CARIA DENTARĂ

Caria dentară este un proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene
inflamatorii tipice, provocând necroza țesuturilor dure dentare și în final infectarea pulpei,
ducand in timp la pierderea dintelui de pe arcada.
Cele 5 semne ale inflamatiei:
-rubor (roseata)- nu este prezenta in carie
-tumor (tumefactie) - nu este prezenta in carie
-calor (cresterea temperaturii locale) - nu este prezenta in carie
-functioleza (afectarea functionla) – afectata functia fizionomica, masticatorie
-dolor (durere) – apare durere la rece si dulce doar cat este prezent excitantul pe dinte

Diagnosticul de carie simplă se pune în urma examenului clinic subiectiv și obiectiv.

Examenul subiectiv:
 durere provocată, la rece sau/ și la dulce ce durează atâta timp cât este prezent
excitantul
 modificare de culoare
 lipsa de substanță
 retenție alimentară
 halena fetida
 sângerarea papilei interdentare
 afectarea funcției masticatorii, fizionomice, fonetica, digestive
 ulcerații ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate în dreptul dintelui
ce prezintă leziunea carioasă

Examenul obiectiv necesită:

- oglinda dentară, sonda
- o sursă de lumină corespunzătoare
- dinții vor fi curați, spălați, uscați

Obiectiv:

1. inspecție: - cu oglinda dentară, lupe, instrumente maritoare

- o sursă de lumină corespunzătoare
- dinții vor fi curați, spălați, uscați

Se observa: - pierdere de substanță cu semn patognomonic pentru carie – dentină alterată

- modificare de culoare: alb cretos...negru
- retenție alimentară
- sângerarea papilei interdentare, ce este tumefiată, roșie
- ulcerații ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate în dreptul
dintelui ce prezintă leziunea carioasă
2. palparea: -cu sonda dentara

Se observa: - prezența dentinei alterate, consistența ei

- sensibilitatea la palpare cu sonda
- pierderea de substanță dură dentară
- adâncimea procesului carios cât și întinderea acestuia
- camera pulpară este închisă

3. percuția: percuția în ax este negativă, percutia transversala este negativa.

4. auscultatia: se poate percepe zgomote in ATM; nu sunt specifice cariei dentare.

Diagnosticul pozitiv de carie simplă se pune pe baza diagnosticului subiectiv și obiectiv.

Examene complementare:
- transiluminarea: pentru carii cu debut la nivelul cingulumului dintilor frontali si evolutie spre
interiorul dintelui; utilizand o sursa de lumina se observa prin transparenta smaltului o culoare
cenusie in interiorul dintelui-dentina alterata.
- teste de vitalitate pozitive la intensități identice cu cele ale dintelui vecin sau omolog sănătos
- percuția în ax negativă
- examenul radiologic pune în evidență o radiotransparentă ce nu are legătură cu camera pulpară
- semnul firului de mătase: se observă scămoșarea acestuia la trecerea sa prin spațiul interdentar,
în contact cu suprafețele neregulate ale smalțului cariat

Clasificarea cariei dentare

1. după localizare: ocluzale la dinții laterali
proximale la dinții laterali
pe fețele verticale la dinții laterali
proximale la dinții frontali
pe fețele verticale la dinții frontali

2. după substanța dură afectată: carii în smalț

carii în dentină
carii în cement

3. după porțiunea dentară afectată: carii coronare

carii de rădăcină
carii de colet
4. după tipul cavității ce rezultă; a I-a, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a

5. după profunzime: - superficiale

- medii
- profunde

6. după stadiul de demineralizare:

- leziuni necavitare ce pot beneficia de remineralizare
 -leziuni cavitare ce beneficiază de tratament restaurator

7. după dinamica de evoluție:

- carii cu evoluție rapidă, acute, umede, frecvente la tineri, cu multă dentină alterată
galben-maronie
- carii cu evoluție lentă, cronică, uscată, caracteristică vârstei a doua, cu dentina mai
dură, hiperpigmentată

Diagnosticul diferențial:

1. leziuni cu pierdere de substanță dură de etilogie necarioasă:

-atritie (între suprafețe dentare; suprafetele de atritie de potrivesc perfect la dintii
antagonisti),
-abraziune (interpunerea unui corp strain intre suprafetele dentare)
-eroziune - CAUZA: un acid provenit din exterior- eroziuni extrinseci (citrice,otet,acid
fosforic alimentar din bauturi carbogazoase) sau din interior (acidul clorhidric din
stomac in cazul tulburarilor gastro-intestinale cu reflux gastro-esofagian)
-distrofii,
-leziuni traumatice;

Elementul de diagnostic diferential în aceste situații este lipsa dentinei alterate.

