parinti. {nsi fiul spunea cao iubeste, caeste deja matur si stie ce trebuie sa faca. Incercarile de al convinge si scandalurile nu au avut niciun efect. Mama mal mereu plangea, tatal era deprimat: curand trebuia sa piece intr-o croaziera pe mare, dar mama a fost nevoita sd se inter- Neze la spital. Amortizarea a fost facuta de tata: Novt vFiule, scuzi-ne ci ne amestecim in viata ele cumva ne-a scdpat ca deja esti mare. Tu intr-adevar ‘best hviataé mai multe si esti mai nobil decat nol. Sisa eaeste "\poti mai bine. fntr-adevar, ce important are? Poate ch ca. maturd si are deja ceva experiential a © si mai bine. Compardndu-te Pe Le in ale sexu Jui. In Cioarg ie ce bun iti trebuie 0 ee ate nounoutd- Nicio Mesto Pur” > te alegi doar cu bataturl. 122 / AIKIDO PSIHOLOGIC N-am si descriu mirarea fiului. Relatiile s-au imbung. titit in mod definitiv dupa aproximativ trei zile. Mama, |g fel, a insusit tehnica amortizarii si peste 0 saptamani a fog, externata din spital intr-o stare buna. Situatia , Copii-parinti” Foarte des vin la noi copii pe care parintii ii scot din sarite in perioada maturizarii cu excesul lor de zel, dorind sa-i ,puna pe calea cea dreapta”. De fapt, copiii folosese amortizarea cu foarte mult succes. Iata si un exemplu al unei astfel de amortizari inventate de unul dintre cititorii mei, un tanar de cincisprezece ani. Un bdiat ca toti ceilalti, invita bine si, cum putea, mai cAstiga ceva bani lucrand pe calculator. in timpul unor neintelegeri, mama mereu ii re- prosa ci el i-a supt tot laptele. (De obicei, se zice ca a stors toate sucurile, iar aici, nu stiu de ce, este vorba de lapte. Daca e asa, asa sa fie. - M.L.) Deci, baiatul s-a pregatit si, dupa urmatorul repros ,,laptos”, i-a zis mamei urmatoarele: »Mami, eu inteleg ca ti-am adus daune serioase, ti-am baut tot laptele. Din pacate, tinand cont de specificul meu fizi- ologic, eu nu-ti pot da inapoi laptele. ins& datoriile trebuie sa le intoarcem, si vreau sa le platesc in lapte de vaca.” $i i-a scos doua caldari cu lapte pe care le cumparase din timp. Mama a izbucnit in plans, a inceput sd se plangi de viata ei nu prea fericita (si-a crescut fiul fara sot), insd am a mai mentionat laptele in reprosuri. Fiul a inteles suferin- tele mamei. Relatiile lor au devenit mai calde. Situatia ,, Soacra-nora ” Nici nu m2 dragos” joan »Conflictele cu soacra mi-au otravit viata. pot si-l vad pe sotul meu, curand imi va trece toata tea”, spunea framantatd si cu lacrimi in ochi V-° d Amortizarea particular | 123 simpaticd de treizeci $i pe de ani, atunci cand a venit in grupul nostru. »Suntem casatoriti de doisprezece ani. Fiica are unsprezece an, iar soacra se amesteca in toate treburile mele. Chiar daca locuim separat, €a vine sa ne «ajute» aproape in fiecare zi, La orice neintelegere zice ca fiul ei putea sa- ia 0 femeie si mai tanara, si mai frumoasa, si mai gospodind, si mai desteapta... Totul sfarseste cu tipete, lacrimi, isterie, atat din partea mea, cat si din partea ei.” (Dragile mele doamne! Orice ati face, tot n-o sd placeti unor soacre nevrozate. Cand scriam prima editie, incd nu percepeam lucrurile asa cum o fac acum. Din picate, in multe familii relatiile sexuale intre soti nu functioneazd bine. in cazul unor astfel de femei, fiul joaca rolul sotului psihologic. Ele discuta cu fiul toate problemele vietii, fac impreuna anumite lucruri, uneori chiar se imbratiseaza, fac mai totul in comun. De fapt, fac tot ce ii leaga pe sot si pe sotie, in afara de relatiile intime. Si, la un moment dat, vine o femeie straina si ii ia partenerul sexual. Pai, spuneti, va Tog, cum i-ati putea placea unei astfel de femei? Ea mereu va fi sau prea inalta, sau prea scunda; sau prea tanara, sau prea batrana; sau prea inteligenta, sau o ignoranta. Puteti continua, luand oricare indiciu: hainele, cosmetica, grija de