Program kinetic de recuperare in fracturile carpiene cu sau fara

distrofie simpatico reflexa.

Oasele carpiene formeaza articulatia pumnului, cea mai complexa articulatie a

corpului, sunt in numar de 8, se gasesc grupate pe doua randuri. De la radius spre cubitus,
randul proximal este format din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi
directie, randul distal are in compunere oasele trapez, trapezoid, osul mare (capitat) si
osul cu carlig.Aceasta articulatie are rolul de a asigura coeziunea mainii cu antebratul.
Principala articulatie a pumnului este articulatia radiocarpiana (o diartroza),
formata din cavitatea glenoida antebrahiala constituita din epifiza distala radiala si
ligamentul triunghiular) si primul rand al oaselor carpiene (scafoid, semilunar, piramidal),
care alcatuiesc un adevarat condil. Patru ligamente (anterior, posterior, medial si lateral)
intaresc capsula fibroasa ce acopera si solidarizeaza articulatia.
Articulatia mdiocarpiana uneste primul rand carpian cu cel distal (trapez,
trapezoid, osul mare, osul cu carlig), formand in partea externa o artodie, iar in interior o
articulatie de tip condilian,
Articulatia carpometacarpiana intre trapezoid-osul mare-osul cu carlig si cele
patru metacarpiene (II-V) realizeaza patru artrodii, iar intre trapez si primul metacarpian,
o articulatie selara. Interlinia carpometacarpiana este considerata hotarul dintre gatul
mainii (pumn) si mana.
Miscarile pumnului sunt de flexie-extensie, inclinare cubitala-radiala si prin
asociere de circumductie. Miscarile au loc in radiocarpiana si in mediocarpiana, existand
participari diferita. Spre exemplu, in flexie radiocarpiana participa cu 50º si mdiocarpiana
cu 35º, iar in extensie valorile sunt inverse.
Flexia pumnului este maxima cand mana este inclinata cubital si degetele extinse,
iar extensia este maxima cand mana este inclinata radial si degetele flectate.
Inclinatia radiala este performata din mediocarpiana cu 10º si doar cu 5º din
radiocarpiana; cea cubitala se realizeaza 25º din mediocarpiana si 15º din radiocarpiana.
Deoarece musculatura care actioneaza asupra gatului mainii (cu exceptia
flexorului ulnar al carpului) trece peste ambele articulatii ale pumnului, miscarea va fi
concomitenta atat in radiocarpiana cat si in mediocarpiana.
Dupa Bäckdahl si Carlsöö in flexia pumnului actioneaza sincron flexorul radial si
cel ulnar al carpului, ca si flexorul superficial al degetelor. Despre miciunul nu se poate
spune ca este un starter. Muschiul flexor profund al degetelor nu are rol in flexia
pumnului.
La fel, in extensia pumnului exista o actiune sincrona a muschilor extensori radial
si ulnar al carpului si a extensorului degetelor. Toti acesti muschi intra in actiune
simultan, neexistand un starter.
Exista o inervatie reciproca intre flexorii si extensorii pumnului. In flexia fortata
apare o contractie in extensorul ulnar al carpului, pentru a stabiliza articulatia pumnului.
Acest muschi ar fi singurul antagonist activ al flexorilor.
Inclinarea radiala (abductia radiala, abductia mainii) este data de extensorii si
flexorii radiali, ca si de extensorii policelui si lungul abductor al policelui.
Inclinarea cubitala (adductia ulnara sau adductia mainii) apare prin combinarea
activitatii flexorului si extensorului ulnar al carpului.

1
 Fracturile oaselor carpiene

Fracturile oaselor carpiene constituie un factor invalidant pentru intrg membrul

superior.
Conform ordinii statistice a frecventei producerii fracturilor oaselor carpiene,
fracturile de scafoid se afla pe primul loc urmate de cele ale piramidalului, trapezului si
semilumarului, fracturile celorlalte oase carpiene sunt destul de rare.

