CAP. 15.

TEHNOLOGIA TRATAMENTELOR TERMICE APLICATE PIESELOR

REPREZENTATIVE PENTRU CONSTRUCŢIA DE MAŞINI

15.1. Tratarnente terrnice aplicate organelor de mașini fixe

În această grupă sunt cuprinse organe de maşini statice, cu rol de protejare, etanşare, rezemare,
ghidare, caracterizate de o mare diversitate a solicitărilor şi a materialelor utilizate la fabricarea
lor.

15.1.1. Tratamente termice aplicate batiurilor și carcaselor

Batiurile maşinilor-unelte, carcasele turbinelor, carcasele reductoa-relor din componenţa
maşinilor de transport (automobile, locomotive) sau de ridicat (macarale) reprezintă organe de
maşini fixe cu rol de susţinere şi protejare a unor ansambluri sau subansambluri, Dimensiunile
mari și geometria complicată a acestor produse impune soluţia tehnologică de fabricaţie prin
turnare.

15.1.1.1. Batiuri şi carcase turnate din oţel

Aceste piese se caracterizează prin neomogenităţi chimice şi structurale, determinate de influenţa
secţiunii variabile a pereţilor asupra conditiilor de solidificare precum şi de un nivel ridicat al
tensiunilor interne remanente (termice, structurale, mecanice), care pot conduce 1a modificări
iremediabile de formă şi dimensiuni sau la fisurări in timp, la temperatura ordinară.

Tabelul 15.1. Mărcile oţelurilor carbon turnate în piese şi caracteristicile mecanice ale acestora,
după tratamentul termic(STAS 602-82

Rezistenta de Limita de Alungirea la Gâtuirea la Rezilienţa Duritatea

Grupa Marca rupere la tracţiune curgere rupere rupere Z, KCU 300/2 Brinel HB
Rm
N/mm min2 Rpo2
N/mmmin2 A5 %
, min min.
% J/cm2
min. min.
(informartiv)
1 2 3 4 5 6 7
OT400 , 390 - 20 - - 110
OT 450 440 - 18 - _ 124
1 OT 500 . 490 - 15 - _ 138
OT 550 540 - 12 - ~ _ 153
OT 600. 590 10 - _ 169
OT 700*i 690 - 6 .. - 179
OT 400 390 200 25 - - 110
OT 450 440 240 22 - - 124
2 OT 500 490 270 18 - « _ 138
OT 550 5 4 0 310 15 - - 153
OT 600 590 340 12 - _ 169
OT 700* 690 410 10 - _._ . 179
OT 400 390 200 25 « 35 50 110
OT 450 440 270 22 30 40 124
3 138
OT 500 490 270 18 25 35
 OT 550 540 310 15 21 30 153
OT 600 590 340 ~ 12 18 25 169

Pentru fabricarea batiurilor şi carcaselor turnate se utilizeaz două grupe

de oţeluri:
- oteluri carbon turnate in piese, STAS 600 -82 (tabelul 15.1).
Bat i uril e şi carcasele t urnat e din oţ el carbon se t rat eaz ă t erm i c în vederea
regenerării st ructurii prin normalizare, la 880 -900°C precum şi îm scopul
prevederii modificărilor ulterioare ale formei şi
d i m e n s i u n i l o r , aplicarea recoacerii de detensi onare la 600 -650°C.
- oţeluri aliate turnate in piese, STAS 1773 -82 (tabelul 15.2).
15.1.1.2. Batiuri şi carcase turnate din fontă
C ondi ţ i i l e de sol i ci tare şi sol uţ i i l e construct i ve î n caz ul bat iuri l or ș i
al carcaselor turnat e fac posibil ă utilizarea în fabricaţia acestora a font elor
cenuşii cu grafit lamelar modificate sau nemodificate, nealiate, microaliate
s au al i at e (t ab el ul 15.3).

