Studiu privind rolul si importanta

activitatilor de timp liber in dezvoltarea

fizica armonioasa la elevii din ciclul primar.

PROPUNATOR:
Munteanu Petrica

1
 CUPRINS
Argument…………………………………………………………………………………………….p 3

1) Dezvoltarea calitatilor motrice - obiectiv major in invatamantul

primar....................................................................................................p 6

2) Elemente de loisir si educatie outdoor in invatamantul primar (jocurile

sportive, mersul pe jos, gimnastica pilates, gimnastica senzorială, drumetiile,
excursiile, ciclismul, pregătirea echipelor reprezentative şcolare, concursul sportiv si
cercul scolar) ..........................................................................................p 16

3) Organizarea şi desfăşurarea activităţii de cercetare:

3.1 .Ansamblul metodelor şi tehnicilor de cercetare; ..........................p 32

3.2. Ipoteza cercetarii; ................................................................. .....p 33
3.3. Scopul cercetarii; ........................................................................p 34
3.4. Obiectivele cercetării; ............................................................ ....p 34
3.5. Planificarea: extras din PDI-ul Scolii Gimnaziale Luca Gavril
Draguseni. .........................................................................................p 35
3.6. Rezultatele cercetării şi interpretarea lor; ...................................p 41
3.7. Concluzii; ....................................................................................p 44
3.8. Anexe: exemple de activitati desfasurate in anul scolar 2017/2018
pentru atingerea tintei strategice propuse. (Jocuri sportive organizate in cadrul
vacantelor si in recreatia mare, excursii si drumetii; cercuri scolare care
presupun activitate fizica, concursuri sportive); .............................................p 45

Bibliografie .........................................................................................p 73

2
 Argument
Schimbările care au loc în societatea noastră şi pe plan mondial fac necesară desfăşurarea
unei tot mai intense activităţi pentru studierea şi înţelegerea fenomenelor economico- sociale, a
acţiunii legilor dialecticii în dezvoltarea societăţii omeneşti pentru a da răspuns ştiinţific
problemelor ridicate de viaţă, de evoluţia umană.
Subliniind funcţia educativă a scolii primare de stimulare a dezvoltării intelectuale a
copiilor şi de pregătirea acestora pentru şcoala gimnaziala, precum şi funcţia socială de sprijinire
a familiilor în creşterea copiilor, măsurile adoptate marchează o etapă nouă în dezvoltarea
acestei trepte de învăţământ.
Educaţia permanentă reprezintă continuarea fără întrerupere a procesului instructiv-
educativ, cu scopul de a satisface exigenţele desăvârşirii personalităţii umane în raport cu
exigenţele fiecărui stadiu de dezvoltare, răspunzând în acelaşi timp cerinţelor unei lumi în
transformare. În perspectiva educaţiei permanente, activităţile corporale trebuie integrate pe tot
parcursul vieţii şi concepute în legătură nemijlocită cu funcţia lor formativă şi cu sarcinile
grădiniţei în această direcţie.
Educaţia fizică a tinerei generaţii constituie unul din elementele de bază a sistemului
educaţional al copiilor. Ea contribuie la pregătirea unui tineret capabil, sănătos şi puternic pentru
a se integra în societatea modernă.
Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise importante ale calităţilor,
capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale copiilor. Influenţarea favorabilă a stării de sănătate,
sporirea capacităţii de efort a organismului prin exersarea funcţiilor vitale şi de adaptare la
mediul înconjurător, precum şi formarea deprinderi lor de igienă individuală şi colectivă,
constituie motivele fundamentale ale societăţii şi valorii educaţiei fizice. Educaţia fizică are şi
sarcina de a contribui la dezvoltarea şi formarea aceloraşi trăsături şi componente ale
personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregătire intelectuală şi sistemul general de
instrucţie şi educaţie.

3
 Dezvoltarea acuităţii şi preciziei simţurilor, a capacităţii de percepere a spaţiului şi
timpului, favorizarea dezvoltării spiritului de observaţie, a iniţiativei şi imaginaţiei alături de
stimularea dezvoltării noilor relaţii sociale ale copilului în condiţiile create de învăţământul
preprimar şi influenţarea trăsăturilor de caracter, sunt sarcini educative de mare însemnătate
prin intermediul cărora se realizează integrarea educaţiei fizice în procesul complex al educaţiei
şi instrucţiei şcolare, interferenţa şi cu celelalte obiecte de învăţământ. Concepţiile şi practicile în
virtutea cărora educaţia fizică şi sportul erau trimise la periferia preocupărilor societăţii, fiind
considerate activităţi minore, dexterităţi ale planului de învăţământ au fost abandonate,
recunoscându-se în prezent că ele oferă cadrul propice prin intermediul căruia se poate acţiona
eficient in direcţia realizării obiectivelor urmărite de educaţia generală. În acest sens se impune
perfecţionarea modalităţilor de integrare eficientă a obiectivelor educaţiei fizice şi sportului în
obiectivele generale ale educaţiei, în ideea valorificării lor eficiente pe planul educaţiei
intelectuale, afective, morale, a pregătirii pentru viaţă. 1
Perioada şcolară mica reprezintă importante modificări în dezvoltarea fizică şi psihică a
copiilor; sub aspectul general şcolarul este dinamic, se mişcă uşor şi rapid, vorbeşte cursiv, este
capabil de activităţi variate, este curios, trăieşte intens afectiv diferitele momente prezente,
posedă capacitatea de cooperare şi iniţiativă. Şcolarii se caraterizează printr-un dinamism
accentuat, manifestat în întreaga conduită de adaptare la situaţii, de investigaţie a mediului ca şi
în relaţiile cu părinţii şi oamenii. Ei sunt înclinaţi spre expansiuni motorii şi afective, acţiuni
independente şi de autoevidenţiere. Ei dobândit un echilibru psiho-comportamental mai mare
ei sunt vioi si atenti la cele din jur,manifesta o curiozitate crescuta exprimata prin mulţimea
întrebărilor adresate adulţilor, participă cu dăruire la jocurile cu subiect,se pasioneaza pentru
povestiri.activitâti cât mai complexe.
Intelectual elevii sunt capabili de activitate perceptivă intensă, fiind interesaţi de de
excursii, vizite, concursuri sportive,etc. Cunoaşterea particularităţilor anatomo- fiziologice ale
copiilor constituie o condiţie absolut necesară pentru buna desfăsurare a educaţiei fizice
,deoarece o ajută pe invatator să înţeleagă importanţa educaţiei fizice la vârsta scolară. Pentru a
înţelege locul şi rolul educaţiei fizice în cadrul educării multilaterale a copiilor de vârsta scolară,

1
www.didactic.ro

4
trebuie să ţinem seama că aceasta se realizează într-un proces unitar complex, în care se îmbină
armonios toate aspectele fenomenului educativ.
Pe lângă activităţile obligatorii de educaţie fizică, plimbările , jocurile de mişcare,
drumeţiile contribuie la întărirea sănătăţii copiilor şi sunt indispensabile în dezvoltarea lor fizică,
armonioasă.
Sa nu uităm concursurile sportive desfăşurate cu prilejul diferitelor evenimente: 1 Iunie,
Ziua pământului, Ziua europei, concursuri între diferite unitati scolare, care alături de plimbări şi
drumeţii contribuie la educaţia morală a copiilor. Ei învaţă să nu evite efortul fizic, să învingă
unele dificultăţi, le dezvoltă voinţa, curajul, spiritul de colectiv.
Numai simpla deplasare în mijlocul naturii este un mare câştig pentru sănătate şi pentru
dezvoltarea fizică a copilului preşcolar, al cărui organism se află într-o importantă perioadă de
creştere şi dezvoltare.
Folosirea jocurilor de mişcare ca mijloc de prevenire a unor boli sau de tratare a lor, de
corectarea unor deficienţe fizice, cât şi pentru călirea organismului şi formarea unei ţinute
frumoase datează de mii de ani. Practicarea jocului se împleteşte armonios cu factorii naturali de
mediu în preocupările educaţionale ale omului din totdeauna.
Societatea modernă pune la dispoziţia părinţilor posibilitatea de a¬şi înscrie copiii de mici
la diferite sporturi: înot, schi, dansuri populare, modeme, unde sub îndrumarea unor specialişti
îşi educă şi-şi dezvoltă calităţile fizice şi de caracter.
Cadrele didactice si directorii de unitati scolare sunt chemate să asigure condiţii cât mai
bune desfăşurării activităţilor de educaţie fizică cu elevii, să valorifice pe deplin influenţele
pozitive pe care natura şi mişcarea le oferă cu prisosinţă.

5
 1. Cap.1. Dezvoltarea calitatilor motrice -
obiectiv major in invatamantul primar.
In familiile cu un nivel de educatie ridicat (studii medii si superioare) si cu o stare materiala
buna exista o atitudine pozitiva fata de practicarea de exercitii fizice sub forma organizata si nu
numai. Familiile acestea sunt constiente de valoarea pe care o au exercitiile fizice, exercitiile de
miscare si de intretinere asupra dezvoltarii normale si armonioase a copilului.
Timpul petrecut in fata calculatorului si a televizorului creste direct proportional cu varsta,
iar timpul petrecut in aer liber scade odata cu inaintarea in varsta. Este ingrijorator faptul ca in
zilele de vacanta , in zilele de la sfarsitul saptamanii, elevii stau in fata calculatorului si a
televizorului peste 10 ore, de cele mai multe ori fiind asistati de catre parinti cu care vizioneaza
nu numai emisiuni potrivite varstei lor.
Din diverse motive copiii prefera sa stea in casa in detrimentul activitatilor in aer liber, iar
cei care nu au calculator in casa prefera sa-si petreaca timpul liber in cluburi sau la prieteni. Foarte
rar ies insotiti de parinti la plimbare in aer liber sau practica impreuna cu parintii exercitii fizice.
Specialistii din domeniul psiho- pedagogic recunosc valentele formative in plan biologic, motric,
psihic si social ale activitatilor din timpul liber.
Invatamantului primar, cel mai vechi segment al sistemului de invatamant, dar si cel mai
stabil si important, ii revin sarcini multiple si complexe in perspectiva realizarii unui invatamant
modern, democratic, in care procesul de invatare sa fie unul elastic, centrat pe posibilitatile si
capacitatile elevilor, capabil sa-l determine pe elev sa fie un participant constient si activ la
propria sa formare.
Conform planului cadru de invatamant de la clasele I-IV, educatia fizica , datorita
influentelor pe care le are asupra dezvoltarii copilului, apare ca o arie curriculara distincta in care
i-au fost alocate 2 sau 3 ore pe saptamana, lasand la latitudinea invatatorului posibilitatea de a
opta pentru 2 ore, cu obligativitatea de a parcurge obiectivele cuprinse in trunchiul comun, sau
varianta cu 3 ore , cu posibilitatea de a aborda aceasta disciplina la nivel aprofundat sau la nivel
de curriculum extins.In varianta in care se opteaza pentru predarea educatiei fizice pe parcursul

6
a 2 ore pe saptamana invatatorul poate opta pentru realizare unei discipline optionale la nivelul
acestei arii curriculare cu urmatoarele forme:
• Optional ca disciplina noua in care pot fi abordate ramuri de sport necuprinse in
programele scolare (tenis, sah, gimnastica aerobica, dans sportiv)
• Optional integrat in care sunt abordate domenii integratoare necuprinse intr-o arie
curriculare( dans modern, dans clasic)
Realitatea intalnita in invatamantul romanesc la nivelul ciclului primar arata ca educatia
fizica este abordata la nivelul a 2 ore pe saptamana, iar in putine cazuri, invatatorii au optat si
pentru realizarea unei discipline optionale la nivelul acestei arii curriculare. Ceea ce este
ingrijorator este faptul ca foarte multi invatatori folosesc timpul alocat educatiei fizice in scopul
aprofundarii sau extinderii unor discipline ca matematica sau limba romana, privandu-i astfel pe
elevi de posibilitatea de a se destinde si de a se juca in mod organizat.
Incercand sa cautam o explicatie logica in ceea ce priveste comportamentul colegilor
nostri care desconsidera activitatea de educatie fizica si sport ne-am oprit la urmatorii factori
care, in conceptia noastra, favorizeaza si incurajeaza aceste practici nepedagogice:
• Factori de natura economica:
Lipsa unor baze tehnico-materiale corespunzatoare care sa permita desfasurarea orelor
de educatie fizica in conditii normale.Foarte multe scoli nu dispun de o sala de sport, de terenuri
de sport amenajate corespunzator, de materialele minime necesare desfasurarii activitatii de
educatie fizica. Comparativ cu alte discipline de invatamant, activitatea de educatie
fizica presupune existenta unei baze tehnico-materiale care sa permita abordarea temelor
prevazute in curriculumul national. Lipsa bazelor sportive, lipsa dotarilor corespunzatoare
ingreuneaza foarte mult activitatea de eucaTie fizica in scoli.
• Factori metodologici:
Contrar aparentelor, lectia de educatie fizica nu este o lectie usoara, usor de abordat,
comparativ cu alte discipline. Este o activitate didactica deschisa, ce solicita invatatorul atat
mental cat si fizic si solicita din partea acestuia adaptari si readaptari, multa imaginatie si
creativitate. Particularitatile de varsta si individuale ale copiilor de varsta micii scolaritati obliga
invatatorul sa foloseasca jocul didactic care nu trebuie confundat cu jocul liber. Jocul didactic

7
este un joc organizat, urmarit de catre invatator si este un mijloc eficient de destindere, de
divertisment pentru elevi,dar pentru cadrul didactic este o activitate ce trebuie tratata cu toata
responsabilitatea. Poate fi utilizat in toate verigile lectiei si este o activitate care place elevilor si
inlatura monotonia.
• Factori antropici:
- Principala responsabilitate ii revine invatatorului care trebuie sa adopte fata de proprii
elevi un comportament empatic, oferindu-le posibilitatea de a se destinde, de a se juca in mod
organizat, de a se intrece in concursuri individuale sau pe echipe.
- Conducerile acelor unitati scolare care prin atitudinea lor, sau mai bine zis prin lipsa unei
atitudini ferme impotriva acestor obiceiuri nu fac altceva decat sa incurajeze aceste practici.
- Parintii elevilor, care accepta tacit (in multe cazuri chiar solicita) ca odraslele lor sa faca
mai multa matematica sau limba romana (sunt discipline de testare nationala) in detrimentul
orelor de educatie fizica, desen, muzica, lucru manual.
- Atitudinea unor colegi care considera ca doar disciplinele pe care le predau sunt
importante pentru elevi, desconsiderand discipline ca: educatia fizica, educatia muzicala,
educatia plastica, educatia tehnologica.
- Prin extrapolare putem afirma ca societatea romaneasca, datorita nivelului de
educatie redus, dar si datorita greutatilor financiare cu care se confrunta are o pozitie rigida, de
indiferenta sau chiar de respingere fata de necesitatea practicarii zilnice a exercitiilor de miscare,
de intretinere,motivand de cele mai multe ori lipsa timpului necesar ori greutatile de ordin
material cu care se confrunta.
Copilul de varsta micii scolaritati, aflat in plin proces de crestere si dezvoltare are nevoie
de miscare. De aceea se impune o reconsiderare a activitatii de educatie fizica la nivelul
invatamantului primar in primul rand prin renuntarea practicilor de a mai folosi ora destinata
activitatii de educatie fizica in scopul aprofundarii sau extinderii unor discipline ca limba romana
sau matematica si folosirea exclusiva a orelor de educatie fizica pentru practicarea in mod
organizat a exercitiilor fizice. Dupa aproximativ 15 ani de practica la catedra ca invatatori, putem
aminti cateva elemente care stau la baza eficientizarii activitatii de educatie fizica la nivelul
ciclului primar.

8
 • Intocmirea corecta a orarului la nivelul unitatii scolare care sa permita fiecarei clase accesul
la baza sportiva si la materialele unitatii scolare. Este bine cunoscut faptul ca orarul este
elementul esential care sta la baza organizarii activitatii scolare, de judicioasa lui intocmire
depinzand nu numai desfasurarea in bune conditii a procesului instructiv-educativ, ci si
folosirea rationala si eficienta a resurselor materiale ale scolii, precum si resursele psihico-
fizice ale elevilor.
• Repartizare orelor in schema orara a fiecarei clase se va face luand in considerare
urmatoarele aspecte:
- accesul la baza sportiva a scolii;
- respectand gradul de dificultate a disciplinelor de invatamant dupa
volumul, continutul sarcinilor si gradul de solicitare psihico-fizica a elevilor.
- Respectand curba efortului atat la nivelul saptamanii cat si la nivelul unei zile de scoala.
Practica a demonstrat ca ora de educatie fizica poate fi repartizata in orice moment al zilei
urmarind realizarea unui echilibru intre efortul intelectutal si efortul fizic la care este supus
elevul. Am folosit foarte des si cu bune rezultate ora de educatie fizica in zilele caracterizate
printr-o incarcatura intelectuala ridicata, amplasand-o intre orele care presupuneau un efort
intelectual sporit tocmai pentru ca prin intermediul activitatilor fizice desfasurate sa atenuam
oboseala intelectuala si sa imbunatatim randamentul intelectual pentru tot parcursul zilei. Este
gresit a considera ca locul orei de educatie fizica este la sfarsitul fiecarei zile de activitate
deoarece practicare exercitiloe fizice de tip anaerob contribuie la o odihna activa a organismului
si efectiv la obtinerea de performante intelectuale sporite.
• Particularitatile de varsta si individuale ale elevilor ciclului primar impun folosirea jocului,
indiferent ca sunt jocuri dinamice, jocuri pregatitoare sau jocuri sportive, ca forma de baza
a practicarii exercitiilor sportive. Prin joc copilul invata sa respecte regulile jocului, sa-si
respecte coechipierii dar si adversarii, sa respecte disciplina colectivului, isi manifesta
responsabilitatea, independenta, initiativa, isi educa relatiile de grup. Jocul trebuie sa
conduca la realizarea obiectivelor instructiv – educative si poate fi folosit cu succes in orice
veriga a lectiei. Jocul organizat, care nu trebuie confundat cu jocul liber, stimuleaza
creativitatea si competitivitatea sportiva, solicita atentia, vointa, dorinta de a invinge,

9
 mobilizeaza elevii pentru a depasi unele dificultati si implica la un nivel ridicat afectivitatea
copilului. Atunci cand noi suntem creativi si folosim jocuri dinamice cat mai variate in locul
unor mijloace des folosite, dezvoltam implicit si la elevi creativitatea si personalitatea.
Folosirea in mai mare masura a jocurilor in educatia fizica a scolarilor din ciclul primar fac
ca lectiile sa fie mai atractive, iar elevii vor fi mai veseli, mai sanatosi, mai performanti la
invatatura.
In actuala structura a sistemului de invatamant romanesc, educatia fizica si sportul scolar
este integrat in procesul didactic, ca activitate obligatorie, cat si ca activitate extrascolara sub
variate actiuni de masa ( concursuri sportive, serbari sportive, drumetii, excursii) cu caracter
facultativ. Nu trebuie neglijat faptul ca in procesul de organizare a activitatilor
sportive destinate dezvoltarii fizice generale a copiilor trebuie sa se implice in egala masura
alaturi de scoala, familia, organizatiile de tineret si alte institutii educative. Constienti de ceea ce
se intampla in invatamantul primar consideram ca este necesar ca orele de educatie fizica sa fie
abordate cu mai multa responsabilitate pentru ca nimic si nimeni nu ne da dreptul de a-i priva pe
elevii nostri de dreptul „ de a se juca in mod organizat”.
Orele de educatie fizica trebuie sa contribuie asupra dezvoltarii armonioase a
organismului, sa dezvolte calitati fizice, cum sunt : indemanarea, rapiditatea, precizia in executie,
rezistenta la efort, precum si formarea unor deprinderi si obisnunte de igiena personala.
Un rol important in dezvoltarea armonioasa a scolarului mic o are dezvoltarea calitatilor
motrice, proces ce se poate realiza cu usurinta, folosind o gama variata de exercitii, jocuri si
stafete simple, cu o baza materiala destul de redusa.
Calitatile motrice sunt insusiri ale organismului care ofera individului posibilitatea
executarii diferitelor acte motrice legate atat de activitatea sa zilnica cat si de cea sportiva. Ele
sunt materializate in posibilitatea organismului de a executa actiuni motrice care pretind intr-o
masura mai mica sau mai mare ; forta, rezistenta,viteza sau indemanare.
Viteza este calitatea caracterizata prin iuteala, rapiditatea cu care se efectuueaza
actiunile motrice, in structurile si combinatiile cele mai diverse. Perfectionarea vitezei prezinta
interes pentru toate ramurile sportive, fiind hotaratoare in probele de atletism, inot, patinaj,
ciclism si pentru realizarea unor actiuni tactice si tehnice specifice.