I-fractura de scafoid:
-mecanism de producere: indirect – cdere pe mana in hiperextensie
-simptomatologie:- tumefiere, durere, sensibilitate la palpare in
tabachera anatomica
-testul Watson pozitiv
- Diagnostic dificil; necesita radiografie din trei incidente, anterioara, posterioara
si oblica cu control la trei-patru saptamani. Se indica reimobilizare timp de trei-patru
saptamani.
- Se complica cu necroza aseptica de scafoid, complicatie grava, insotita de
durere, scaderea fortei musculare si impotenta functionala.
-tratament:
-ortopedic: -aparat ghipsat antebrahio-palmar, incluzand si falanga
proximala a policelui, cu policele in abductie-4-4 saptamani;
-chirurgical – cand depladarea fragmentului depaseste 1 mm, unghiul
radio-ulnar are peste 15º iar unghiul scafo-ulnar este mai mare de 60º.

-II- fractura de piramidal:

-mecanism de producere:-caderea pe mana in hiperextensie si deviatie cubitala;
-simptomatologie:- sensibilitate dorsocubitala a icheieturii mainii, mobilizare
dureroasa;
-radiologic:-fracturile transversale incidenta postero-anterioara, --fracturile oblice
incidenta oblica;
tratament: -fracturile fara deplasare: apart ghipsat/atela cubitala
-fracturile cu deplasare- tratament chirurgical de fixare.
-III- fractura de trapez
-mecanism de producere :- incarcare axiala a metacarpului I
-simptomatologie :- sensibilitate a incheieturii mainii in zona radiala, miscari
dureroase ale articulatiei carpo- metacarpiene dg.I.
-radiologic incidenta PA, laterala, incidenta Robert;
-tratament :-fracturi simple:-imobilizarea articulatiei dg.I timp de 6 saptamani. –
fracturile cu deplasare- reducere chirurgicala.
-IV-fracturile de semilunar:
-mecanism de producere: -cadere pe mana in hiperextensie
-simptomatologie ;-sensibilitate la palpare pe inchietura mainii pe fata
volara distal radius; - mobilizare dureroasa a mainii
-radiologic:-incidenta oblica
-tratament: -aparat ghipsat timp de 4 saptamani;
-V-fractura de pisiform

2
 -mecanism de producere: - cadere pe regiunea volara a maini/cadere pe mana
intinsa in dorsoflexie
-simptomatologie:- sensibilitate dorso-ulnara la extensie in intreaga incheietura a
mainii;
-radiologic:-incidenta laterala, antebrat in supinatie 20º
-tratament:- fracturile fara deplasare- aparat ghipsat/atela ulnara 4 saptamani
-fracturile cu deplasare – tratament chirurgical
-VI-fractura de trapezoid:
-mecanism de producere: - lovire directa/incarcare axiala prin metacarpianul II
-simptomatologie:- sensibilitate, proximal la baza metacarpianului II cu o
proeminenta dorsala variabila, miscarile sunt dureroase;
-radiologic: incidenta PA, incidenta oblica, CT;
-tratament; - fracturile simple- aparat ghipsat timp de 4 saptamani
-fracturile cu deplasare – reducere chirurgicala si fixare interna
-VII-VIII- fracturile de os mare (capitat) si os cu carlig:
-fracturi de stul de rare
-mecanism de producere : -lovire directa/leziuni de strivire ; sindrom scafo-capitat
(fenton)
-radiologic : -incidente pentru scafoid, laterala, CT ;
-tratament :-in general conservator’

Distrofia simpatica reflexa

Distrofia simpatica reflexa sau sindromul de durere regionala complex este un
sindrom clinic cu evolutie variabila si cauze necunoscute, caracterizat de durere,
tumefiere si disfunctie vasomotorie a extremitatilor. Conditia este frecvent rezultatul unei
traume sau interventii chirurgicale.
Se estimeaza ca 5% din populatia care a suferit traume a extremitatii superioare
dezvolta distrofie simpatica reflexa. Imobilizarea extremitatii poate declansa boala. Fara
masuri profilactice, terapie fizica activa, distrofia simpatica reflexa se dezvolta la 20%
dintre persoanele care sufera atac cerebral hemiplegic. Boala nu determina mortalitate.
Boala afecteaza mai ales femeile de 25-55 de ani. Este precipitata de o trauma
chirurgicala sau nu si afecteaza extremitatile inferioare si superioare. Durerea este
acompaniata de edem, modificari vasomotorii, sudomotorii, motorii si trofice. Se extinde
la alte zone ale corpului. Interventiile farmacologice si nonfarmacologice multiple
esueaza de nenumarate ori. Interfera cu profesia, somnul, moblitatea si ingrijirea
personala. Recaderile si remisiunile sunt frecvente.
Factori de risc posibili:
- iritatia mecanica persistenta a nervilor periferici
- regenerare incompleta a nervilor periferici
- activitate neurotransmitatoare anormala
- predispozitie genetica sau familiala
- fumatul de tigarete, schizofrenie sau depresie.
Semne si simptome
Cele trei stadii clinice ale distrofiei simpatice reflexe sunt:
- acut,
- subacut si