Aceasta este prezenta doar in caria dentara.

2. modificări de culoare ale dintelui: - endogene: tetracicline, fluoroza, de senescența,

hemoragice
- exogene: nicotinice, bacterii cromogene,
alimentare

3. hiperestezia dentinară: durerea îmbracă un caracter afectiv

4. hiperemia preinflamatorie: durerea durează ceva mai mult, câteva minute după îndepărtarea
excitantului
5. pulpite: durerea este spontană
6. gangrena pulpară: testele de vitalitate sunt negative

Tratament: - timp chirurgical – preperarea cvității

- timp medicamentos
- timp ortopedic- restaurarea cavitatii cu materiale de obturatie
L.P.1
POZIȚIILE OPERATORII

Pozițiile de lucru sunt:

- ora 7: - are avantajul că operatorul poate roti capul pacientului în direcția sa;
- instrumentul pentru asigurarea accesului- oglinda dentară- este ținut ca un creion, iar
instrumentul pentru explorare- sonda dentară- este ținută tot ca un creion
- din această poziție se observă cel mai bine dinții frontali superiori, toți dinții arcadei
inferioare.

- ora 9: - instrumentul pentru asigurarea accesului- oglinda dentară- este ținut ca un creion, iar
instrumentul pentru explorare- sonda dentară- este ținută tot ca un creion
- din această poziție se observă cel mai bine fața vestibulară a dinților laterali din
cadranele 1 și 4 și fața ocluzală a dinților laterali din cadranul 4.

- ora 11: - instrumentul pentru asigurarea accesului- oglinda dentară- este ținut cu patru degete
în mâna stângă care înconjoară capul pacientului, iar instrumentul pentru explorare- sonda
dentară- este ținută ca un creion în mâna dreaptă;
- din această poziție se pot explora toți dinții.

- ora 12: - această poziție este mai rar utilizată (numai pentru lucrul pe fața lingual frontalilor
inferiori).

Mâinile trebuie să aibă sprijin la nivelele arcadei, degetul de sprijin aflându-se la câțiva
dinți distanță de dintele în lucru.
Distanța optimă dintre fața operatorului și fața pacientului trebuie să fie distanța clasică
la care se citește o carte.
În timpul lucrului trebuie să se respecte regula de păstrare a contactului corpului la un
minim absolut. (30-40 cm)
L.P.2
INSTRUMENTARUL DE LUCRU

Clasificare:
I. Manual
II. Rotativ

I. Manual
1. instrumentar pentru consultație:
- instrumentar pentru asigurarea vizibilității (rol în inspecție) → oglinda dentară;
- instrumentar pentru palpare → sonda dentară; (rol în palpare)
- instrumentar pentru manevrare → pensa dentară.
2. instrumentar tăietor (etapa chirurgicală);
3. instrumentar netăietor (etapa medicamentoasă și ortopedică). Fuloar,spatula
II. Rotativ
1. freze
2. pietre
3. gume
4. perii, pufuri

I. Manual

1. Instrumentar de consultație

A. Oglinda dentară

Definiție:
- instrument pentru realizarea accesului, asigurarea vizibilității și menținerea unui raport spațial
corect medic- pacient
Alcătuire:
> Mâner
- lungime: 95 – 135 mm (în medie aprox. 125 mm);
- diametru: aprox. 5 mm;
- forma: >cilindrică cu striații;
>hexagonală;
>anatomoformă;
- material: >oțel inoxidabil;
>oțel nichelat sau cromat;
>aluminiuanodizat;
> plastic dur.

>Tija de legătură cu mânerul

- două extremități: > de legătură cu mânerul: * cu filet/ fără filet;
>de legătură cu oglinda: * dreaptă/ cotită/ furcă.

> Oglinda propriu-zisă:

 - diametru: 16-18-20-24 mm
- clasificare:
- plană: imaginea este cea reala.
-concava; avantaj: mărește dimensiunea; dezavantaj: imagine deformată.