10
 Pentru imbunatatirea vitezei de reactie se folosesc exercitii care pretind reactii
prompte la diferite semnale vizuale sau auditive, dinainte stabilite, indicate spontan sau prin
surprindere. Se fot folosi cu succes jocurile de miscare, deplasari si opriri la diferite semnale,
exercitii de atentie precuum si pornire in sensuri si directii-diferite, din pozitiile sezand sau culcat.
Pentru imbunatatirea vitezei de executie si de repetitie cele mai bune exercitii care se pot
folosi sunt sprinturile si accelararile de diferite portiuni. La clasele mai mici se recomanda lucrul
frontal, in care invatatorul indica ritmul de executie al unor exercitii sau procedee tehnice prin
numaratoare, accelarand treptat ritmul.
Pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele ei de manifestare se recomanda
folosirea elementelor de intrecere care sporesc eficienta prin caracterul mobilizator
al concursului si prin marirea numarului de repetari. Se pot folosi jocurile : tunelul, Cine-i mai
iute, Turturica fara cuib, Labirintul, Cursa pe numere, Leapsa cu ghemuire, Crabii si crevetii,
Vanatorul si iepurii, Stafeta simpla.
Forta reprezinta calitatea cea mai frecvent solicitata in activitatea motrica si poate fi
folosita si definita drept capacitatea organismului de a invinge o rezistanta prin efortul
muuscular sau posibilitatea motrica de a ridica, de a transporta, de a impinge, de a trage
unele greutati pe baza contractiei muusculare.
Se recomanda pentru dezvoltarea fortei generale, exercitii special efectuate cu alte
materiale decat cele specifice, care trebuie sa corespunda in mare cu structura si mai ales cu
durata de desfasuurare a probei respective ;efectuarea uunor sarituri in lungime, in
inaltime, pe si peste aparate cu imbracaminte ingreunata, impingerea uunor greuutati, alergare
cu incaltaminte ingreunata. Se pot folosi jocurile : Voinicii, Lupta cocosilor, Fereste picioarele,
Transportul busteanuluui, Vabriutele saltarete, Lantul de sarituri,Stafetele cu mingi medicinale.
Rezistenta inseamna capacitatea organismului de a efectua timp indelungat o
activitate fizica,fara a scadea eficacitatea sau capacitatea de a face fata oboselii, sau de a efectua
eforturi de intensitate mare un timp mai indelungat. Rezistenta este o calitate a activitatii
oricarui cetatean, care influenteaza in buna masura randamentul muncii.
Un procedeu clasic pentru dezvoltarea rezistentei este alergarea in tempo uniform
moderat, marind treptat distanta sau timpul, orei scurtand pauza. Pot construi mijloace eficiente

11
pentru dezvoltarea rezistentei alergarea in tempo variat, jocurile dinamice sportive practicate
sub forma de intrecere bilaterala, pe parcursul a 20 de minute, stafete cu caracter aplicativ si
jocuri ca ; Automobilele, Sfarleaza, Lupta cocosilor, Hai odata cu mingea, Cursa intr-un picior,
Cursa broscuutelor, Panglicutele si Sari si aterizeaza, la un punct fix.
Indemanarea este o calitate motrica ce presuupune posibilitatea individului de a-
si insusi si efectua actiuni motrice complexe, dirijand precis si economic miscarile in timp si
spatiu, cu viteza si incordarea necesara, in concordanta cu situatiile care apar pe parcursul
efectuarii actiunii.
Pentru a dezvolta indemanarea se recomanda exercitii libere cu mingea, pe banca de
gimnastrica, folosind aruncarea si prinderea , alergarea cat si jocuri si stafete ca : Minge stai,
Culesul recoltei, Mingea fuge, Cursa in saci, Cei mai iuti, Imbraca si dezbraca cercul, Cine este cel
mai indemanatic, Vizuina lupului, Pasarile calatoare, Alearga cu mingea, Intrecere pe cartoane.
Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii din cicluul primar se realizeaza simultan cu
consolidarea deprinderilor si priceperilor motrice, cu efectuarea exercitiilor de dezvoltare fizica,
precum si printr-un sistem de actionare special elaborat.

In ultima perioada se observa o crestere a numarului elevilor cu cerinte speciale bazate pe

deficiente de intelect astfel credem ca sunt necesare cate va precizari referitoare la specificul
lucrului cu acesti copii.2
Tulburarile prezente la nivelul psihomotricitatii sunt cu atat mai marcante cu cat gradul
de deficient este mai profund.
In deficienta mintala usoara se constata intarzieri la nivelul dezvoltarii componentelor
psihomotricitatii, in ansamblul se poate mentiona lipsa de viteza si coordonare a miscarilor,
debilitate a miscarilor.
In deficienta mintala severa se constata o motricitate mai buna decat in categoria
anterioara dar totusi insuficient dezvoltata. Motricitatea voluntara este marcata de tremuraturi,
miscari imprecise si lipsite de finete. Putem intalni aici si alte tulburari ale motricitaii generale,

2
…”.(Ghergut, 2000, citat de Bonchis, E., 2004)

12
de mers, echilibru, etc. Aceste tulburari de motricitate se vor reflecta si in dificultatile pe care
acesti subiecti le au in insusirea limbajului vorbit, scris dar si a deprinderilor de autoservire.
Activitatea motorie este lipsita de coordonare si control, fara scop si precizie (miscari
stereotipe, balansarea trunchiului, ticuri, miscari foarte lente) in cazul deficientei mintale
profunde.
Studiile efectuate pana in prezent au reliefat faptul ca rincipalele probleme la nivelul
motricitatii sunt reprezentate de:
- dificultati in efectuarea si coordonarea miscarilor fundamentale ale membrelor,
segmentelor corpului, coordonarea oculo-motorie, auditiv verbala;
- calitati motrice VIRF (viteza, indemanarea, rezistenta, forta) cu un nivel scazut de
dezvoltare fapt ce se va repercuta asupra calitatii miscarilor;
- dificultati in coordonarea activitatii motorii prin intermediul limbajului;
- greutati sau imposibilitatea comunicarii de atitudini, sentimente si emotii prin gesturi
adecvate;
- unii deficienti sunt supraponderali, fapt care afecteaza biomecanica miscarii si echilibrul;
- prezenta perturbarilor motorii ca urmare a alterarii tonusului muscular;
Adaptarea educatiei fizice si sportului la particularitatile de crestere si dezvoltare ale copiilor
cu deficienta mintala si asigurarea conditiilor educative speciale presupune conceperea unui
demers educational orientat catre realizarea urmatoarelor obiective de referinta (dupa Gh.
Carstea, Metodica educatiei fizice, Bucuresti):
1. Educarea atitudinii corporale (globale si segmentare) corecte, indepartandu-se starea
de instabilitate a acesteia.
2. Uniformizarea starii de tonicitate a musculuturii segmentelor corpului, pentru a se
preveni sincineziile, ticurile si alte gesturi motrice inutile.
3. Educarea coordonarii actelor motrice habituale, a coordonarii simple – simetrice si
asimetrice.
4. Dezvoltarea componentelor psihomotricitatii.
5. Formarea corecta a deprinderilor si priceperilor motrice de baza si utilitar aplicative si
a unora specifice sportului.

13
 6. Achizitia unor componente specifice (procedee tehnice, actiuni tactice), dar si
competente generale, posibil a fi aplicate in situatii variate de viata cotidiana: igiena
corporala, stimulare cognitiva, afectiva si sociala, etc.
Pentru organizarea si conducerea activitatilor motrice adaptate puneti accent pe
deprinderile fundamentale de stabilitate, locomotie si de manipulare:
- lucrati fara rezerve pentru componentele fitness-ului intr-o maniera sistematica si
progresiva;
- aratati-demonstrati mai mult si explicati mai putin;
- transmiteti lent si clar indicatiile legate de executie;
- puneti accent in executie doar pe 2-3 elemente;
- reduceti indicatiile verbale pe cat posibil;
- repetati demonstratia si refuzati anumite indicatii; metoda demonstratiei se dovedeste a
fi mult mai eficienta decat explicatia;
- utilizati strategii de invatare multisenzoriala prin utilizarea conducerii manuale prin
miscare;
- structurati atent continutul fiecarei lectii;
- schimbati frecvent continutul instruirii in cadrul aceleiasi lectii (de exemplu, 5 minute
alergare urmate de 5 minute de leapsa, exersare sub forma lucrului pe ateliere; circuit
pentru dezvoltarea fortei);
- impuneti reguli simple in executia subiectilor;
- reduceti deprinderile care se insusesc, al miscari simple;
- utilizati materialele intuitive: afise, ilustratii, in vederea facilitarii intelegerii actiunilor
motrice;
- numiti intotdeauna miscarea care se invata pentru ca studentii sa-si formeze un vocabular
minimal de specialitate;
- includeti multe structuri ritmice in cadrul lectiilor;
- asigurati asistenta executiilor copiilor(daca ester necesar);
- lasati subiectii sa repete de mai multe ori actiunile reusite, asigurand astfel dezvoltarea
increderii in fortele proprii si a sentimentului de satisfactie;

14
 - intariti si incurajati permanent raspunsurile subiectilor, stabilind anumite standarde de
comportament, apreciind aspectele pozitive;
- nu utilizati activitati care sa implice eliminarea sau izolarea subiectilor in exersare.
- Profesorul trebuie sa tina cont in programele de exercitii de faptul ca persoanele cu
deficienta mintala pot avea o atitudine diferita fata de exercitiile fizice, si anume:
- unele persoane doresc sa participe la activitatile cu continut variat;
- altele, dimpotriva, prefera schimbari putine ale exercitiilor, preferand reluarea anumitor
structuri motrice.
Programul de interventie personalizat(PIP) reprezinta un instrument de planificare si
coordonare, conceput de catre unul sau mai multi membrii din echipa de specialisti, in directia
realizarii obiectivelor specifice ariei lor de competenta. Acest program face parte din planul de
servicii personalizat(PSP).
Programul de interventie personalizat pentru educatie fizica si sport adaptat va cuprinde:
1. obiectivele specifice acestor activitati;
2. metodele si mijloacele utilizate pentru fiecare din obiectivele vizate;
3. durata interventiilor si modalitatile de evaluare a progresului realizat;
4. modul de revizuire a programului de lucru ( de regula dupa trei luni) si luarea
deciziilor cu privire la continuarea acestuia.

Cap. 2. Elemente de loisir si educatie

outdoor in invatamantul primar.

Creşterea evidentă a rolului educaţiei în dezvoltarea tinerilor impune creşterea numărului

activităţilor prin care aceştia se poate realiza, respectând metodologia, conţinutul şi obiectivele
propuse la acest nivel. Se consideră că activităţile de timp liber/ loisir pot constitui un mijloc de
educare a personalităţii tinerilor în formare, în acest scop putând fi elaborate programe de

15
instruire ce vor cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele proprii şi a celorlalţi din grup,
grija pentru ceilalţi şi autodisciplina.
Conceptul loisir în DEX este definit ca timp liber – folosirea optimă a timpului liber, potrivit
dorinţelor şi înclinaţiilor individului.
Domeniul timpului liber este unul dintre cele mai dinamice domenii, marcând în ultima
vreme o ascensiune fără precedent în ceea ce priveşte ofertele de practicare a exerciţiilor fizice.
Societatea modernă, prin mutaţiile sale culturale, a impus mai multe modele de loisir, ca termen
generic acceptat, influenţate de cadrul social, tradiţii, valori morale, religioase etc. Trăsătura
comună a acestor modele o reprezintă aspiraţiile individului de a dispune de timpul său într-o
manieră cât mai personală. Loisir-ul studiaza dobandirea unor notiuni teoretice si practice legate
de activitatea recreativa, de destindere.
Marea varietate a mijloacelor de lucru din activităţile motrice de timp liber, poate asigura
„trasee personalizate”, conduse atent de specialişti astfel încât satisfacţiei de moment să-i
corespundă beneficii pe termen lung în ceea ce priveşte starea de sănătate, eficienţa în plan
social, reuşita socială.
Împreună, sportul şi educaţia fizică, au reuşit să formeze un cuplu de mijloace dintre cele
mai valoroase pentru sănătate şi recreaţie, servind în aceeaşi măsură idealurile de mişcare ale
omului.
Educaţia fizică are la bază ideea profilactică de păstrare şi îmbunătăţire a sănătăţii, de
perfecţionare a funcţiilor organismului şi creşterea capacităţii de luptă împotriva îmbolnăvirilor.
Finalitatea loisir-ului este concretizata in imbunatatirea conditiei fizice, starii mentale de
bine, frumos si adevar, formarea de relatii sociale, obtinerea de rezultate referitoare la mediul
sanatos.
Există un optim – complementaritate între alimentaţie şi exerciţiul fizic în vederea
menţinerii şi păstrării sănătăţii.
Folosirea utilă şi dirijată a exerciţiului fizic îmbinată cu petrecerea plăcută, de agrement a
timpului în aer liber sau în sală, folosit în cadrul odihnei active rezolvă probleme multiple în
evoluţia culturală şi recreeativă a omului.

16
 La copii se urmăreşte educarea mişcării în vederea valorificării exerciţiilor fizice pentru
sănătate. Sportul reprezintă un exerciţiu formativ important de organizare a vieţii, determinându-
i pe elevi să devină „consumatori” de timp liber, contribuind la dezvoltarea profilului
personalităţii sale.
Timpul liber nu înseamnă doar cel de fiecare zi, din afara orelor de program, pentru că
acesta este foarte redus, ci timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru sport, pentru teatru,
concert, pentru o plimbare, o excursie, pentru citit o carte, pentru a ne satisface un hobby.
Predominanţa activităţilor organizate în aer liber, libertatea de mişcare, paleta variată
a acţiunilor dinamice, artistice presărate cu spirit de aventură şi creativitate, conferă atractivitate.
,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi, aceasta lume nu va mai exista cand
ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se
adapteze.”-Maria Montessori
Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea
începe din ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ
formal. Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentru mediu, activităţi
recreative, programe de dezvoltare personală şi socială, drumeţii, aventură, etc. Mobilitatea
crescanda a populatiei , a tehnicii si a tehnologiei a simbolurilor si informatiei schimba si modifica
sensul educatiei. Ca urmare astazi omul isi construieste educatia personala cu totul altfel decat
mai demult. Pentru majoritatea indivizilor , educatia este un mod natural si general acceptat de
a-si construi identitatea, personalitatea. 3
Educaţia outdoor ofera posibilitatea contactului direct cu natura căci urbanizarea masiva
a produs un efect nociv asupra mediului si prin faptul ca oamenii nu constientizează impactul pe
care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului . Aşadar educaţia outdoor se desprinde ca
o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor si comportamentelor faţă de
mediu.
In ultimile decenii educaţia a dobandit noi conţinuturi , acoperind o arie largită si noi
finalitaţi bazate pe valori democratice si aspiraţii moderne ale indivizilor , corelate cu inovaţia si
reforma din invăţământ . Astfel rolul şcolii a devenit mult mai complex , indepărtându-se de

3
(Cucoş, C.,2012)

17
esenţa lui primară , formală, de transmitere de cunoştinţe si orientâdu-se spre formarea de
atitudini si comportamente , spre dezvoltarea de capacităţi.4
Curriculumul pentru invăţământul preşcolar si primar prezintă o abordare sistemică, in
vederea asigurării continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular, interdependenţei dintre
disciplinele şcolare , deschiderii spre module de instruire opţionale.
Totodata prezentul curriculum se remarca prin:
-extensie – angrenează copiii , prin experienţe de invăţare, in cat mai multe domenii
experienţiale;
-echilibru – asigură abordarea fiecarui domeniu experienţial atăt în relaţie cu celelalte,
cat si cu curriculum-ul întreg;
-relevanţa – este adecvat atât nevoilor prezente cât si celor de perspectivă ale copiilor
preşcolari si primari;
-diferenţiere – permite dezvoltarea si manifestarea unor caracteristici individuale , chiar
la copiii de aceeaşi vârstă;
-progresie si continuitate – permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul , sau
de la o institutie de invăţământ la alta.5.
Structural directia spre care se indreapta curriculumul actual aduce in atenţia cadrelor
didactice urmatoarele componente: finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire si sugestii
privind strategiile de instruire si de evaluare pe niveluri de vârstă. Dacă până nu demult
învăţătoarea conducea activitatea in stil tradiţional, acum aplicând metode moderne interactive
de grup , rolul ei se schimbă.
Ea devine: Partener- care poate modifica ,,scenariul” activităţii dacă grupa sau clasa o
cere; Animator – care iniţiază metode si le explică copiilor , pregăteşte materialele didactice si
prezintă scopurile invăţării; Pedagog – care îşi ajută copiii in rezolvarea problemelor, îi motivează
să îsi prezinte propriul punct de vedere; Scenograf , actor – care creează scenografia activităţilor;
Mediator – care rezolvă potenţialele conflicte ce pot apărea; Consilier – care îşi ajută copiii în
rezolvarea problemelor , îi motivează să-şi prezinte propriul punct de vedere.

