ORGANE DE MAȘINI

ORGANE DE MAȘINI  =  COMPONENTE MECANICE

• Curs aplicativ cu caracter multidisciplinar
• Se bazează mult pe informații de la cursuri anterioare
• p
Introducere în arta proiectării mecanice 
• Anatomia mașinilor

• Statica & Dinamica
• Rezistența materialelor
• Știința materialelor
• Tehnologie
• Desen tehnic
• Mecanica fluidelor
• Elemente finite
• Transfer de căldură
• Vibrații mecanice

Feb. 2019 – T. Cicone 1/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Organe / Elemente / Componente /  de mașini 

Parte a unei mașini sau mecanism cu o funcție bine‐definită, care poate fi proiectată 
independent, și care asigură legătura cu alte componente și/sau transmiterea și/sau 
transformarea unei mișcări  impuse. 

Clasificare 
Domeniu de  • uz general (șuruburi, arbori, rulmenți, roti dințate, cuplaje,  lanțuri, etc.)
utilizare • aplicații particulare/speciale  (arbore cotit, paleta de turbină,  etc.)

• Simple (șuruburi, piulițe, bolțuri,  arbori, roți,  cuzineți, etc.)
Complexitate • Compuse (rulmenți, lagăre, ambreiaje, cuplaje,
Compuse (rulmenți lagăre ambreiaje cuplaje etc.)
etc )
• Complexe (angrenaje  planetare, etc.) – mai multe funcții

• Individuală (șuruburi, bolțuri,  arbori, cuzineți, etc.)
Analiza
• Ansamblu (angrenaje, transmisii prin curele sau lanț, etc.)

Feb. 2019 – T. Cicone 2/27 Cap. 1 ‐ Introducere

1
 Conținutul cursului
Organe de Mașini  I   – 4 Credite
Curs  2 h/săpt.   ‐ PPT + youtube.com links
Laborator 1 h/săpt.  ‐ Lucrari pregatite in avans, referate, Test ‐ 35 p
‐ Desene / schițe din curs, probleme rezolvate ‐ 15p
EXAMEN
EXAMEN:   50 ( bl ă 50% + teorie ‐
50 p (problemă ‐ 50% i 50%) –
50%) punctaj min 30%= 15p.
j i 30% 15
utilizarea PPT personale autorizată la rezolvarea problemei

• Introducere în proiectarea mecanică
• Asamblări filetate și transmisii șurub ‐ piuliță
• Osii, arbori și elemente asociate (asamblări arbore/butuc) 
PARTEA 1 • Tribologie (Frecare‐Uzare‐Lubrifiere)
• Lagăre cu rostogolire (rulmenți)
• Arcuri
• Asamblări nedemontabile (permanente)

Feb. 2019 – T. Cicone 3/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Definiții
Un ansamblu de componente  •Mașini de lucru ‐ FORȚE
Mașină   mecanice care transmite forțe,  •Mașini  de transport ‐ MATERIALE
mișcare sau energie într‐o formă  •Mașini  energetice ‐ ENERGIE
bine definită
•Aparate/Instrumente – INFORMAȚIE (Cinematice)

Mecanism
Parte a unei mașini care asigură transmiterea și/sau 
transformarea unei mișcări bine definite.  •Mecanisme cu bare
Sistem de corpuri rigide care asigură transformarea mișcării  •Mecanisme cu came
mecanice și a forțelor unui element (conducător),  în mișcare 
și forțe asupra altui element (condus). •Mecanisme cu șurub ‐ piuliță

j p
Aranjament de componente mecanice care realizează o  •Angrenaje 
mișcare bine definită 

Mecanisme ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐ Organe de mașini

Analiza neglijează forma  Proiectarea componentelor 
componentelor și aspectele de  mecanice integrează rezultatele 
rezistență, durabilitate, etc. analizei mecanismului 
Feb. 2019 – T. Cicone 4/27 Cap. 1 ‐ Introducere

2
 Structura unei mașini

MASINĂ  Motor cu ardere internă

Mecanism bielă‐ Bloc motor  Mecanism de  Etc. 

