PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Pintilie Ana Maria

UNITATEA DE ÎNVǍŢǍMÂNT : Liceul Tehnologic ”Eremia Grigorescu”
CLASA a XI–a C
OBIECTUL : Limba şi literatura română
SUBIECTUL : Latinitate şi dacism
TIPUL LECŢIEI : consolidare şi sistematizare

COMPETENŢĂ GENERALĂ:
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.2-Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până
la începutul secolului al XX-lea
3.4- Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme

COMPETENŢE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
- să utilizeze adecvat concepte precum latinitate, dacism, romanizare, limbă
literară, limbă vulgară, limbi romanice, substrat, superstrat, adstrat
-să precizeze contextul, epoca şi teritoriul de formare a limbii române
-să susţină cu argumente ideea de continuitate a românilor în spaţiul carpato-dunărean
-să identifice originea cuvintelor indicate dintr-un text dat
-să-şi exprime opinia cu pivire la importanţa pe care o are pentru români cunoaşterea
etnogenezei

STRATEGIA DIDACTICĂ

a) METODE şi PROCEDEE : brainstorming-ul, conversaţia euristică şi catehetică,

studiul de caz, exemplificarea, problematizarea, exerciţiul
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă
individuală, activitate pe grupe
c) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT :, fişe de lucru, posterul/ prezentarea power-point
d) RESURSE : capacităţile intelectuale specifice elevilor clasei a XI-a, cunoştinţele
anterioare despre etnogeneza românilor, videoproiector, laptop, CD cu fragment din
filmul Dacii, timp 45 de minute
BIBLIOGRAFIE

 Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română, manual pentru
clasa a XI- a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2006
 Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan, Limba şi literatura română,
manual pentru clasa a XI- a, Editura Corint, Bucureşti, 2006
 Arvinte, Vasile, Studii de istoria limbii române, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 19997
 Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Ed. Ovi-art, Iaşi, 2004

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1. Organizarea clasei asigurarea celor necesare desfăşurării orei, efectuarea prezenţei 3

min

2. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

Se scrie titlul pe tablă şi sunt invitaţi elevii să formuleze cât mai multe întrebări care le
vin în minte, în legătură cu termenii latinitate şi dacism. Sunt anunţaţi că răspunsurile la aceste
întrebărise suprapun, în parte, peste obiectivele lecţiei şi că le vor afla pe parcursul acesteia.
2 min

3. Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor

Elevii sunt împărţiţi în echipe, una dintre acestea urmând să prezinte proiectul cu titlul
Latinitate şi dacism.
Proiectul va urmări, cu precădere, fixarea următoarelor aspecte:
 Formarea limbii şi a poporului român ( epoca şi teritoriul de formare, factori
romanizatori, continuitatea limbii şi a poporului român în spaţiul carpato-
danubiano- pontic)
 Componentelele limbii române/ structura etimologică a vocabularului său
(substratul autohton, superstratul latin, adstratul, sau influenţele străine), cu
exemplificări
 Teorii latiniste, importanţa afirmării elementului dacic
 Concluzii
Dintre colegi, va fi desemnată o echipă de observatori, care va completa o fişă de
evaluare a proiectului, acordând colegilor calificative.(ANEXAI) 15 min
După prezentarea proiectului toţi elevii primesc sarcini de lucru în echipă, exerciţiile
urmărind fixarea cunoştinţelor. ( ANEXA II) 7 min-timp de lucru, 12 min –timp de raportare

4. REALIZAREA FEED-BACK-ului feed-back-ul se realizează prin aprecieri verbale cu

privire la răspunsurile primite de la elevi 3 min
 5. Asigurarea retenţiei şi transferului: elevii primesc următoarea temă pentru acasă:

Scrieţi un text argumentativ de minim 25 de rânduri, în care să vă exprimaţi opinia cu

privire la importaţa cunoaşterii istoriei propriei limbi, pornind de la următoarea afirmaţie
aparţinând filosofului Immanuel Kant: Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat.
3 min

ANEXA I
 EVALUAREA PROIECTULUI- FIŞA DE OBSERVAŢIE

Notaţi prin calificative ( FB, B, S,I ) activitatea colegilor voştri, urmărind indicaţiile din tabelul
de mai jos şi motivând acordarea calificativului:

Obiective urmărite Activitati prestate Calificativ/motivaţie

Reflectarea interelaţionarii
în cadrul grupului
Conţinutul calitativ al
proiectului
Calitatea prezentării
-1.existenţa unui proiect unitar
- 2. fiecare membru işi reflectă
contribuţia prin raportarea pe
care o face
-1. structura proiectului este
prezentată coerent
-2. prezentarea orală respectă
punctele anunţate în plan
-3. prezentarea este concisă, fără
digresiuni
-4.existenţa unui poster / unei
proiectări power point realizat(e)
original şi creativ.
-1. prezentarea se face fără ezitări
iar ideile se înlănţuie logic concis
clar şi corect ( se respectă
calităţile generale ale stilului)
-2. raportorii introduc elemente
non- şi paraverbale în
comunicare (intonaţia, ritmul
vorbirii, dresul vocii, păstrarea
contactului vizual) cu rol
persuasiv