4
Manual de educaţie outdoor, 2012.
5
Metodica activ. Instructiv- educative în grădiniţa de copii,2009

18
 In ultimile decenii educaţia a dobândit noi conţinuturi , acoperind o arie lărgită şi noi
finalităţi bazate pe valori democratice şi aspiraţii moderne ale indivizilor , corelate cu inovaţia si
reforma din învăţământ . Astfel rolul şcolii a devenit mult mai complex , îndepărtându-se de
esenţa lui primară , formală, de transmitere de cunoştinţe şi orientându-se spre formarea de
atitudini si comportamente , spre dezvoltarea de capacităţi. 6
Aşadar obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt:
-Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea muncii în echipă, îmbunătăţirea
relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc.
-Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare.
-Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare.
-Oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant şi motivant în funcţie de problema
identificată – permite escaladarea unor nivele inalte de imaginaţie în vederea obţinerii
rezultatelor propuse.
De cele mai multe ori educaţia primită la şcoală are un aspect teoretic (cognitiv).
Profesorii au de urmat o programă încărcată şi prea puţin timp la dispoziţie ca să o predea
unei clase numeroase. În educaţia outdoor copiii învaţă totul în mod practic, activ, prin
experienţe personale la care apoi reflectă pentru a extrage învăţăturile. Acest mod de învăţare,
se numeşte exerienţial- Înveţi cu creierul, mâinile şi inima! Întregul proces educativ are în centrul
său copilul cu nevoile, trebuinţele lui şi în consecinţă se adresează fiecărui copil din grădiniţă,
şcoală. Centrarea procesului educaţional asupra copilului presupune preocuparea permanentă a
educatorilor pentru cunoaşterea copilului ca individualitate şi adaptarea programelor de formare
la profilul individual al subiectului supus educaţiei. Fiecare copil reprezintă o provocare pentru
educatoare , de a găsi soluţii , de a răspunde nevoilor afective, de cunoaştere, de acţiune şi de
afirmare a individualităţii.
In acord cu cele afirmate mai sus prezentul curriculum prefigurează mari tendinţe de
schimbare:

6
(Cucoş, C-Doxologia,2012)

19
 -Diversificarea strategiilor de predare- invăţare – evaluare cu accent deosebit pe
metodele activ – participative , care incurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a
deveni independent.
- Activităţile de învăţare sunt activităţi pe domenii experienţiale ( care pot fi activităţi
integrate sau pe discipline) jocuri şi activităţi alese şi activităţi de dezvoltare personală.
Activităţile pe domenii experienţiale integrate sau pe discipline se desfăşoară cu copiii în cadrul
unor proiecte planificate în funcţie de temele mari precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi
interesele copiilor.
-Jocul reprezinta forma fundamentală de activitate în copilaria timpurie. Jocurile şi
activităţile alese trebuie să stimuleze copilul , să-l ajute să se orienteze , să-l invite la acţiune.
Astfel se poate concepe şi organiza mediul educaţional pe centre , ţinând cont de spaţiu,
materialele disponibile şi de nivelul de vârstă al copiilor.
-Evaluarea trebuie să urmărească copilul în raport cu el insuşi şi mai puţin raportarea la
norme de grup. Evaluarea se va realiza într-o modalitate care a încurajat dezvoltarea şi progresul,
a stimulat şi motivat învăţarea. Pentru aceasta se vor folosi tehnici şi metode diversificate.
Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă
dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. Rolul familiei în aplicarea prezentului
curriculum si in educatia outdoor trebuie să fie acela de partener7.
Orice schimbare în educaţie si orice activitati deosebite desfăşurate pune în discuţie
implicarea părinţilor în activitatea din grădiniţă, şcoală. O şcoală prietenoasă cu părinţii trece
dincolo de legăturile formale şi oarecum fireşti cu familiile copiilor şi dezvoltă adevarate
parteneriate active folosind o gama largă şi variată de modalităţi. Părinţii trebuie să cunoască şi
să participe în mod activ la educaţia copiilor lor desfăşurată în mediul educaţional.
Perspectiva educaţiei outdoor în relaţia cu celelalte forme ale educaţiei ete cuprinzătoare
căci ea se pliază cel mai bine cu educaţia non-formală, întrucât ca şi aceasta, educaţia outdoor se
bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de învăţare, minimalizând
constrângerea specifică şcolii, oferă o utilitate practică imediată cunoştinţelor învăţate, se
desfăşoară în contexte diferite având un cadru de învăţare şi un conţinut lejer, foloseşte metode

7
(Ionescu, M. , Radu,2001)

20
care stimulează implicarea şi participarea, are o structură şi o planificare flexibilă, procesul
învăţării este orientat spre participant, se bazează pe experienţa participanţilor.
Atât educaţia non-formală cât şi educaţia outdoor pot fi integrate cu succes în educaţia
formală cu scopul de a maximiza efectele procesului de învăţare, tendinţa actuală este aceea de
amplificare a celor două forme, mai ales pentru faptul că încorporate, ele conduc la un sistem
educativ mult mai valoros din punct de vedere al calităţii, produc avantaje pe termen lung, permit
acoperirea unei game largi de discipline şi cel mai important, actul educaţional se axează în
aceeaşi măsură şi celor care o implementează (în speţă profesorilor) şi celor care fac obiectul
învăţării (în speţă elevii) . 8Educaţia formală are meritul de a fi organizată şi structurată,
încorporând o paletă întreagă de informaţii şi cunoştinţe de care are nevoie un individ în
formarea sa educaţională, educaţia informală vine în sprijinul educaţiei formale şi asigură
procesul de învăţare oricând şi oriunde, pe tot parcursul vieţii, educaţia non-formală vine cu acele
elemente de natură să satisfacă nevoile unui individ de natura, psihica, social, emoţională prin
diferite metode interactive, participative, iar educaţia outdoor “ scoate la aer ” cele 3 forme de
educaţie, le rivigorează, le adaugă prospeţime si îşi extinde acţiunea benefică în diferite domenii
( în speţă dezvoltare durabilă, protecţia mediului, dezvoltare personală şi profesională ) 9
Educaţia outdoor reprezintă suma acţiunilor întreprinse de profesori, instructori,
formatori, într-un mediu natural/sălbatic, folosind metode experienţiale, pentru a produce
schimbări la nivelul abilităţilor fizice, intra şi interpersonale şi al comportamentului faţă de mediu,
în rândul participanţilor. Educaţia din şcoală rămâne sărăcită dacă nu este completată de ceea ce
se poate adăuga dinafara perimetrului ei. O şcoală inovativă va prelua şi va integra astfel de
situaţii, le va face aliat, sursă de întărire, de revigorare, de extensie a ariei de acţiune.
Cateva dintre formele de realizare ale educatiei in timpul liber si in aer liber sunt jocurile,
activitati de pregătire a echipelor reprezentative şcolare, excursiile, drumetiile, concursul sportiv
si cercul scolar care presupune si elemente de miscare in aer liber.
Jocul are la baza actiuni motrice mai simple sau mai complexe, a caror executie este
dirijata partial de reguli. Prin intermediul lor se consolideaza deprinderi si priceperi motrice de

8
(Revista Înv. Preşcolar şi primar , nr. 1-2 /2013).
9
(www.didactic.ro).

21
baza si aplicativ utilitare dar in acelasi timp dezvolta calitatile motrice in conditiile unei stari
emotionale pozitive, intr-un climat de veselie si optimism.
Componenta biologica, determinata de starea de sanatate a copilului, este suportul
tuturor activitatilor. Jocul actioneaza ca un dinamizator al cresterii organismului, cu efecte
primordiale asupra SNC. (favorizeaza miscarile voluntare, controlate, dirijate stimuland
participarea integrala a scoartei cerebrale care prin traiectele nervoase este conectata cu
periferia organismului, cu organele interne cat si cu centrii subcorticali)
Dimensiunea psihica acopera o mare parte din continutul jocului. Imaginatia- prezenta in
toate activitatile copilului. Elementul care insoteste imaginatia este creativitatea. Memoria,
atentia, gandirea sunt solicitate treptat in diverse tipuri si forme de joc.
Dimensiunea sociala este evidentiata in joc prin urmatoarele argumente:

• respectarea anumitor reguli

• stabilirea unor relatii
• eficienta si succesul actiunilor proprii si colective
• experimentarea unor strategii comportamentale de interactiune

Organizarea si pregatirea jocurilor presupune:

1. Alegerea jocului in functie de varsta copiilor, sexul copiilor, dezvoltarea si pregatirea fizica,
starea sanatatii, particularitatile activitatii, locul de desfasurare, conditiile atmosferice, etc.
Pregatirea locului si a materialului pentru joc
3. Formarea echipelor
4. Alegerea capitanilor de echipa
5. Alegerea ajutoarelor
6. Asezarea jucatorilor
7. Explicarea si demonstrarea jocului
8. Conducerea si arbitrajul jocului
9. Disciplina in joc
10. Dozarea in joc
11. Sfarsitul jocului. Stabilirea rezultatelor si analiza jocurilor.

22
 Mersul pe jos - deşi nu este o probă olimpică, este considerat de specialişti ca fiind
exerciţiul ideal pentru petrecerea timpului liber, putând să constituie exerciţiul perfect pentru
menţinerea unei condiţii fizice bune. Este ideal deoarece nu solicită articulaţiile şi totuşi permite
arderea unui număr mare de calorii (100 de calorii la fiecare kilometru). Nu cere aparate,
echipamente şi amenajări speciale, poate fi practicat în orice sezon, fie rece, fie cald fiind indicat
să se realizeze în aer curat.
Nu necesită concentrare, îl învăţăm chiar înainte de a împlini un an şi, dacă nu-l neglijăm,
avem şanse mari să îl practicăm până în ultima zi de viaţă. Nu necesită consumul unui efort fizic
prea mare şi nici o condiţie fizică excepţională, angrenează majoritatea grupelor musculare şi nu
solicită excesiv funcţia cardiovasculară şi pulmonară, însă este indicată folosirea unei
încălţăminte comode (care să nu solicite inutil piciorul).
Gimnastica pilates se bazează pe „coordonarea completă a corpului şi minţii” - cuprinde
exerciţii care se concentrează pe postură, pe ţinută, executate până la detaliu, având grijă ca
respiraţia să fie corectă. Această formă de antrenament poate fi practicată de oricine: copii,
adulţi, persoane în vârstă, fiind recomandată chiar şi femeilor însărcinate. Se poate executa zilnic
între 10 – 60 minute, ca program de întreţinere fizică, fiecare exerciţiu având 8-10 repetări,
adresându-se tuturor grupelor musculare ale corpului.
Gimnastica senzorială este o formă de mişcare agreabilă şi relaxantă care presupune
întreţinerea şi îmbogăţirea capacităţilor gestuale, prin mişcarea senzorială a corpului. Gimnastica
senzoriala cuprinde exerciţii specifice care favorizează eliberarea tensiunilor la nivelul spatelui şi
al umerilor şi dezvoltarea percepţiei asupra propriei persoane.

Obiectivele gimnasticii senzoriale sunt de eliberare a tensiunilor psihice şi corporale,

precum şi atenuarea stresului legat de activitatea profesională şi relaţionarea cu sine.
Drumetia ramura a turismului presupune deplasarea pe jos in scopul recreativ.
Scopul organizarii drumetiilor poate fi reconstituirea evenimentelor (legende culturale, istorice),
vizitarea unor monumente istorice, geografice, insusirea unor cunostinte generale din diferite
discipline. Regulile de baza ale organizarii unei drumetii sunt:

23
 1. Alegerea itinerarului ( lungime; dificultate; sezon; timpul de care dispunem; starea sanatatii
si a rezistentei fizice; necesitatea unor popasuri; posibilitate de cazare si adapost;
cunoasterea zonei)

2. Componenta grupului ( afinitati; intelegere; cunoasterea starii de sanatate)

3. Echipamentul (sa fie adecvat traseului si sezonului; minim necesar si suficient; sa permita
libertatea de miscare)
4. Alimentatia ( volum redus si valoare nutritiva mare; evitat alimente sarate, grase,
condimentate)
5. Igiena (haine lejere din bumbac)
6. Trusa medicala
7. Elemente ce trebuie avute in vedere:
• -momentul plecarii bine pregatit
• -telefoanele mobile
• -harta turistica
• -cabanele si refugiile
• -focul de tabara
• -prognoza vremii
• -primul ajutor
• -mic glosar specific in drumetia montana

Excursiile sunt actiuni turistice pregatite din timp, care implica,de regula, asigurarea cazarii,
intretinerii si transportul participantilor pe toata durata stabilita. Itinerarul se stabileste in
functie de scopul propus. Pentru organizarea unei excursii este necesar a se lua o serie de măsuri
în vederea reuşitei acţiunii respective.

• să respecte traseul şi timpul prevăzut pentru parcurgerea distanţei;

• să respecte ritmul de mers care trebuie să fie constant;
• după fiecare oră de mers este bine să se dea o pauză de câteva minute. 10
Ciclismul este, în sensul larg al cuvântului, deplasarea pe sol folosind mijloace de

10
Savu Catalin, Curs Loisir 2017

24
transport puse în mişcare de muşchii omului, cu precădere bicicletele. Ciclismul recreaţional a
câştigat în popularitate în ultimele decenii ale secolului trecut.
Cu o prezenţă dominantă în Europa, influenţat de cele mai diverse aspecte de la apelul la
o viaţă sportivă şi activă până la configuraţia geografică şi infrastructura drumurilor, ciclismul
recreaţional a devenit o modalitate de petrecere a timpului liber, o replică la viaţa sedentară şi
nocivă pe care este obligat să o trăiască omul modern.
Pregatirea echipelor reprezentative scolare este o modalitate foarte buna de petrecere a
timpului liber pentru elevii talentati intr-o ramura a sportului. Organizarea şi conţinutul
activităţilor sportive de acest gen trebuie să asigure posibilităţile tehnico-tactice de practicare a
jocului ales, în vederea depistării ulterioare a celor mai talentate elemente şi, implicit, generarea
permanentă a eşalonului bazei de masă a sportului de performanţă.
Acest proces de instruire, ca orice activitate ce-şi propune să realizeze anumite
obiective, trebuie să primească o organizare şi o planificare progresivă, parcurgându-se etape
sistematizate, impuse în primul rând de particularităţile de vârstă şi de sex ale elevilor.
Iniţiativa, atitudinea activă de participare la diferite acţiuni, cooperarea şi conlucrarea,
optimismul şi entuziasmul, cinstea şi corectitudinea, spiritul de disciplină, dorinţa de afirmare şi
de continuă autodepăşire, sunt cerinţe ce revin sistemului educaţional în ansamblul său şi,
respectiv, educaţiei fizice şi sportive în cadrul organizat al şcolii.
În acest amplu proces, un rol hotărâtor revine profesorului. Prin ansamblul complex
al muncii şi comportării lor, profesorii de educaţie fizică trebuie să facă dovada unui înalt spirit
de răspundere şi pregătire profesională, a pasiuni şi devotamentului faţă de misiunea ce le este
încredinţată în vasta acţiune de formare şi de educare a tinerelor generaţii.
Procesul de instruire din cadrul orelor de activităţi sportive se desfăşoară sub forma
lecţiilor de antrenament, organizate pe clase sau grupe valorice de pregătire, având drept scop
participarea la competiţii. Grupele - reprezentând unităţi instructive ce au în vedere nivelul de
pregătire, particularităţile de vârstă şi sex - se alcătuiesc după criteriul valoric, grupa de bază
constituind-o echipa reprezentativă.

25
 Cerinţa de bază a activităţii sportive de performanţă la nivelul şcolii generale, ca
eşalon al bazei de masă a sportului de performanţă, o reprezintă problema selecţiei şi a depistării
elevilor talentaţi în vederea formării echipelor reprezentative.
Deşi echipele reprezentative de şcoală generală, comparativ cu cele de minibaschet,
vor beneficia în majoritatea situaţiilor de elevi selecţionaţi a căror experienţă este deja câştigată
prin instruirea obţinută în anii anteriori, totuşi la orele de activităţi sportive participă şi unii dintre
elevii care de abia se găsesc în stadiul de iniţiere, dar recrutaţi datorită unor criterii de selecţie
care impun aceasta, dar ale căror calităţi s-au manifestat ceva mai târziu. Aceasta impune
principiul corelării permanente a criteriilor de selecţie cu cel al randamentului sportiv şi
determină concluzia că la copiii cuprinşi între 8 şi 14 ani, pregătirea nu trebuie organizată pe
grupe cu componenţă stabilă. Periodic, la finele fiecărui ciclu competiţional şi în baza trecerii unor
probe şi norme de control, componenţa grupelor va trebui să fie modificată corespunzător
dezvoltării aptitudinilor şi progresului realizat de către elevi cât şi a depistării unor noi talente
dotate pentru practicarea ramurei sportive alese.
Desigur că participarea la orele de activităţi sportive se bazează, în primul rând, pe
iniţiativa şi activitatea sportivă a elevilor, sub directa conducere a profesorului de educaţie fizică
care organizează întreg procesul de pregătire. Această activitate urmăreşte în primul rând
concretizarea ideii educării sportive a tuturor elevilor în concordanţă cu aptitudinile lor, cu baza
materială, cu tradiţia sportivă a şcolii, în vederea cuprinderii acestora în practicarea sistematică
a unor ramuri sportive.
Totodată, profesorul are posibilitatea de a depista şi selecţiona din rândul masei largi
de elevi, cuprinşi în această activitate, elementele cele mai dotate pentru practica competiţională
a jocului de baschet, elemente ce pot constitui şi obiectul unei dirijări ulterioare spre unităţi
sportive şcolare de performanţă.
Încheiată fiind această primă etapă de selecţie, în care elevii au fost testaţi din punct
de vedere somatic şi motric, în vederea practicării jocului de baschet, profesorul va proceda la
alcătuirea echipei pe care o va pregăti în vederea participării la competiţia prevăzută în
calendarul sportiv şcolar.