gospodarie, spalatul etc. De aceea, in planul profilaxiei conflictelor, este mai bine sa va tineti ct mai departe de Soacre. Daca soacra este fericité in viata ei de familie, atunci aveti sanse si-i placeti. Mai mult, ea va putea fi utila daca ii cereti ajutorul. N-o sa vind cu initiative. Insa, daca nu exist posibilitatea de a nu intra in contact, folositi soa- Cra ca pe un aparat pentru exercitii sau ca pe un partener de antrenamente. Iar pe acesta, se stie, nu poti sa fil supa- Tare, chiar daca loveste dureros. — MLL.) Via inceput sa frecventeze cursul cu entuziasm. Peste doua siptimAni, povestea: ,SAmbata dimineata tofi au ie- Sit in gradina, iar noi am ramas cu soacra sd lucram prin 80spodirie. Din punctul ei de vedere, nu am strans patul 124 | AIKIDO PSIHOLOGIC cum trebuia si indata a remarcat c& fiul ei putea g3. aleagi o sotie mult mai bund. In aceeasi clipa, am cazut de acord cu ea, adiiugiind ca el putea sa-si aleaga 0 sotie nu doar mai gospodina, dar si mai frumoasa, mai desteapta, mai ta. niira etc. Vorbeam calm. Mi-am amintit de reprosurile ¢j g am enumerat neajunsurile mele si virtutile sotului. I-am my}. tumit pentru ci mi-a educat un astfel de sot. Ochii sozcrej s-au facut mari, era clar ca si-a pierdut orientarea. Fard q spune un cuvant, a pornit televizorul si, cu o privire absenta, s-a uitat la ce se difuza. Curand i s-a facut frig. S-a acoperit cu o cuvertura. Peste inca o ora si jumatate, sub pretextul durerilor de cap, s-a culcat pe divan. Apoi i-a crescut tensi- unea arterial. A fost nevoita sa ia niste medicamente. Slava Domnului, nu am fost nevoiti si chemam ambulanta.” Aici putem observa un fenomen foarte interesant, care ilustreaza legdtura dintre conflict, emotii, organele interi- oare si rolul acestei legaturi in pastrarea sanatatii. Dintr-o cauza despre care vom vorbi putin mai tarziu, soacra lui B. se afla tot timpul intr-o stare de incordare emotionala, care de obicei este insotita de injectarea in sange a unui surplus de adrenalin si a altor substante. in mod normal, ele sunt necesare si sunt consumate in procesul de lucru. Uneorise aduna in cantitati mari si, pentru descompunerea lor, este nevoie de 0 activitate deosebit de intens’. Daci o astfel de activitate lipseste, la unii incepe s4 creasca tensiunea, la altii apar dureri de stomac etc. Iata de ce un scandal nu este atat de neplacut cum pare la prima vedere. fn timpul unui conflict, mai ales daca e unul care decurge furtunos, are loc 0 descarcare de energie care aduce 0 usurare tem porara. Unii chiar adorm imediat dupa conflict, iar apo amintindu-si de el, zic ci au scandalizat cu placere. B. Berne considera scandalul o forma perversi a sexului. Dar sa continuim. . x ., : ae 4. it e _ Orice munca, chiar si cea mai interesant’, produce in one nism 0 anumita incordare. Organismul se ,,SupT aincdlzey Amortizarea particulara / 125 Cea mai buna »tacorire” este bucuria dragostei. Dar daca eanu exist? Atunci vine In ajutor conflictul. Deci cea mai puna profilaxie a conflictului este dragostea. E clar acum de ce soacra eroinei noastre cuta conflicte? Exact, ea a it toata viata fara dragoste, compensand-o prin conflicte, despre care am vorbit mai inainte, iar cand a fost lipsita de acest substitut, i s-a facut rau. Odata, in cadrul unui consiliu destul de respectabil, am spus ca profilactic, in cazul mai multor discordii, chiar si razboaie, ar fi sexul bine organizat. Nu ar mai fi timp si nici puteri pentru razboi. Multi s-au revoltat atunci. Dar si eu o spusesem doar pentru a scapa de plictisul care domnea in cadrul acelui consiliu. $i totusi, ceva esenta exista aici! Cand, datorita amortizarii, discipolii mei ieseau din con- flicte, partenerilor li se facea rau destul de des. De multe ori chiar dadeau semne de deprimare, fiindca brusc desco- pereau ci nu le mai place sa comunice