MECANISM  manivelă  distributie 

Componentă  Piston  Bolt  Arbore cotit  Bielă  …. 

mecanică 

Cilindru Piston

Bielă

Arbore 
cotit

Feb. 2019 – T. Cicone 5/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Mașini de lucru (Mașini Tehnologice)
Realizează un lucru mecanic: mașini unelte, utilaje tehnologice, etc.

Moară cu bile

Feb. 2019 – T. Cicone 6/27 Cap. 1 ‐ Introducere

3
 Mașini de transport
Transfer/Transport de materie: pompe, compresoare, ventilatoare

Pompă centrifugă Compresor cu șurub

Feb. 2019 – T. Cicone 7/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Masini energetice
Transfer/Transport de energie: turbine, motoare cu ardere internă, etc.

Turbină dintr‐o Centrală Nuclear 
Electrică din Franța

Feb. 2019 – T. Cicone 8/27 Cap. 1 ‐ Introducere

4
 Aparate/Instrumente
Transfer/Transport de informație: imprimante matriciale, indicatoare cu cadran, etc.
Cinematica este primordială iar forțele sunt neglijabile

Manometru Micrometru

Filet cu pas fin

Arc spiral  Angrenaj
plan
Dinamometru
Arc 
elicoidal

Arc 
Articultie  burduf
cu bolt

Feb. 2019 – T. Cicone 9/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Mecanisme
Mecanism cu bare
•Mecanisme cu bare
•Mecanisme cu came
•Mecanisme cu șurub‐piuliță
•Mecanisme cu angrenaje 
M i j

Mecanism cu angrenaje Mecanism cu came

Mecanism cu șurub‐piuliță

Arbore cu camă plană și 
Diferențialul tachet plan (mecanism de 
distribuție)
Feb. 2019 – T. Cicone 10/27 Cap. 1 ‐ Introducere

5
 Principii de proiectare
PROIECTAREA 
‐ activitatea intelectuală de transformare a unei idei într‐un produs mecanic util (mașina)
‐ include alegerea materialelor și a tehnologiei, calcule complexe și se finalizează printr‐un 
Memoriu tehnic și un pachet de desene tehnice (2D) sau model solid (3D).

Cerințe impuse componentelor mecanice Tipuri de calcule
•Îndeplinirea funcțiilor impuse
•Rezistență – rupere, flambaj
•Siguranță în funcționare
•Durabilitate •Deformații / rigiditate
•Tehnologicitate •Vibrații
•Respectarea normelor, standardelor, etc. •Termice
•Securitatea muncii
•Securitatea muncii
•Hidraulice
•Estetică, manevrabilitate, ergonomie, etc.
•Economicitate •Uzare (Durabilitate)
•Reciclabilitate •Economice
•Aspecte sociale Proiectarea este 
•Altele (greutate, volum zgomot, impact cu mediul, etc.) ITERATIVĂ
Feb. 2019 – T. Cicone 11/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Standarde & Norme
Standardele si Normele  reprezintă prescripții care pot fi /trebuie luate în considerație în 
activitatea de proiectare.
STANDARDE
Un set de definiții și recomandări tehnice pentru proiectanți și producători, formulate de 
către “experți”
către   experți .  Utilizarea lor este uneori opțională. 
Utilizarea lor este uneori opțională

ISO ‐ BS, DIN, NF, ISO‐SR
ASME ‐ American Society of Mechanical Engineers
AISI ‐ American Iron and Steel Institute 
ASTM ‐ American Society of Testing Materials
AGMA ‐ American Gear Manufacturers Association
AWS ‐ American Welding Society
SAE – Society of Automotive
Society of Automotive Engineers

NORME
Un set de standarde adoptate la nivel guvernamental sau incluse într‐un contract, având 
forță de lege. Utilizarea lor este obligatorie.