26
 Se poate remarca astfel cat de necesara este aplicarea invatarii sociomotrice in perioada
copilariei si adolescentei, varstele cele mai receptive si capabile biologic sa dobandeasca o serie
de deprinderi de comportament valabile si in viata cotidiana, nu numai in activitatea sportiva.
Invăţămăntul de calitate este fără îndoială rezultatul unei bune colaborări şi a unei prietenii
între cadre didactice, elevi, parinţi şi comunitate în general. Voluntariatul, seriozitatea,
profesionalismul, corectitudinea sunt valori pe care le putem împărtăşi copiilor noştri prin
educaţie în general dar mai ales prin puterea exemplului. Invăţămăntul nu mai este de mult doar
acumulare de cunoştinţe teoretice căci latura practic-aplicativă a devenit mai importantă. Aşadar
elevul trebuie sa înveţe în primul rând să facă lucruri care îl vor ajuta în viaţa de adult.
Pe lângă disciplinele tradiţionale care rămân foarte utile pentru dezvoltarea limbajului,
culturii generale sau gândirii logice noi considerăm ca un cadru didactic trebuie să-şi înveţe elevii
tot ceea ce bine ştie el sa facă ca şi cum şi-ar învăţa propriul copil în aşa fel încât şcoala să nu fie
un chin, ci preambulul unei vieţi pline, fericite deci un spaţiu în care elevul învaţă şi munceşte dar
şi se distrează, creează, concurează , descoperă. Iată de ce în cadrul activităţilor noastre şcolare
şi extraşcolare am depus eforturi în dezvoltarea aptitudinilor sportive, culturale, tehnice şi sociale
ele elevilor nostri.
Din cauza timpului limitat si foarte aglomerat cu activităţi destinate realizarii programei
şcolare o solutie pentru a da culoare educatiei este cercul scolar. De fapt prin realizarea
activitatilor din cadrul acestuia se realizează mai multe deziderate. In primul rând imbogaţirea
orizontului de cunoştinţe şi informaţii din domeniile ştiinţei, tehnicii, culturii, artei literaturii, etc.
de asemenea se stimulează dezvoltarea intelectuală, gândire creatoare, inteligenţa, spiritual
novator, cultivă talente, valori morale, spiritul de cooperare, sociabilitatea, etc. nu trebuie sa
uităm că aceste activităţi din cadrul cercurilor sunt distractive si asigură educatia fizica si
destinderea, divertismentul atât de necesare activităţilor din şcoala românească.
Desigur toate activităţile au caracter opţional şi trebuie să corespundă intereselor,
aptitudinilor şi înclinaţiilor elevilor. De multe ori conţinuturile sunt şi expresia căutărilor,
opţiunilor şi invenţiei elevilor astfel că la aceste activităţi ei sunt mult mai activi, mai implicaţi. Nu
trebuie să uităm nici de tratarea diferenţiată şi de caracterul diversificat al acţiunilor.

27
 Cercul şcolar reprezintă o modalitate de organizare şi petrecere utilă a timpului liber. In
cadrul lui se identifică şi cultivă corespondenţe optime dintre interese, aptitudini, talente şi
posibilităţi de exersare şi dezvoltare a acestora. Comportamentul vizat pentru iniţierea,
susţinerea şi dezvoltarea activităţilor este cel ludic. De asemenea prin participarea la aceste
activităţi elevul invăţă unele metode şi tehnici de planificare mai judicioasă a vieţii personale.
Stilul de viaţă va fi mai sănătos iar aspectul cultural al vieţii personale va fi mai dezvoltat prin
valorizarea artei , culturii in general dar mai ales a tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale. Pe termen
lung sunt vizate şi identificarea surselor de stres, a căilor de evitare a lor prin depistarea
modalităţilor de relaxare specifice fiecărui elev şi în general cultivarea unei atitudini pozitive faţă
de viaţă.
In cele ce urmează va propunem un model de procedură care trebuie respectată în cazul
înfiinţării unui cerc şcolar. Desigur că şcoala trebuie să asigure sprijin logistic care începe de la
asigurarea spaţiului şi ajunge până la procurarea diferitelor materiale necesare activităţilor şi de
ce nu recompense pentru elevii merituoşi. Familia trebuie să-şi dea acordul pentru participarea
elevului la activităţi iar de multe ori şi sprijinul material al ei este binevenit. Astfel în funcţie de
specificul activităţilor este indicat ca toate cadrele didactice care doresc să implementeze astfel
de activităţi la nivelul şcolii să fie pregătite şi din punctul de vedere al planificării activităţii,
acţiune destul de neplacută pentru mulţi dar atât de necesară reuşitei.
In primul rând credem că trebuie realizate sondaje de opinii, discuţii directe cu elevii
pentru a observa interese şi afinităţi ale lor la nivelul şcolii. Nu trebuie să uităm că activităţile pe
care le vom propune nu vor fi obligatorii deci elevul va participa din propria voinţă îndrumat
desigur de noi şi de familie.
Nu ne putem lăsa ghidaţi doar de acest lucru. Contează întotdeauna şi abilităţile noastre
de cadru didactic, dar şi pasiunile şi preocupările noastre din viaţa privată care ar putea avea o
influenţă pozitivă asupra copiilor. Uneori putem viza prin activităţile cercului şi satisfacerea unei
nevoi a societăţii în general dar mai ales a comunităţii locale de care trebuie să ne dăm seama şi
să acţionăm. Astfel se va putea începe lista conţinuturilor, a obiectivelor şi competenţelor vizate,
activităţilor de învăţare, modalităţilor de evaluare , metodelor şi mijloacelor de utilizat. Desigur

28
acestea nu sunt nişte liste închise căci noi evoluăm odată cu cercul adică prin experienţa
acumulată ne dăm seama cum şi unde trebuie realizată optimizarea activităţilor.
Astfel în cadrul unui cerc serios documentaţia va diferi de la un an la altul mai ales că
trebuie să ne adaptăm şi specificului participanţilor adică e necesară şi individualizarea procesului
educativ.
Pasul următor vizează în viziunea noastră solicitarea acordului şcolii, al familiei şi găsirea
surselor alternative de finanţare, a colaboratorilor care pot asigura succesul activităţilor. Ține de
puterea noastră de convingere, de relaţii şi noroc pentru a găsi parteneri gata să ajute in
realizarea unor activităţi ale cercului. Nu va fi uşor mai ales că mulţi vor avea impresia că venim
să cerem ceva pentru noi cadrele didactice. Una din soluţii pentru a convinge şi în acelaşi timp
pentru a ne păstra demnitatea este să-i convingem pe oameni că nu am venit să cerem ci să
oferim. Este vorba de timpul liber, munca şi priceperea pe care noi le investim pentru dezvoltarea
comunităţii de unde cei mai mulţi dintre sponsori fac bani. Desigur diplomaţia ajută mult în
discuţiile cu aceştia.
Acordul şcolii trebuie sa fie bine formulat în aşa fel încât să includă menţionarea spaţiului
unde îşi va desfăşura activitatea cercul, programul acestuia şi eventualele materiale pe care le va
putea pune la dispoziţie. Adică trebuie văzut ca pe un fel de contract prin care aceasta se obligă
să sprijine viitoarele acţiuni desfăşurate. Tot în acelaşi fel trebuie văzut şi acordul familiei care va
fi şi un angajament de respectare a unui regulament intern. Astfel ne putem asigura ca s-a inţeles
importanţa prezenţei la activităţi, respectării disciplinei şi mai ales care sunt responsabilităţile şi
drepturile familiei, elevului şi cadrului didactic. Dacă se preconizează ca va fi necesar sprijinul
material în vreo activitate este bine să se precizeze acest lucru încă de la început pentru a evita
neînţelegerile.
Este de la sine înţeles că noi ca şi organizatori nu putem avea vreun beneficiu material de
pe urma acestor activităţi în afară de recunoşterea publică dar uneori este necesar sprijinul
parinţilor pentru realizarea unui costum pentru copilul său într-o anumită activitate sau să
asigure banii de buzunar de care are nevoie elevul în cadrul unei deplasări mai lungi. Există astfel
costuri pe care le poate suporta părintele dar care e de preferat să le asigurăm noi prin
colaborarea cu sponsorii şi partenerii. Nu trebuie să se uite că principalii parteneri în cadrul

29
acestor activităţi neremunerate pe care le-am desfăşura trebuie să fie în primul rând consiliul de
administraţie al şcolii şi în al doilea rând părinţii.
Planificarea calendaristică a activităţilor trebuie făcută cu grijă pentru a nu interfera cu
alte activităţi importante din viaţa de şcolar a elevilor (ex,perioada evaluării naţionale) şi în
funcţie de orarul acestora şi de alte cercuri care deja funcţionează la nivelul şcolii. Este
recomandată în opinia noastră măcar o întâlnire săptămânală de 1-2 ore în aşa fel încât elevii să
aibă mereu proaspătă în minte amintirea întâlnirii anterioare care desigur trebuie să fie plăcută
dacă vrem ca cercul nostru să aibă vreun viitor.
Din experienţa personală am înţeles că cercurile care au şi participări la concursuri şi
festivaluri externe sunt mult mai atractive pentru toata lumea. Spre exemplu pentru noi faptul
că elevii şi-au însuşit paşii dansului popular reprezintă îndeplinirea obiectivului dar copilul şi
familia vor simţi acest lucru abia după ce vor vedea diploma de la un concurs de profil sau când
vor participa la vreun spectacol şi vor primi aplauze. Nu este oportunism ci este necesitatea de a
aplica ceea ce ai învăţat în viaţa reală şi de fapt cred că acesta trebuie să fie şi principalul nostru
obiectiv.
Revenind la planificarea şi organizarea activităţilor credem că sunt necesare liste de
prezenţe şi fişe de realizare a activităţii pentru că ele sunt de multe ori dovezile noastre că s-a
făcut treaba. Că s-a făcut treabă bună vom dovedi prin fotografii, filmuleţe, diplome dar mai ales
prin ceea ce pot să facă elevii ca urmare a participării la cercul nostru. Recomandăm promovarea
cercului prin viu grai, enunţuri şi de ce nu crearea unei pagini de Facebook, etc. Nu trebuie uitat
că deşi activităţile sunt în general mult mai distractive trebuie păstrat un echilibru între disciplină
şi libertate de acţiune căci uşor se poate ajunge la haos în cadrul activităţilor nonformale. În acest
sens elaborarea unui mic regulament este utilă în evitarea unor evenimente mai puţin plăcute.
Din nefericire majoritatea celor care au desfăşurat astfel de activităţi în şcoală ştiu că nu
este uşor şi că de multe ori pare că nimeni nu apreciază şi că ni se pun beţe în roate chiar de cei
care ar trebui să ne ajute sau măcar să ne aprecieze. Vor fi momente când ni se va părea că nici
elevii nu apreciază destul efortul nostru dar gândul nostru nu trebuie să fie prea mult la aceste
aspecte ci la misiunea nobilă pe care o avem şi pe care ne străduim din toate puterile să o
realizăm. Nu uitaţi că meseria de dascăl este una vocaţională care nu trebuie să depindă de

30
beneficii iar dacă totuşi nu putem disocia aceste două lucruri măcar să înţelegem că nu e bine şi
să nu facem părtaşi şi elevii la problema noastră căci în timp va deveni şi a lor. Munca voluntară
este cea care înnobilează cel mai mult şi este poate cel mai de preţ dar pe care îl putem da
societăţii prin elevii noştri care la rândul lor şi-au însuşit acest obicei. Răsplata cea mai mare vine
de la copiii care îşi vor manifesta mulţumirea în nenumărate rânduri prin zâmbete, muncă,
imaginaţie, disciplină, realizări, îmbrăţişări pentru care le mulţumim şi muncim.

31
 CAP.3. Organizarea şi desfăşurarea activităţii
de cercetare

3.1.Ansamblul metodelor şi tehnicilor de cercetare;

Am ţinut cont de faptul că dezvoltarea unui domeniu nu a fost concepută fără o
cercetare ştiinţifică, că ştiinţa nu este numai o adunare de date, ci este şi metodă, cale de
dezvoltare, ea fiind caracterizată şi din punct de vedere al metodologiei.
Cu toate că se apelează la metodele pedagogiei, filozofiei, sociologiei, sociometriei,
biomecanicii, medicinei, fiziologiei şi ale altor ştiinţe, în domeniul nostru numărul metodelor este
foarte mare pentru că fiecare stuctură îşi creează propriile instrumente de cercetare, de
investigatie.
În cercetarea de faţă am apleat la utilizarea următoarelor metode:
Analiza teoretică şi generalizarea datelor literaturii de specialitate. În vederea documentării
pentru fundamentarea ştiinţifică a temei am considerat necesar a studia o bună parte din
literatura de specialitate care constuia material de bază în realizarea lucrării. Au fost consultate
un număr de 17 titluri ale autorilor români şi străini (cărţi de specialitate, dicţionare, cursuri,
monografii, articole din reviste, programe şcolare, manuale etc.), toate acestea formând
bibliografia selectivă a prezentei lucrări.
Observaţia pedagogică. A constat în urmărirea sistematică a actelor acţiunilor şi activităţilor
motrice de timp liber si educatie autdoor ale elevilor de la Scoala Gimnaziala Luca Gavril
Draguseni. Am ţinut cont de condiţiile unei bune observaţii: stabilirea obiectivelor, pregătirea
personală, derularea observaţiei în condiţii reale, pregătirea instrumentelor observaţiei, etc.
S-au observat: frecventa la activitatile organizate de scoala, acumularea de competenţe,
pe toate planurile, eficienţa exerciţiilor folosite, a sistemelor de acţionare, comportamentul
elevilor în timpul liber la scoala dar si acasa , de asemenea modul cum au reacţionat în diverse
situaţii, etc. Totul a fost consemnat în fişele individuale cu scopul de a aprecia obiectiv şi operativ
evoluţia subiecţilor.
Metoda experimentului pedagogic. Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în scopul

32
verificării eficacităţii metodicii de pregătire. A presupus o succesiune de faze, aspecte, acţiuni, ca:
alegerea probelor de control, desemnarea eşantionului experimental şi a celui de control,
alegerea celei mai bune observaţii a experimentului, efectuarea recoltărilor propriu-zise. În cazul
nostru metoda experimentală a avut trei variabile: variabila „subiect”, compusă din grupele
elevilor de clasele 2-8, vârsta, sexul, raportul băieţi-fete, mediul rural, nivelul de dezvoltare;
Metoda experimentală, în cazul nostru, s-a bazat pe ipoteza enunţată, dar în
desfăşurarea acţiunii experimentale s-a ţinut cont de următoarele aspecte: stabilirea obiectivului
experimentului, formularea ipotezei, stabilirea etapelor experimentale, alegerea eşantionului,
valorificarea conţinutului, recoltarea iniţială şi finală a rezultatelor, formularea concluziilor şi
emiterea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii şi redactarea raportului final.
Metoda statistico-matematică de prelucrare şi interpretare a datelor. A fost necesară
pentru prelucrarea şi interpretarea datelor, pentru derularea, în bune condiţii a etapelor
cercetării. Procedeele statistico-matematice au permis descrierea şi caracterizarea, pe baze
obiective (cifrice) a diferitelor date recoltate ce au reprezentat indicatorii măsuraţi (lungimi,
distanţe, timpi, număr de repetări etc.). În acelaşi timp, aceste date au favorizat extragerea
aspectelor esenţiale din şirurile de date, dar şi generalizarea la grupurile (eşantioanele) care au
fost investigate.

3.2.Ipoteza cercetării.
S-a presupus că folosirea în cadrul activitatilor de timp liber a unor complexe de jocuri
si exerciţii fizice special concepute pentru dezvoltarea calităţilor motrice de baza va avea o
influenţă majoră asupra optimizării procesului instructiv-educativ, iar aceste conţinuturi specifice
vor contribui la:
-îmbunătăţirea indicilor calitatilor motrice generale;
-creşterea nivelului pregătirii fizice şi funcţionale;
-îmbunătăţirea nivelului însuşirii deprinderilor şi priceperilor motrice;
-îmbunătăţirea indicilor morfologici: înălţime şi greutate.
- petrecerea timpului liber intr-un mod mai util de un numar cat mai mare de elevi;
-cresterea interesului pentru scoala;

33
-scaderea timpului petrecut in fata televizorului, calculatorului sau alte mijloace electronice;

3.3. Scopul cercetării;

Scopul cercetarii îl constituie introducerea in PDI –ul unitatii scolare a unei tinte strategice
referitoare la dezvoltarea armonioasa fizica a elevilor scolii, propunerea unui plan de realizare
pentru un an scolar si realizarea acestor activitati cu accent pe cele referitoare la timpul liber al
elevilor. Avand ca reper situatia de la inceputul anului scolar la finalul acestuia se vor aplica din
nou chestionarele initiale si se vor analiza rezultatele elevilor la educatie fizica pentru a vedea
daca activitatile propuse si-au atins scopul.

3.4. Obiectivele cercetării

1. Studierea procesului instructiv educativ al activitatilor fizice specifice timpului liber la nivel
primar în vederea creşterii interesului miscare ;
2. Aprecierea nivelului dezvoltării calităţilor motrice de baza la elevii din ciclul primar;
3. Determinarea conţinutului mijloacelor, metodelor şi formelor de activitate orientate spre
petrecerea timpului liber prin activitati sportive;
4. Argumentarea experimentală a metodicii dezvoltării calităţilor motrice de baza la elevii din
ciclul primar prin activitati de loisir.