Utilizări
- asigurarea vizibilității în vederea directă (concentrează fasc. Luminos pe o zonă vizibilă pentru
îmbunătățirea iluminării) și în vederea indirectă (captează fasc. Luminos și îl orientează pe
suprafața inaccesibilă vederii directe);
- crearea accesului: îndepărtează părțile moi;
- stabilirea unui raport spațial corect între operator și pacient;
- exprimarea unor colecții purulente de la nivelul mucoaselor.

B. Sonda dentară

Definiție:
- instrument pentru explorarea câmpului operator

Clasificare:
I. Rigidă
II. Flexibilă

I. Rigidă
Alcătuire
>Mâner
- lungime: 95-135 mm (în medie aprox. 125 mm);
- diametru: aprox. 5 mm;
- formă: cilindrică cu striații/ hexagonală/ anatomoformă;
- material: oțel inoxidabil/ oțel nichelat sau cromat/ aluminiu anodizat.
>Tija
- două extremități: - de leg. cu mânerul: cu filet/ fără filet;
- de leg. cu capul activ.
>Capul active
*în același plan:
1. drepte: pentru explorare frontali;
2. baionetă: pentru explorare PM, M superiori;
3. curba (sonda 23): pentru explorare zone de colet, zona distală la M cu bombare
vestibulară exagerată;
4. cu un unghi: pentru explorare suprafețe netede;
5. cu un unghi și o curbură: pentru majoritatea manoperelor;
6. cu două curburi (sonda 17): pentru explorarea zonelor interproximale.
*în două planuri:
- sonda cu două curburi: - capul activ nr. 9: zona mezială;
- capul activ nr. 10: zona distală.
Utilizări
- depistarea pierderilor de substanță dură dentară;
- aprecierea întinderii, adâncimii ai formei zonelor cavitare;
- aprecierea consistenței, conținutului unor procese cavitare;
- aprecierea sensibilității pereților unor procese carioase cavitare;
- aprecierea calității adaptării marginale a obturațiilor coronare;
- aprecierea întinderii, dimensiunii și consistenței blocurilor de tartru
-depistarea cariilor secundare
-palparea suprafetelor dentare hiperestezice
-indepartarea unor corpi straini din spatiile inderdentare
-aprecierea instalarii anesteziei
-verificarea adaptarii transversale a lucrarilor protetice conjuncte
-depistarea eventualelor perforatii ale lucrarilor protetice
-controlul indepartarii in totalitate a tavanului camerei pulpare
-plasarea unor picaturi de lichid anestezic
-indepartarea materialelor de obturatie provizorie

II. Flexibilă
- sunt alcătuite din: - portac Miller
- acul Miller p-zis
- acele Miller conice sau cu muchii se adaptează prin înșurubare la portac și pot fi lungi sau
scurta.

Utilizări
- depistarea unor perforații ale tavanului camerei pulpare;
- în odontometrie;
- pentru controlul adaptării matricei dentare la nivelul pragului gingival în vederea reconstituirii
coronare a unei preparații ocluzo-proximale;
- sub formă de meșe sterile în tratamentul medicamentos al canalelor radiculare.

C. Pensa dentară

Definiție:
- instrument ce aparține trusei de consultație utilizat pentru manevrare

Alcătuire:
- două brațe unite la un capăt care curbate și efilate în zona vârfului;
- de-a lungul brațelor, pe partea interioară a acestora există un dispozitiv de centrare (pentru a
evita forfecarea);
- zona terminală poate prezenta sau nu zimți (pensele cu vârfuri zimțate asigură o mai sigură
retenție a materialului manevrat, cele fără zimți au utilizare în situațiile în care obiectul apucat
este sensibil și poate fi ușor distrus: ex. în disecții);
- poate avea diferite forme: >cotită cu/ fără zimți;
>dublucotită cu/ fărăzimți;
> cu unghiobtuz cu/ fărăzimți;
> cu unghidrept cu/ fărăzimți;
>înbaionetă cu/ fărăzimți.

Utilizări:
- manevrarea instrumentarului mic (freze, ace);
- manevrarea pansamentelor medicamentoase (bulete, meșe);
- manevrarea rulourilor, compreselor pentruizolare;
- transportul unor lichide prin capilaritate.