Tabelul 15.3. Mărcile şi caracteristicile mecanice prescrise fontelor

cenuşii c u g r a f i t l a m e l a r t u r n a t e î n p i e s e ( S T A S 5 6 8 - 8 9 - S R -
I S O 1 8 5 p e n t r u epruvete cu diarmetrul de 20 mm)
Nr. Rezistenta la tractiune Rm, Duritatea Brinell, HB
crt. Marca min. N/mm2 (informativ)
________________ 100-150
1 Fc 100
100
2 Fc 150 150 140-190
3 Fc 200 200 170-210
4 Fc 250 250 180-240
5 Fc 300 300 200-260
6 Fc 350 350 210-280
7 Fc 400 400 230-300
În funcţie de structura de turnare şi de prescriptiile privind
caracteristicile tehnologice (prelucrabilitate prin aşchiere) şi cele de
ex pl o at a r e co r es pun z ăt o a r e co ndi ţ i i l o r de so l i ci t a re , ba t i u r i l o r c ar c as el or
t u r n a t e d i n f o n t e c e n u ş i i ş i c u g r a f i t l a m e l a r l i se aplică tratamentele
termice prezentat e i n tabelul 15.4.

356
Tabelul 15.4. Parametrii tratamentelor termice aplicate biturilor și carcaselor
turnat e din font e cenușii cu grafit lam el ar (STAS 568 - 82, SR IS O185)
Nr. Denumi rea Temperatura Durata de Condiții de răcire
Crt. tratam entului de încălzire, menținere,
termic ºC h
1 Recoacerea pent ru 500-600 2-8 Răcire l entă cu cupt orul(20 -
detensi onare cu (630 pentru 50ºC/h) până la 200ºC, apoi
încălzire lentă(70 - fonte ali ate) in aer
100ºC/h)
2 Recoacere Încalzire 1-4 Răcire l entă cu cupt orul(30 -
subcriti că lentă(50-70 50 ºC/h)până la 200 ºC, apoi
ºC/h)până l a în aer
680-750
3 Recoacere de 850-950 1-5 Răcire l entă până l a
grafitizare temperaturi superi oare
punctului Ar1, apoi răcire
foarte l ent ă(2 -5 ºC/h)sau
menținere 1 -3 h la
temperatura punctul ui Ar1
4 Norm alizare 850-950 1-3 Aer
5 Călire 850-890 1-3 Ulei sau apă
martensitică
volumica
6 Reveni re î nalt ă 500-600 2-6 Aer

15.1.2. Tratamente termine applicate cilindrilor

Cilindrii pentru pistoane din componența motoarelor, mașinilor cu abur, comprosoarelor,
pompelor sunt organe de mașini solicitate în principal la presiune, frecare, coroziune. Se execute,
după scopul functional, în bloc sau cu cămașa (bucșă) interioară, prin turnare din fontă sau oțel
sau prin forjare din oțel.

C i l i n d r i i ( c ă m ă ş i l e ) t u r n a ţ i di n f o n t a ce n u ş i e s e s u p u n r e c o a c e r i i
pentru detensionare, iar pentru realizarea durită ții mari a suprafetei
interioare, pe care alunecă segmenţii pistonului, se aplică, călirea
superficială cu curenţi de înaltă frecvență (CIF).
În scopul creşterii rezistenţei mecanice la uzare prin frecare, se
utilizează fonte aliate cu crom nichel, care se supun tratamentului
termic de îmbunătățire urmat de călirea superficială a "oglinzii" interioare sau
tratamentului termic de călire izotermă (bainitică). În cazul cilindrilor urmați
din fonte cu crom, molibden şi aluminiu, după aplicarea
t r a t a m e n t u l u i t ermic de îm bunăt ăţire, duri ficarea int eri oară se realizează
prin tratam ent t ermochimic de niturare dură. În t abelul 15.5 sunt prezent ați
paramet rii tratam entelor termice și termochimi ce apl icat e cilindrilor
(cămășilor) t urnați din font ă.
Tabelul 15.5. P arametrii tratam entel or termice apli cate cilindrilor
turnați din fonte cenușii
Nr. Denumi rea Temperatura Durata de Condiții de răcire
Crt. tratam entului de încălzire, menținere, (observații)
termic ºC h
1 Recoacerea pent ru 500-600 2-8 Răcire l entă cu cupt orul( 3 0-
detensi onare cu (630 pentru 50ºC/h) până la 200ºC, apoi
încălzire lentă( 50- fonte ali ate) in aer
70ºC/h)
2 Călire 850-890 1-3 Ulei sau apă
martensitică
volumică
3 Reveni re î nalt ă 500-600 2-6 Aer sau ulei
4 Călire izoterm ă 830-900 0,3-0,1 Băi de t opituri de săruri s au
(bainiti că) aliaj e met alice cu
temperatura 200 -400ºC
5 Călire superfi cial ă Frecvenț a curentului 8000 -
prin inducție - - 20000Hz, adâncimi de strat
(C IF) 1,0-4,0mm
6 Nitrurare dură 500-580 10-15 Curent de amoni acș
adâncimi de strat de 0,10 -
0,25mm