cu partenerii de al- tadata. Nu este nimic grav in asta. O anumita perioada (daca veniti la noi) veti fi sustinuti de grupul nostru. Dar daca va ganditi bine la apropiatii vostri, 0 sa intelegeti ca Vor rezista in fata acestei agravari, vor inventa ceva sau vor cere ajutorul unui specialist. Daca ni se adreseaza noua, 1 ajutaim gi pe ei. Atunci, apropiatii vostri se vor schimba in bine si-si vor recapata un interes mai mare pentru vol. Sio de schimbari. Dar dacd nu se intampli asa, 0 Sa va despartiti fara mari pees lucru valabil pentru ambele parti. O sa inceapa pen he © viata noua si interesanta, partenerul o sa-si gaseasts Ps . ? . x ie de ele. Dacd vrea altcineva pentru conflicte, daca are nevoie de ©’ ii Sa va Pastreze, trebuie sa invefe tehnica amortizarll. Siva simtiti bine cA ati contribuit la astfel Oe a sociala, in cadrul ditiile de- ,. Amortizarea poate fi utilizata in vi i in con tteprinderilor, in relafiile de familie $ Aditi acestora. Aici este necesar: 126 / AIKIDO PSIHOLOGIC 1, Sa-1 acceptati pe om in totalitate, incercand g5 li deoparte ghimpii. 7 2. Si duceti amortizarea panda la capat, si Stiti si ast tati rezultatul. €p- 3. La inceputul studiului, sa scrieti ,,scrisori de amortizare” 4. fnainte sa rupeti relatiile, sa le imbunatatiti, ai Capitolul 4 $4 comanzi sau sa te supui? (cu dedicatie pentru manageri) Dragi domni manageri! Va suspectez de faptul ca ati inceput sa cititi cartea anume cu acest capitol. Nu e rau! Findca cel mai bine se retin lucrurile spuse la urma. insa, daca ati citit totul la rand, la fel, este bine, deoarece lucru- rile spuse la inceput se retin si ele cel mai bine. Apropo, trebuie s& luati asta in considerare atunci cind concepeti discursuri, comunicari si prezentari, asa incat cele mai im- portante idei sa le expuneti la inceput sila sfarsit. Dar dacd vreti ca discursul vostru sa fie retinut, trebuie s va insusiti metoda modelarii intentionate a emotiilor, despre care vom vorbi in urmitoarea carte. Ea este deja publicata si chiar asa se si numeste: Dieta psihologicd, sau modelarea intenti- onaté a emotiilor. Dar puteti si nu o cititi, fiindca este in- clusa integral in cartea Sd comanzi sau sé te supui, care deja a fost reeditat de cateva ori. : : Domnilor manageri, intreprinzatori, bancheri, Pao de top, administratori, personalitati publice $1 ee adica toti cei care sunteti primii in colectivul dumnea’ vadral Sa tineti minte c& sunteti psihologu! eee un psi- acestuia, chiar daca aveti in schema organiza ivi sunteti holog si un serviciu psihologic, fiind “ aaa ile voastre Cei care formeaza climatul psihologic. De ™ , 128 / AIKIDO PSIHOLOGIC inde succesul si tot de ele depinde felul in Care depinde er atinse — cu ugurin{a sau Cu 0 enorm:; se sunt ¢ suicees ste totul lesne, putes . emopionaa. arte. Dac, revenind acasa, uitati de intre mai cititi mai dep: ; * ati, dack nu aveti insomnii, in Prin. derea la care lucrati, 7 . ee Or dare emotionala interioara, dacd nu sunteti niciodaty Cupting de furie sinu strangeti pumnit intr-un Acces de ma ie ne. putincioasa, daca puteti sa plecati fara Mari dificult fn concediu, intr-o calatorie de Serviciu sau la studij SiSiny va ganditi la starea lucrurilor din cadrul intrepringeri atunci puteti sa dati aceasta carte lao Parte. Dacg Niciodaty nu v-a crescut tensiunea, nu aveti dureri de inima, nu yy chinuie ulcerul de stomac si va pastrati calmul inainte deo discutie de afaceri serioasa sau 0 Pprezentare Publica, la ce bun sé mai irositi timpul cu lectura? Mai bine facetio plim. bare in aer liber sau Ocupati-va de ceva placut! ins dacd atunci cand comunicati cu sotia (sau cu alte. neva) va ganditi la cum puteti lua un credit, iar in timpul vizionarii unui film va amintiti ca nu i-ati explicat totul asistentului care Pleaca ii Ineo, ate ti S8 ny 7 » aflandu-va in sauna, vi ganditi