1204: Capturarea Constantinopolului de către cea de-a Patra Cruciadă
1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.
1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia" a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 1849: Ungaria a devenit republică. 1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris. 1862, România : A intrat în vigoare legea presei. 1864: Camera Deputaților a adoptat o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române. 1889: A început să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română". 1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha au masacrat peste 380 de demonstranți neînarmați. 1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii. 1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator. 1939: Marea Britanie și Franța au acordat garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei, în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei. 1941: Al Doilea Război Mondial: La Moscova, s-a semnat Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS. 1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele celui de-al Treilea Reich au ocupat Belgradul. 1945: Al Doilea Război Mondial: Înlăturarea ocupației germane din Viena. 1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945. 1946: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov. 1948: Marea Adunare Națională a votat Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza. 1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minții, MKULTRA. 1964: La Premiile Oscar, Sidney Poitier devine primul afro-american de sex masculin care câștigă premiul Ce mai bun actor, pentru filmul Lilies of the Field. 1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen. 1973: România: S-a constituit Institutul Central de Matematică. 1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990). 1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
Nicolae Tonitza, pictor român
Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat Nobel
Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat Nobel
Garri Kasparov, mare maestru la șah
1519: Caterina de Medici, regină a Franței (d. 1589)
1570: Guy Fawkes, d. 1606) 1573: Christina de Holstein-Gottorp (d. 1625) 1732: Frederick North, Lord North, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1792) 1743: Thomas Jefferson, al 3-lea președinte al Statelor Unite (d. 1826) 1747: Louis Philippe al II-lea, Duce de Orléans (d. 1793) 1758: Johann von Klenau, general austriac (d. 1819) 1764: Laurent de Gouvion Saint-Cyr, om politic francez (d. 1830) 1769: Thomas Lawrence, pictor englez (d. 1830) 1771: Richard Trevithick, inginer și inventator englez (d. 1833) 1780: Alexander Mitchell, inginer irlandez (d. 1868) 1784: Friedrich Graf von Wrangel, mareșal prusac (d. 1877) 1787: John Robertson, politician din S.U.A. (d. 1873) 1802: Leopold Fitzinger, zoolog austriac (d. 1884) 1808: Antonio Meucci, inventator italian (d. 1889) 1832: Juan Montalvo, scriitor ecuadorian (d. 1889) 1869: Pompiliu Eliade, istoric literar român (d. 1914) 1872: Jan Szczepanik, inginer chimist polonez (d. 1926) 1885: Georg Lukács, filosof, scriitor și critic literar de origine maghiară (d. 1971) 1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român (d. 1940) 1895: Arhiducele Maximilian Eugen al Austriei, arhiduce de Austria (d. 1952) 1901: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (d. 1981) 1906: Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989) 1919: Howard Keel, actor și cântăreț american (d. 2004) 1922: John Braine, scriitor englez (d. 1986) 1924: Stanley Donen, regizor american și coregraf (d. 2019) 1924: Alexandru Lungu, medic, poet, pictor și grafician român (d. 2008) 1926: Sabin Marius Peculea, fizician, membru și secretar general al Academiei Române 1927: Maurice Ronet, actor francez (d. 1983) 1928: José Agustin Goytisolo, poet spaniol (d. 1999) 1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător și om politic român (d. 2013) 1931: Dan Gurney, pilot american de Formula 1 1936: Nicolae Velea, prozator român (d. 1987) 1938: Cătălina Buzoianu, regizoare română (d. 2019) 1939: Paul Sorvino, actor american 1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 2013) 1940: Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 1940: Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română 1940: Max Mosley, pilot de curse auto, avocat englez 1941: Michael S. Brown, medic american, laureat al Premiului Nobel 1943: Rodica Mandache, actriță română 1945: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană 1948: Drago Jančar, scriitor sloven 1949: Christopher Hitchens, scriitor, critic literar și jurnalist anglo-american (d. 2011) 1949: Ricardo Zunino, pilot argentinian de Formula 1 1950: Ron Perlman, actor american 1956: Ioan T. Morar, ziarist și poet român 1963: Garri Kasparov, șahist rus 1968: Jørn Stubberud, basist norvegian 1972: Ingrid Vlasov, creatoare română de modă 1988: Anderson, fotbalist brazilian 1990: Lodovica Comello, actriță și cântăreață italiană