3
 - cronic.
Forma acuta evolueaza aproximativ 3 luni. Durerea arzatoare este unul dintre
primele simptome care limiteaza initial functia. Tumefierea, roseata cu instabilitate
vasomotorie care se inrautateste cu hiperhidroza si extremitati reci sunt frecvente.
Demineralizarea scheletului osos este determinata de lipsa folosirii membrului. Pierderea
functiei progreseaza, determinind durere si fibroza articulatiilor prin inflamatie cronica.
La mana conduce la deformare in flexie a degetelor. Pielea si tesuturile subcutanate incep
atrofierea. Demineralizarea oaselor este pronuntata.
Faza cronica se dezvolta la un an dupa debut. Acest stadiu poate evolua citiva
ani sau poate fi permanent. Durerea este mai variabila in aceasta perioada. Continua
nediminuata sau scade. Edemul tinde sa se remita in timp lasand fibroza in jurul
articulatiilor. Pielea este uscata, palida, rece si stralucitoare.
Flexia si extensia sunt absente. Pierderea functiei si redoarea sunt marcate, iar
osteoporoza este extrema. In extremitatea superioara se manifesta prin umar inghetat si
miina in gheara.
Distrofia simpatica reflexa afecteaza mana, incheietura, umarul, glezna si laba
piciorului.
Simptomatic boala este o conditia a extremitatilor. Distrofia este recunoscuta si
acceptata mai bine cind afecteaza extremitatea superioara in distributie regional implicind
antebratul distal, incheietura, mana si ocazional bratul si umarul. La extremitatea
inferioara sunt afectate mai ales laba piciorului si glezna. Sensibilitatea este localizata
initial dar progreseaza la forma generalizata. Sensibilitatea este articulara si
periarticulara. Pacientii prezinta alodinie (senzatie de durere la stimuli nedurerosi) si
hiperpatie (durere la presiune usoara).

Avand in vedere semnele si simptomele pacientului cu distrofie simpatica

reflexa, programul kinetic recuperator se va desfasura, in acest caz, sub anestezie si
flosind numai pozititiile antideclive ale membrului superior pentru a facilita cirulatia de
itoarcere si a combate instalarea edemelor prin hiperhidroza, caracteristica fazei acute a
sindromului, faza care coincide cu perioada in care refacerea mobilitatii articulare este
prioritara.

Pentru pacientii fara distrofie simpatica reflexa programul kinetic de recuperare

se desfasoara tinand cont de particularitatile individuale ale fiecarui subiect.

Evaluarea pumnului si a mainii afectate.

Bilantul starii cutanate si a fanerelor:

evidentiaza rasunetul asupra tegumentului pe care il pot avea leziunile
sau sechelele subiacente.
La inspectia tegumentelor se observa:
-culoarea pielii
-consistenta pielii
-sudoratia.
-starea fanerelor

4
 Bilantul neurologic complex al pumnului si mainii:
-examenul sensibilitatii: - tactile;
-termice;
-dureroase;
-la presiune;
-“speciale”.

Bilantul articular si muscular al pumnului si al mainii:

Este strict necesar ca programul kinetic de recuperare sa inceapa cu un bilant
articular si muscular al pumnului si al mainii. Rezultatele acestui bilant complex sunt
necesare pentru:
-precizarea obiectivelor imediate, de etapa si de perspectiva
-conturarea metodologiei adecvate fiecarui caz, in functie de tipul de suferinta,
precizand parametrii optimi de desfasurare a fiecarui exercitiu terapeutic si de activitate
terapeutica asistata in cadrul programului de terapie ocupationala.
Din cadrul aceluiasi bilant fac parte evaluarile de etapa care obiectiveaza
efectele clinice obtinute prin folosirea anumitor proceduri si evaluarile repetate care
orienteaza asupra prognosticului si creaza o imagine concreta asupra posibilitatilor reale
de recuperare..
Bilantul articular si muscular se refera la intregul lant kinetic al membrului
superior, dar in mod deosebit la complexul functional reprezentat de pumn si mana.
Pentru realizarea bilantului articular examenul se desfasoara parcurgand 5 etape:
-1)-masurarea amplitudinii miscarilor normale;
-2)-cautarea miscarilor anormale;
-3)-evidentierea aspectelor clinice asociate;
-4)-studiul radiologic al articulatiei;
-5)-sinteza tuturor datelor obtinute.
Bilantul muscular se face analitic respectand scala de evaluare a fortei musculare
(0-5).