la unul dintre adjunctii pe care nu puteti conta, deoarece e} confunda totul, iar in timp ce dansati va ginditi ‘a juristul care, in loc sa va ajute, vi pune bete in roate, dat nu va Puteti lipsi de el, fiindca stie toate legile, daca lao adunare Povestiti niste lucruri interesante, dar nu suntel! ascultat, daci Vreti si deveniti Presedinte de tard sau # luati un Premiu Nobel, atunci incercati s& cititi ined oe Tar daca acest capitol n-o 54 va placa, am sa seriu y oo Special pentru yoj, Titlul ei este deja cunoscut - Sé com $4 te supui. Asta Scriam in 1990, Astiizi cartea ¢ 44 tata si dej : Sta j reac ‘ M este greu de gisit pe piat. Toma Sastre may, inspirat s& 0 Scriu. : Chiar Si povestea apari Niste mprejura, ile Hd ati iei acestui capitol a efi Speciale. Era anul 1983. Unu! _ Sa 7 Comanzi say Sate s . . UBUI? | 199 jpstitutulul de perfectionare g speci ‘olicitat 0 consultatic, Cei inscrigi Tailor de ang inaltg cesiui pentru doua, trei luni, igi permite, are Veneau fa jjcool incileau disciplina in cimin, linseas abuzeze de ereaul scuze, promiteau ca nu se va ii ela OFe. Apoj jertati, insa betiile continuau tot maj aint pampla, Erau caun bulgare de zapada, dezorganizang a crestea gic. Dovd persoane au fost trimise la un mint Pedi. pentru inlaturarea dependentei de alcog] si pana agen tre cursanti erau exmatriculati pentru beti . “din Noi am elaborat Procedee speciale prin care am reusit sé stopam betiile la intreprinderi cu mult inainte de fai- moasa si lipsita de profesionism campanie de lupta cu betia organizata in tara noastra. Dupa consultatia avuta cu mine, conducatorii cursuri- lor, in discutiile introductive, spuneau urmitoarele: »Dragi colegi! Sunteti oameni maturi si nu avem de gand sa va educim! Avem un set de reguli care trebuie respectat. Una dintre reguli e urmatoarea: Daca aflam cd un cursant s-a imbatat, il exmatriculam. Cuvantul «aflam» este aici ob - gatoriu. Aratdm astfel c& nu ii vom urmiari pe cursanti. Ins4 daca ne telefoneazd intendentul cminului sau cineva din centrul de dezintoxicare pentru alcoolici, rezultatul poate ‘inumai unul - exmatricularea. Regula este respectata la hoica in sah: «Ai atins piesa - muti!» La inceput am ver fcat acest lucru in cadrul cursului. Din pacate, Cn olizéti printre psihiatri, psihoterapeuti si narcologt este . ; start eocjale. S-a baut st Proximativ acelasi ca si in alte paturi sociale. Ie de tipul Eee Si noi organizam activitati edo ularea a ao Sa-ti fie». $i aici totul se Ce inceput nu ne-au cre 4, trei persoane la fiecare curs. 1am dowd persoane- ‘Ut Am fost nevoiti si exmatricula Cursantului ise STatricularea se ficea in felul urmator. tod s-a intam- dla “Imi pare foarte rau, regret foarte mT ax veniti al at aste, man de rau. Poa a 4 fel. Nu y-o luim in nume main “ta. Nu avem de gand sé comunica a OGIC 130 / ‘AIKIDO psiHoL' sexmatricukiii.» Betiile ay g gur motivu ha fin nu am mai auzit de ele.” situatici este simpli. Inainte, pedagogii Spm, nti in stilul P-C. Bincinteles, dandu-le Aiscing. tei fi si iertau. oO anumita perioada suba} ge comportau mai mult sau mai putin Onorabil, insa, ae de la capat. pana la urma, solutia era exmatriculare, jucru nepkicut pentru pedagogi si dramatic pentru curs, any Dupa consultatie, comunicarea de desfasura pe linia MM, Cursantii nici macar nu se gandeau sa ceara iertare, De obicei ziceau: ,,Da, va intelegem.” Inventati sin) pate. Cel p Au taucu curs lilor lectii, to teri poi, fnci un exemplu. fn luna ianuarie a anului 1989, in cli- nica de neurochirurgie a ajuns pacientul P., de treizeci doi de ani, directorul unui sovhoz. Exista o suspiciune ci are o tumoare cerebrala. Dupa investigatie, care a aritat ca tumoarea nu exist, a fost transferat in clinica de tratare a nevrozelor. lar acum ascultati povestea lui. P. invata foarte bine, a absolvit o institutie superioaré