Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu

Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

Tema III – Stilul cognitiv și influența acestuia asupra procesului

decizional

Pentru a putea descrie influența stilului cognitiv in procesul decizional al activității

antreprenoriale este important sa pornim de la definirea conceptului.

Altfel, cognitiv este, conform definițiilor cuprinse in Dicționarul Explicativ al limbii Române, acel
proces care face referire la capacitățile și mecanismele asociate învățării, cunoașterii.

În psihologie aceste capabilități și mecanisme sunt asociate gândirii. Practic cunoașterea,

învățarea sunt rezultatul declanșării gândirii prin intermediul căreia au loc cele două, trecând de
la percepție la raționament logic.

Dat fiind faptul că vorbim de un proces, identificăm în cadrul acestuia elementele componente.

Ce este stilul cognitiv

Pentru a declanșa procesul de gândire avem nevoie de un stimul, acesta fiind primul element al
declanșării procesului. Stimulul este de regulă un element exterior pe care fiecare dintre noi îl
interiorizează diferit. Conform Daniel David, în cartea Prelucrări inconștiente de informație,
interiorizăm atât conștient, cât și inconștient, iar felul in care facem acest lucru definește stilul
cognitiv.

Cu alte cuvinte, stilul cognitiv reprezintă modul in care fiecare individ reacționează la stimulul
exterior, cum îl percepe, cum îl prelucrează, cum îl interiorizează, cum îl stochează si cum mai
apoi îl utilizează. Această descriere este una simplă prin care putem sumariza complexitatea
procesului și, despre care putem spune ca este numitorul comun pentru toate tipologiile definite
ca fiind stiluri cognitive.

Uităndu-ne în jur, vom observa ca acest model este replicat de noi ca ființe umane in tot ceea ce
întreprindem. Pornind de la modalitatea in care sunt construite activități care intră atât în
categoria de producție, servicii, lucrurile materiale care ne înconjoară si sunt dezvoltate de noi,
toate urmează aceeași schemă desenată după modelul in care noi funcționăm cognitiv:

Input -> Prelucrare -> Stocare -> Output

Revenind la concept, stilul cognitiv este de fapt modul in care fiecare dintre noi învață.

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

Tipologii
Fiecare dintre noi este diferit, reacționam diferit la stimuli, avem percepții diferite, suntem
înconjurați de elemente care ne pot influența diferit in procesul de învățare.

Pornind de la acest lucru, identificăm câteva tipologii ale stilului cognitiv definite mai jos.

1. Independența / Dependența față de câmp – acest stil este in strânsă legătură cu

percepția și cu modalitatea in care lucrurile care ne înconjoară ne influențează modul in
care, pornind de la percepție si urmând procesul mai sus menționat, ajungem să
acționăm. Încadrăm aici persoanele care sunt de tip introvertit, sau extrovertit, care, în
funcție de cum este perceput câmpul (inclusiv percepția despre propriul corp), acționează
diferit. (Witkin, 1972, p. 32)
2. Impulsivitate / Reflexivitate – ca și în cazul stilului de mai sus ne uităm la finalitate. Adică
modul în care individul acționează. Jerome Kagan a fost cel care a introdus acest concept
în analiza stilului cognitiv. Concluzia este că persoanele impulsive iau deciziile mai ușor și
cu o rapiditate mai mare comparativ cu persoanele care reflectă. In schimb, conform
studiilor desfășurate de către Kagen, incidența greșelilor făcute de persoanele impulsive
este mai mare comparativ cu cele ale persoanelor reflexive. (Kagan, p. 16)
3. Diapazonul îngust/lărgit de echivalențe- descris pe scurt, acesta însumează acele
caracteristici ale acțiunile indivizilor care îi grupează pe aceștia în două categorii:
a) Analitic -> tipologia prin care indivizii evidențiază diferențele între situații, obiecte,
texte șamd
b) Sintetic -> tipologia prin care indivizii evidențiază asemănările între situații, obiecte,
texte șamd
4. Flexibilitatea / rigiditatea controlului cognitive – acest stil se caracterizează prin
modalitatea în care procesul congnitiv al unui individ de adaptează schimbărilor, fie ca
vorbim de activităti, informații, câmp. Conform studiilor desfășurate de Garner, acest stil
este în stransă legatură cu stilul dependent/independent față de câmp și de tipologiile de
personalitate introver/extrovert. Concluzionand, flexibilitatea controlului cognitiv la un
individ aflat într-un context de schimbare indică un nivel înalt de automatizare a funcțiilor
cognitive, deci o adaptare mai rapidă, cu un proces cognitiv scurt, pe când rigiditatea
controlului cognitiv la un individ aflat într-un astfel context indică un nivel scăzut de
automatizare a funcțiilor cognitive, deci o adaptare mai dificila cu prelungirea procesului
cognitiv.
5. Concretul vs Abstractul – acest stil definește modalitatea în care un individ, în funcție de
personalitate, pe baza input-ului (situație, context, acces la informații, câmp) acționează.
în cazul stilului abstract, individul va manifesta flexibilitate, creativitate si independența
fata de input, își va asuma cu ușurință riscuri. Individul al cărui stil cognitiv se manifestă

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

cu legătură la concret va acționa cu rigiditate, va demonstra dependența de input, pe

lucruri și informații concrete.