I. Obiectivele programului kinetic de recuperare:

Pentru pacientii cu distrofie simpatica reflexa sunt foarte importante

obiectivule:

- combaterea durerii prin:

- texnici de relaxare;
- exercitii respiratorii;
- meloterapie;
- psihoterapie;
- mijloace farmacologice: -antiinflamatoare nesteroidiene;
-analgezice;

5
 -anestezice locale ;
-tehnici de neurochirurgie:-implant epidural cervical de microelectrozi
multipolari

-combaterea edemelor prin :

-posturari antideclive
-executarea exercitiilor cu MS afectat din pozitii antideclive.

-1) –refacerea mobilitatii: 1,1 -reeducarea fklexiei;

1.2 -reeducarea extensiei;
1.3 -reeducarea inclinarii radiale si cubitale.

-2)-refacerea fortei musculare: 2.1-tonifierea musculaturii flexoare;

2.2 -tonifierea musculaturii extensoare;
2.3 -tonifierea musculaturii inclinarii cubitale;
2.4 -tonifierea musculaturii inclinarii radiale.

-3)-refacerea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii: 3.1-exercitii pentru

(exercitii in lant facilitator contralateral) flexia-extensia
pumnului.

II. Metodele si mijloacele proramului kinetic de recuperare

1)- Refacerea mobilitatii:

1.1 - reeducarea flexiei:

-a)-prin adoptarea unor posturi:

Ex.Nr 1- pozitia mainii in flexie sprijinita de planul unei mese este mentinuta de
inclinarea antebratului prin fixarea cu mana controlaterala in podul palmei.
Varianta: se aplica dosul mainii pe un perete, exercitandu-se o presiune in axul
membrului superior.
Ex. Nr. 2- mana se introduce sub coapsa, cu palma in contact cu aceasta, extensia
cotului apropie antebratul de corp accentuand flexia pumnului

-b)-prin mobilizari pasive:

Ex. Nr.3-antebratul supinat, in sprijin pe masa: cu o mana, terapeutul face priza pe
antebratr (police pe radius), mentinand pozitia de supinatie si cu cealalta pe palma
pacientului (police pe fata dorsala a mainii); se executa flexia pumnului cu o usoara
inclinare cubitala- degetele pacientului trebuie sa fie libere.

6
 Varianta 1 : inversarea pozitiei, tinand antebratul in pronatie; prizele isi inverseaza
si ele pozitia policelor.
Varianta 2: din pozitia neutra a antebratului se va executa flexia pumnului cu
extensia cotului.
Ex. Nr. 4- mobilizarea prin priza bimanuala langa pumn..
Ex. Nr. 5- exista posibilitatea de a mobiliza in flexie, diferentiat, articulatia
radiocarpiana fixarea facandu-se pe primul rand de carpiene; printr-o fixare putin mai
distala, pe cel de al doilea rand caroian, cu cealalta priza fixand unitar primul rasnd
carpian si antebratul, se obtine mobilizarea in articulatia mediocarpiana.

-c- prin mobilizari autopasive:

Ex. Nr, 6- in sezand cu cotul pe masa, antebratul vertical in supinatie cu cealalta
mana, care face priza pe mana afectata (policele in palma), se executa flexia pumnului.
Varianta: antebratul pronat, priza dinspre partea radiala a mainii-deci policele
plasat tot in palma.
Ex.nr. 7- cotul flectat mult bratul in sus in abductie, mana opusa face priza pe
mana afectata, fortand flexia pumnului.

-d- prin miscari active:

Ex.nr. 8- mobilizarea spre flexie a pumnului din pozitii variate (supinatie, pronatie
sau neutra) ale antebratului, cu degetele flectate, semiflectate sau intinse.