in domeniul agriculturii sia inceput destul de repede S avanseze in cariera. La douazeci si sapte de ani era deja agronom principal al unui mare sovhoz cerealier din Tes unea Rostov. ,,A fost 0 epoca de aur, Aveam partea me de lucru, iar celelalte nu ma priveau, desi ocupam P ost de director-adjunct in sovhoz.” in 1986, cand seful luia fos avansat, P. i-a luat locul si s-a apucat serios de luc ee nu doar construirea unor locuinte, ci sia unoF a seu nt si a unora cu scopuri sociale. tn é ort" tere 4 roe un dispensar, un Cr Din seat ins’, el ny — ae Se oes ‘va timp! i lui a reusit g4 lostea principiul a ord i oe local, nee Se certe cu superiorii, cu re “gicul$° a Pensarule, Nuistratorul clubului gi cu a oe junct » Nu erau mai bune nici relatiile © ‘ [$$ Sa ; COmang; Sau Ste Supuip jou erator de Find 8 sovhorany, y jntat nu doar la Serviciu, ci si jn familie, A inceput 88 fie fn 1987 a simtit 0 anumita Breutate in pj «adus la medic. Prin 198g q inceput sh tons nu area crestea, somnul $a tulburat, fn time ait dormite, ducea dialoguri inte; ide ge jignisera sicu subalternij Tesponsabili, fy urma a Cate j] jn sovhoz adesea lucrau comisii de Tezolvare q © an P.insusi ajunsese sa se judece cy ziarul Taional pentuenen nie la adresa lui. ‘om- P.s-a imbolnavit in 9 noiembrie nare tensionata, care avea loc du putin tensionata, a resimtit dureri Deoarece se afla in relatii conflicts dus la spitalul raional, unde a fos ocardic. Peste cAteva zile, cand di calmat, a fost transferat pentru t regional. Durerile de inima au Continuat timp de aproape olund, desi infarctul nu fusese depistat. La mijlocul lunii decembrie durerile au incetat, dar au aparut niste dureri foarte mari de cap, din cauza carora P. nu mai putea sa doarma. Find Suspectata acea tumoare cerebrali, P. a ajuns la spitalul de neurochirurgie, iar apoi la noi. Au fost Necesare doud saptaméni doar pentru a-l convinge pe P. i boala lui a fost cauzata de modul de viata si de stilul hui Managerial, Cu incdpatanare imi spunea intruna one ulilé folosesti toate astea cu un asemenea popor St . ‘sia freeventat orele grupului de lucru. Treptat, tee UW i-a trecut si a inceput in mod intensiv sa st Procedeele aikidoului psihologic. a Tri. . ne rioare cy gg: tt PPlilor ne. 1988, cand, dupa o adu. Pa 0 sarbatoare nu mai Puternice in zona inimii, ‘uale cu medicul local, s-a t Suspectat de infarct mi- lurerile de inima s-au mai ratament la spitalul clinic v0; permite o micd abatere de t wuld suntefi mai ; omni i, tineti cont de faptu! ital ilor Manageri, tineti co! jj, Am observat . ee . a fern! 2 Ak Gy enti si mai informati decat subalt eri se infurie c& iC x lcs este clar ca nu Nba 4 Personajul nostru, multi aang teri nu-i inteleg din prima. Acum » 132 / AIKIDO PSIHOLOGIC i pe ei, trebuie sa-i ajutati sa inteleg . Vor putea ey. 8 ai le porunciti acelor subalterni care ea execu, ordinul, Trebuie sa va cunoasteti cadrele! Chiar dum, a voastra le-ati selectat! Amintiti-va de istoria marilor descoperiri, in implemen tarea lor, acestea trec prin trei tape. Prim; »Asta Nu se poate face si nici nu va fi cu putinta vreodata.” rmears a doua — ,,Aici este ceva” -, apoi a treia: »Chiar asa trebuie 8a fie!” De aceea, daca intr-adevar ati inventat Ceva prin. cipial nou, trebuie sa vi asteptati lao impotrivire inversy. nata de sus si la o neacceptare tacuta de jos, Daca ideea dumneavoastra a fost acceptata cu entuziasm, inseamna cx nu contine nimic principial nou, Dar sa ne intoarcem la P, lata de ce timp de doua sap nu a acceptat si treaca la un si ce, dupa ce apelati la mine, in tamani Protagonistul nostru til de comunicare nou, iata de 99 de cazuri din 100, nu sunteti , consider ca e un mare t calm, deoarece ele sunt firesti. jumatate de ord povestesc despre ‘ocedeelor psihologice in manage de genul: ,,Demonstrati-mi ci tre © aceste