34
 3.5. Planificarea: extras din PDI-ul Scolii Gimnaziale Luca Gavril
Draguseni.

Incepand cu anul scolar 2017 2018 am introdus in Planul de dezvoltare al scolii o noua tinta
strategica:
Tinta strategica
Cresterea interesului pentru miscare si a starii de sanatate a copiilor prin cultivarea sportului
si a stilului de viata sanatos in timpul liber si in cadrul activitatilor extrascolare;
Opțiuni strategice:
Cresterea interesului 1. Opţiunea curriculară:
pentru miscare si a
a) Promovarea unei politici care să asigure promovarea sportului si a stilului
starii de sanatate a
de viata sanatos;
copiilor prin
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
cultivarea sportului si
a stilului de viata a. Proiecte de buget fundamentate care să acopere cheltuielile de derulare a
sanatos in timpul proiectelor educationale propuse;
liber si in cadrul
b. Atragerea de fonduri extrabugetare;
activitatilor
extrascolare; 3. Opţiunea – resurse umane:

a) Identificarea nevoilor reale si implicarea tuturor partenerilor educationali

in realizarea proiectelor propuse;

4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a) Mediatizarea în comunitate a rezultatelor deosebite obţinute de către

unitate în desfăşurarea activităţilor instructiv-educative şcolare si
extraşcolare ;

Implementarea proiectului:
TINTA ACTIVITATI 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020
5.STIL DE VIATA Cercul scolar: Mens sana in
SANATOS corpore sano

35
 Concursul: Campionat intre
clase
Concursul sportiv
interjudetean Cupa
Gheorghe Grigorescu
Proiectul educational:
gimnastica din recreatia
mare
Proiectul educational: In
excursie –pe drumurile tarii
Proiectul educational cu
continut sportiv: Sanitarii
priceputi,
Proiectul educational cu
continut sportiv: Cu viata
mea apar viata
Proiectul educational cu
continut sportiv: Micii
pompieri
Proiectul educational:
Patrula scolara
Proiectul educational: Eco
scoala- Micii cercetasi
priceputi
Imbogatire oferta CDS
Otional cu continut de
educatie fizica
Proiectul educational:
cabinetul medical din scoala
ta
Cercul: Gastronomia pentru
toti;

Obiective generale:
Cresterea interesului pentru scoala prin promovarea unui stil de viata sanatos si a
activitatilor cu continut sportiv;

Obiective de referinta:

36
- formarea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;
- dezvoltarea calitatilor motrice de baza;
- dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare,
gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii
complexe;
- cultivarea sportului, miscarii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a
promovării unei vieţi sanatoase de calitate;
- formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii intr-o societate democratică.
- adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei;
- stimularea potenţialului sportive, creativ, intuitiv şi imaginativ;
- dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale (familie, mediul informal,
mediul şcolar, mediul profesional);
- decizia personală în asumarea riscului; activitatea in echipă, colaborarea, evaluarea şi
reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;
- promovarea valorilor moral-civice, cultural- sportive specifice societăţii democratice;
- formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;
- crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;
- elaborarea programelor pentru disciplinele opţionale alese de elevi;
- proiectarea activităţilor extracurriculare şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de
activitate nonformală sportiva.

Nivelul tactic: programele de dezvoltare pe fiecare domeniu functional:

Program de crestere a interesului pentru miscare si crearea unui stil de viata

sanatos

Creşterea evidentă a rolului educaţiei în dezvoltarea tinerilor impune creşterea numărului

activităţilor sportive in ael liber. Se consideră că activităţile de timp liber/ loisir pot constitui un
mijloc de educare a personalităţii tinerilor în formare, în acest scop putând fi elaborate programe
de instruire ce vor cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele proprii şi a celorlalţi din
grup, grija pentru ceilalţi şi autodisciplina.
Educaţia fizică are la bază ideea profilactică de păstrare şi îmbunătăţire a sănătăţii, de
perfecţionare a funcţiilor organismului şi creşterea capacităţii de luptă împotriva îmbolnăvirilor.
Folosirea utilă şi dirijată a exerciţiului fizic îmbinată cu petrecerea plăcută, de agrement a
timpului în aer liber sau în sală, folosit în cadrul odihnei active rezolvă probleme multiple în
evoluţia culturală şi recreeativă a omului.

37
 Organizarea şi conţinutul activităţilor sportive trebuie să asigure posibilităţile tehnico-tactice
de practicare a atletismului si fotbalului, în vederea depistării ulterioare a celor mai talentate
elemente şi, implicit, generarea permanentă a eşalonului bazei de masă a sportului de
performanţă.
Acest proces de instruire, ca orice activitate ce-şi propune să realizeze anumite obiective,
trebuie să primească o organizare şi o planificare progresivă, parcurgându-se etape sistematizate,
impuse în primul rând de particularităţile de vârstă şi de sex ale elevilor.
Prezentul program educatioanl urmăreşte realizarea în comun de activităţi extraşcolare cu
caracter sportiv pentru dezvoltarea calitatilor motrice ale elevilor si crearea unui stil de viata
sanatos, dezvoltarea dragostei pentru mişcare, întărirea sănătăţii, fortificarea organismului,
dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter, a deprinderilor de comportare civilizată şi a spiritului
de fair – play într-o competiţie sportivă si implicit cresterea interesului pentru scoala.
Obiective urmarite:
1. dezvoltarea capacităţii de colaborare şi cooperare între comunităţile şcolare;
2. implicarea elevilor şi cadrelor didactice în activităţi extraşcolare, prin sprijinirea bilaterală a
realizării în comun de proiecte;
3. fortificarea organismului şi sporirea capacităţii de muncăfizicăşi intelectuală a elevilor;
4. valorificarea deprinderilor şi priceperilor motrice însuşite în orele de educaţie fizică într-o
competiţie sportivă;
5. satisfacerea drogostei pentru mişcare şi joc în aer liber;
6. formarea deprinderilor de organizare într-un mod util şi reconfortabil a timpului liber;
7. dezvoltarea trăsăturilor pozitive ale caracterului şi personalităţii elevului.
8. pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi
aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în
educatia pentru sanatate, alimentatie sanataoasa sau sport;

38
 Plan operational “Stil de viata sanatos”

Obiective specifice Activităţi propuse Responsabili Termen Resurse Indicatori de

Umane Materiale Financiare performanţă
1. Dezvoltarea Jocuri dinamice in Prof de permanent Elevi, Boxa, materiale Bugetul şcolii -minim 50 %
capacităţii de colaborare recreatia mare; serviciu părinţi, didactice ed fizica 500lei din elevi
şi cooperare între cadrele Prof ed fizica învăţători, participa la
scolii; director diriginţi activitati
2. Implicarea elevilor
şi cadrelor didactice în Proiecte educationale Munteanu Activ Elevi, Echipamente IT, Bugetul şcolii -Participare cu
activităţi extraşcolare, care au incluse si Mihaela lunare oct părinţi, birotică, 1000 lei succes la
prin sprijinirea bilaterală activitati sportive: Malis Ramona 2017 – învăţători, consumabile, concursuri de
a realizării în comun de Cupa dhs Munteanu mai2018 diriginţi targa, masca de profil
proiecte; Sanitarii Priceputi Petrica gaze, casti
3. Fortificarea Cu viata mea apar protectie, trusa
organismului şi sporirea viata medicala,
capacităţii de muncă Cercetasie eco bicicleta,
fizicăşi intelectuală a obstacole
elevilor; Drumetii ; Director mai- iunie Cadrele Diplome Bugetul şcolii -Minim 50 de
4. Valorificarea Ciclism. Prof de ed 2018 didactice 20 lei participanti la
deprinderilor şi fizica activitati;
priceperilor motrice CPPE
însuşite în orele de
Cerc scolar care Director Octombrie- Elevi, Echipamente IT, Bugetul şcolii Participare de
educaţie fizică într-o
presupun activitate mai 2018 părinţi, birotică, 200 lei minim 20 copii
competiţie sportivă;
fizica:Mens sana in învăţători, consumabile, la fiecare
5. Satisfacerea
corpore sano diriginţi materiale sportive, intalnire;
drogostei pentru
ex: mingi oina,
mişcare şi joc în aer liber;
bate oina, mingi
6. Formarea
fotbal, handbal,
deprinderilor de
etc

39
 organizare într-un mod 1.Excursia Romania Director, mai 2018 Elevi, Microbuzul scolii Bugetul Minim 200
util şi reconfortabil a I00-Iasi 2018 iunie 2018 cadre sponsorilor, elevi implicati
timpului liber; 2. Excursie Muntii didactice scolii, in proiecte
7. Dezvoltarea Calimani parintilor
trăsăturilor pozitive ale
caracterului şi Concursuri sportive: Director, Martie Elevi, Echipamente IT, Bugetul - participare a
personalităţii elevului 1.concursul sportiv Prof ed fizica 2017 cadre birotică, sponsorilor, cel putin 100
8. Sa se conceapa intre clase Iunie2018 didactice, consumabile, şcolii, aprox de atleti din
pachete de discipline 2. Cupa Gheorghe parinti diplome, medalii, 3000 lei mai multe
opţionale care vizează, Grigorescu cupe, echipament unitati scolare;
formarea unui sistem de foto video,
cunoştinţe, abilităţi, şi alimente ptr
aptitudini care protocol
individualizează
personalitatea copilului Optional cu implicatii Director, permanent Elevi, Echipamente IT, Bugetul şcolii -minim doua
şi îi asigură competenţa sportive ”Traditii Prof ed fizica cadre birotică, 200 lei clase aleg
în educatia pentru cultural sportive din didactice, consumabile, optionalul;
sanatate, alimentatie zona Draguseni”. parinti materiale sportive,
sanataoasa sau sport; ex: mingi oina,
bate oina, mingi
fotbal, handbal,
etc

40
 3.6. Rezultatele cercetarii si intrepretarea lor;
La inceputul anului scolar si apoi la finalul sau s-a aplicat urmatorul chestionar pentru
clasele 1-4:
Nr. INTREBAREA: A B C
crt

1. Dimineata cand te trezesti abia astepti sa ajungi Nu, pentru ca nu Asa si asa Da, abia astept
la scoala? prea imi place
acolo

2. Cat timp faceti miscare intr-o zi? Jumatate de ora 1 ora Peste o ora

3. Ce calificativ ai da d-nei invatatoare pentru cum S B FB

se poarta cu tine?

4. Practic un sport (fotbal, handbal, ciclism, rar cateodata zilnic

…………………………………………………… etc.)

5. Cand se termina orele si trebuie sa mergi acasa te Foarte bucuros ca Asa si asa Trist ca ai mai fi
simti: “ai scapat de vrut sa faci vreo
greu” ora

6. Cat timp stati in fata dispozitivelor electronice Jumatate de ora 1 ora Peste o ora
intr-o zi?

7. Ce calificativ ai da scolii pentru activitatile pe S B FB

care le faci aici ?

8. Esti multumit de d-l director? Nu Asa si asa Da

9. Ce ai vrea sa ai in viitor in scoala?

10. Ce iti place cel mai mult in scoala?

11. Ce nu prea iti place la scoala ta?

12. Daca vrei lasa un mesaj pentru d-na invatatoare/

un profesor/ d-l director:

Din aplicarea unor chestionare si din consultarea documentelor de evaluare de la

portofoliul educatie fizica si consilier proiecte si programe educative pe parcursul anului scolar
curent s-au observat urmatoarele:

Nr. INDICATORUL TESTARE TESTARE RATA DE

crt. INIŢIALĂ FINALĂ EVOLUŢIE

1. Timp liber dedicate miscarii (minim 1 ora zilnic); 65% 85% 20%

2. Implicare in practicarea zilnica a unui sport; 50% 60% 10%

3. Elevi care dedica timp mai mult de 1 ora petrecuta in fata 40% 35% -15%
dspozitivelor electronice;

41
4. Elevi cu indice antropometric greutate corporala depasit conform 10% 7% -3%
varstei;

5. Dinamica elevilor de FB la probele de evaluare la educatie fizica; 80% 95% 15%

6. Numar elevi implicati in activitati extrascolare de timp liber care 50% 75% 25%
include si activitati sportive;

7. Nr elevi cu un grad de satisfactie mare in raport de cu activitatile 65% 95% 30%

scolare si extrascolare oferite de unitatea scolara.

100%
90%
80%
70%
60%
50% Timp < 1h miscare
40% Timp > 1h miscare
30%
20%
10%
0%
1 Testare initiala 2 Testare finala

100%
90%
80%
70%
60% Nepracticarea zilnica a unui
50% sport

40% Practicarea zilnica a unui

sport
30%
20%
10%
0%
2 Testare initiala 2 Testare finala

42
100%
90%
80%
70%
60%
50% Timp < 1h disp electronice

40% Timp > 1h disp electronice

30%
20%
10%
0%
1 Testare initiala 2 Testare finala

100%
90%
80%
70%
60%
50% Greutate corporala normal

40% Greutate corporala crescut

30%
20%
10%
0%
1 Testare initiala 2 Testare finala

100%
90%
80%
70%
60%
50% Calif B,S

40% Calif FB

30%
20%
10%
0%
1 Testare initiala 2 Testare finala

43
 100%
90%
80%
70%
60% Elevi neimplicati
50%
40% Elevi implicati in activ
extrascolare sportive
30%
20%
10%
0%
1 Testare initiala 2 Testare finala

100%
90%
80%
70%
60%
50% Nemultumiti

40% Multumiti

30%
20%
10%
0%
1 Testare initiala 2 Testare finala

3.7. Concluzii;

Analizând indicatorii statistici se observă că fievare indicator are o crestere calitativa

semnificativa ceea ce reprezinta indeplinirea obiectivelor vizate de tinta strategica din planul de
dezvoltare al unitatii.

3.8. Activitati desfasurate in anul scolar 2017/2018 pentru atingerea

tintei strategice propuse.
Jocuri dinamice in recreatia mare;
Jocurile dinamice sunt activitatile celel mai potrivite pe care le pot desfasura
invatatorii impreuna cu elevii lor in timpul liber din recreatii sau in intalnirile informale din
cadrul activitatilor extrascolare. Odata rutina creata elevii se pot juca si nesupravegheati sau
in timpul liber petrecut acasa. Iata cateva exemple de astfel de jocuri realizate mai ales in
timpul recreatiei mari de catre invatatorul de la clasa sau de catre profesorul de serviciu pe
unitate in acest an scolar:
44
 1. „Mers prin tunel”
Executanţii dispuşi în coloană, unul înapoia celuilalt, în poziţia stând depărtat – primul
executant se desprinde din formaţie şi trece printr-o poziţie cât mai joasă printre picioarele
celor dispuşi în coloană. Când a ajuns la coada şirului, se ridică în picioare şi se aşează în
formaţie urmând ca un alt executant să treacă prin tunel.
2. „Mers pe punte”
Executanţii dispuşi în linie, umăr la umăr, în poziţia pe genunchi sprijin înainte pe palme
– primul executant se desprinde din formaţie şi porneşte în mers pe mâini şi pe genunchi pe
spatele colegilor. La final se aşează în formaţie urmând ca următorul executant să pornească
în mers pe spatele colegilor.
3. „Să alergăm puţin”
Cine poate alerga 30 paşi sărind coarda, fără s-o atingă?
4. „Cine-i mai rapid?”
Jucătorii sunt împărţiţi pe perechi şi au câte o eşarfă care atârnă la nivelul taliei afară din
pantaloni la spate. Jucătorii trebuie să smulgă eşarfa „coada” celuilalt cât mai repede.
5. „Transportul omului de lemn”
Executanţii dispuşi în coloană, unul înapoia celuilalt, în poziţia stând depărtat, braţele sus
– primul executant se dezechilibrează spre înapoi (cu faţa în sus) şi este ridicat şi transportat
pe palme spre înapoi până la ultimul din formaţie unde va fi coborât. Apoi jocul continuă cu
următorul executant.
6. „Alergăm cu cercul”
Fiecare copil aleargă pe o suprafaţă netedă, împingând cercul cu palma, în aşa fel încât să
nu cadă.
7. „Transmiterea mingilor cu ajutorul picioarelor” - mingi mari/ mici de diferite
greutăţi.
Jucătorii sunt împărţiţi în număr egal pe echipe în poziţie joasă - aşezat în coloană câte
unul. Mingea este aşezată între gleznele primului participant care o va transmite următorului,
dinapoia lui, prin rulare înapoi fără să atingă mingea cu mâinile. Mingea va fi transmisă numai
cu ajutorul picioarelor.
8. „Transportul buştenilor”
Executanţii dispuşi în linie, umăr la umăr, în poziţia culcat facial, braţele sus – primul
dintre executanţi se ridică şi trece într-o poziţie de culcat facial cu braţele sus, transversal,
peste ceilalţi coechipieri. La comandă, toţi executanţii, dispuşi în linie, încep să se
rostogolească în plan lateral, spre dreapta/ stânga. În momentul rostogolirii, „buşteanul” este

45
 transportat spre înainte, iar atunci când ajunge în dreptul primului executant din formaţie,
se ridică şi-i ia locul „buşteanului”. Jocul continuă până când toţi executanţii au fost
transportaţi.
9. „Şenila”
Executanţii dispuşi pe perechi. Executanţii A în poziţia stând depărtat, executanţii B în
poziţia culcat dorsal, uşor depărtat, braţele sus apucă la nivelul gleznelor executanţii A.
Executanţii A
îndoaie trunchiul şi apucă gleznele executanţilor B. Executanţii A prin impulsie în vârful
picioarelor realizează rostogoliri spre înainte fără a-şi desprinde mâinile de pe gleznele
executanţilor B, în timp ce aceştia sunt ridicaţi şi execută la rândul lor rostogolire spre înainte.
Acelaşi joc poate fi realizat şi în grupe de câte trei executanţi.
10. „Roaba în trei”
Doi executanţi dispuşi umăr la umăr la o distanţă de jumătate de metru în poziţia sprijin
culcat înainte cu picioarele sprijinite pe braţele unui al treilea partener care se află înapoia
lor în poziţia stând braţele îndoite, mâinile pe şolduri – deplasare spre înainte după care
partenerii îşi vor schimba locurile.
11. „Roata în doi”
Executanţii pe perechi dispuşi unul înaintea celuilalt, faţă în faţă. Unul dintre parteneri
prin îndoirea genunchilor şi a trunchiului în plan lateral apucă talia partenerului la nivelul
taliei şi prin impulsie în picioare realizează în plan frontal roata laterală.
12. „Aruncare la distanţă” - minge de tenis/ oină/ pietre/ bulgări de zăpadă
Din stând înapoia liniei de aruncare la o distanţă optimă faţă de linia de aruncare, alergare
uşoară, aruncarea mingii de tenis/ oină/ pietre/ bulgări de zăpadă din sprijin bilateral pe sol
cât mai departe. Poate fi aleasă varianta de aruncare de pe loc, fără elan. Câştigă cine aruncă
cel mai departe - locul unde mingea atinge solul prima dată.