C i l i n d r i i d i n oţ e l s e e x e c u t ă p r i n f o r j a re d i n o ţ e l u r i al i a t e cu c r o m
molibden, aluminiu (38MoCrA109, 39CrA109, STAS 791 -88) cu tratament
termic şi termochimic specific (îmbunătăţire şi nitrurare dură).
15.1.3. Tratamente termice aplicate recipientelor
Recipientele pentru stocarea şi transportul produselor
petrochimice s ub pres iune s e execut ă de obi cei în construcţi e s udat ă,
f i i n d r e a l i z at e dintr-un număr de virale (petale) prelucrate prin vălţuire
sau ambutisare la rece şi două capace (funduri) obţinute -de regulă- prin
ambutisare la rece.
Recipientele se execută din tablă groasă din oţeluri carbon,
slab aliate sau inalt aliate în funcţie de destinaţie respectiv de
c o n d i ţ i i l e d e s o l i c i t a r e ( p r e s i u n e , t e m pe r a t u r ă , c o r o z i u n e ) . D e f o r m a r e a l a
rece (vălţuire, a m b u t i s a r e ) ş i a p o i s u d a r e a c o m p o n e n t e l o r
r e c i p i e n t e l o r d e t e r m i n ă irnportante modificări structurale şi asupra
stării de tensiuni care impun a p l i c a r e a u n o r t r a t a m e n t e t e r m i c e
c o r e s p u n z ă t o a r e f i e c ă r e i p ă r ţ i componente, subansamblurilor
sudate precum şi produsului final.
Tablele pentru fabricaţia recipientelor din oţeluri carbon sau
slab aliate sudabile trebuie livrate normalizate sau normalizate şi
r e c o a p t e subcritic, astfel încât să poată fi prelucrate prin deformare
plastică la rece.
Subansarnblurile recipientelor din oteluri carbon şi slab aliate
sudate autogen se supun tratamentului termic de recoacere de
detensionare la temperaturi de 500 -600ºC, în scopul prevenirii
deformaților ulterioare și a coroziunii fisurate sub sarcină . Dacă
sudarea componentelor subansamblurilor se face electronic, sub zgură,
atunci se impune tratamentul termic de normalizare la 920 -950ºC.
 După sudarea intregului recipient, acesta se supune recoacerii
pentru detensionare la 600 -650ºC.Dacă dimensiunile recipientului
permit, detensionarea recipientului se realizează în cuptor.
În cazul recipientelor de dimensiuni foarte mari, detensionarea
globală se poate realiza fie electric, prin acoperirea întregului
recipient cu o „plasă” de rezistoare electrice, fie utilizându -se un
arzător de construcție specială, plasat în interiorul recipientului care,
printr-o circulație dirijată a flăcării, asigură o încălzire uniformă și,
prin aceasta, un grad avansat de detensionare a recipientului.
Recipientele şi componentele acestora, din oteluri
inoxidabile şi anticorosive, se supun întotdeauna tratamentelor
termice in vederea prevenirii coroziunii intergranulare și reducerii
nivelului tensiunilor interne remanente. În tabelul 15.6 sunt
p r e z e n t a t e c e l e m a i i m p o r t a n t e m ă r ci de oţeluri, rezistente la coroziune,
utilizate în fabricatia recipientelor şi tratamentele termice recomandate
acestora (conform STAS 3583 -87).
Tabelul 15.6. Mărcile, clasele structurale şi parametrii tratamentelor
termice ai unor oţeluri rezistente la coroziune, utilizate în fabricatia
recipientelor pentru transportul şi stocarea produselor petrochimice (STAS
3583-87)
Parametrii tratamentelor termice. Temperatura de înc
Nr.
Marca oţelului Clasa ălzire,
crt,
Recoacere în 0C,Călire
conditii de răcire Revenire
1050-1100, răcire în _
1 10NiCr180 Austenitic -
apă (aer sau ulei)
1050-1100, r _
2 10TiNiCr180 Austenitic -
ăcire in
1050-1100,sau
apăa (aer ulei)în
răcire
3 10TiMoNiCr180 Austenitic - -
apă (aer sau ulei)
760-780 r -
4 10Cr170 Feritic -
ăcire in ________________ ..._
760-780
aer r
5 7TiCrl 70 Feritic - -
ăcire în
martensitic
_______________
Ferito- aer 1000-1050, răcire în 700-790, răcire în
6 12Cr130 aer sau ulei aer, ulei sau apă
-
1000-1050, răcire în 660-770, răcire în ,aer,
Martensitic 740-780 răcire în
-
20Cr130 ulei sau apă
7 _ aer sau ulei
aer
8 330Cr130
0Cr130 Martensitic - 9501020, răcire 200-300, răcire
