L4 Studiu de caz – Evaluarea capitalului intelectual la Rand Afrikaans University (RAU)

A fost dezvoltată o structură cadru pentru măsurarea cu succes a obţinerii obiectivelor organizaţiei
prin managementul capitalului intelectual la Rand Afrikaans University (RAU), Johannesburg,
Africa de Sud (acum cunoscută drept Universitatea din Johannesburg). RAU intenţionează să
evalueze capitalului său intelectual şi să crească acest capital intelectual, în acest sens se pot
menţiona despre instituţie următoarele (RAU 2000b):

Capitalul uman: RAU se mândreşte cu efortul pe care-l face pentru a pregăti studenţii astfel încât
să facă faţă cu bine pe piaţa muncii din Africa de Sud. Universitatea asigură comunitatea că
întreaga pregătire se concentrează pe "instruire pentru obţinerea competenței". Instruirea ajută
angajații să obţină cunoștințele și competențele necesare pentru a efectua sarcinile care le revin
conform standardelor cerute fără oboseală nejustificată, de preferință în cel mai scurt timp posibil
și cu un consum minim de mijloace de formare. Cu scopul de a atinge obiectivele sale, RAU pune
un premiu substanţial pe cercetare și, personalul este încurajat să se implice în cercetarea de
calitate relevantă.

Capitalul structural: Universitatea este structurată în șase facultăți: Arte vizuale, Științe naturale,
Drept, Științe economice și manageriale, Educație şi îngrijire, şi Inginerie. Sistemul suport pentru
predare și activitățile de cercetare de la Universitate includ facilități tradiționale, cum ar fi:
biblioteca, tehnologia informațiilor și laboratoare.

Capitalul client: Universitatea îşi pune resursele sale la dispoziția părților interesate externe care
pot beneficia de expertiza sa și este implicată în diferite inițiative de dezvoltare comunitară și
programe de informare. Aceasta se bazează pe principiul că există o interacțiune dinamică între
sălile de curs, laboratoare și societate. Accentul se pune pe dezvoltare durabilă, holistică, care este
benefică nu numai comunităților actuale, dar va servi, de asemenea, ca patrimoniu pentru
comunitățile viitoare.

Anumite variabile, care trebuie să fi măsurate, pot fi identificate. Acești indicatori ar trebui să aibă
următoarele caracteristici:
 să permită acțiuni care urmează să fie traduse într-un sistem de indicatori,
 să descrie procesul de creare a valorii universității,
 să includă indicatori de la toate cele trei componente ale capitalului intelectual,
 să conțină un mix de indicatori financiari și nonfinanciari,
 să fie verificabili (Meritum Project 2005:25-6).

Punctul de pornire în evaluarea variabilelor de capital intelectual la RAU a fost obţinut prin
împărțirea celor doisprezece factorii cheie de succes stabiliţi la planificarea strategică a RAU în
domenii importante conform Modelului de management al capitalului intelectual la Skandia.
 Capitalul uman
- capacitatea de a atrage și a păstra personalul bun
- personal dedicat
- punerea în aplicare a măsurilor eficiente privind personalul şi studenții
 Capitalul structural (capitalul client)
- proiectarea unei imagini foarte vizibil pozitive
- abilitatea de a atrage studenţi buni
Page 1 of 5
  Capitalul structural (capitalul organizaţional: capitalul de inovare – active necorporale)
- suport tehnic
- cercetare de calitate
- programe de studii relevante
 Capitalul structural (capitalul organizaţional: capitalul de inovare – proprietatea
intelectuală)
- cercetare de calitate
- internaţionalizare
 Capitalul structural: capitalul de proces
- management strategic participativ vizionar
- aderarea la misiune
 Capitalul financiar
- sănătatea financiară a instituţiei

Pentru ca această structură cadru nouă să aibă succes, toţi factorii critici de succes trebuie să fie
măsuraţi având în vedere unele variabile, care vor indica contribuția fiecăreia la managementul
capitalului intelectual al Universităţii. A fost folosit un set de 67 variabile pentru evaluarea
capitalului intelectual măsurând diferite aspecte ale componentelor acestuia. Cele mai importante
variabile de măsurare ale fiecărei componente a capitalului intelectual incluse în acest studiu sunt
discutate în secțiunea următoare.

4.1. Capitalul uman

În această secțiune a capitalului uman, au fost alese variabile care arată componenţa personalului
universitar și indicatori, care evidenţiază fluxul de cunoștințe în instituție. Următorii indicatori au
fost utilizaţi:

Resurse umane
Numărul total de angajaţi
Număr de angajaţi cu normă completă (full-time)
Număr de angajaţi cu jumătate de normă (part-time)
Ponderea personalului de instruire/cercetare în numărul total de angajaţi (%)
Ponderea personalului necalificat/administrativ în numărul total de angajaţi (%)
Afluxul total de personal
Afluxul total de personal academic şi de cercetare
Procentul de angajaţi cu experienţă sub 2 ani (%)
Media angajării în ani
Media angajării personalului managerial în ani
Media angajării personalului de instruire/cercetare în ani
Numărul total de angajaţi care şi-au dat demisia
În termen de 2 ani (%)
Numărul total de angajaţi din sfera academică şi de cercetare
Cu vârsta între 25-35 ani (%)
Cu vârsta între 35-59 ani (%)
Vârsta medie a personalului de instruire/cercetare
Indicele de conducere
Indicele de motivaţie
Indicele de împuternicire (delegare de autoritate)
Indicele de capital

Page 2 of 5
 Instruire şi educaţie suplimentară
Numărul de angajaţi care au beneficiat de formare
Cheltuieli totale de formare profesională pe angajat
Procent din bugetul de salarizare cheltuit pentru formare

4.2. Capitalul structural

În acest grup de indicatori atenţia este atrasă de capitalul client şi de capitalul organizaţional şi
de indicatorii asociaţi.