Recipiente sub presiune  &    mașini de ridicat (ISCIR)
Feb. 2019 – T. Cicone 12/27 Cap. 1 ‐ Introducere

6
 Stări limita în funcționarea componentelor mecanice
 Gatuire

Rupere  max  Rm  r  Limita de rupere

Rm (r)

Deformare plastică Rp0,2 (c ) Rupere

e
curgere  max  R p 0, 2  c  p Limita de curgere
Limita elastica
Limita de
fluaj (def. crește la tensiune const. și temp. ridicate) proportionalitate

max fmax a Descarcare

Deformare elastică   E  [%]
0.2%
f max  f adm
Flambaj (instabilitate) P  Pcritic sau c  cadm
  G
elastic  sau  plastic
G ‐ modul de elasticitate transversală
modul de elasticitate transversală
F F
F F
γ ‐ deformație unghiulară
L
υ  =0…0.5 ‐ coeficientul lui Poisson
E
G
21   
Feb. 2019 – T. Cicone 13/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Tensiuni în componentele mecanice
de natură MECANICĂ
Distribuția
cu efect doar la SUPRAFAȚĂ
cu efect în VOLUM FLAMBAJ
( tensiuni de contact )
Si l
Simple Combinate
C bi t Di t ib it
Distribuite Concentrate
C t t
( SAU ) ( SI ) (conforme) (Hertziene)

Variația în timp
Constante (statice) Variabile

Simple Combinate
Impact (șoc) (cvasi)periodice aleatoriu
(( SAU )) (( SI ))

Var. temp. în timp – dilatare împiedicată    E T  T0 
de natură TERMICĂ
Var. temp. în spațiu  (gradienți de temperatură)

de natură tehnologică  (REZIDUALE)
Feb. 2019 – T. Cicone 14/27 Cap. 1 ‐ Introducere

7
 Rezistențe admisibile și coeficienți de siguranță
Rezistențe admisibile Valoare  aleasă convențional de către proiectant
Rm R c  (1.1)....2  5..... (10)
a  sau  a  p 0, 2
cr cc
Coeficientul de (ne)siguranță
Coeficientul de (ne)siguranță Calcule de verificare 
Ca cu e de e ca e
cunoscute dimensiunile și încărcările

• natura și omogenitatea materialului  
 /   F / M i / M t 
• experiența producătorului materialului  A / W / W 
 z p 
• tratamentele termice
• durata de funcţionare impusă Metoda rezistenței admisibile  max  max   a  a
• condițiile de funcționare  (temperatura,..)
 c / r / c / r
p ț p
• experiența proiectantului
Metoda coeficientului de siguranță c  ca
 /
• acuratețea modelului de calcul
• gradul de încredere în valorile încărcărilor
• importanta piesei în ansamblu
Calcule de dimensionare 
cunoscute încărcările
• consecințele defectării piesei
 F / Mi / Mt 
 A / Wz / W p   /  
 a a 
Feb. 2019 – T. Cicone 15/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Materiale și tratamente termice
Materialul se alege în funcție de cerințele funcționale  și  tehnologice
• Proprietăți mecanice (rezistență, 
rigiditate/elasticitate, capacitate de  PREFABRICAT durabilitate scazutas  prelucare usoara
(HB1000-1500 MPa pt. otel)
amortizare, reziliență, duritate)
p
prelucrari de degrosare
g
• Proprietățile termice (conductivitate 
P i tățil t i ( d ti it t PRELUCRARI PRIN
ASCHIERE tratament de durificare (HB3000)
termică, coeficient de dilatare) prelucrari finale

• Proprietățile electrice TRATAMENTE TERMICE normalizare, calire, imbunatatire

sau TERMOMECANICE cementare, nitrurare, carbo-nitrurare
• Proprietățile tribologice (coeficient de  (de volum / de suprafata) improscare cu alice, sablare
frecare și uzare în raport cu alte materiale) 
• Greutate
PRELUCRARI DE FINISARE
• Adaptabilitatea la tratamentele termice pi  Tolerante
procesele de prelucrare
PRODUS
O S FINAL
A
• Preț

• Produse siderurgice primare  +  deformare  plastică (forjare, matrițare)
• Produse siderurgice secundare (laminate, trase, ..) bare , table, țevi
Prefabricate
• Produse turnate
• Produse sudate
Feb. 2019 – T. Cicone 16/27 Cap. 1 ‐ Introducere

8
 CONTACTE  PE  SUPRAFEȚE  EXTINSE (i)
• Contacte distribuite (conforme) 
– Cele două suprafețe sunt în contact pe arii extinse fără deformații locale sensibile
– În general tensiunea de contact  <  200 MPa