procedee.” Am elaborat v? Taéspuns; »Bine, voi incerca 84 va demonstrez acest hen Insa eu am, deocamdata, o calificare mai slaba. Pe ment nu mai am ce adauga la cele deja spuse. Dat va wt mai perfectionez vreo doi ani si o sd revin. Poate ae Sa reusesc si vq demonstrez ca si un manager desu trebui si faca o Pregatire psihologica.” ; + simp de Acum deja nu ma mai refuzi nimeni. Pur ie mele: 2 mai multi ani nu mai propun nimanui ca cum oo insumi nu refuz Pe nimeni, accept din prima, 4 aikidoul Psihologic. Succes. Refuzurile le accep! Adesea, dupa ce timp de j efectele implementarii pr ment, mi se spune ceva buie si-mi insusesc toat SG comang} Sau Uneori, managerii vin la mine ; Ati Ap » dar putin: ceptio pregitire mai indelun, bat on PULini dintre cig jaurma, am fost ciut: . s ‘a . 4, CUVreg oi + “t de un functionay ae Sine ani yenit de la Moscova Special pentry intal tine, Tang inalt, 4 de vreo doua ore am clarificat Situatia ty fe Noastra, Pre, Ainteles ce trebuie sa facg, gj. Mai multi ani @ dat seama C8, in veo doi ani, a luat o decizie Strategicg aresit > inceput, a dat imediat un rezultat bun, apoi a Care, la si se destrame. La urma m-a intrebat de ce nu Te cabinete si nu Propun serviciile mele, L-am intrebat a m-ar fi acceptat in cazul in care mas fi dus la el cu doj ani in urma, cand treburile mergeau excelent, §-a gandit sia marturisit onest cd m-ar fi acceptat din Ff x : Tespect, ca pe un scriitor celebru. Insa in cabinetul lui a fi stat cel mult cinci minute. Apropo, ne-am mai intalnit inca de vreo doua ori. Situatia a fost solutionata. $i iata c& nu ne-am mai vazut de cativa ani. Jar eu stiu de ce. Omul nu este obisnuit cu o pre- gitire psihologica sistematica. Cand lucrurile o si mearga din nou rau, o sa se intoarca. Adresa o stie. Iar daca ma mut, 084 ma gaseasca el. | . ins P. nu avea incotro. De aceea mai siasculta, fat epen imi urma sfaturile. Era strans cu usa, Cand l-a prins ideea ‘kidoului psihologic, si-a insusit foarte repede unele pro- cede. Chiar si starea de sinitate a inceput si Re imbun fA tateasca rapid. Atunci I-am lsat sa plece a in duminicg intr-un concediu de incercare pentru ntest ten”. Luni i-am ascultat raportul inflacarat. emal- fo ae . inta, amr »Sambata am adunat toatd lumea la sedint rilor. it executo! ‘ot ce s.a facut pozitiv si le-am mula ‘ancti pentru Pi mi-am cerut scuze de la unul dintre adjunct 7 i imple. I-am wt c& nu a realizat cateva lucruri ae tot cum IS cg . x 5 j- ex] x a trays $i foarte incet ca, dact i-as fi gnc o data . : vestit Seng jou Sigurants ar fi reusit. $ii-am PO yg. ficut ay "dinului, Trebuia si-1 vedeti in 0e8 ai putut sooate *§Poi sa umplut de pete si un timp -@ m oe 134 / AIKIDO psIHOLOGIC «un cuvant. Apoi, balbaindu-se, mi-a ©xplicat dest nici motivul neexecutarii, Dar cel mai interesany vide ee pentru mine a fost ca si ceilalti Partic; os Sing, u inceput sd se caliasca de Picatele lor, Adunayee jncheiat surprinzator de repede si de Productiy, fi aan varea obisnuita. Am fost profund Satisfacut, Subattemiet fel, au fost multumiti. Daca altadata, dupa adunare wh certau unii cu altii, de data asta, deodata, fiecare Sa apn . de treaba.” cat agtepti Nueste greu de remarcat cd aici a fost folosit Procedey amortizirii profilactice. Dac P. ar fj inceput s3.1 inviny iasca pe adjunctul lui, acela ar fj inceput si Se justifice, Da aacceptat din timp argumentele celuilalt. P. g fost extemnat din spital. Multumirile Curgeau siroaie. fn. Perioada unmj. toare, acontribuit, dup’ masura puterilor, la echiparea cli. teva ori a mai venit ha 4, pentru a sublinia cd e: mod sistematic, Exist doar ceva ce hologica si igieng mentald, Despre a: in pacate, multi lume nu intele, Organismul nostru Semnaleaza ca nu mai poate rezista in fata actiunilor Proaste ale stipanului si se imbolnavesté Pentrua iesi din acea Situatie