Metode de măsurare
Pentru a măsura stilurile exista o serie de modele in care sunt identificate caracteristicile stilului
congnitiv. Am sumarizat mai jos o serie de modele indentificate

1. Modelul lui David Kolb

Conform acestui model, indivizii abordează patru stiluri, întotdeauna unul din acestea va fi
dominant sau preferat:

a) Acomodabil = Experiența concretă + Experimentare activă = valoroși în practică, a face

b) Convergent = Conceptualizarea + Experimentare activă = puternic în practică prin
aplicarea teoriilor
c) Divergent = Experiența concretă + observație reflexivă = puternic în capacitatea
imaginativă și discuții
d) Asimilator = Conceptualizarea + observație reflexivă = puternic în raționamentul inductiv
și crearea teorii

2. Modelul Peter Honey și Alan Mumford

Acest model pleacă de la modelului lui Kolb, însă este reconstruit. Pleacă de la experiența
indivizilor si redefinesc pașii de învățare

a) Activ
b) Reflexiv
c) Teoretician
d) Pragmatic

3. Modelul Felder și Silverman

Acest model indică modul in care indivizii procesează informațiile in funcție de personalitate.

a) Senzorial-intuitiv – cum individul preferă să perceapă informația

b) Vizual-verbal – cum individul preferă să i se prezinte informația
c) Activ-reflexiv – cum individul preferă să proceseze informația
d) Secvențial-global – cum individul preferă să organizeze informația și să acționeze

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

4. Modelul Meyers Briggs

Scopul inventarului de personalitate Myers-Briggs Type Indicator® (MBTI®) este acela de a face
ca teoria tipurilor psihologice descrise de C. G. Jung să fie inteligibilă și utilă în viața oamenilor.
Esența teoriei este că o variație aparent aleatorie a comportamentului este de fapt destul de
ordonată și consecventă, datorită diferențelor de bază în felul în care indivizii preferă să-și
folosească percepția și judecata. Acest model indică 16 tipuri de personalități care se grupează in
patru stiluri cognitive:

a) Analiticii: arhitecți, logicieni, conducători, polemiști

b) Diplomații: susținători, mediatori, protagoniști, militanți
c) Santinelele: logisticieni, apărători/protectori, directori, consuli
d) Exploratorii: virtuoși, aventurieri, antreprenori, animatori

5. Modelul Bernice McCarthy

Acest model are la baza diferențele indivizilor vis a vis de modul in care percep, procesează,
înțeleg și acționează. Modelul pleacă de la patru întrebări: De ce?; Ce?; Cum?; Dacă?

Plecând de la aceste întrebări rezultă stilurile cognitive împărțite mai jos, dar care sunt parte a
unui ciclu.

a) Experimentare
b) Conceptualizare
c) Aplicare
d) Redefinire

6. Modelul VAK

Acest model este dezvoltat de Walter Burke Barbe împreună cu colaboratorii săi. Acronimul VAK
vine din prescurtarea stilurilor cognitive bazate pe elementele: Vizual, Auditiv, Kinestezic.

7. Modelul VAK/VARK

Acest model aparține lui Neil Fleming care extinde modelul lui Babe si adaugă celor cei elemente:
Vizual, Auditiv, Kinestezic si cititul (Read).

8. Modelul Anthony Gregorc

Acest model împarte stilurile in doua categorii, date de calitățile indivizilor, fiecare dintre ele cu
doua subcategorii:

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

a) Calitatea perceptuală
 Concret – este ceea ce este
 Abstract – nu întotdeauna este ceea ce pare că este
b) Abilitatea de organizare
 Secvențial
 La întâmplare

Plecand de la aceste categorii rezulta patru stiluri:

a) Concret Secvențial (CS)

b) Abstract La Întâmplare (Random) (AR)
c) Abstract Secvențial (AS)
d) Concret La Întamplare (Random) (CR)

9. Modelul Grasha – Riechmann

Acest model este măsurat prin scala Grasha – Riechmann și definește stilurile cognitive si le
evaluează pe o scală luând in calcul stilurile cognitive de mai jos.

a) Evitant
b) Participativ
c) Competitiv
d) Colaborativ
e) Dependent
f) Independent

10. Modelul NAPP

Acest model pleacă de la abilitățile indivizilor in procesul cognitiv de a percepe, procesa si utiliza
informațiile prin acțiuni. Enumerăm mai jos câteva din abilități: analitice, de adaptare spațială,
discriminare, categorisire, procesare secvențială, procesare simultana, memorie.