-e- prin metode de facilitare:

ex, nr. 9- flexia pumnului intra in executarea schemelor diagonalelor Kabat D1F si
D2E ale membrului superior
ex. Nr. 10- dintre tehnicile de facilitare a mobilitatii, tehnica “relaxeaza-opune”
(“hold-relax”) este mult utilizata.

1.2 -reeducarea extensiei:

-a- prin adoptarea unor posturi:

Ex .Nr 1- din ortostatism, cu palma in sprijin pe masa, degetele acrosaza marginea
mesei-cotul extins: se realizeaza verticalitatea membrului superior in contrast cu
orizontalitatea mainii; antebratul, ca un levier, forteaza extensia pumnului- eventual,
mana opusa forteaza pe fata dorsala a mainii in sprijin.
Ex. Nr. 2- din sezand cu mana sub coapsa si palma pe scaun, se forteaza extensia.

-b-prin mobilizari pasive:

Ex. Nr. 3- pacientul cu antebratul pronat: terapeutul aplica o priza pe treimea
distala a antebratului si o alta pe mana (cu policele in palma): se executa extensia
pumnului; degetele se fixeaza concomitent.
Varianta: idem, dar cu antebratul supinat.
Ex. Nr. 4- miscarea poate fi executata asupra antebratului (priza in treimea
proximala a lui), mana fiind fixata la masa prin apucarea marginii acesteia si prin priza
terapeutului.

7
 Ex. Nr. 5- prin priza bimanuala in apropierea pumnului se realizeaza extensia
pasiva creind trei puncte de presiune.
Ex. Nr. 6- prin prize apropiate se pot obtine extensii diferentiate in articulatiile
radiocarpiana si mediocarpiana.

-c- prin mobilizari autopasive:

Ex. Nr. 7- cu antebratul in pronatie, sprijinit pe masa, mana sanatoasa executa
extensii ale pumnului afectat cu prize avand abord pe marginea cubitala sau pe cea
radiala.

-d- prin mobilizari active:

Ex. Nr. 8- extensia activa se realizeaza din toate cele trei pozitii de baza ale
antebratului, degetele fiind flectate pentru a relaxa tendoanele flexorilor si a permite,
astfel, o amplitudine mai mare a extensiei pumnului

-e- prin metode de facilitare:

Ex. Nr. 9- extensia pumnului intra in schema de executare a diagonalelor Kabat
D1E si D2F ale membrului superior.
Ex. Nr. 10- extensia pumnului poate utiliza tehnica de facilitare a mobilitatii
“stabilizare ritmica” utilizata in cazul reducerii mobilitatii datorita durerii sau redorii
post-imobilizare ghipsata..

1.3 -reeducarea inclinarii radiale si cubitale:

Pentru realizarea acestui obiectiv se utilizeaza mobilizarile pasive si cele active.

Mobilizarile pasive se fac prin prize alaturate langa pumn, pe sntebrat si pe mana.
Mobilizarile active se executa din pozitiile de supinatie, pronatie sau neutra ale
antebratului, cu degetele flectate sau intinse.

2)-Refacerea fortei musculare:

2.1.-tonifierea musculaturii flexoare:

Musculatura principala flexoare a punmului este reperzentata de marele palmar, micul
palmar, cubitalul anterior si flexorul comun al degetelor (micul palmar este un muschi
inconstant), iar cea accesorie, de lungul flexor al policelui. Flexorul comun si flexorul
policelui nu devin flexori ai pumnului decat dupa ce au asigurat flexia maxima a
diferitelor degete sau dupa ce acestea sunt fixate.
Extensia cotului si supinatia antebratului pun flexorii pumnului in pozitie
alungita. Cand cotul este intins si antebratul pronat, doar cubitalul anterior este intins.
Ex. Nr. 1- pacientul in sezand cu bratul de-a lungul corpului, antebratul supinat,
SH in rotatie externa, cotul intins, pumnul in extensie: terapeutul aplica rezistenta pe
palma si pe treimea anterioara a bratului; subiectul executa o flexie din SH, o flexie a
cotului si o flexie a pumnului (in aceasta ordine), degetele ramanand libere.
Ex. Nr. 2- cu cotul sprijinit pe masa, extins, antebratul supinat: prize pe palma si
antebrat (fata anterioara); subiectul realizeaza o flexie a ctului si o flexie a pumnului
contra rezistentelor.

