Sunteți pe pagina 1din 3

Analiza economico-financiară a unităţilor economice se ocupă cu studierea fenomenelor şi

proceselor economice care au loc la nivelul acestor unităţi, a rezultatelor economico-financiare obţinute, în
raport cu sarcinile programate, stabilirea cauzelor care provoacă abateri şi desfăşurarea fenomenelor
analizate şi luarea măsurilor pentru reglarea şi optimizarea întregii activităţi. Analiza financiară se poate
grupa conform importanței desfășurării acesteia, după diferite criterii:
1. din punct de vedere al momentului la care se efectuează analiza şi al momentului
desfăşurării fenomenului:
 analiza post factum constituie un element de supraveghere şi reglare a modului de funcţiune
a unei întreprinderi și presupune cercetarea rezultatelor economice potrivit relaţiilor cauzal-funcţionale,
astfel studiindu-se cum au evoluat diferiti indicatori in trecut, profit, rentabilitatea, volumul vinzarilor
precum și cauzele care au influențat asupra acestor indicatori in trecut pentru a putea analiza situația la
etapa actuala și a determina dacă lichiditatea, reducerea volumului vînzărilor sau a profitului au aparut sub
influența factorilor determinanți in prezent sau deriva de la perioada de gestiune precedentă.
 analiza previzională deriva din analiza post factum și urmăreşte evoluţia viitoare a
rentabilității, venitului din vinzari, volumul de produse fabricate, productivitatea muncii, lărgirea pietei de
desfacere, crearea unor noi sectii de productie, procurarea utilajului performant, etc. analiza activităţii se
bazează pe variabile cunoscute, certe, analiza previzională se bazează pe variabile presupuse, incerte.
presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării factorilor și a
relaţiilor de cauzalitate.
2. din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative:
 analiza calitativă-studierea productivitatii muncitorilor antrenașți in procesul de productie și
a calității produselor fabricate influenteaza asupra volumului vinzarilor si asupra profitului obtinut de
intreprindere.
 analiza cantitativă. studierea volumui produselor fabricare, numarului de unități
fabricate/vindute, cite kg au fost cerute pe piata spre vinzare, etc.
3. după orizontul de timp pe care se cercetează fenomenul.
 Analiză pe termen scurt- studierea gradului de indatorare pe termen scurt al intreprinderii,
veenitul obtinut, numarul clientilor, analiza calitatii produselor vindute, serveste inteprinderii pentru
stabilirea pozitiei sale pe piata si nivelului de dezvoltare interna.
 Analiză pe termen lung- operează cu date referitoare la evolutia profitului, volumului de
vinzari, crsterea/cedurea numarului de client fideli, serveste pentru determinarea stategiilor de dezvoltare
viitoare a intreprinderii,
4. în funcţie de obiectul cercetării
 Analiză generală-cuprinde întreaga activitate economico-financiară desfăşurată de
întreprindere şi se bazează pe sistemul de indicatori de plan şi efectiv realizaţi, care reflectă toate laturile
activităţii întreprinderii, de ex., aprovizionarea, desfacerile de mărfuri, utilizarea forţei de muncă şi a bazei
tehnico-materiale, costurile, veniturile,rentabilitatea foloseste pentru stabiirea unei diagnose generale
asupra situatiei intrepprinderii.
 Analiză parţială (tematică)- analiza modului de aprovizionare cu mărfuri a reţelei
comerciale sau gradul de utilizare a timpului de lucru al muncitorilor-se foloseste pentru studierea
amanuntita a unui fenomen si determinarea cauzelor ce le-au determinat.
5. după modul de urmărire în timp a fenomenelor:
 analiza statică;
 analiza dinamică.
Analiza statică studiază factorii care influenţează asupra lor la un moment dat, relevînd pe baza
relaţiilor existente între aceştia, o anumită poziţie a fenomenelor supuse analizei (de ex., comparearea
stocurilor de mărfuri reflectate în bilanţul contabil cu cele planificate, constatate ca rezutat la inventariere,
a cauzelor abaterii faţă de plan)
Analiza dinamică abordează studierea evolutiei indicatorilor de lichiditate, rentabilitate,
productivitate într-o periodă de timp determinate, de exemplu analiza productivitatii muncii în zilele de
weekend, analiza volumului vinzarilor in perioada sarbatorilor de iarna/Paste, etc.
6. după criteriile de studiere a fenomenelor:
 analiza economică-studierea activitatii operationale, nivelului de asigurare cu materie prima
a intreprinderii, analiza relatiilor cu clientii, etc.
 analiza tehnico-economică, studierea volumul vînzărilor, profitul brut, rezultatele din activitatea
operaţională, profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare, profitul net, Indicatorii gestiunii activelor-nr, de
rotatii al activelor, etc.