8 -
în apă, ulei în apă, ulei și
aer
15.1.4. Tratamente termice aplicate ghidajelor
Ghidajele sunt organe de maşini fixe, care au rolul de a prelua forțele
rezultate din deplasarea conjugată ln mişcarea de tr anslație a unor
organe mobile. Ele trebuie să fie deosebit de rigide şi să prezinte o
duritate superficială ridicată pe suprafata de alunecare.
Ghidajele sunt fabricate prin turnare de fontă sau di n semifabricate
deformate plastic la cald, din oţel si mai rar din bronz.
Pentru reafizarea ghidajelor turnate din fontă se recomandă fonta cenuşie
modificată (Fc200, Fc250, STAS 568 -82 - SR ISO 185).
Tratarnentul termic al ghidajelor turnate din fontă constă din recoacerea
pentru detensionare la 600 -650ºC şi apoi călire superficială prin
inducţie (CIF), utilizând un inductor daptat formei suprafeței de
ghidare.Adâncimea stratului călit are valori de 1,5 -30mm, în condiţiile
utilizării unei frecvenţe a curentului de 8000 -10000 Hz. Duritatea
stratului călit este de HRC=45-48.
Pentru ghidajele executate din semifabricate laminate la cald sau forjate
sunt utilizate oțeluri eutectoide sau hipereutectoide(VM18, STAS 3611 -
88 sau RUL 1, RUL 2, STAS 1456 -80), tratate termic prin călire
incompletă si revenire joasă la durități HRC=60 -62, sau oțeluri aliate
pentru cementare(18MnCr10, 15Cr08, 13CrNi30, STAS 791 -88), tratate
termic si termochimic prin carburare, călire, revenire joasă la durități de
58-62 HRC și adâncimi de strat de 1,0 -1,6 mm.
Ghidajele puternic solicitate la uzare sunt realizate din oţeluricu crom,
molibden, aluminiu (38MoCrA109, STAS 791 -88) tratate terrnic şi
termochimic prin imbunătăţire şi nitrurare dură.
Realizarea ghidajelor din bronzuri are în vedere în special utilizarea
bronzurilor cu aluminiu care conţin 9,5 -11,0% Al; 3,5-5,5% Fe şi 3,5-
5,5% Ni, tratate termic prin călire martensitică de la 900 -910°C, în apă
şi revenire la 380 -400°C, cu răcire in aer. În urma tratamentului termic
se obţin valori ale rezistenţei mecanice la rupere de 85 -90 daN/mm2.
De asemenea, se utilizează cu rezultate bune bronzurile cu beriliu şi
anume aliajul cu 2,0% Be tratat termic prin călire pentru punere In
soluţie de la 785-795°C, răcire in apă şi imbătrănire la 310 -320°C, cu
răcire in aer, obţinându-se valori de duritate de 38 -40 HRC.
15.1.5.Tratamente termice aplicate rulmenţilor
Rulmenţii sunt organe de maşini fixe cu rol de rezema re (lagăre de
rostogolire), care lucrează. in regim de solicitări complexe (eforturi
mari şi alternante de compresiune şi intindere, uzare prin frecare de
rostogolire, oboseală, coroziune). Faţă de aceste solicitări, oţelurile
utilizate la fabricarea rulme nţilor trebuie să asigure duritate mare pe
toată secţiunea, (cu excepţia rulmenţilor mari, care se durifică
superficial), rezistenșa la oboseală, rezistența la uzare, stabilitate
dimensională în timp și uneori rezistența la coroziune.
Starea structurală, care determină durabilitatea și siguranța în exploatare
a rulmenților, în condițiile de solicitare menționate, este caracterizată de
existenșa martensitei aciculare fine, a particulelor fine și uniform
distribuite de carburi precum si a unei proporții de au stenită
reziduală(sub5%).
15.1.5.1. Oțeluri și tratamente termice specifice fabricației
rulmenților mici
Rulmenții de dimensini mici se execută din oțeluri dure, hipereutectoide,
cu circa 1%C, slab aliate cu crom (RUL 1) sau crom -mangan-siliciu
(RUL 2).Compozițiile chimice ale celor două mărci menționate sunt
prezentate în tabelul 15.7.
Tabelul 15.7. Compozițiile chimice și punctele critice ale oțelurilor
utilizate pentru fabricația rulmenților mici (STAS 1456 -89)
Nr. Marca Compoziția chimică, % Temperatura
Crt. Oțelului C Mn Si Cr Smax Nimax Pmax Cumax Critică Ac1,
ºC
1 RUL 1 0.95 0,20 0,17 1,30 0,020 0,30 0,027 0,25 735-765
1,10 0,45 0,37 1,65
2 RUL 2 0,95 0,90 0,40 1,30 0,020 0,30 0,027 0,25 730-760
1,10 1,20 0,65 1,65