8
 Ex. Nr. 3- pacientul, cu cotul pe masa, antebratul vertical in pozitie neutra, pumnul
in extensie, incearca, contra rezistentelor opuse de terapeut, sa puna antebratul pe masa
prin rotatia interna a umarului, flectand concomitent pumnul.
Ex. Nr. 4- cotul pe masa si antebratul, supinat, asezat tot pe masa: prizele se aplica
pe fata palmara a degetelor si pe palma, terapeutul opunandu-se prin ele flexiei degetelor
si apoi a pumnului (solicitatare disto-proximala).
Varianta I: acelasi gen de solicitare, dar in mana se tine un maner legat de o
coarda trecut peste un scripete cu contragreutate.
Varianta II: idem cu o gantera in mana, executand flexia.
Ex. Nr. 5- un exercitiu cu dubla solicitare: pacientul icearca sa apropie mana de
propriul brat, comprimand in ax antebratul terapeutului – deci intra in tensiune flexorii
degetelor, ai pumnului, apoi ai cotului; concomitent, trebuie sa stabilizeze umarul,
solicitarea pornind si de aici spre membrul superior.
Ex. Nr. 6- in sezand, cu otul flectat pe masa, pumnul in extensie, antebratul
pronat, prize pe fata anterioara a bratului si pe palma; pacientul executa o extensie a
cotului, asociata cu flexia pumnului si degetelor (solicitare proximo-distala).
Ex. Nr. 7- pacientul in decubit dorsal cu antebratul la verticala si pronat, pumnul
in extensie, in mana cu o gantera: ridica la zenit intreg membru superior.
Ex. Nr. 8- (pentru marele palmar)- in ssezand, cu cotul pe masa, antebratul la
verticala, pumnul extins si inclinat cubital: priza de stabilizare pe antebrat, priza in palma
(cu cele 4 degete pe metacarpienele II si III; subiectul executa flexia pumnului, cu o
inclinare radiala contra rezistentelor opuse de terapeut.
Ex. Nr. 9- (pentru cubitalul anterior)- in sezand, cu cotul pe masa, antebratul la
verticala, pumnul extins sio inclinat radial: priza de stabilizare pe antebrat, rezistenta in
palma pe metacarpienele IV si V; pacientul executa flexia pumnului, asociata cu
inclinarea cubitala contrata de asistent.

2.2.- tonifierea musculaturii extensoare:

Principalii extensori ai pumnului sunt cubitalul posterior, primul si al doilea
radiala, extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al degetului V si extensorul
propriu al degetului II. Ultimii trei devin extensori ai pumnului numai dupa ce au realizat
extensia degetelor sau acestea sunt blocate.
Lungul extensor al policelui este considerat muschi accesor dupa ce extensia
policelui a fost terminata.
Ex. Nr. 1- in sezand, cu bratul in abductie, cotul extins, antebratul supinat, pumnul
si degetele flectate: prizele terapeutului, pe fata dorsala a bratului si pe fata dorsala a
pumnului; subiectul duce bratul indarat, extinzand pumnul si degetele- activeaza
deltoidul posterior, care solicita proximo-distal extensorii pumnului.
Ex. Nr. 2- in sezand, cu bratul la trunchi, antebratul in pozitie neutra: se executa
abductia bratului cu extensia pumnului contra rezistentelor opuse de terapeut- exercitiul
activeaza deltoidul mijlociu si prin el, extensorii pumnului.
Ex. Nr. 3- daca antebratul este pronat, este stimulat deltoidul anterior, care va
declansa solicitarea extensorilor pumnului- in rest, exercitiul se deruleaza ca cel anterior.
Ex. Nr. 4- in sezand, cu cotul pe masa, antebratul la verticala si supinat, pumnul si
degetele flectate: rezistentele pe antebrat, posterior, si pe fata dorsala a mainii; subiectul