L.P. 3
Instrumentarul Rotativ

Definiție:
- pus înmișcare de piesele de mână
1. piesacontraunghi
2. piesacontraunghi cu cap miniature
3. piesadreaptă
>1, 2, 3, la turație convențională/ medie (zeci de mii)
4. turbina > la turație înaltă (sute de mii)
Clasificare:
I. Freze, II. Pietre, III. Gume, IV. Discuri, V. Pufuri

I. Frezele dentare:

Alcătuire:
- piciorul frezei:- definiție: porțiune cu care se fixează în piesa de mână
- Clasificare:
a) după lungime și grosime: - lung și gros – pentru piesa dreaptă
- scurt și gros – pentru piesa contraunghi
- subțire și scurt – pentru turbină
b) după sistemul de retenție:
1. mecanic: - potrivirea profilului în ”D” de la capăt în profilul corespunzător din
capul piesei de mână – pentru piesa contraunghi
- prin telescopare – pentru piesa dreaptă
2. fricțiune: - la turbină
- gâtul frezei:
- forma: cilindro-conică
- dimensiuni: variabile în diferite scopuri
- să fie suficient de lung și subțire pentru a aigura
vizibilitatea
- să fie suficient de gros pentru a-i asigura rezistența
- capul activ:
>material: - oțel inoxidabil (simple), varianta veche, se uzează rapid, se utilizează pentru
turație convențională
- oțel inoxidabil extrdur (modern/ extradure), nu se uzează rapid, se
utilizează pentru turație convențională și turație înaltă
- carbura de tungsten (extradure), nu se uzează rapid, se utilizează
pentru turație convențională și turație înaltă
- diamantate (granule de diamant unite printr-un liant)
>forma: - sferică
 - con invers
- cilindrică p-zisă/ cilindro-conice
- conice
- pară/ flacără
- roată
>alcătuire:
1. cu lamele tăietoare – pentru cele din oțel și carbură de tungsten

- număr de lamele redus → freza îndepărtează cantități mari de țesut dur

(prepararea de cavități)
- număr de lamele crescut → freza îndepărtează cantități mici de țesut dur
(finisare de cavitați)
- fără lamele → freza lustruiește (freza sferică pentru lustruirea amalgamului)
* lamelele pot fi dispuse: 1. longitudinal vertical
2. longitudinal oblic
3. 1+2 cu striuri transversale
* au efect de îndepărtare abraziv (din aproape în aproape) dar nu lasă suprafețe
netede
* frezele cilindrice pot fi:
- active pe lateral și inactive frontal (plate)
- inactive (netede) pe fețele laterale și active la vârf. (freza de înfundat
pragul gingival la porțiunea verticală a cavităților de clasa II)
- active lateral și frontal → pentru deschiderea camerei pulpare
2. fără lamele tăietoare = frezele diamantate
* NU se realizează cu ele EXEREZA dentinei alterate; se folosesc DOAR frezele
sferice cu lamele tăietoare

II. Piesele:
contraunghi/ dreapta:
- braț Doriot → turație convețională (aprox. 40000 ture/min)
- activate electric → se lucrează în dentină, cement, finisare materiale de obturație
și smalț
turbina:
- furtun (prin care vine aer comprimat) → turație înaltă (aprox. 400000 ture/ min)
- activate pneumatic → se lucrează în smalț, aliaje metalice (se poate și îndentină
dar cu mare atenție – dat durității reduse)

Utilizari freza sferica:

-creearea accesului intr-un process carios
-exereza dentine alterate
-trepanarea camerei pulpare in vederea tratamentelor endodontice
-exereza pulpei coronare
-largirea orificiilor canalelor radiculare
-indepartarea materialelor de obturatie provizorie
-indepartarea obturatiilor de amalgam
-indepartarea obturatiilor fizionomice
-trepanarea coroanelor metalice in vederea tratamentului endodontic

Utilizari freza cilindrica:

-largirea accesului in cavitatile carioase
-indepartarea tavanului camerei pulpare
-realizarea extensiei preventive, a retentiei, rezistentei, finisarii cavitatilor
-accentuarea unghiurilor interne ale cavitatilor
-finisarea marginilor exterioare ale cavitatilor
-deplasarea peretului gingival (infundarea) la cavitati de clasa a doua- freze de infundat pragul
-indepartarea pivoturilor metalice din canalul radicular – freze trepan
-desfiintarea puntilor dintre doua cavitati invecinate
-unirea a doua procese carioase pentru a realize un MOD
-sectionarea coroanelor de invelis fizionjomice sau metalice- ablatia coroanelor