F
(1) CONTACT PLAN
(1)  CONTACT PLAN   k (pc ) 
Presiune uniform distribuită Acontact

(2)  CONTACT SFERIC (rază R)

(a) Contact fără joc, RIGID (b) Contact fără joc, ELASTIC

Presiune uniform distribuită Presiune distribuită sinusoidal

F 3 F
 k (pc )   k (pc ) 
R 2
2  R2

Feb. 2019 – T. Cicone 17/27 Cap. 1 ‐ Introducere

CONTACTE  PE  SUPRAFEȚE  EXTINSE (ii)
(3)  CONTACT CILINDRIC
(a) Contact fără joc, RIGID
Presiune uniform distribuită

F
 k (pc ) 
LD

(b) Contact fără joc, ELASTIC (c) Contact cu joc, ELASTIC

Presiune distribuită sinusoidal
Presiune distribuită sinusoidal
Presiune distribuită

4 F F 1  cos 0 
 k (pc )   k (pc )  4
 LD LD 2 0  sin2 0 

Feb. 2019 – T. Cicone 18/27 Cap. 1 ‐ Introducere

9
 CONTACTE  PE  SUPRAFEȚE  EXTINSE (iii)
youtube.com/watch?v=L5JYdbcBUSE
Feb. 2019 – T. Cicone
CONTACTE  CONCENTRATE
F=0 –contact punctiform
F
F
Geometria contactului elastic
Cazul general: 2 elipsoizi
(Hamrock –Fund. of fluid film lubr. )
Feb. 2019 – T. Cicone
Aria reală de contact este mai mică decât aria 
aparentă cu un factor de  103  ... 108
NU poate fi neglijată topografia suprafețelor
19/27 Cap. 1 ‐ Introducere
• Contacte concentrate / ne‐conforme / Hertziene
– Cele două suprafețe (ori doar una dintre ele) se 
deformează sensibil, modificând aria contactului
– Se caracterizează prin suprafețe de contact extrem de 
reduse (teoretic ZERO) și tensiuni foarte mari
– Contacte punctiforme sau liniare
– Tensiuni reale 500 MPa <    <  4000 MPa
IPOTEZE
 Materiale perfect elastice (respectă legea lui Hooke), izotrope și 
omogene.
 Deformațiile sunt mici, în limita deformațiilor elastice.
 Suprafețe perfecte (fără abateri), curate (fără lubrifianți).
Suprafețe perfecte (fără abateri), curate (fără lubrifianți).
 Fiecare paraboloid este spațiu elastic semi‐infinit, deci suprafața de 
contact are dimensiuni mult mai reduse decât razele de curbură.
 Suprafețele în contact sunt continue, non‐conforme și fără frecare.
 Cei doi paraboloizi sunt încărcați doar cu forță normală la planul 
tangent comun, uniform distribuită de‐a lungul liniei de contact.
 Rostogolire pură (fără alunecare)
20/27 Cap. 1 ‐ Introducere
10
 Modelul lui HERTZ pentru contactul liniar
amprenta
z F F
(aria reala de contact)
Hmax p
pmax=Hmax -a a max =const.
r 1
h=0.79a
b
p =H b
y
2a y
r2
z
F
z
 IPOTEZĂ SPECIFICĂ: Cilindrii perfect aliniați
2  1 1  1  2
2 2
11 1 r1  r2 Modulul de 
Raza echivalentă r r1 r2 elasticitate relativ E E1 E2
2

p
2F  x
1   Lățimea  a  2 2 F r Adâncimea    2 F ln 2 b r E    1
 
 ab a amprentei  b E amprentei  b E    F  
F 
Tensiunea normală 
 H max  F E  1.7c < H a < 3.6c
 Hm    H max
maximă 2 b r 2ab 4
Tensiunea tangențială 
maximă
 H max  0.3 H max h=0.79a

Feb. 2019 – T. Cicone 21/27 Cap. 1 ‐ Introducere

Modelul lui HERTZ pentru contactul punctiform
(Hamrock –Fund. of fluid film lubr. )