Inelele pentru rulmenţi se fasonează prin prelucrare mecanică, din

ba r e s au ţ e vi c ăr or a l i s - a apl i c at , i n pr e al abi l , u n t r at a m en t t er m i c d e
recoacere pentru globulizare. Corpurile de rostogolire (bile, role, cilindri s au
conice, butoiaşe, role elicoidale, ace) se fasonează prin deformare
plastică la rece, din bare sau sărme supuse iniţial recoacerii pentru
globulizare.
Tratamentul termic preliminar de recoacere pentru globulizare
aplicat în scopul asigurării caractristicilor tehnologice ( prelucrabilitate prin
deformare plastică la rece şi prelucrabilitate prin aşchiere), dar şi 1n
vederea pregătirii structurii iniţiale necesară la tratamentul termic final, constă
dintr-o recoacere incompletă, cu 1ncălzire la 780 -800°C, menţinere
indelungată şi răcire ulterioară foarte lentă. (15 -200C/h) pănă sub
temperatura punctului Ari (circa 620-6500C) şi apoi în aer. in urma
tratamentului termic preliminar de recoacere se obţine o structură de
perlită globulară cu duritatea de 180 -200 HB.
Tratamentul termic final constă dintr-o călire martensitică
volumică incompletă, la temperaturi de 800 -8600C, stabilite în funcţie de
compoziţia chimică a oţelului şi de secţiunea produsului. Duratele de
încălzire şi de mentinere în vederea egalizării temp eraturii în tot volumul
produsului se stabilesc, de asemenea, în funcţie de secţiune (tabelul 15.8).
Tabelul 15.8. Duratele încălzirii şi menţinerii în cuptoare cu
muflă a componentelor rulmenților din oțelul RUL 1, în funcție de
dimensiuni
Nr.crt. Dimensiunea în secțiunea Temperatura Durata
de încălzire, încălzirii și
maximă, mm
ºC menținerii,
min.
1 ≤10 815-835 25-30
2 10-20 830-850 30-45
3 20-30 840-860 45-65
Răcirea la călire se face, de regulă, în ulei cald (40 -60ºC), dar
pot fi utilizate și medii de răcire mai energice, care să asigure călirea
pătrunsă în cazul rulmenților de dimensiuni mai mari (tabelul 15.9.)
Tabelul 15.9.Medii de răcire utilizate la călirea rulmenților în
funcie de dimensiunile acestora
 Nr.crt. Tipul elementului Diametrul, mm Mediul de răcire
pentru călire
1 Bile ≤13 Ulei la 40-60ºC
13-50 Soluție 3-5% NaCl
în apă la 30-50ºC
>50 Petrol lampant sau
apă
2 Inel ≤28 Ulei la 40-60ºC
28-50 Soluție 3-
5%Na2CO3 în apă
la 30-50ºC
Petrol lampant
>50