13. Ursul doarme’’

Jucatori – colectivul unei clase

Loc – sala, teren de joc, curte
Toti jucatorii, mai putin unul, formeaza un cerc tinandu-se de maini. Jucatorul ramas
,,ursul ‘’ sta in mijlocul cercului, in pozitia ghemuit cu capul intre maini. In timp ce cercul se
invarteste, copiii canta :
,,Ursul doarme, ursul doarme,
A uitat bietul de foame

46
 De el poti scapa usor,
Daca esti prevazator.’’
Dupa ultima silaba, mai accentuata, toti copiii fug si se raspandesc pe teren, iar ursul se
ridica si-i urmareste, cautand sa prinda peu nul dintre ei.
Reguli si indicatii metodice :
- jucatorii nu au voie sa fuga pana nu se pronunta ultima silaba.
- Terenul de joc se delimiteaza.
- ursul se schimba dupa 2-3 jocuri.
14. ,,De-a prinsea’’
Jucatori –colectivul unei clase
Loc –sala, teren de joc, curte
Un jucator, urmaritorul, cauta sa atinga peu nul dintre jucatorii raspanditi pe teren.
Acestia pot fugi in toate directiile, dar numai in limitele unui sector dinainte stabilit. Cel prins
ajunge urmaritor.
Variante :
• cel urmarit nu poate fi prins, daca ia pozitia ghemuit in clipa in care poate fi atins.
• Cel urmarit nu poate fi prins, daca se opreste fata in fata cu alt jucator si se prind de maini.
Reguli si indicatii metodicw : pozitiile de scapare de la cele doua variante se mentin atata
timp cat urmaritorul este in apropiere. Jucatorul prins isi striga numele pentru ca devine
urmaritor.
15. ,,Leapsa pe ghemuite’’
Jocul se adreseaza copiilor mai mici, mai ales cand colectivul e numeros. Cine vrea sa se
apere de urmaritori, trebuie sa stea ghemuit si sa atinga cu ambele maini pamantul.
16. ,,De-a vulpea schioapa’’
Intr-un colt al salii de gimnastica sau al terenului se traseaza un cerc care reprezinta
vizuina vulpii. La o distanta de 20 de pasi de vizuina se deseneaza un dreptunghi- curtea. Se alege
un jucator mai rapid, caruia i se incredinteaza rolul vulpii. Ceilalti reprezinta puii. Vulpea intra in
vizuina, iar puii din curte incearca sa se apropie de ea. Pe drum ii striga : ,,Vulpe schioapa,
Vulpe schioapa,
Nu ne prinzi. ‘’
In incercarea de a se apropia cat mai mult de vulpe, sunt vazuti aproape si atunci iese
din vizuina. In afara vizuinii are voie sa faca doar trei pasi, restul distantei, parcurgand-o in sarituri
intr-un picior intr-un picior incercand sa prinda vreun pui,dar puii speriati fug spre curte. Cel ajuns
de vulpe si atins inainte de a ajunge in dreptunghi, devine ajutorul ei. In momentul in care puii

47
se afla in siguranta in curte, vulpea intra in vizuina si jocul se reia. Ultimul jucator prins, preia
rolul vulpii.
17. ,,Soarecele si pisica’’
Folosit la scolarii mici dezvolta viteza si indemanarea.
Toti jucatorii, in afara de doi, se prind de maini, formand un cerc. Cei doi reprezinta pisica
si soarecele. Soarecele alearga in jurul cercului, patrunde in interior pe sub mainile celorlalti, apoi
iese din nou afara. Pisica il urmareste, incercand sa-i dea leapsa. In momentul in care reuseste,
rolurile se inverseaza. In timpul jocului, copiii ii inlesnesc ,,soarecelui ‘’ intrarea si iesirea din cerc,
in schimb, ,,pisicii’’ ii fac greutati. La un moment dat, rolurile lor sunt preluate de alti jucatori.
18. ,,Cinci cerculete’’
Sunt desenate cate un cerc in colturile imaginare ale unui patrat. Cel de-al cincilea se
traseaza in locul de intretaiere a diagonalelor. Patru jucatori se aseaza in cercurile marginale, iar
unul, in centru. Cei patru schimba prin alergare locurile, in timp ce jucatorul plasat in cercul
central incearca sa ocupe unul din cercurile ramase libere. Cel care reuseste sa puna un picior in
cerc devine stapanul lui.
19. 7,,Hip ! hop !’’
Copiii sunt asezati in spatele liniei de plecare la distanta bratelor intinse. La o suta de
metri distanta se afla linia de sosire. La comanda ,,hip’’ copiii pornesc alergand – la ,,hop’’ stau
ghemuit – comenzile se repeta. Castiga cel care alergand mai repede ajunge primul.
20. ,,Prinde-ma !’’
Jucatorii se impart in doua echipe egale ca numar si se aseaza fata in fata pe perechi.
Intre cele doua siruri se afla un interval de 15-20 m.
Prima echipa incepe jocul. Unul dintre membrii ei se indreapta spre adversar, care-l
intampina cu palmele intinse inainte. Atancantul se plimba prin fata adversarilor pregatiti sa faca
fata unei actiuni rapide. La un moment dat, atacantul loveste palma unui adversar si alearga rapid
spre propria echipa. In spatele lui, urmaritorul incearca sa-l prinda spre propria echipa. In spatele
lui, urmaritorul incearca sa-l prinda. Daca atacantul reuseste sa-si ocupe locul initial urmaritorul
devine prizonier. In continuare, un jucator din prima echipa va provoca un adversar din echipa a
doua si jocul se reia. Castiga echipa care intr-un timp limitat are cei mai multi prizonieri.
21. ,,Sarituri peste capra’’
Jucatorii se impart in echipe egale ca numar, asezate in sir, inapoia liniei de start. La
100 m in fata se afla linia de sosire. La semnalul dat, primii jucatori din fiecare grupa alearga, se
opresc dupa 7 pasi si se aseaza capra. In acel moment urmatorii pleaca, sar peste capra, fac 7
pasi si se aseaza capra. Acesta reprezinta semnalul de start pentru urmatorii jucatori. Jocul

48
continua in acelasi fel pana cand toti participantii ajung la tinta.
Pe tot parcursul jocului se impune respectarea a doua reguli fundamentale : cel care sare
ultimul capra executa 7 pasi de alergare, apoi se aseaza capra ; jucatorul urmator poate lua
startul numai in momentul in care precedentul s-a asezat capra.
O echipa termina cursa atunci cand ultimul sau component a trecut linia de sosire.
22. ,,Cursa de un minut’’
Jocul poarta aceasta denumire intrucat unul din jucatori alearga dupa ceilalti timp de un
minut. Jucatorul atins se aseaza ghemuit. Dupa un minut se stabileste numarul jucatorilor
eliminati, apoi jocul se reia. De data aceasta, se stabileste un alt urmaritor iar jucatorii eliminati
intra in joc.
Castiga cine prinde mai multi adversari intr-un minut.
Acest joc reprezinta un mare avantaj prin mobilizarea intregului colectiv in alergarea de
viteza in diferite directii.
23. “Atacul cu bulgari de zapada” (20-30 concurenti)
La o distanta de 30-35 pasi se traseaza pe zapada 2 linii(de plecare si de sosire), care
sunt marcate cu cele doua fanioane si 2 liniilaterale, perpendiculare pe cea de plecare si de
sosire. Aceste linii sunt mai apropiate(distanta intre ele fiind cca 20 pasi). Componentii unei
echipe trec in spatele liniilor laterale, ocupa intreaga suprafata si se pregatesc de atac cu bulgarii
de zapada. Componentii celeilalte echipe,cea adversa, se dispune in spatele liniei de plecare si
unul sau mai multi cauta sa ajunga deodata la linia de sosire, fara a fi atinsi de bulgarii aruncati
de adversarii lor Cei atinsi parasesc jocul. Echipa care la sfarsitul jocului are cei mai putini
coechipieri eliminate castiga intrecerea. Stafeta respectiva se poate desfasura si pe echipe, care
se deplaseaza cu ajutorul unei saniute.
24. “Lupta cu bulgari de zapada
Participantii la joc se impart in doua echipe egale ca numar. Apoi, se delimiteaza un
spatiu in care are loc lupta respective. La un semnal al conducatorului, fiecare component al unei
echipe va cauta sa scoata din lupta un adversar. Jucatorul atins paraseste suprafata de lupta.
Lupta este castigate de o echipa atunci cand si ultimul ei component este atins de un bulgare de
zapada.
Tactic, pentru cresterea eficientei luptei, mai multi coechipieri din aceeasi echipa se pot intelege
sa arunce deodata in acelasi adversar.
25. “ Aruncare la tinta”
Doua echipe, alcatuite din 5-10 concurenti, sunt asezate la o departare de cca 25-40m
fata de cele doua tinte, care au trei cercuri, notate, dinspre centrul cercului, 3, 2 si 1. Primii

49
concurenti din fiecare echipa alearga, la un semnal, spre tinta. Ajunsi la o distanta de 10 m (aici
va fi marcata o linie), ei se opresc, ridica de jos fiecare cate doi bulgari de zapada – pregatiti
inaintea inceperii jocului – si incearca sa nimereasca cercul cel mai mic al tintei (aceasta poate
avea diametrul de 20-30 cm). Dupa ce au aruncat pe rand bulgarii de zapada, ei se intorc la
echipele lor si prin atingerea cu palma dau startul urmatorului coechipier s,a,m,d. Fiecare lovitura
plasata in cercul cel mic al tintei inseamna trei puncte pentru echipa respective; loviturile din
cercul mijlociu aduc cate doua puncte, iar loviturile in cercul exterior aduc cate un punct.
Echipa care acumuleaza cel mai mare numar de puncte este declarata castigatoarea
intrecerii.
26. “Lupta pentru omul de zapada”
La cca 10-15 m de o linie de aruncare, cele doua echipe, alcatuite din participantii la
acest joc, construiesc cate un om de zapada. La semnalul de incepere a luptei, fiecare echipa
incearca sa doboare omul de zapada al echipei adverse, aparandu-l totodata pe cel propriu.
Echipa care va dobori omul de zapada al celeilalte va castiga concursul.
Echipa se poate imparti in atacatori si aparatori fiecare cu roluri specifice.
27. “ Cine ajunge mai departe?”
De la linia de plecare, fiecare concurrent porneste in alunecare cu sania fara a se ajuta
cu picioarele sau mainile. Locul unde se va opri sania se marcheaza cu un semn pe zapada. Castiga
intrecerea concurentul care a alunecat cel mai departe.
Se poate permite si elan de 1-3 m.
28. “Alergare in slalom pe zapada”
Fanioanele se infing in zapada, pe un teren plat sau in usoara panta, pe doua siruri,
avand o distanta intre ele de 3-5 m si cu urmatoarele intervale intre fanioanete aceluiasi sir: 0,5
m; 1 m; 1,5 m; 2 m; 2,5 m; 3 m s.a.m.d. Dup ace zapada din jurul fanioanelor a fost bine batatorita,
participantii la joc formeaza doua echipe. La semnalul conducatorului, pornesc primii din fiecare
echipa. Ei parcurg, alergand in slalom, printer fanioanele sirului din fata echipei, distanta
jalonata, pana la semnul de intoarcere si de acolo revin la linia de plecare, la propria echipa, unde
prin atingere cu mana ei dau urmatorul coechipier semnalul sa porneasca in cursa s.a.m.d. Echipa
care termina prima cursa este castigatoare. Conditiile alergarii se pot ingreuna daca alergatorul
trebuie sa parcurga distanta purtand in spate un coechipier sau in brate un obiect, sarind intr-un
picior etc.

Concursuri sportive;
1.Campionat sportiv scolar fotbal/ handbal intre clase:

50
 PROIECT EDUCATIONAL (Extras)

Ziua sportului data: marti, 5 martie 2018

Colaboratori: invatatoarele claselor 2-4

“MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS ”

Activitati sportive, competitive fotbal, oina, handbal, jocuri sportive diverse, jocuri
distractive in aer liber,desene pe asphalt;
Scop :Constientizarea in randul elevilor dar si a comunitatii de factorii care care contribuie
la formarea unor deprinderi si abilitati de viata prin care organismul se fortifica;

Obiective

➢ Fortificarea organismului şi sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală a elevilor;

➢ Valorificarea deprinderilor şi priceperilor motrice însuşite în orele de educaţie fizică într-
o competiţie;
➢ Satisfacerea dragostei pentru mişcare şi joc în aer liber;
➢ Formarea deprinderilor de organizare în mod util şi reconfortant a timpului liber;
➢ Dezvoltarea trăsăturilor positive, ale caracterului şi personalităţii elevului.
➢ Formarea deprinderilor si abilitatilor de viata sanatoasa;
ACTIVITATI PROPUSE (se bifeaaza/taie /adauga):

1. -competitie sportiva de fotbal;

2. -competitie sportiva de handbal;
Monitorizare evaluare

⎯ consemnarea activitatilor in jurnalul sportiv al scolii;

⎯ realizarea de albume de fotografii si inregistrari video
⎯ insemnarile din jurnalul sportive al scolii

Planul activitatilor competitiei sportive de fotbal/handbal;

A. denumirea şi scopul competiţiei;
➢ „Campionat Sportiv Școlar Între Clase”
➢ pregătire - verificare - popularizarea disciplinei sportive în rândul copiilor;
B. organizarea concursului:
➢ Scoala Gimnaziala Luca Gavril Draguseni;
C. locul şi data de desfăşurare:
➢ 5,03,2018 terenurile de sport ale scolii;
D. probele şi categoriile de sportivi:
➢ fotbal/handbal clasele 2- 4 (cate o echipa de 10 elevi de la fiecare clasa)
E. sistemul de disputare a întrecerilor;
➢ sistem eliminatoriu
51
F. condiţii de stabilire a rezultatului şi clasamentului;
➢ cele mai multe victorii si goluri date
G. termen de înscriere
➢ Pana pe data de 1 martie se vor trimite listele cu cei 10 elevi de la fiecare clasa catre
director (Obs: ceilalti elevi din clasa daca sunt organizati de diriginte/invatator pot
constitui galerie in tribuna comunala daca nu desfasoara alte activitati sportive in
spatiile libere ale curtii);
H. Premii: se vor acorda diplome si trofeul Cupa scolii
I. Forul organizator al competiţiei stabileşte:
➢ directorul de concurs- Munteanu Petrică;
➢ arbitrul principal sau directorul tehnic prof ed fizica Murariu Catalin;
➢ responsabilul cu probleme medicale- Munteanu Mihaela;

PROGRAMUL COMPETITIEI:
Fotbal/handbal cls 2-4:
Ora 11.00
CLS 2 ________________-______________
Cls 3 A
CLS 3 B
CLS 4 _________________-_____________

OBS. Castigatorii primei etape vor juca finala mare iar pierzatorii finala mica
Finala mica: ________________________-__________________________
Locul 3................................locul 4.................................
Finala mare: _________________________-_________________________
Locul 1................................locul2.................................

REGULAMENTUL JOCULUI DE FOTBAL PE TEREN REDUS

Ediția 2018
Terenul de joc: jumatate din terenul mare pe latime/ sala de sport daca este vreme
ploioasa;
Dimensiunea porților: Distanţa între stâlpi-2 m; Înălţimea porţilor- 1 m.
Mingea de joc: jocurile se vor disputa cu minge nr. 5

52
 Lovitura de pedeapsă : se execută dintr-un punct aflat la 7 m de la mijlocul porţii şi la
distanţă egală de stâlpii porţii.
Lovitura de la colț: se execută dintr-un punct marcat printr-un sfert de cerc în fiecare colţ
al suprafeţei de joc.
Durata jocului
- Jocurile se desfăşoară pe durata a două reprize a câte 5 minute in prima etapa si 7 minute
in etapele urmatoare fără prelungiri ;
- Durata fiecărei reprize se va prelungi numai pentru executarea unei lovituri de pedeapsă;
- Pauza dintre reprize va fi de 3 minute.
Număr de jucători:
- Lotul este format din 10 elevi ;
- Fiecare echipă va fi formată din 5 jucători de câmp şi un portar = 6 jucători;
- Un joc nu mai poate continua dacă una dintre echipe are 2 jucători eliminaţi si in
consecinta acea echipa pierde.
Înlocuiri de jucători:
- Se pot efectua când mingea este în joc sau în afara jocului;
- Un jucător care a fost înlocuit se poate întoarce pe teren ca înlocuitor pentru alt jucător;
- Numărul înlocuirilor într-un joc este nelimitat;
- Jucătorul care intră pe teren nu poate face acest lucru până când jucătorul care părăseşte
suprafaţa de joc nu a trecut complet de linia de margine a terenului.
Oricare dintre jucătorii de rezervă poate înlocui portarul, avându-se în vedere
următoarele condiţii:
a) arbitrul trebuie informat înainte de efectuarea înlocuirii;
b) înlocuirea poate fi efectuată numai când jocul este întrerupt;
c) jucătorul de rezervă, care a înlocuit portarul, trebuie să poarte un tricou care să-l deosebească
de toţi ceilalţi jucători.
Dacă, în timpul efectuării unei înlocuiri, jucătorul de rezervă intră pe teren înainte ca
jucătorul înlocuit să părăsească complet terenul:
a) Jocul este oprit;
b) Se cere jucătorului care este înlocuit să părăsească terenul;
Jocul se reia printr-o lovitură liberă indirectă, executată de echipa adversă din locul unde
s-a aflat mingea în momentul întreruperii jocului. Dacă mingea se află în interiorul suprafeţei de
pedeapsă, lovitura liberă indirectă se execută de pe linia suprafeţei de pedeapsă, din locul cel
mai apropiat unde s-a aflat mingea în momentul întreruperii.