ANEXA II
 GRUPA I
Citiţi textul următor şi răspundeţi chestiunilor mai jos formulate:

Definiţia genealogică a limbii române. Limba română este limba latină vorbită în mod
neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizate
(Dacia de Sud, Dardania, Moesia Superioară şi Inferioară), din momentul pătrunderii limbii
latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. Acei care ne-au transmis limba latină, din tată
în fiu, în aceste părţi dunărene, au avut întotdeauna conştiinţa că vorbesc aceeaşi limbă (latina),
spre deosebire de cei care vorbeau alte limbi. Se poate vorbi, în acest caz de ,,voinţa”
vorbitorilor de a întrebuinţa o anumită limbă şi nu alta. (Al. Rosetti, Istoria limbii române)

1. Găsiţi un argument care să contrazică afirmaţia lui Rosetti, conform căreia se poate vorbi
despre limba română chiar din momentul pătrunderii limbii latine în provinciile cucerite
de romani la Dunărea de Jos.
2. Care credeţi că e motivul pentru care autorul textului vorbeşte despre voinţa vorbitorilor
de a vorbi latina.
3. Precizaţi care este originea cuvintelor extrase din text: limba, fiu, zilele

GRUPA II

Citiţi versurile următoare şi răspundeţi chestiunilor mai jos formulate:

,,Traian vine-n astă ţară Astăzi rog nu mă lăsa!

Şi de-a birui deprins Când întinde a sa mână
Spre Dochia cea fugară Ca s-o strângă-n braţ Traian,
Acum mâna a întins. De-al ei zeu scutită zâna
Atunci ea cu grai fierbinte: Se preface-n bolovan.’’
Zamolxis, o zeu, striga, (Gh. Asachi, Dochia şi Traian)
Te giur pe al meu părinte,
1. Prezentaţi colegilor, voştri pe scurt, legenda pe care o surpinde poetul în versurile sale
2. Exprimaţi-vă opinia cu privire la motivul care i-a determinat pe români să conceapă în
această manieră mitul etnogenezei, considerat de Călinescu unul dintre miturile
fundamentale ale poporului nostru.
3. Precizaţi care este originea cuvintelor următoare, extrase din text: vine, mâna, părinte

GRUPA III

Citiţi textul următor şi răspundeţi chestiunilor mai jos formulate:

 ,,Sub raportul limbii, cercetările întreprinse au putut stabili un număr de 160 de termeni
româneşti care sunt de origine traco-dacă. Aceşti termeni privesc o arie foarte largă, începând cu
corpul omenesc (buză, ceafă, grumaz, guşă), cu familia (băiat, copil, prunc, zestre), cu locuinţa
(vatră, cătun), cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole, piscicole (mazăre, ţarină, baci,
mânz, strungă, ţarc, urdă, barză, mistreţ, rânză, şopârlă, viezure), cu diferite acţiuni (a răbda, a
speria, a zburda). Desigur numărul acesta va spori prin cercetări ulterioare (…)
Ni s-au păstrat de la daco-geţi şi câteva nume de ape: în primul rând Dunărea, care derivă
dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeşul din Argessos; Bârzava, al cărei nume se regăseşte în oraşul
dacic Berzobis; Someşul: o inscripţie latină din ţinuturile udate de acest râu vorbeşte despre
Samus”. (C-tin G Giurăscu, Dinu C. Giurăscu, Scurtă istorie a românilor pentru tineret
îndeosebi)

1. Având în vedere faptul că textul este extras dintr-o lucrare ştiinţifică, exprimaţi-vă
opinia cu privire la faptul că ea se adresează îndeosebi tinerilor.
2. Argumentaţi faptul că hidronimele amintite în textul dat sunt o dovadă ce susţin
continuitatea românilor în spaţiul carpato-danubiano-pontic
3. În care compartiment al vocabularului limbii române s-ar putea încadra majoritatea
cuvintelor traco-dace, în vocabularul fundamental, sau în masa vocabularului? De ce?

GRUPA IV

Citiţi textul următor şi răspundeţi chestiunilor mai jos formulate:

,,Vrem să fim numai atât: latini- limpezi, raţionali, cumpătaţi, iubitori de formă, clasici-
dar, vrând- nevrând suntem mai mult. Însemnatul procent de sânge slav şi trac ce clocoteşte în
fiinţa noastră constituie pretextul unei probleme care ar trebui pusă cu mai multă îndrăzneală.
În spiritul românesc e dominantă latinitatea, liniştită şi prin excelenţă culturală. Avem
însă şi un bogat fond latent slavo-trac, exuberant şi vital care, oricât ne-am împotrivi, se
desprinde uneori din corola necunoscutului, răsărind puternic în conştiinţe. Simetria şi armonia
latină ne e adeseori sfârtecată de furtuna care fulgeră molcom în adâncurile oarecum metafizice
ale sufletului românesc. E o revoltă a fondului nostru nelatin”.
(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin)
1. De ce credeţi că autorul vorbeşte despre o revolta a fondului nelatin al românilor?
2. Precizaţi tema şi scopul textului dat
3. Credeţi că este important pentru români, în general, să nu se creadă doar latini? De ce?