11. Modelul Asselin și Mooney

Acest model separă stilurile cognitive in două categorii luând in considerare modalitatea in care
se desfășoară procesele la nivel creierului, separat in cele două emisfere cerebrale: emisfera
stânga este cea în care se manifestă stilul analitic, emisfera dreaptă cea în care se manifestă stilul
sintetic

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

Concluzii

În activitatea antreprenorială toate aceste elemente influențează modul in care aceasta este
desfășurată.

Totul pornește de la antreprenorul care ia decizia să își deschidă o afacere. Această decizie nu
este altceva decât rezultatul unui proces in care antreprenorul a învațat, din experiența
anterioară sau pornind de la realitatea care il inconjoară, faptul că aceasta este direcția pe care
doreste sa și-o insușească.

Mergând mai departe catre domeniul de activitate pe care antreprenorul îl alege, și acesta este
un rezultat al stilului cognitiv al antreprenorului.

Este important de menționat ca antreprenorul ca și individ manifestă stiluri congnitive complexe.

Astfel, nu vom găsi un antreprenor care sa fie doar dependend de câmp, spre exemplu.

Rezultate test Myer-Briggs

 Ana-Maria Bărbuță

Tip personalitate: Director (The Executive (ESTJ-A))

Trăsături:
Extravert – 97%, Observator – 70%, Rațional – 74%, Analiză – 90%, Asertiv – 57%
Rol asumat: Sentinelă

Strategie: Măestrie in conducerea oamenilor

In cadrul activității unui start up, un individ cu acest tip de personalitate va fi cel care va conduce
afacerea din rolul de director. Se va ocupa de organizarea activității, de planurile afacerii și de
dezvoltarea strategiilor. Își va insusi rolul celui care, in situațiile dificile va dezvolta planuri tactice
pentru a depăsi momentele. În același timp, îsi va insuși rolul de leader, conducând prin puterea
exemplului.

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

 Bogdan Gheorghiu

Tip personalitate: Militant (Campaigner (ENFP-A))

Particularități:
Extravert – 74%, Intuitive – 76%, Emoțional – 76%, Intuiție – 90%, Asertiv – 57%
Rol: Diplomat

Strategie: Stăpânirea maselor

Puține tipuri de personalitate sunt la fel de creative și carismatice ca și Militanții. Cunoscuți

pentru idealismul si entuziasmul lor, Militanții se pricep să facă față provocarilor. Imaginația
Militanților este de neprețuit în multe domenii, inclusiv în propria sa afacere. Mantra Militantului
este A fi înseamnă a face.

Bibliografie

David, D., Prelucrări inconștiente de informație, Editia a III a, 2004

Gardner, R., Cognitive styles of categorizing behavior. In: Journal of Person, 1953, vol.22

Kagan, J., Reflection-impulsivity: the generality and dynamics of conceptual tempo. In: Journal
of Abnormal Psychology, 1966
Kolb, D., Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development, 2014
Witkin, H., Personality through perception; An experimental and clinical study, 1972

Webgrafie

https://dexonline.ro/definitie/cognitiv

http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/34.-p.197-204.pdf

https://ro.yestherapyhelps.com/the-8-cognitive-styles-how-does-each-person-usually-think-
12723

https://extensionaus.com.au/extension-practice/peter-honey-and-alan-mumford-learning-
styles/

http://thepeakperformancecenter.com/educational-learning/learning/preferences/learning-
styles/felder-silverman/

C2 General
 Ana-Maria Bărbuță / Bogdan Gheorghiu
Facultatea de marketing, Anul III, ID, Grupa 1769

http://www.4mat.eu/4mat-what-is-it.aspx

https://4mat4learning.com.au/what-is-4mat/

https://www.slideshare.net/PrachiChaudhary13/learning-styles-75062688

https://web.cortland.edu/andersmd/learning/gregorc.htm

https://elearningindustry.com/learning-style-diagnostics-grasha-riechmann-student-learning-
styles-scale

https://www.nassp.org/

https://eric.ed.gov/?id=ED283828

https://www.calpro-online.org/ERIC/docs/pab00007.pdf

C2 General