53
 Echipamentul jucătorilor
- un tricou cu mânecă scurtă sau lungă – numerotat;
- şort; pantalon de trening;
- încălţăminte adecvată suprafeţei de joc;
- echipamentul portarului trebuie să aibă o culoare diferită faţă de ceilalţi jucători şi
arbitrii;
- jucătorii nu au voie sa poarte accesorii sau bijuterii care pot prezenta un pericol pentru
participanţii la joc.
Pentru orice abatere de la aceste reguli, jucătorul este trimis de arbitru în afara suprafeţei
de joc, pentru a-şi pune in ordine echipamentul. Jucătorul poate reintra pe teren numai când
jocul este oprit şi arbitrul verifică dacă echipamentul este în ordine.
Arbitrul
Fiecare joc este condus de câte un arbitru/profesor/elev-arbitru, care au autoritate
deplină în aplicarea Legilor Jocului.
Deciziile arbitrilor cu privire la faptele legate de joc sunt definitive.
Lovitura de începere
- Fiecare echipă se găseşte în jumătatea proprie de teren;
- Oponenţii echipei care încep jocul trebuie să se afle în terenul propriu la o distanţă de cel
puţin 3 metri de minge, până când aceasta este în joc;
- Un gol nu poate fi marcat direct dintr-o lovitură de începere.
Mingea de arbitru
Este modul de a relua jocul după o oprire temporară, cu condiţia ca, înainte de
întreruperea jocului, mingea să fi fost în joc şi să nu fi depăşit în întregime linia de margine sau
linia porţii.
Mingea afară din joc
Mingea este afară din joc atunci când:
a)A traversat în totalitate linia de poartă sau linia de margine, pe sol sau în aer;
b) Jocul a fost întrerupt de arbitru.
Mingea se repune în joc cu mâna, indiferent de procedeu, atunci când este prinsă de
portar. Nu se poate marca un gol direct dintr-o degajare de la poartă sau dintr-o lovitură de
începere.
Mingea în joc
Mingea este în joc în toate celelalte situaţii, inclusiv când ricoşează din barele porţii sau din
arbitru.

54
 Aruncarea de la margine
Se execută cu mana
Lovitura de la colț
Se va acorda când mingea a fost atinsă ultima dată de un jucător al echipei în apărareşi a
depăşit linia porţii fie pe pământ, fie în aer. Lovitura se execută de la colţul terenului de joc cel
mai apropiat de locul pe unde mingea a ieşit de pe teren. Jucătorii echipei adverse trebuie să se
afle la o distanţă de 5 m de minge până când aceasta intră în joc. Mingea va fi în joc imediat ce a
fost lovită şi s-a deplasat.
Offside- nu există offside.
Faulturi și comportament incorect – acestea sunt sancţionate după cum urmează:
Lovitura liberă directă se acordă în următoarele situaţii:
- Loveşte sau încearcă să lovească un adversar;
- Împinge un adversar;
- Împiedică sau încearcă să împiedice un adversar;
- Ține un adversar;
- Atinge în mod deliberat mingea cu mâna.
Lovitura liberă :se execută din locul unde s-a comis abaterea. Adversarii trebuie să se afle
la o distanţă de 4 m faţă de minge.
Daca mingea intră direct în poarta echipei adverse, se va acorda gol.
Lovitura de pedeapsă
Se acordă dacă un jucător a comis una dintre greşelile enumerate mai sus în interiorul propriei
suprafeţe de pedeapsă, indiferent de locul în care se află mingea, cu condiţia ca aceasta să fie în
joc.
Lovitura liberă indirectă se acordă în următoarele situaţii:
- Portarul face una dintre următoarele greşeli:
a) atinge sau controlează mingea cu mâinile după ce i-a fost pasată în mod deliberat de un
coechipier;
b) atinge sau controlează mingea cu mâinile după ce a primit-o direct de la un coechipier
printr-o lovitură de repunere de la margine.
- În opinia arbitrului, un jucător:
a) joacă într-o manieră periculoasă;
b) împiedică deliberat înaintarea unui adversar când mingea nu este jucată.
Lovitura libera indirectă se execută din locul unde a fost comisă greşeala. Excepţie se
face în situaţia în care greşeala a fost comisă în interiorul suprafeţei de pedeapsă, caz în care

55
lovitura se execută de pe linia ce marchează suprafaţa de pedeapsă, din locul cel mai apropiat de
unde s-a comis greşeala.
Golul se acordă numai dacă mingea intră în poartă după ce a fost atinsă de un alt jucător.
Sancțiuni disciplinare
- Suspendările temporare şi eliminarea unui jucător sunt sancţiuni folosite în fotbalul pe teren
redus;
- Acordarea a două avertismente (cartonaşe galbene) în acelaşi meci implică eliminarea
temporară pe o durată de două minute;
- Acordarea cartonaşului roşu determină eliminarea pe parcursul întregului joc;
- Jucătorul eliminat va rămâne într-o zonă lângă profesor;
Echipa câștigătoare
Câştigă echipa care înscrie mai multe goluri
Departajarea echipelor în caz de:se va face prin executare a câte 3 lovituri de departajare.
Dacă, după efectuarea primei serii de departajare, egalitatea persistă, se va executa
alternativ câte o lovitură de fiecare echipă, de jucătorii care nu au participat la executarea
niciuneia din primele 3 lovituri de departajare, până în momentul în care una dintre echipe nu
marchează. Ordinea de executare a loviturilor de departajare se stabileşte prin tragere la sorţi.
REGULAMENTUL JOCULUI DE HANDBAL
Terenul de joc: Lungime – maxim 40 m; Lăţime-maxim 20 m;
Suprafaţa de joc poate fi de orice natură (artificială, bitum, pământ, zgură, iarbă,
parchet), asigurându-se toate măsurile de evitare a producerii accidentelor;
Dimensiunea porților: Distanţa între stâlpi-3 m; Înălţimea porţilor- 2 m.
Porțile trebuie să fie fixate în mod corespunzător!
Mingea de joc: jocurile se vor disputa cu minge IHF 1 sau 2
Lovitura de pedeapsă :se execută dintr-un punct aflat la 7 m de la mijlocul porţii şi la
distanţă egală destâlpii porţii.
Lovitura de la colț: se execută dintr-un punct aflat în fiecare colţ al suprafeţei dejoc.
Durata jocului
- Jocurile se desfăşoară pe durata a două reprize a câte 10 de minute fără prelungiri (clasele
V-VI) şi două reprize a câte 12 minute fără prelungiri (clasele VII-VIII);
- Durata fiecărei reprize se va prelungi numai pentru executarea unei lovituri de pedeapsă;
- Pauza dintre reprize va fi de 5 minute.
Număr de jucători:
- Lotul este format din 10 elevi ;

56
- Fiecare echipă va fi formată din 6 jucători de câmp şi un portar = 7 jucători;
Înlocuiri de jucători:
- Se pot efectua când mingea este în joc sau în afara jocului;
- Un jucător care a fost înlocuit se poate întoarce pe teren ca înlocuitor pentru alt jucător;
- Numărul înlocuirilor într-un joc este nelimitat;
- Jucătorul care intră pe teren nu poate face acest lucru până când jucătorul care părăseşte
suprafaţa de joc nu a trecut complet de linia de margine a terenului.
- Oricare dintre jucătorii de rezervă poate înlocui portarul, avându-se în vedere următoarele
condiţii: jucătorul de rezervă, care a înlocuit portarul, trebuie să poarte un tricou care să-l
deosebească de toţi ceilalţi jucători.
Echipamentul jucătorilor
- un tricou cu mânecă scurtă sau lungă – numerotat;
- şort; pantalon de trening;
- încălţăminte adecvată suprafeţei de joc;
- echipamentul portarului trebuie să aibă o culoare diferită faţă de ceilalţi jucători şi
arbitrii;
- jucătorii nu au voie sa poarte accesorii sau bijuterii care pot prezenta un pericol pentru
participanţii la joc.
Pentru orice abatere de la aceste reguli, jucătorul este trimis de arbitru în afara suprafeţei de joc,
pentru a-şi pune in ordine echipamentul. Jucătorul poate reintra pe teren numai când jocul este
oprit şi arbitrul verifică dacă echipamentul este în ordine.
Arbitrul
Fiecare joc este condus de câte un arbitru/profesor/elev-arbitru, care au autoritate deplină în
aplicarea Legilor Jocului
Deciziile arbitrilor cu privire la faptele legate de joc sunt definitive.
Lovitura liberă :se execută din locul unde s-a comis abaterea. Adversarii trebuie să se afle
la o distanţă de 3 m faţă de minge.
Daca mingea intră direct în poarta echipei adverse, se va acorda gol.
Echipa câștigătoare
Câştigă echipa care înscrie mai multe goluri.
Departajarea echipelor în caz de :se va face prin executare a câte 3 lovituri de
departajare.
Dacă, după efectuarea primei serii de departajare, egalitatea persistă, se va executa
alternativ câte o lovitură de fiecare echipă, de jucătorii care nu au participat la executarea

57
niciuneia din primele 3 lovituri de departajare, până în momentul în care una dintre echipe nu
marchează. Ordinea de executare a loviturilor de departajare se stabileşte prin tragere la sorţi.
Dacă, după efectuarea primei serii de departajare, egalitatea persistă, se va executa
alternativ câte o lovitură de fiecare echipă, de jucătorii care nu au participat la executarea
niciuneia din primele 3 lovituri de departajare, până în momentul în care una dintre echipe nu
marchează. Ordinea de executare a loviturilor de departajare se stabileşte prin tragere la sorţi.
Pot executa lovituri de departajare toţi jucătorii trecuţi pe raportul de arbitraj, cu excepţia
jucătorilor care au fost eliminaţi definitiv pe parcursul jocului.
Pentru celelalte prevederi necuprinse în prezentul document se aplică Regulamentul
Federaţiei Române de Handbal.

2. Concursul sportiv Cupa Gheorghe Grigorescu:

Nr 524/29.05.2018

Proiect educational

“Cupa Gheorghe Grigorescu “

1. ORGANIZATOR:
a) Scoala Gimnaziala Luca Gavril, coordonatori dir. Munteanu Petrica, prof Murariu
Catalin;
2. PARTENERI:
a) Directia judeteana de sport Suceava, dir. Petrica Enache;
58
 b) Inspectoratul Scolar Judetean Suceava, insp. Boicu Adrian;
c) Primaria comunei Draguseni, Primar Vasile Lica Cepoi;
d) GazetaSV.ro, reprezentată de administrator Vatamanu Daniel;
3. PERIOADA DE DESFASURARE: a doua duminica din luna iunie (10 Iunie 2018, ora
10.00);
4. LOCUL DESFASURARII: terenurile de sport din comuna Draguseni, jud Suceava;
5. ARGUMENT:
Creşterea evidentă a rolului educaţiei în dezvoltarea tinerilor impune creşterea numărului
activităţilor sportive in ael liber. Se consideră că activităţile de timp liber/ loisir pot constitui un
mijloc de educare a personalităţii tinerilor în formare, în acest scop putând fi elaborate programe
de instruire ce vor cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele proprii şi a celorlalţi din
grup, grija pentru ceilalţi şi autodisciplina.
Educaţia fizică are la bază ideea profilactică de păstrare şi îmbunătăţire a sănătăţii, de
perfecţionare a funcţiilor organismului şi creşterea capacităţii de luptă împotriva îmbolnăvirilor.
Folosirea utilă şi dirijată a exerciţiului fizic îmbinată cu petrecerea plăcută, de agrement a
timpului în aer liber sau în sală, folosit în cadrul odihnei active rezolvă probleme multiple în
evoluţia culturală şi recreeativă a omului.
Organizarea şi conţinutul activităţilor sportive trebuie să asigure posibilităţile tehnico-tactice
de practicare a atletismului si fotbalului, în vederea depistării ulterioare a celor mai talentate
elemente şi, implicit, generarea permanentă a eşalonului bazei de masă a sportului de
performanţă.
Acest proces de instruire, ca orice activitate ce-şi propune să realizeze anumite obiective,
trebuie să primească o organizare şi o planificare progresivă, parcurgându-se etape
sistematizate, impuse în primul rând de particularităţile de vârstă şi de sex ale elevilor. O astfel
de activitate o reprezinta concursul sportiv scolar “Cupa Gheorghe Grigorescu”.
6. SCOPUL:
Prezentul proiect educatioanl urmăreşte realizarea în comun de activităţi extraşcolare
cu caracter sportiv pentru dezvoltarea interrelaţionării comunităţilor şcolare şi locale,
dezvoltarea dragostei pentru mişcare, întărirea sănătăţii, fortificarea organismului, dezvoltarea
trăsăturilor pozitive de caracter, a deprinderilor de comportare civilizată şi a spiritului de fair –
play într-o competiţie sportivă.
7. OBIECTIVE:
9. dezvoltarea capacităţii de colaborare şi cooperare între comunităţile şcolare;
10. implicarea elevilor şi cadrelor didactice în activităţi extraşcolare, prin sprijinirea bilaterală a
realizării în comun de proiecte;
11. fortificarea organismului şi sporirea capacităţii de muncăfizicăşi intelectuală a elevilor;
12. valorificarea deprinderilor şi priceperilor motrice însuşite în orele de educaţie fizică într-o
competiţie sportivă;
13. satisfacerea drogostei pentru mişcare şi joc în aer liber;
14. formarea deprinderilor de organizare într-un mod util şi reconfortabil a timpului liber;
15. dezvoltarea trăsăturilor pozitive ale caracterului şi personalităţii elevului.
8. GRUPURI TINTA:
-comunităţile şcolare, didactice şi locale ale participanţilor.
9. RESURSE:
A. Umane - participanţii la proiect
59
 B. Materiale – diplome, medalii, cupe, premii in bani;
C. Financiare - sume diferite pentru premii si protocol sustinute de sponsori SI Scoala
Gimnaziala Luca Gavril Draguseni.;
D. Temporale –annual, a doua duminica din luna iunie;
10. EVALUARE:
➢ Realizarea unor sondaje de opinie în rândul elevilor şi al părinţilor privind eficienţa
proiectului;
➢ Expoziţie cu fotografii din timpul activitatilor concursului;
➢ Realizarea unui montaj video in care este prezentat proiectul, derularea lui, cât şi imagini
din activităţile susţinute;
➢ Postarea proiectului pe www.didactic.ro,
➢ Publicarea unor articole despre proiect în revistele şcolilor si situl de sport GazetaSV.ro
11. SECTIUNI, PROBE SI PREMII ALE CONCURSULUI DIN DATA DE 10 IUNIE 2018:
Nr Proba Varsta Premii individuale Premii pe unitatea scolara
crt.
SECTIUNEA ATLETISM (f+b)
1. -alergare de viteza 2002- • Premiul 1,2,3 diploma si -NU E CAZUL
60 m; 2004 medalie;
• Diploma mentiune locul 4;
• Diploma participare la celalti
participanti;
2. -alergare de viteza 2005- • Premiul 1,2,3 diploma si
60 m; 2006 medalie;
• Diploma mentiune locul 4
• Diploma participare la celalti
participanti;
3. -alergare de viteza 2007- • Premiul 1,2,3 diploma si
60 m; 2008 medalie;
• Diploma mentiune locul 4
• Diploma participare la ceilalti
participanti;
4. -alergare 400 m 2002- • Premiul 1,2,3 diploma si
2004 medalie
• Diploma mentiune locul 4
• Diploma participare la ceilalti
participanti;
5. -alergare 400 m 2005- • Premiul 1,2,3 diploma si
2006 medalie
• Diploma mentiune locul 4

60
 • Diploma participare la celalti
participanti
6. -alergare 200 m 2007- • Premiul 1,2,3 diploma si
2008 medalie
• Diploma mentiune locul 4
• Diploma participare la celalti
participanti
7. -cross 1000 m 2002- • Premiul 1,2,3 diploma si
2004 medalie
• Diploma mentiune locul 4
• Diploma participare la celalti
participanti
8. -cross 800 m 2005- • Premiul 1,2,3 diploma si
2006 medalie
• Diploma mentiune locul 4
• Diploma participare la celalti
participanti
SECTIUNEA FOTBAL BAIETI
1. -fotbal nascuti • Premiul cel mai bun portar; ➢ Cupa la fotbal premiul
in 2002 diploma si medalie 1
sau • Premiul fair-play; diploma si ➢ Cupa la fotbal premiul
mai medalie 2
mici • Premiul cel mai bun fundas; ➢ Cupa la fotbal premiul
diploma si medalie 3
• Premiul cel mai bun mijlocas; ➢ Diploma mentiune
diploma si medalie pentru locul 4
• Premiul cel mai bun atacant; ➢ Diploma participare
diploma si medalie pentru celelalte
unitati scolare
12. REGULAMENT:
Art.1 Se aplica regulamentele sportive agreate de Directia Judeteana de Sport Suceava.

Art.2. Este obligatorie prezentarea in ziua concursului pentru fiecare concurent a carnetului de
note vizat pentru anul scolar curent, a copiei dupa certificatul de nastere si a adeverintei
medicale apt fizic pentru educatie fizica;

Art.3. Este obligatorie inscrierea telefonica, messenger sau prin mail cu precizarea numarului
de elevi participanti la fiecare sectiune pana pe data de 4 iunie 2018. Se recomanda si
incheierea unui parteneriat intre scoli.

Art.3. Participantii la cros nu pot face parte din echipa de fotbal. Nu se accepta selectionate ale
mai multor scoli. Instructorii/prof de ed fizica nu au voie sa-si arbitreze /cronometreze proprii
elevi. Nu se admit contestatii. Spectatorii vor avea acces numai in spatiul special amenajat
pentru acestia.

61
13. DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII:
- Părţile semnatare îşi propun să conlucreze pentru asigurarea unei eficienţe cât mai
ridicate a programelor;
- Orice modificare adusă prevederilor prezentului protocol se face prin act adiţional, cu
acordul părţilor;
- Concursul sportiv „Cupa Gheorghe Grigorescu” face parte din categoria activităţilor
extraşcolare şi urmăreşte promovarea sportului şcolar şi stabilirea relaţiilor de colaborare între
instituţii, cadre didactice şi elevi;
- Eventualele litigii apărute în executarea prevederilor prezentului protocol vor fi
soluţionate de către părţi, pe cale amiabilă.