9
extinde cotul si, concomitent, pumnul si degetele- in acest caz a fost ales tricepsul pentru
a activa extensorii pumnului.
Ex. Nr. 5- pacientul in decubit ventral, cu bratul abdus la 90º, cotul flectat,
antebratul atarnand la marginea mesei, in mana cu o gantera: se realizeaza o extensie a
cotului, care necesita fixarea in extensie a pumnului.
Ex. Nr. 6- antebratul in pozitie neutra pe masa, pumnul si degetele flectate: prize
pe trimea distala a antebratului si pe fata distala a degetelor; se executa o extensie a
degetelor contrata, care va antrena si extensia pumnului (solicitare disto-proximala)
Ex. Nr. 7- in sezand, cu bratul flectat, cotul extins, antebratul in pozitie neutra,
pumnul flectat: prize pe brat, posterior, si pe fata dorsala a mainii; pacientul executa
extensia bratului, flexia cotului si extensia pumnului (solicitare proximo-distala).
Ex.nr. 8 (pentru cubitalul posterior)- mana in flexie si inclinare radiala: se executa
extensia pumnului cu iclinare cubitala, contrarezistenta fiind la nivelul metacarpienelor
IV si V- exercitiul devine complex daca, concomitent, se incearca realizarea unei pronatii
a antebratului contra prizei terapeutului pe acest segment.
Ex. Nr. 9 (pentru radiali)- pacientul, cu cotul pe masa, pumnul flectat si inclinat
cubital, executa o extensie cu inclinare radiala: aplicarea rezistentei pe fata dorsala a
metacarpianului II si, cu policele, pe marginea cubitala- exercitiul devine complex prin
supinarea antebratului blocsts prin priza pe treimea distala a acestuia.
Ex. Nr. 10 (pentru extensorul comun al degetelor)- in sezand cu cotul pe masa,
antebratul vertical, pumnul flectat: prize pe antebratul mentinut vertical si pe fata dorsala
a degetelor; subiectul extinde simultan pumnul si degetele.

2,3.- tonifierea musculaturii inclinarii cubitale:

Miscarea de inclinare cubitala este realizata de actiunea echivalenta a cubitalului
anterior si a celui posterior, care sunt agonisti in aceasta miscare si antagonisti in
miscarea de flexie-extensie a pumnului
Ex. Nr. 1- in sezand cu bratul flectat la 90º si in rotatie interna, cotul flectat,
antebratul orizontal in pozitie neutra, pumnul in inclinatie radiala: terapeutul aplica o
priza de rezistenta pe fata externa a bratului si o alta pe marginea cubitala a mainii;
subiectul executa o abductie orizontala a SH, o extensie a cotului si inclinarea cubitala a
pumnului (solicitare proximo-distala).
Ex. Nr. 2- in sezand, cu MS intins pe langa cap spre zenit, antebratul in pozitie
neutra: se executa coborarea MS (extensia bratului) si inclinarea cubitala a pumnului
contra rezistentei opusa de terapeut pe brat si marginea cubitala (solicitare proximo-
distala).
Ex. Nr. 3- din sezand, cu cotul pe masa, pacientul executa extensia cotului cu
inclinare cubitala (solicitare proximo-distala).
Ex. Nr. 4- din sezand, cu cotul pe masa, pacientul executa extensia cubitala a
pumnului si a cotului cu efortul de inepartare pornind dinspre degetul V (solicitare disto-
proximala).
Ex. Nr. 5- utilizarea unei maciuci forteaza activarea muschilor cubitali, pentru a
mentine orizontalitatea acestui obiect: cu cat policele va fi pai apropiat de degegte, iar in
final in pozitie de opozant, cu atat efortul muscular al cubitalilor va fi mai mare. Un alt
mijloc de progresivitate este flectarea MS la orizontala, in care caz forta solicitata este
cea nai mica, ea crescand pe masura ce coboara MS pe langa corp.

10
 Ex. Nr. 6- (pentru cubitalul anterior)- in sezand, cu cotul pe masa, antebratul
pronat, pumnul extins si in inclinare radiala: priza pe antebrat, rzistand la miscarea de
supinatie, priza pe marginea cubitala si in palma la nivelul metacarpienelor IV si V,
rezistand la inclinarea cubitala si la flexia pumnului.
Ex. Nr. 7 (pentru cubitalul posterior)- in sezand, cu cotul flectat pe masa,
antebratul supinat, pumnul in flexie si inclinare radiala: priza pe antebrat, rezistand la
pronatie; priza pe marginea cubitala si pe fata dorsala a metacarpieneleor IV si V,
rezistand la extensia si inclinarea cubitala a pumnului.