Utilizari freza con invers:

-desfiintarea marmoratiilor din santurile si fosetele ocluzale

-extensia preventiva
-retentia
-desfiintarea puntilor de smalt dintre doua procese carioase
- unirea a doua procese carioase pentru a realize un MOD
-netezirea planseului cavitatii de clasa I
-prepararea cavitatilor de clasa a Va

L.P.4
 INSTRUMENTAR MANUAL TĂIETOR UTILIZAT ÎN ETAPA
CHIRURGICALĂ DE TRATAMENT AL CARIEI SIMPLE

- a fost imaginat de Black

- este constituit din: LINGURI BLACK-----ESCAVATOR
BIZOTATOARE DE PRAG GINGIVAL
TOPORIȘTI DE SMALȚ
TOPORIȘTI DE DENTINĂ
DĂLȚI DE SMALȚ
- toate instrumentele au în alcătuire: - mâner
- gât
- parte activa

1. LINGURI BLACK

1. DEFINIȚIE: instrumente tăietoare pereche utilizate în principal pentru exereza dentinei

alterate
2. NUMĂR DE IDENTIFICARE: - 61-62
- 63-64
- 65-66
3. ALCĂTUIRE: - mâner:- hexagonal
- cu striații longitudinale – pentru o priză mai bună
- digitații anatoforme – pentru o priză mai bună
- gât: - 2 extremități: - de legătură cu mânerul cu care face unghi într-un sens
- de legătură cu partea activă cu care face un unghi în
sens opus
- aceste 2 unghiuri îndirecție opusă pe care le face gâtul confera
acestuia configurația unui contraunghi
- rolul contraunghiului: - posibilitatea pătrunderii în cavități adânci
-posibilitatea exercitării unei presiuni crescute
dar controlate
- partea activa: - 2 fețe: - convexă = netăietoare = inactivă
- concava = tăietoare = activa
- cele 2 fețe sunt unite rotunjit
- are dimensiuni diferite: 61>63>65 (la număr de
identificare)
4.MOD DE UTILIZARE: - se alege o lingură Black cu dimensiunea părții active
corespunzătoare orificiului de deschidere al procesului
carios și bine ascuțită
- dacă dimensiunea e prea: - mare: - se fracturează pereții
- se blochează ineficiența
în exereză
- mică: - ineficientă în exereză
- pericolul pătrunderii
rapide în profuzime și
 deschiderea camerei
pulpare
- se înfinge lingura Black la limita dentina sănătoasă – dentina
alterată cu fața concavă spre interiorul cavității
- se execută mișcări de semirotație – scoatere activă
- se îndepărtează din aproape în aproape cantități mici de
dentină alterată
- se îndepărtează dentina alterată întâi de pe pereții laterali și
apoi de pe peretele parapulpar
- instrumentul se menține: - cu priza palmară
- uneori cu priza digitală
- lingura are axul lung al capului activ paralel cu axul lung al
dintelui
5. MOD DE DEPLASARE: - mișcări de semirotație = scoatere activă
6. INDICAȚII DE UTILIZARE: - exereza dentinei alterate
- uneori deschiderea procesului carios prin dislocarea
prismelor de smalț de la periferia unei cavități cu diametru
mare – mod de acțiune: se introduce partea concavă a
părții active sub zona de smalț și sunt dislocate printr-o
mișcare în sens vertical de semirotație

4. MOD DE DEPLASARE: în același plan cu despicarea structurii dure dentare

5. INDICAȚII: - îndepărtarea prismelor de smalț nesusținute de dentina sănătoasă de la
marginile cavităților de clasa I și II
- accentuarea unghiurilor interne dintre pereții cavităților clasa I și II
- completarea extensiei preventive la componenta verticală de la clasa II
- netezirea marginilor de smalț ale pereților cavităților I și II
- uneori bizotarea marginilor cavităților clasa I și II (cu mișcare liniară fără
despicare) și teșirea istmului dentinar de la clasa II

Lingura Black este alungita; Escavatorul este rotunjit; ambele se folosesc pt exereza dentinei
alterate si sunt ascutite; miscare de scoatere activa.