Director,
Munteanu Petrica…………….

62
 Excursia Romania I00-Iasi 2018:
In perioada 25-27 mai 2018 am desfasurat cu ajutorul unui sponsor o excursie
tematica in localitatea Iasi la care au participat 150 de elevi si 15 cadre didactice
supraveghetoare. Scopul excursiei a vizat cunoasterea istoriei neamului prin intermediul
obiectivelor turistice din localitatea Iasi dar s-au urmarit si asoecte de sanatate si educatie fizica
prin faptul ca toti participantii au mers pe jos din zona Gradinii Botanice pana la Palace Mall
adica peste 6 km.

63
Excursie M-tii Calimani:
-In perioada 15-18 iunie 2018 am desfasurat o excursie tematica
in Parcul National Calimani;

Drumetii ;
In data de 1 iunie 2018 am organizat
cu elevii claselor 2-6 o drumetie in comuna
Draguseni care a avut ca scop cunosterea locurilor
natale punctul final al drumetiei fiind catunul
Gara Leu.

64
Ciclism.
In data de 5 iunie cu ocazia Zilei invatatorului am organizat cu membrii patrulei scolare o
cursa de ciclism in comuna Draguseni spre satul Brosteni apoi spre catunul Gara Leu aflat la o
distanta de aproximativ 6 km.

Cercuri scolare care presupun activitate fizica:

Cercul sportiv: Mens sana in corpore sano (oina, fotbal, handbal, sah, ciclism),
coordonator Munteanu Petrica;

Plan operational cercul „Mens sana in corpore sano”

Coordonator, Munteanu Petrica
NR CONTINUTURI ACTIVITATI
1. Organizarea -organizarea grupelor;
activităţii - exerciţii de analiză şi de diferenţiere a esenţialului de nesemnificativ
prin prezentarea activităţilor propuse şi a formelor de organizare;
2. Jocul de oina -prezentarea regulilor si a normelor de protectie-aplicatii teoretice
-aplicatii practice

3. Sahul- strategie si -prezentarea unor partide renumite

disciplina -activitati practice
4. Ciclism -exercitii de indemanare pe treseu specific;
-participare la Cupa DHS;
5. Fotbal si handbal -exerciţii de comunicare orală sau informală şi de comunicare în grup
referitor la regulile sportive;
- exerciţii de utilizare a schemelor sportive;
65
 -analizarea unor partide renumite;
-activitati practice;

Proiecte educationale care includ si activitati ce presupun miscare.

In anul scolar curent s-au desfasurat alte cateva cercuri scolare care au inclus activitati
dinamice:
“Sanitarii Priceputi”

“Cu viata mea apar viata”,

“Cupa DHS”

“Micul cercertas eco”

66
care au inclus elevi din clasele 3-7.
Amintim cateva din activitatile cu specific sportiv desfasurate: transportul victimei cu
targa, parcurs aplicativ cu masca de gaze, trasee applicative de indemanare in mersul cu bicicleta,
drumetie eco de strangere a deseurilor, plantarea unor arbori, eco-yoga cu ocazia Zilei
Pamantului, marsul tolerantei in Campania nationala Let’s do it”, etc.

Optional cu implicatii sportive

Inspector şcolar de specialitate,
FIŞĂ DE AVIZARE
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

A. Avizul şcolii:
Denumirea opţionalului: “Traditii cultural- sportive din zona Draguseni ”;
Tipul: integrat
Clasa: VI, VII A
Anul şcolar: 2017/2018
Durata: 1 an
Număr de ore pe săptămână: 1 ora
Autorul: Munteanu Petrica
Abilitarea pentru susţinerea cursului: Facultatea de istorie- geografie, experienta de 9 ani ca referent
cultural la Caminul Cultural Draguseni, experienta de 17 ani ca invatator din care 12 au fost cu
predarea disciplinei educatíe fizica, activitate cultural artistica in perioada 2013-2017 in calitate de
presedinte al Asociatiei Culturale Dumitru Dragusanu.
Instituţia de învăţământ: Scoala Gimnaziala Luca Gavril Draguseni.

B. Avizul Consiliului de curriculum al Şcolii (CCŞ)

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei
• Argument x
• Obiective specifice x
• Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru fiecare x
obiectiv)
• Conţinuturi x
• Modalităţi de evaluare x

67
 II. Existenţa unei bibliografii
III. Elemente de calitate
• Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor x
• Concordanţă cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu x
nevoile comunităţii
• Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului x
- realismul în raport cu resursele disponibile x
• Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare x
• Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut x
• Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul x
didactic propus

DA DA, cu NU
recomandări
...............................................
Avizul conducerii şcolii .....................................
NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească „DA” la punctele I şi II şi cel
puţin 5 „DA/DA, cu recomandări” la punctul III.

ARGUMENT
CDS
“Traditii cultural sportive din zona Draguseni ”

Perturbaţiile perioadei de tranziţie şi-au pus amprenta asupra formării tinerei generaţii,
incapabilă să diferenţieze valorile pentru a le prelua pe cele veridice şi incapabilă să-şi creeze
puncte de referinţă care să le asigure echilibru şi armonia interioară. Puterea de selecţie a
valorilor se formează gradat, în şcoală, sub îndrumarea educatorilor, cărora le revine dificila
sarcină de a educa elevii în acest sens şi de a-i ajuta să se desăvârşească ca personalităţi capabile
de confruntare.
Participarea subiectivă, intelectuală şi emoţională este înlăturată, de cele mai multe ori,
pentru a li se concentra atenţia asupra formelor textuale din care rezultă doar o plăcere ipotetică,
încorsetată în şabloane. Inoculându-le treptat dorinţa de a citi si mai ales pune in practica
tradiţiile şi obiceiurile neamului nostru, dar mai ales de a împrospăta moştenirea spirituală, elevii
pot renunţa la jocurile „ vulgare” oferite de „stradă” sau de cercul de prieteni, care le solicită
imaginaţia şi energia, în favoarea acelor jocuri care le solicită imaginaţia şi afectivitatea. Dacă ar
fi obligaţi de către educatori să trăiască după standardele străbune, ar opune rezistenţă, dar aşa,
antrenându-i în jocul oinei sau al „măştilor”, sub care se ascund anumite personaje, sau în « hora
strămoşească » , austeritatea demersului sau duritatea impunerii dispar şi totul ia forma unui
joc frenetic, copiii capătă convingerea că pot hotărî singuri demersul şi se implică cu toată
dăruirea specifică vârstei.
Am ales acest optional pentru a demonstra că elevii pot fi determinaţi să se întoarcă
în trecutul local sa-i afle secretele , că pot şterge praful de pe sumanele străbunicilor sau de pe
ulcelele străbunicelor, că pot trasa cu degetul pe timp vatra satului, că pot tresălta în ritmul
bătutei sau că pot tremura la fel de uşor ca ia în bătaia vântului, că pot să citească şi să se implice
în propria formare dacă sunt antrenaţi în activităţi bine structurate, în timpul cărora li se va da
şansa să-şi valorifice acumulările şi energia creatoare. Pentru a antrena cât mai mulţi copii, am
conceput activitatea opţionalului pe mai multe directii :pe de o parte elevii vor fi îndrumaţi să
68
citească despre satul lor, circumscris vetrei moldave, sau să-i asculte pe cei dornici de-a retrăi
trecutul prin prezent, prin ei, să şteargă colbul de pe obiectele aruncate în diferite colţuri ale
gospodăriei bunicilor/străbunicilor, să identifice acele obiceiuri şi tradiţii care le conferă
dragusenenilor un statut aparte între celelalte comunităţi rurale din Moldova.
De asemena elevii vor parcurge traseul devenirii străbune şi vor realiza creaţii originale,
puneri in scena după modelele descoperite, le vor pune în valoare şi le vor prezenta cu ocazia
diferitelor întâlniri. Acţiunile fiecărei etape vor fi operaţionalizate în aşa fel, încât elevii să
conştientizeze faptul că lor le va reveni întreaga responsabilitate, că deciziile le vor aparţine şi
că finalităţile vor trebui să fie pe măsura muncii desfăşurate.
În etapa actuală, copiii au nevoie, mai mult ca oricând, de cunostinte solide privitoare la
istoria locurilor natale, de atitudini şi de valori care să le asigure o evoluţie armonioasă şi să-i
determine să-şi selecteze corect modelele.
Ne-am propus organizarea unei activităţi complementare, opţionalul de CULTURA SI
SPORT cu referire la zona comunei Draguseni , la specificul si folclorul zonei şi la sărbătorile
tradiţionale. Opţional este rezultatul discuţiilor purtate şi cu părinţii elevilor care suferă la fel ca
noi din cauza estompării cultului pentru sport, frumos şi original în satul Draguseni.
Activitatea optionalului urmăreşte:
O1 -să realizeze un cadru optim continuării învăţării, prin valorificarea capacităţilor dobândite în
fiecare an de studiu;
O2 -să creeze o atmosferă destinsă care să le înlăture elevilor reţinerile şi să le ofere certitudinea
că efortul lor de a se autodepăşi este motivat de dorinţa de a se desăvârşi ca personalitate în
cadrul colectivităţii căreia îi aparţin;
O3 -să-i determine pe elevi să înţeleagă care este importanţa achiziţiilor de la ore in înţelegerea
şi valorificarea tezaurului spiritual si sportiv al comunităţii,
O4 - să le dezvolte capacitatea de observaţie, de comparaţie, de analiză şi de selecţie a
elementelor specifice satului Draguseni, de care vor avea nevoie atunci când vor transfera
urmaşilor valorile străbune;
O5 - să-i ajute pe elevi să se cunoască, pentru a se putea recunoaşte în produsele realizate prin
efort propriu etc.;
O6 - să le dezvolte spiritul competitiv, simţul critic şi pe cel estetic, utile în formarea unei atitudini
corecte faţă de valori sau faţă de nonvalori;
O7 - să plieze dorinţele elevilor pe realităţile lumii contemporane pentru a-i determina să
deosebească posibilul de imposibil, element esenţial desfăşurării unei competiţii;
O8 - să-i determine să se angajeze în acţiuni menite să le fructifice întreaga energie creatoare,
existentă în fiecare elev, pentru realizarea de produse originale;
O9 - să-i ajute pe elevi să cunoască bucuria muncii prin efort propriu;
O10 - să pună în valoare produsele muncii înaintaşilor şi pe cele ale contemporanilor, prin
raportarea la aspecte asemănătoare altor comunităţi din ţară şi din străinătate ;
O11 - să le cultive înalte sentimente de adeziune la tradiţiile cultural sportive ele colectivităţii din
rândul căreia se ridică ;
O12 - să-i determine să respecte valorile create de consăteni sau de către colegii lor.

COMPETENŢE GENERALE
1. Comprehensiunea şi interpretarea fenomenelor de cultură şi sport tradiţionale dragusenene.
2. Argumentarea practic, oral şi în scris a înţelegerii problematicii vizate atât în orele de pregătire
teoretică, cât şi-n cele de aplicaţii

COMPETENŢE SPECIFICE
1.1. Cunoaşterea, înţelegerea şi interpretarea formelor şi fenomenelor cultural sportive
tradiţionale ale comunităţii din localitatea Draguseni.
1.2. Valorificarea experienţei străbunilor prin preluarea valorilor şi practicarea lor

69
1.3. Plierea informaţiilor pe activităţi practice şi de creare de valori autentice
1.4. Grefarea cunoştinţelor achiziţionate pe parcursul unui an pe cele existente deja
1.5. Incitarea spiritului naţional, prin raportarea la valorile europene

2.1. Utilizarea unor strategii specifice de comunicare orală şi scrisă cu scopul înţelegerii,
interpretării şi valorificării tradiţiilor din localitatea Draguseni
2.2. Argumentarea însuşirii de competenţe teoretice şi practice prin prezentarea produselor
realizate
2.3. Afirmarea în stil propriu în colectivul clasei şi in cel al comunităţii locale
2.4. Dezvoltarea spiritului de lucru în echipă şi de relaţionare cu cei din jur

VALORI ŞI ATITUDINI:
- asimilarea valorilor comunităţii locale, în vederea păstrării specificului local, parte integrantă a
specificului naţional;
- cultivarea unei atitudini pozitive faţă de valorile tradiţionale româneşti;
- realizarea unor reprezentări cultural- sportive în raport cu moştenirea spirituală a colectivităţii
dragusenene;
- formarea şi dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală;
- formarea şi dezvoltarea încrederii în sine şi in ceilalţi membri ai comunităţii;

CONTINUTURI SI ACTIVITATI DE INVATARE :

NR CONTINUTURI ACTIVITATI DE INVATARE

6. Organizarea -organizarea grupelor;
activităţii - exerciţii de analiză şi de diferenţiere a esenţialului de
nesemnificativ prin prezentarea activităţilor propuse şi a formelor
de organizare;
7. Omul- participant - aplicatii teoretice.
activ la viaţa -exerciţii de dezvoltare a spiritului de observaţie prin vizionarea unor
cultural-sportiva a fotografii si filmulete care prefigureaza activitatea la clasa.
localităţii - exerciţii de stabilire a unor modalităţi specifice de iniţiere, de
menţinere şi de încheiere aunui dialog ;
- exerciţii de extindere a sensurilor , prin raportare la realitatea
satului sau la documentele cercetate;
-exerciţii de observare a aspectelor vizate, de comparare, de analiză
şi de înregistrare a datelor

8. Jocul de oina /Sahul- -prezentarea regulilor si a normelor de protectie-aplicatii teoretice

strategie si disciplina -aplicatii practice
-exerciţii de comunicare orală sau informală şi de comunicare în
grup;
- exerciţii de utilizare a strategiilor de sah;
-prezentarea unor partide renumite
-activitati practice
9. Pregătirea -studierea si interpretarea unor tradiţii şi obiceiuri care ţin de ciclul
formaţiilor anotimpului iarna:
Obiceiuri de iarna ➢ „Uratorii”
➢ „Ursul”

70
 ➢ „Capra”
➢ „Banda lui Bujor”
➢ „Banda lui Harap”
➢ „Steaua”
➢ „Dansul mastilor”
➢ -Colinde româneşti; -
10. Pregătirea formaţiei - exerciţii de comunicare orală sau informală şi de comunicare în
de dans popular, grup;
cantec popular - exerciţii de utilizare expresivă a limbii române literare şi populare;
- exerciţii de construire a unui monolog-prezentarea uneltelor şi a
instrumentelor folosite de femei şi bărbaţi la treburile casei şi la
munca câmpului: furca şi fusul, vârtelniţa, răz-boiul, coasa, sapa,
grebla, prăşitoarea etc. ;
- exerciţii de discriminare a trăsăturilor specifice acestora;
- exerciţii de utilizare a informaţiilor culese de la oamenii satului;
-exercitii dans popular
11. Fotbal si handbal -exerciţii de comunicare orală sau informală şi de comunicare în
grup referitor la regulile sportive;
- exerciţii de utilizare a schemelor sportive;
-analizarea unor partide renumite
-activitati practice
12. Modalitati de -exercitii de initiere in arta fotografiei si videografiei
promovare a -utilizarea facebookului pentru promovarea activitatilor si traditiilor
activitatilor
MODALITATI DE EVALUARE
- evaluarea orală/individuală;
- activitatea practica, etc.
- proiectul educativ;
- partide demonstrative si programele artistice;

BIBLIOGRAFIE
1. Adăscăliţei, Vasile, Folclor literar românesc, (f.e.f.a.)
2. Anghelescu, Mircea, Dicţionar de terminologie literară, E. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
3. Regulamente de joc in 11, Federatia de oina
4. Marian, Simion-Florea, Tradiţii populare din Bucovina (f.e.f.a.)
5. Ghid pentru invatarea jocului de sah, Marius Ceteraş,2012
6. Pop, Mihai, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Institutul de Cercetări Etnologice, Buc.,
1970
7. Ghid pentru arbitri, 1975.
8. Luca Gavril, Monografia comunei Draguseni, Piatra-Nt, 2007;

71
72
 BIBLIOGRAFIE
1. Albu, C., colab., Psihomotricitatea, Editura Institutul European, Iaşi, 2006
2. Albu, V., Istoria educaţiei fizice şi sportului, Editura Ex Ponto Constanţa, 1996
3. Astrand, P.O., Condiţia fizică, C.N.E.F.S., Bucureşti, 1971
4. Bădulescu, S.M., Formarea formatorilor ca educatori ai creativităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998
5. Bonchiş, E., Secui, M., coord., Psihologia vârstelor, Editura Universităţii din Oradea, 2004
6. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1995
7. Bota, A., Exerciţii fizice pentru o viaţă activă, Activităţi motrice pentru timp liber, Editura
Cartea Universitară, Bucureşti, 2006
8. Crăciun, M., Exerciţiul fizic, izvor de sănătate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
9. Cucoș, C-Doxologia, decembrie 2012

10. Dorobanţu, I., Dumitru, I., Arta de a trăi sănătos, Editura Medicală, Bucureşti, 1983
11. Eugenia Barcan Ticaliuc – 1001 de jocuri pentru copii, Ed Sport-Turism, Bucuresti, 1979;

12. Gheorghe Sabau – Jocuri de miscare, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013.

13. Grigore, V., Gimnastica artistică - bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura
Semne, Bucureşti, 2001
14. Guţiu, E., Guţiu, D., Răileanu, M., Educaţia fizică în tabere la munte, Editura Sport Turism,
Bucureşti, 1985
15. Ionescu, M. , Radu, I. (coord)-Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001
16. Hanţiu, I., Jocuri de mişcare, Editura Universităţii din Oradea, 2002
17. Manual de educație outdoor -Liflong Learning Programme 2010-2012
18. Prinz. Fr., Jocuri dinamice cl I-IV, Timisoara 1976;
19. Raţă G., Sport şi timp liber, Note de curs, Universitatea din Bacău, Bacău, 1996
20. Raţă G., Strategii de gestionare a timpului liber,Editura PIM, Iaşi, 2007
21. Revista Înv. Preşcolar şi primar , nr. 1-2 /2013
22. Savu Vasile Catalin, Note de curs, Activităţi motrice de loisir;
23. Stănescu, M., Educaţie fizică pentru preşcolari şi şcolari mici, Editura Semne, Buc,
2002
24. www.didactic.ro

73