care nu este potrivita utili” torului Nepasator al organismului respectiv. in timpul boli organismal ne invata s& ducem un mod de viati corect. ince ie ss ne alimentim Corect, ne culcam la timp. ne A ‘cor Perare Ro incepem sa facem exercifil Pe person de curt ‘Pare posibilitatea de crestere a nivelu! vies Witura si aceea dea medita asupra unor stral ei wl tentiale, Boala ne dezvolta si intelectul. Atunel ong! 08 Sa mai boleasca. insa, imediat ce ne ins” ‘a trebuie practicati in Se numeste Culturd psi- sta va fi vorba mai jos. ge cA boala este un bine. incetears ~~ *°Manz; . 7180U 56 te Supyis yitam de lectiile maladie; . "? 1135 i Continys giceam pana atunci, Organismal Sif sise imbolnaveasca din nou, Dac’ e| wre ju ne lasa, devine cronicg § multe actiuni nocive. Din pica asta au si devenit 8enii, pentru cx au ay Dar iata inca un exemplu dest amortizari profilactice. Mi-a cerut © consul ul unei unitati de constructij in Care fiicea fiul prietenului meu. Comandantul era un cata”, in cazuri exceptionale Striga, faptas in judecata. Acela ruga si fie iertat, promitea cinu seva mai repeta. Dupa doua lectii de aikido Psihologic, in urma unei investigatii prealabile, cComandantul |-a chemat peinfractor, l-a rugat sd ia loc, i-a dat o tigara, |-a intrebat ce mai face, apoi, cu o voce calmi, a zis: , Eu te apreciez foarte mult. Esti un baiat bun, dar ai savarsit 0 actiune ilegala si eu sunt nevoit sa transmit cauza in procuratura, Sper ca totul se va redresa. O si-mi para foarte rau daci vei fi judecat...” Soldatul nu a spus nimic sia iesit din birou cucapul plecat. in cateva zile infractiunile au incetat. Sol- datii nu s-au eptat la un asemenea mod de actiune din Partea comandantului. Toti discutau comportamentul tui slincercau si ghiceasca la ce trebuie sd se mai astepte din Partea lui, . Tehnica amortizarii se afla si la baza regulii formulate © Carnegie — ,Ideea trebuie si apartina Partenerulu! 1 deat ° "spect atunci cand este vorba despre um tae, comme ae care epaes oar vvreina se formuleaZi in ln comunicarea cu subalternii. vine si 0 solufio- Nege. -echerale, iar partenerului i se prop an cand se se pute Propunerile se neagd motivat Pam ‘4 propunerea voastra. Unul dintre ore ara aia 'onat acest procedeu mai intai cu fiul 14 88 joace cu el dame. Iata povestea lui: . Mai astfel ne Salveary te, maj tatie comandan. Serviciul militar tip ,,dintr-o by. ameninta s-] dea pe Aiunge the dene’! eT 136 / AIKIDO PSIHOLOGIC Colea, avem ceva timp liber, Oare Ce-am Sc 5 facem? ea a: Ce aici 88 jucdim fotbal? Eu: E 0 idee buna, dar tu stii c& ma dor u rele, Fiul: Dar daca jucim sah? Eu: Dupa serviciu capul nu mi-e Fiul: Ce zici de un domino? Eu: Colea, doar suntem oameni intelj Fiul: Atunci nu stiu, ce mai avem? Eu: Pai, gandeste-te. Fiul: Hai sa jucim dame. Eu: Este 0 idee excelentii! Bravo! insa daca o Propuneam eu, fiul Putea sa refuze,” Pic Piciog, Prea proaspit, igenti! nit la cursul nostru, seringile sterilizare, si nu in steriliza- de unica folosinta nici ci se Sanitar-epidemiologic a pre- toare cu aer cald, iar seringi Pomeneau. intr-o Zi, serviciul zentat anumite observatii in ceea ce priveste metoda de Sterilizare, Reflectand bine, am decis sd trec la metodaC. Nuam propus-o, dar, dupa ce am expus esenta probleme, Beas. i i ‘ am cerut Tecomandari din Partea colectivului. Adunared avut loc in felul urmator: M.: Zic s& le prelucrim dupa metoda A. Pe ©u: Eo metoda foarte buna, insa ingredientul ae Mai produce, fiind considerat invechit. Pacat, este veut ; un, Lanoige resping prea repede preparatele spree daca ceva N-O sa fie in buna regulé, n-o sa fim “ K: Ce ar fj daca am incerca metoda B? a! ino ingrene ta B? Nu este cu nimic mai bunt! gredientuly; beta este oprit. * Poate sar Potrivi metoda C? Sa ® Comang; Sau sq a S4 te sup); Eu (dupa puting meditatiey, Pu? 1 137 i 72 