Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Primul Război Mondial a fost un Război Total numit și Războiul Cel Mare.CARACTERISTICILE RĂZBOIULUI TOTAL:
- Război naţional – ideea naţională determină entuziasmul populaţiei.
- Război de propagandă – promovarea ideiilor patriotice şi ura faţă de inamic
- Război economic – câstigă războiul tabăra care produce şi transportă pe front mai mult armament
- Război al resurselor naturale.
- Război al populaţiei civile: în fabrici lucrează femei şi copii, bombardarea oraşelor şi a fabricilor de armament
- Război tehnologic: noi arme: avionul (de bombardament, de vânătoare), tancul, gazele de luptă, submarinul, torpila
- Război naval-economic: ţintele sunt navele de transport
a) Cauzele razboiului:
1. Divergentele coloniale dintre imperiile coloniale – nemultumirile coloniale ale Germaniei si Italiei, care doreau reimpartirea
a se elibera si de a-si creea propiile state nationale (polonezi, cehi, slovaci, croati, sloveni, bosniaci, romani, bulgari).
Declansarea razboiului:
-pretext : atentatul de la Sarayevo (28 iunie 1914)
- izbucnirea razboiului a avut loc la 28 iulie 1914, Austro- Ungaria a declarat razboi Serbiei
Principalele state participante:
- Tabara Antantei: Serbia, Rusia, Franta, Marea Britanie, Belgia, Japonia; Italia (1915), Romania (1916), Grecia, S.U.A (1917),
- Tabara Puterilor Centrale: Austro-Ungaria, Germania, Imperiul Otoman, Bulgaria-1915
Fronturile razboiului:
- principale: frontul de vest (Belgia, Nordul Frantei)
Frontul de est (Germania, Austro- Ungaria, Rusia)
Secundare (Serbia, Italia, Romania, Grecia, Asia, Africa, Oc. Atlantic, Marea Mediterana, Marea Nordului)
Desfasurarea razboiului
ANUL 1914
Frontul de vest : Frontul de Vest – Germania atacă Franța, încălcând neutralitatea Belgiei.
Războiul fulger este oprit pe râul Marna ( septembrie ) de către trupele franceze, conduse de generalul Joseph Joffre și corpul
expediționar britanic. Războiul din 1914 este unul de mișcare
Frontul de est : printr-o ofensivă rapidă ruşii au ajuns în Prusia Orientală fiind opriţi la Tannenberg şi Lacurile
Mazuriene.
Frontul secundar ( Balcani ) – sârbii au rezistat atacurilor austro – ungare. Austro-Ungaria atacă Serbia, dar aceasta rezistă surprinzător.
ANUL 1915 – Războiul de poziţii – nu a adus victorii importante nici uneia dintre alianţe, în ciuda intrării Italiei şi Bulgariei în război.
Eşecul marilor ofensive din vara anului 1914, transformă războiul de mişcare într-unul de poziţii, în care armatele se îngroapă în
tranşee pentru a se apăra de inamic. Se construiesc tranșee, în care se îngroapă trupele. Se întinde sârmă ghimpată și se pun mine.
Pierderi uriașe umane și materiale. Acum se folosesc arme noi : mortiere, grenade de mână, aruncătoare de mine, lansatoare de
flăcări, gaze toxice,artilerie grea. Pentru protecţia soldatului se va generaliza casca de fier şi uniforma de camuflaj.
În 1915 are loc debarcarea franco-engleză de la Salonic. Italia intră în război de partea Antantei. Germania declanşează o ofensivă puternică
împotriva ruşilor.Pentru a-i ajuta pe ruşi ( care se retrag 500 km. şi pierd 2milioane de soldaţi), aliaţii încearcă fără succes străpungerea
dispozitivului german şi forţarea Strîmtorii Dardanele. La Gallipoli, corpul expediţionar franco – britanic a fost zdrobit de artileria turcă.
Încă de la începutul războiului Germania şi Austro – Ungaria au cerut României să intre în război alături de ele, în baza tratatului din
1883. În urma Consiliului de Coroană, din 3 august 1914, guvernul român a hotărât să adopte o politică de neutralitate.
În perioada neutralităţii, ţările beligerante vor exercita presiuni diplomatice menite a obţine colaborarea militară a României.
Succesele din vara anului 1916 şi cererea ultimativă a Antantei - acum ori niciodată – au determinat guvernul român condus de I.C.Brătianu s
declare război Austro- Ungariei, la 15 aug. 1916.
OPERAŢIUNILE MILITARE
Armata română a început trecerea Carpaţilor în noaptea de 14 – 15 august 1916, înaintînd până în apropiere de Sighişoara, Sibiu şi
Hunedoara. Dar, nerespectarea angajamentelor asumate de Aliaţi i-au silit pe români să se retragă pe linia Carpaţilor.
În urma marilor bătălii de pe Jiu şi Neajlov – Argeş , armata română este înfrântă iar Bucureştiul ocupat ( 6 dec. 1916).
Regele, Parlamentul şi Guvernul s-au mutat la Iaşi în timp ce frontul se stabiliza în sudul Moldovei.
În prima parte a anului 1917, armata română s-a refăcut şi cu ajutorul misiunii armatei franceze condusă de generalul BERTHELOT.
În vara anului 1917, armata română condusă de generalii Al. Averescu, Eremia Grigorescu, Constantin Cristescu, luptînd cu un elan deosebit
au oprit ofensiva inamică la MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI şi OITUZ.
Instaurarea regimului bolşevic în Rusia,a făcut imposibilă continuarea rezistenţei în România.
România este obligată să accepte pacea grea impusă de Germania, semnată la Buftea –Bucureşti (7 mai 1918).
România trebuia să retrocedeze Dobrogea de sud ( "Cadrilater") și să cedeze o parte a Dobrogei de nord - Bulgariei.
România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Muntilor Carpati;
România concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatările petroliere.
Tratatul de la Buftea nu a fost niciodată semnat de regele Ferdinand
Victoria Aliaţilor a făcut ca armata română să treacă din nou munţii în Transilvania. Romnia a reintrat in razboi la 10 noiembrie 1918, cu o zi
Inainte ca acesta sa se sfarseasca.
Consecinte : 10 milioane morţi; 22 milioane răniţi
Sfârşitul hegemoniei mondiale a Europei→afirmarea puterilor extra-europena (S.U.A. şi Japonia)
Apariţia a noi state naţionale în Europa→dispariţia imperiilor multinaţionale Austro-Ungaria, Rusia, Imperiul Otoman