2. BIZOTATOARE DE PRAG GINGIVAL

1. DEFINIȚIE: instrumente tăietoare pereche utilizate pentru realizarea unui bizou corect la
marginile de smalt ale pragului gingival; prin forma generala se aseamana cu
toporistile de smalt, iar prin curbura partii active se aseamana cu lingurile
Black.
2. CLASIFICARE: - bizotator pentru mezial- unghiul ascutit al partii taietoare este orientat
spre partea interioara a manerului
 - bizotator pentru distal - unghiul ascutit al partii taietoare este orientat
spre partea exterioara a manerului

3. ALCĂTUIRE: - maner
- gat
- parte activa
4. MOD DE UTILIZARE: miscari de translatie
5. MOD DE DEPLASARE: vestibulo-oral
6. INDICAȚII: bizotarea pragurilor gingivale meziale si distale

3.TOPORISTI DE SMALT

1. DEFINIȚIE: instrumente tăietoare pereche utilizate in smalt

2. CLASIFICARE: - in functie de dimensiunea lamei pot fi de 1 mm, 1,5 mm sau 2mm.
3. ALCĂTUIRE: - au o lama mai mare si dura pentru a fi eficienta in smalt, iar fata taietoare
a lamei (bizoul) este pe o singura parte; Partea activa este in prelungirea
manerului (in lungul acestuia).

4. MOD DE UTILIZARE: dislocarea si prabusirea prismelor de smalt

5. MOD DE DEPLASARE: se aseaza cu muchia taietoare pe peretele de smalt la marginea
lui, cu bizoul orientat spre interiorul cavitatii si se exercita o presiune lenta pana
cand se obtine prabusirea peretelui.
6. INDICAȚII: -indepartarea prismelor de smalt nesustinute de dentina sanatoasa de la
marginile cavitatilor de clasa a Ia si a II a.
- netezirea marginilor de smalt ale peretilor cavitatilor de clasa a Ia si a II a.
-accentuarea unghiurilor de intalnire dintre peretii cavitatilor de clasa a Ia si a
II a.
- uneori bizotarea marginilor cavitatilor de clasa a Ia si a II a.

4. TOPORIȘTILE DE DENTINĂ
(utilizate numai în dentină)

1. DEFINIȚIE: instrumente tăietoare nepereche utilizate pentru sculptarea în dentină

2. ALCĂTUIRE: - mâner
- gât: în prelungirea mânerului
- parte activă: mică ca o prismă triunghiulară cu una dintre muchii tăietoare
→ activă pe ambele părți (bizoul pe ambele parti)→ nepereche
3. CLASIFICARE: în funcție de unghiul dintre gât și partea activă: - cu unghi obtuz: 5, 10
- cu unghi drept: 22, 23,
24
- cu unghi <90: 87, 88
- dublu angulate (dublu
cudate): 20 utilizată
 pentru lucrul la colet și
la dinții laterali
4. MOD DE UTILIZARE: - se alege toporișca potrivită și se deplasează liniar de-a lungul
zonei care trebuie accentuată sau sculptată
5. MOD DE DEPLASARE: - liniar (5, 10, 22, 23, 24)
- liniar cu ușoară rotație (20,87, 88)
6. INDICAȚII: - numai la cavități clasa III, IV, V
- utilizate pentru: - sculptarea pereților
- accentuarea unghiurilor interne
- accentuarea unghiului incizal numai cu 87, 88
- aproape toate manoperele la clasa V (pentru ultimiii molari) cu 20
- 5, 10 pentru clasele III, IV la peretele gingival și pereții vestibulari și orali
unghiuri accentuate între ei
- 22, 23, 24 pentru clasele III, IV, V la peretele vestibular și oral pentru
accentuarea unghiurilor dintre ei