F http:/www.gopion.com/

2  1 1  1  2
2 2 2
2F  x 11 1 r1  r2
p 1   r r1 r2
 a2 a E E1 E2

Raza   3 Fr Fr Adâncimea a2 3 9F 2 F2
a3  1.143    1.31 3 2
amprentei 2 E E amprentei r 4E r
2
E r

1 3 3F E 2 F E 2 F 2
 H max   0.364 3 1.7c < H a < 3.6c  Hm    H max
 2r 2
r2  a2 3

 H max  0.33 H max h=0.48a

Feb. 2019 – T. Cicone 22/27 Cap. 1 ‐ Introducere

11
 TENSIUNI VARIABILE ÎN TIMP
 Ciclu alternant simetric  Ciclu alternant
Tensiunea medie
 m=0  v=max R=-1 R<0, R-1 σ max  σ min
 max  max m 
v v 2
t m
m
t
v
0 v
Amplitudinea
 min=-max  min σ max  σ min
v 
2
Ciclu pulsator  Ciclu fluctuant

 m= v=max /2 R=0  v, max>0 0<R<1 Coef. de asimetrie
 max max
v σ min
m
v
m R
 min
v σ max
v
t t
 min=00
 Ciclu aleator
r
1
4
Ciclu aleator 2 6
Model Palmgren‐Miner 3
5
acumularea deteriorărilor n1 n2 n3 n4 n5 n6 t

Feb. 2019 – T. Cicone 23/27 Cap. 1 ‐ Introducere

REZISTENȚA LA OBOSEALĂ (I)
v Tensiunea limită MATERIAL: X (tenace) OBOSEALA MATERIALELOR
SOLICITARE: încovoiere 
r (Rm) CICLU: alternant simetric  ‐ Reducerea rezistenței mecanice prin 
solicitări VARIABILE ÎN TIMP
‐1
‐ Ruperea se produce acolo unde sunt 
CONCENTRATORI DE TENSIUNI 

104 105 106 107 108 109

Numărul de cicluri, N

Curba Wöhler (S‐N) pentru diferite materiale

Endurance limit = 
limita la oboseală

Feb. 2019 – T. Cicone 24/27 Cap. 1 ‐ Introducere

12
 REZISTENȚA LA OBOSEALĂ (II)
v Tensiunea limită
Curba Wöhler (S‐N) simplificată
r (Rm)
x
‐1
Nu toate materialele au o 

Încărrcare 
stattică
limită la oboseală
limită la oboseală Durabilitate 
D bili Durabilitate 
D bili
limitată nelimitată

103 NX N0
Numărul de cicluri, N
N0 = 106... 108

 1 1
Rezistența limită la oboseală prin ciclu alternant simetric  1   r Rm 
2
0 Rezistența limită la oboseală prin ciclu pulsator
2
 1   r  Rm  0   r  Rm 
R i t ț li ită (î ă
Rezistența limită (încărcare statică)
t ti ă) 3

Factori de influență
Starea suprafeței (rugozitate)
Dimensiunea epruvetei
Defecte de material la suprafață

Feb. 2019 – T. Cicone 25/27 Cap. 1 ‐ Introducere

CONCENTRATORI DE TENSIUNI
Factorul concentratorului 
de tensiune 
 max
 K 
 nom

 max
 K 
 nom

Peterson’s Stress Concentration Factors

K 
k

Feb. 2019 – T. Cicone 26/27 Cap. 1 ‐ Introducere

13
 CALCULUL  LA  OBOSEALĂ
Schematizări de calcul la oboseală Metoda coeficienților de siguranță
c=Rp
1 1
c  c 
 K  v m  K  v 
  m
  1  r ( c )    1  c ( r )
-1
Amplittudinea

  – factorul concentratorului de 
v tensiuni normale
  – factorul concentratorului de 
tensiuni tangențiale
m c=Rp r=Rm
Tensiunea medie  – Factor dimensional
Sodeberg Goodman – Factor de rugozitate
 m   m  c c
 v   1 1    v   1 1   c  ca  1
  c    r  c2  c2
Gerber
 m 
2
 v   1 1    
   
  r 
Feb. 2019 – T. Cicone 27/27 Cap. 1 ‐ Introducere

14