În vederea prevenirii sau diminuării deformatiilor, inelele supun călirii

în trepte cu mentineri la 150-160°C, in băi de topituri de săruri (55 % KNO, si 45%
NaNO3), cu adaos de 2-3°/o apă. Inelele de dimensiuni mici pot fi răcite în ulei la
cald (40-80 0 C). Înaintea aplicării revenirii, răcirea se face p â n ă l a 8 - 1 0 ° C s a u s e
r e a l i z e a z ă o c ă l i r e s u b z e r o g r a d e z ă p a d ă carbonică sau azot lichid), in
s c o p u l r e d u c e r i i p r o p o r t i e i d e a u s t e n i t ă reziduală de la 8-10% la 3-4%.
Revenirea se realizează la temperaturi de 150-180°C, în scopul
reduce ri i ni vel ul ui t ensi uni l or i nt erne rem an ent e pr ecu m şi i n vederea
stabilizării dimensionale şi structurale a rulmentilor. Duritatea in urma
tatamentului termic final este de 62 -65 HRC.
15.1.5.2.Oţeluri şi tratamente termice specifice
f a b r i c a ţ i e i rulmenţilor mari
Rulmentii de dimensiuni mari (rulmenti grei) se execută din oteluri aliate
pentru cementare, care pot să asigure rezistenţă mare asociată cu ductilitate în
miez, duritat e mare şi rezistent ă bună l a uzare. C ele mai u t i l i z a t e s u n t ot e l u r i l e
a l i a t e c u c r o m ( c i r ca 2 % ) ş i n i c h e l ( c i r c a 4 % ) , proportia de carbon fiind situată
sub 0,20% (de exemplu marca 13CrNi35 STAS 791-88). Componentele acestor
rulmenţi se obţin pornindu-se de la semifabricate forjate. În scopul asigurării
prelucrabilitătii prin aşchiere, după forjare se aplică tratamentul termic preliminar
respectiv normalizare (la 900-9200ºC) şi recoacere de detensionare (630 -6500ºC).
După prelucrările prin aşchiere se realizează tratamentul termochimic de carburare
in mediu solid sau gazos (gaz natural brut sau atmosferă controlată) la 930 -960°C)
cu durate de mentinere de 50-150 h, in scopul obtinerii unui strat de 3-8
m m a d â n c i m e , a v ă n d o c o n c e n t r a t i e d e c a r b o n i n s u p r a f a t ă d e 0,80-1,20%.
Deoarece conditiile de carburare favorizează aparitia in strat a re ţ el el or d e c a rb uri ,
s e i m p un e pr ez ent a un ui ad a os m a r e d e r ec t i fi ca r e (0,5 -0,6 m rn/ raz ă) şi, de
as em enea, răci rea după carburare să se fa c ă ulei.
După carburare se realizează o revenire inaltă la 580 -630°C,timp de 10-15
h, pentru precipitarea şi globulizarea carburilor şi pre întampinarea formării unei
proportii mari de austenită reziduală la călirea ulte rioară.
 În continuare, se realizează călirea stratului de la 800 -820 ° C în ulei (se
recomandă ca inelel e să fie călite în m atrită) şi reveni rea joasa la 150-160ºC,
timp de 10-12h în băi de ulei cu răcire în aer. D a c ă p r o p o r ţ i a d e a u s t e n i t ă
rezi du ală est e mai mare (p est e 6%), s e recom and ă apli carea tratamentului