a, se p; ceea ce in momentul actual sap eee este any mesc pentru partic; Ii ce] py.) ume multul Participarea Jy discutig Mai bine! Va Fiti atenti. Seful sectiej ny ace i, Aici a fost folosi Mat pe ni dat pe toll. Aici a fost folosit Procedeul identie, obicei consolideaza colectivy), Acest f Entificarii, Care de adesea in multime, in timpul lecturij ad © observa tale etc. Atunci cand ma duc la Stadion, ee sentimen- angi mine il identific cu mine, Consider o Care merge suporter de fotbal. Stiu deja cu ce si incep dis, a ya ride carti se identifica adesea cy petsonajele its pentru un anumit timp se simt bine. La fel siin rae Chiar daca au o atitudine Proasta fata de G., identifi. cindu-se cu G. — mai bine zis, cu aprecierea pe care a pri- mit-o G. -, participantii la discutie gandeau in felul urmator: »Pai, daca si o proasta ca asta a putut si o inventeze, atunci data viitoare eu 0 sa inventez ceva si mai valoros si n-am sa mai tac!” Activitatea productiva si creativitatea subalterni- lorsunt stimulate de o astfel de metoda, nu de indemnurile directe de a lucra pentru binele colectivului. Si ined ceva. Daca cineva ar fi propus metoda D, mai bund decat metoda C, la care eroul nostru nici nu se gan- dea, el ar fi acceptat-o calm. insd, dui ce isi expusese deja Piterea, i-ar fifost maigreusiserenuntelaca. Mai multi manageri care nu cunosc metoda identificarit Prices) : ati intarziat '1pozitioneaza colectivul impotriva lor. ,De ce afiint fata ‘stizi?”, il intreaba amenintitor seful pe es ns e ee Dupa o intrebare proasta un aera in cit astfel os ie »Transportul public a mers Pr alcul c& la sedinta td cinci minute. Iar daca luati in ca iti cele cincl ~ lahificare este ¢ tot colectivul, inmuli ul hinute ¢ ae nti si o 4 aflati vO timputyy ‘U numérul celor prezentt $ : + ‘1 Pierdut. . Icare a jntarziat, tot in atunei cand il certati Pe Ot Oe ne cu mas Sandeste aproximativ asa » isa Riu. » = personala. Nu se gandeste cum ne desc toti posomorati, porniti impotriva sefu Nu va judec, domnilor manageri, pentru Masina nala. Stiu ca aveti nevoie de ea, Sunt de partea dum voastra. Aveti cea mai grea sarcina, dragii mej mai rape Eu pur si simplu va Sugerez ce ganduri si ce aia apar la subalternii dumneavoastra in urma actiunilor a” afirmatiilor psihologic nemotivate. Poate va va ajuta wae toarea regula: ,,Trebuie sa lauzi in fata tuturor si 53 certj intre patru ochi.” : e “urcdm noi!” Si st: lui. ua Din picate, regulile psiholo; gice nu garanteaza intot. deauna un efect. Iar dacd exista posibilitatea de a ceda in fata subalternului, e mai bine si o faceti, chiar daci sunteti absolut sigur ca aveti dreptate. insi daca asta Presupune riscul unor consecinte grave, nu trebuie si cedati. Dar tre- buie sa insistati asupra parerii voastre doar utilizand teh- nica amortizarii. lata cum arata acest lucru in practica. Atunci cand medicii care lucrau cu mine insistau cu diag- nosticele lor, cedam. Peste doua, trei siptamAni totul avea sa fie clar. Eu nu pierdeam nimic. Daca avea dreptate dis- cipolul meu, era un indiciu cd sunt un manager democratic si ascult atent vocea maselor. Daca se adeverea cd eu am avut dreptate, de asemenea, autoritatea mea crestea. Pur si simplu schimbam diagnosticul. {nsa atunci cind este vorba despre tratament, nu mai poti ceda. Atunci ziceam urm&toarele: ,,Eu nu afirm ca indicatiile mele sunt mal bune decat ale voastre, dar nici voi nu puteti garanta c ale voastre sunt mai bune. Putem sa acceptam propunerea voastra sau pe a mea. Dar eu imi asum raispunderea ees tot procesul de tratament. Zic sa ne intelegem astfel. ee ce am propus eu n-o sa aiba efect, schimbam Lae os scriptiile mele cu ale voastre.” Datorita unei astiel ig an tici am reusit s4 pastrez relatii bune cu discipolii mee azi. Ei sunt deja niste specialisti experimentatl, dar $t imi cer uneori sfatul.