 analiza statistico- economică, utilizarea metodelor statistice, determinarea evolutiei


volumului vinzarilor în cadrul întreprinder din acelasi sector de activitate in diferite zone ale oraselor sau
tării.
 analiza socio-economică, studierea preferintelor consumatorilor si producerea conform
calitatii asteptade de acestia.
7. în funcţie de poziţia analistului.
 Analiză internă- analistul este un angajat al intreprinderiicare poate detecta stările de
dezechilibru dintre diferite domenii ale activităţii întreprinderii şi cauzele lor, stabilind totodată, măsurile
care se impun în vederea remedierii, de exemplu stabilirea faptului ca cantitatea livrata unui comparator
nu a fost completă și determinarea faptului care l-a determinat, determinarea ca lipsa produselor a fost
determinate de ogreseala tehnica aparuta in momentul impachetarii in cutii a marfurilor, Astfel problema a
fost solutionata fara implicarea organelor de drept, Elaborarea acestor analize serveşte conducerii
întreprinderii, atât pentru cunoaşterea stării de fapt, cât şi pentru fundamentarea activităţii viitoare.
 Analiză externă- se efectuează de partenerii externi în fundamentarea deciziilor lor,
partenerii externi ai întreprinderii, bazîndu-se pe informaţiile furnizate de analiza financiară; se
efectuează de către organele competente interesate de activitatea desfăşurată de întreprindere, cum sunt :
Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, etc. Se analizeaza situatiile financiare, completarea registrelor de
cumparări/vinzari, verificarea achitarii corespunzatoare si in cuantumul real al impozitelor, etc.
8. în funcţie de delimitarea obiectivului analizat:
 analiza pe ramuri; studierea punctelor forte si slabe a diferitor ramuri de activitate
economica, producer, comert, pentru stabilirea unei activitati mai profitabile intreprinderii.
 analiza pe agenţi economici- studierea nivelului de rentabiitate a inptreprinderii din acelasi
sector de activitate și compararea datelor proprii cu cele ale concurentilor pentru determinarea si stabilirea
unor perspective de dezvoltare.
 analiza pe probleme.-studierea nivelului de calificare a muncitorilor, cauzele deficientelor
tehnice ale utilajului, cauzele lipsei de lichiditati, scaderea capacitatii de plata, etc.
9. după nivelul la care se desfăşoară analiza:
 Analiza microeconomică cercetează fenomenele economice care au loc la nivelul
individului sau unui agent economic. Acest tip de analiză se ocupă cu studierea rezultatelor obţinute, a
factorilor de influenţă şi a rezervelor de sporire a eficienţei activităţii desfăşurate.
 Analiză mezoeconomică studiază fenomenele şi procesele la nivelul sectorului sau al ramurii
deactivitate, în scopul evidenţierii poziţiei firmei pe piaţă, a capacităţilor concurenţiale a acesteia
 Analiza macroeconomică cercetează fenomenele economice care au loc la nivelul ramurii,
al economiei naţionale sau al economiei mondiale şi operează cu mărimi agregate (produs intern brut,
produs social, venit naţional, etc.)
Ratiunea firmei de a exista, este conditionata de capacitatea acesteia de a raspunde in mod stabil
nevoilor pietei si de a desfasura o activitate rentabila care sa reflecte sintetic eficienta intregii activitati
economice