t e r m i c d e c ă l i r e su b ( - 7 0 °C).În final, duritatea stratului carburat și călit trebuie să
depășească 60 HRC, în condiţiile unei structuri alcătuite din martensita aciculară
fină, carburi globulare fine, unifor m distribuite şi urme de austenită reziduală.
15.2. Tratamente termice aplicate organelor de asamblăre
15.2.1. Tratamente termice aplicate imbinărilor sudate
Sudarea este un procedeu de asamblare nedemontabilă, care se aplică
oţelurilor carbon şi aliate cu conţinut de carbon relativ scăzut
(proporţia de carbon echiva.lent, dependentă de compoziţia chimică
a oţelului, să nu depăşească 0,45% C).
La sudare in materialul de bază, aflat în contact direct cu
materialul de aport lichid, se formează un câmp termic neuniform in
timp şi spaţiu, zona de influenţă termică (ZIT), care determină import
te modificări structurale şi de proprietăţi. Gradientul termic şi
variaţiile structurale prezente în ZIT sunt determinate de tipul
oţelului, de tipul procedeului de sudare precum şi de temperatura
maximă rezultată în procesul de sudare.
Zona materialului de bază cea mai afectată în timpul sudării
este zona adiacentă cusăturii, care se supraincălzeşte la temperaturi
de 1300-14000ºC, efectul fiind creşterea accentuată a mărimii
grăuntelui austenitic. Cu căt ne îndepărtăm de zona cusăturii,
tendinţa de creştere a granulaţiei este tot mai atenuată pănă la
temperatura Ac3 a metalului de bază (circa 850 -900ºC).
La răcirea ulterioară a îmbinării sudate, în zonele
supraincălzite apar defecte de structură, care diferă în raport de tipul
oţelului şi valoarea vitezei de răcire. Astfel, in cazul oţelurilor
carbon şi slab aliate, in zonele limitrofe cordonului de sudură, se
formează structuri tipice de supraincălzire, adică structuri cu aspect
grosolan sau structuri de tip Widmannstătten. Constituenţii
structurali sunt de tip ferito-perlitic la oţelurile carbon, în timp ce
în structura oţelurilor aliate se intălnesc şi constituenti de călire
(bainită , martensită).
Transformările structurale la incălzire şi răcire, care au loc în
timpul sudării, determină apariţia tensiunilor interne, atât in cusătură
cât și în ZIT, deosebit de periculoase, ele constituind, peste un
anumit nivel, sursa fisurilor şi crăpăturilor "imbinărilor sudate.
Din aceste considerente, rezulta clar necesitatea aplicării
tratamen-telor termice in vederea detensionarii şi, uneori, a
regenerării structurii.
Construcţiile sudate din oţeluri carrbon şi slab aliate, la care
în ZIT nu apar constituenţi de călire se supun recoacerii pentru
detensionare la terriperaturi de 600-650ºC. Vitezele de încălzire şi
răcire se limitează la 100ºC/h. Duratele de menținere se stabilesc în
funcție de secțiunea maximă a produsului, și anume 2 min/mm grosime
pentru oțeluri carbon, 4-6 min/mm grosime pentru oțeluri slab aliate.