2.4.- tonifierea musculaturii inclinarii radiale:

Miscarea este realizata de primul radial, marele palmar, lungul si scutrul extensor
al policelui, lungul abductor al policelui. Desi ultimii trei au pozitia cea mai buna pentru
a realiza inclinarea radiala, ei nu o fac decat dupa ce actiunea lor asupra policelui este
terminata.
Ex. Nr. 1- in sezand, cu bratul in abductie 90º, cotul extins, antebratul pronat,
pumnul in inclinare cubitala: terapeutul face priza de opozitie pe fata anterioara a
antebratului si pe marginea radiala a metacarpianului II; pacientul realizeaza o adductie
arizontala, flexia cotului si inclinarea radiala a pumnului, ceea ce creaza o solicitare
proximi-distala; ploicele, lasat liber, pune in actiune doar palmarul mare si primul radial;
pentru a intra in actiune si muschii policelui, trebuie ca priza distala sa se faca pe
marginea policelui, lipindu-l de celelalte degete.
Ex. Nr. 2- din sezand, cu MS de-a lungul corpului, cotul extins, antebratul in
pozitie neutra, subiectul face o flexie de brat, o flexie de cot si o inclinare radiala a
pumnului, prizele aplicate de de catre terapeut pe brat si pe marginea radiala a
metacarpianului I (sau pe policele lipit de mana) opunandu-se acestor miscari.
Ex. Nr. 3- subiectul executa flexia cotului cu inclinare radiala a pumnului
(solicitate proximo-distala)
Ex. Nr. 4- solicitare disto-proximala: se icepe cu indepartarea policelui de axul
mainii, apoi se continua cu inclinarea radiala a pumnului, asociata cu flexia moderata a
cotului; rezistenta finala prin priza policelui face ca muscghii acestuia sa participe din
plin la inclinarea radiala.
Ex. Nr. 5- utilizarea maciucii activeaza izometric muschii inclinarii radiale-
nefortul devine maxim cand bratul este de-a lungul corpului.
Ex. Nr. 6 (pentru marele palmar), in sezand, cu cotul spijinit pe masa, antebratul
supinat, pumnul in extensie si inclinare cubitala, policele lipit la mana: prizele de
rezistenta ale terapeutului- pe fata anterioara a bratului si pe marginea laterala a policelui;
subiectul executa o flexie-abductie a policelui, asociata cu flexia-inclinarea radiala a
pumnului.
Ex. Nr. 7 (pentru primul radial)- pacientul in sezand, cu cotul pe masa, antebratul
pronat, pumnul in flexie si inclinare cubitala : prizele se opun supinatiei, extensiei si
inclinarii radiale, pacientul incercand supinatia, extensia si inclinsrea radiala a pumnului,
asocierea unei extensii a policelui creste activitatea musculara.

11
 3-refacerea stabilitatii miscarii controlate si abilitatii:
(exercitii in lant facilitator contralateral)

3.1-exercitii prntru flexia-extensia pumnului:

Ex. Nr. 1- in sezand, cu mainile la nivelul fetei, lipite prin pulpele digitale,
podurile palmelor indepartate: terapeutul aplica rezistenta pe fata laterala a antebratelor;
subiectul incearca sa ineparteze coatele, luand sprijin pe pulpele degetelor prin activarea
izometrica a flexorilor pumnului si ai degetelor.
Ex. Nr. 2- in sezand, cu coatele usor indepartate, sprijinite pe masa, antebratele
verticale, mainile lipite cu degetele intrepatrunse: subiectul icearca sa desfaca mainile
mentinand mainile intrepatrunse; miscarea de indepartare o realizeaza rotatorii externi ai
umarului, contra carora trebuie sa se opuna extensorii pumnului, punctul fix fiind luat pe
itrepatrunderea degetelor.
Ex. Nr. 3- utilizand o rezistenta elastica sub forma de banda circulara trecuta peste
degete si executand miscarea de inepartare a palmelor determina untravaliu al
extensorilor pumnului.
Ex. Nr. 4- o banda elastica trecuta peste metacarpiene, degetele fiind lipite prin
pulpe: se ideparteaza articulatiile metacarpofalangiene, ceea ce determina untravaliu
simultan si extensorilor pumnului si flexorilor degetelor.

12
 Bibliografie

1. Sbenghe, T., (1987), Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare.

Bucuresti, Editura Medicala;

2. Sidenco, E.L. (2005), Metodica recuperarii mainii. Bucureşti, Editura Fundaţiei

România de Mâine;

13