4.2.1. Capitalul client

În capitalul client atenţia este atrasă de cunoaşterea referitoare la clienţii universităţii.

Concentrarea este pe student în calitate de client, precum şi asupra Guvernului în calitate de parte
interesată. Următorii indicatori au fost identificaţi:

Clienţi, imagine şi părţi interesate

Număr studenţi din aria curriculară de contact
Număr studenţi din aria curriculară la distanţă
Număr studenţi din aria extra curriculară
Număr total de studenţi
Creşterea numărului de studenţi
Număr de studenţi pe angajat
Număr de studenţi pe persoană din aria academică şi de cercetare
Număr de studenţi pe persoană din aria non-academică
Cota de piaţă
Satisfacţia clientului
Cheltuieli de marketing
Imaginea RAU

Număr de proiecte de cooperare şi creare de reţele

Număr de cercetători pe categorii
Număr de categorii de proiecte cu Institutul Naţional de Cercetare
Procentul de grant-uri (subvenţii) primite

4.2.2. Capitalul organizaţional (active necorporale)

Au fost luate în considerare active necorporale precum Departamentul de Tehnologia

Informaţiilor, Bibliotecă şi Servicii de Informare ca infrastructură pentru susţinerea cunoaşterii.
Rezultatul cercetării studenţilor şi personalului a arătat nivelul fluxurilor de cunoştinţe în
universitate. Au fost utilizaţi următorii indicatori:

Suport tehnic
Numărul de PC-uri pe angajat
Numărul de persoane conectate la reţea
Volumul utilizării IT
Costul IT pe student
Page 3 of 5
 Satisfacţia referitoare la serviciile IT
Cheltuieli totale IT
Cheltuieli IT pe angajat
Fiabilitatea hardware şi software

Bibliotecă şi Servicii de Informare (BSI)

Costul total al BSI
Cheltuieli pe angajat
Numărul total de volume de carte
Numărul total de titluri de carte aflate în stoc
Numărul total de volume de revistă
Numărul total de titluri de reviste actuale

Difuzarea şi crearea de reţele pe persoană academică şi de cercetare

Numărul total de evenimente internaţionale la care s-a participat
Numărul total de evenimente naţionale la care s-a participat
Numărul total de contribuţii la evenimente internaţionale
Numărul total de contribuţii la evenimente naţionale
Numărul total de capitole/contribuţii la cărţi
Numărul total de articole de cercetare tip A şi tip B publicate
Numărul total de articole tip C publicate
Numărul total de studenţi masteranzi
Numărul total de doctoranzi
Numărul total de angajaţi aflaţi în comitetele de conducere ale societăților
profesionale
Numărul total de angajaţi aflaţi în comitetele editoriale

Internaţionalizarea
Număr de vizitatori străini primiţi
Număr de vizite de cercetare din străinătate

4.2.3. Capitalul organizaţional (proprietatea intelectuală)

Proprietatea intelectuală joacă un rol important în distribuţia/difuzarea de cunoştinţe, dar

necesită să fie protejată. Proprietatea intelectuală a organizaţiei a fost măsurată astfel:

Proprietatea intelectuală
Numărul de patente înregistrate în numele RAU
Venituri din brevete
Venituri din drepturi de autor

Page 4 of 5
4.2.4. Capitalul organizaţional (capitalul de proces)

Capitalul de proces implică satisfacția părților interesate și modul în care acestea percep fluxurile
de cunoștințe în cadrul organizației. Următorii indicatori au fost utilizaţi:

Capitalul structural – Capitalul de proces:

Indicele angajaţilor mulţumiţi
Comunicări directe cu clientul pe an
Implicarea comunităţii

Concluzii

Managementul capitalului intelectual al instituţiilor de învăţământ superior a devenit din ce în ce

mai important în zilele noastre. Din studiul realizat reiese că este necesar să se dezvolte modele
specifice pentru aceste instituţii. Ca urmare, o structură cadru a fost elaborată pentru a fi folosită
la gestionarea şi măsurarea capitalului intelectual la o instituție de învățământ superior. Testarea
acestui model, la Rand Afrikaans University indică în mod clar că acesta poate fi folosit cu mare
succes în atingerea obiectivelor organizaționale. Din studiul empiric efectuat la această instituție,
este clar că gestionarea eficientă a capitalului intelectual al instituției poate indica zonele cu
probleme și poate determina lacune care ulterior pot fi abordate. Deoarece această instituție a
trecut printr-un proces de fuziune cu alte instituții similare, această structură cadru ar putea fi
folosită cu mare succes la Universitatea din Johannesburg, precum și la alte instituții de învățământ
superior care doresc să măsoare capitalul lor intelectual. Următorul studiu la Universitatea din
Johannesburg poate fi util pentru a stabili ce influenţă a avut fuziunea asupra managementului
cunoașterii, și mai ales asupra capitalului intelectual.

Bibliografie

Kok, A (2007) “Intellectual Capital Management as Part of Knowledge Management Initiatives at

Institutions of Higher Learning” The Electronic Journal of Knowledge Management Volume 5 Issue 2, pp
181 - 192 , available online at www.ejkm.com

Rand Afrikaans University (2000) Three-year rolling plan: number 2 (2000-2002)

Page 5 of 5