5. DĂLȚILE DE SMALȚ
(utilizate în smalț și în dentină)

1. DEFINIȚIE: instrumente tăietoare pereche utilizate pentru sculptarea în țesuturile dure

dentare de la nivelul pereților mezial și distal; partea activa este perpendiculara
pe maner.
2. CLASIFICARE: - dalta dreaptă – pentru lucru pe dinții frontali
- dalta tip Wedelstaedt – ușor angulată pentru lucrul la premolari
- dalta biangulată (cudată) – pentru lucrul la premolari, molari
3. ALCĂTUIRE: - ca la toporiștile de smalț cu deosebirea că partea activă este:
- în prelungirea gâtului și mânerului la dalta dreaptă
- ușor angulată pe latul ei față de gât și mâner la dalta
Wedelstaedt
- îndoită pe latul ei față de gât și mâner
4. MOD DE UTILIZARE: ca la toporiști dar pentru pereții mezial și distal
5. MOD DE DEPLASARE: ca la toporiști
6. INDICAȚII: asemănătoare toporiștilor dar adaptate pereților corespunzători

TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE

ETAPA CHIRURGICALĂ-DE PREPARARE A CAVITATII
Timpii de lucru ai lui Black:

I. Deschiderea procesului carios (accesul la procesul carios): se face cu freza sferică

Definiție: reprezintă explorarea în suprafața a unui proces carios simplu cavitar
Clasificare: 1) direct – abordarea unui proces carios pe fața pe care se prezintă
2) indirect – abordarea se face de pe o altă parte a dintelui decât cea pe care se află
procesul carios (de ex. deschiderea unei carii de pe fața aproximală a unui molar prin fața
ocluzală).

La rândul său, accesul direct poate fi:

- simplu, când diametrul orificiului de la suprafață al procesului carios cavitar este mai mare
decât diametrul frezei cu care se face deschiderea
- cu lărgire – când diametrul de la suprafață al cariei este mai mic decât diametrul frezei ( de
exemplu punctiform)
- cu ușurare – când suprafața de smalț nu are pierderi de substanță (ex. marmorații).

Daca procesul carios este deja deschis nu mai este necesara realizarea acestei etape.

II. Exereza dentinei alterate:

- dentina poate avea următoarele aspecte:
= dură cu aspect normal
= dură și pigmentată (translucidă)
= dură cu mici zone de dentină alterată
= dentină alterată
Reguli de exereză a dentinei alterate:
- se poate îndepărta cu: - instrumentar de mână (lingura Black, escavator)
- instrumentar rotativ (freza sferică)
- oricare dintre cele două tipuri de instrumente trebuie să fie bine ascuțit și cu dimensiuni ale
capului activ proporționale cu dimensiunile cavității carioase
- diametrul frezei sferice trebuie să fie cât mai mare (pentru a evita deschiderea camerei pulpare
și pentru a avea eficiență în îndepărtarea dentinei alterate)
- dentina alterată se îndepărtează întâi de pe pereții laterali și apoi de pe peretele pulpar
- dentina alterată se îndepărtează puțin câte puțin
Scop: indepartarea intregii cantitati de dentina alterata pana se ajunge in dentina sanatoasa.
Reper-4 semne: - culoare (dentina sanatoasa este mai deschisa la culoare)
- Consistenta (dentina sanatoasa este mai dura)
- Tipatul dentinar
- Instrumentul cu care facem exereza dentinei alterate nu mai incarca dentina
alterata

III. Extensia preventivă

Definiție: aducerea marginilor cavității în zone supuse autocurățirii și curățirii artificiale pentru
a preveni aparitia cariei secundare (la marginea obturatiei). Aceste zone sunt: - fețele netede
- pantele cuspidiene
Scop: evitarea apariției cariei secundare marginale.

Caria poate fi -primară (nu apare in legătura cu o obturație ci pe o zonă sănătoasă; pe un dinte
integru initial)
-secundară – marginală (apare la marginea unei obturatii)
- recidiva de carie (apare sub obturatie); cauză: nu s-a îndepărtat toată dentina
alterată/ ramolită

IV. Retenția
Definiție: realizarea unei cavități cu o formă geometrică ce asigură obturației coronare de durata
menținere (în plan vertical) și stabilitate (în plan orizontal). Ne referim la peretii cavitatii si la
unghiuri.

V. Rezistența
Definiție: realizarea unei cavități cu o formă geometrică care să asigure ansamblului dinte-
obturație rezistența sub acțiunea forțelor dinspre pereții dentari cât și sub acțiunea acelora ce se
dezvoltă în obturație.

VI. Finisarea marginilor cavității

Constă în:
- îndepărtarea anfractuozităților de smalț restante
- rotunjirea unghiurilor externe
- realizarea de unghiuri cât mai aproape de 90 de grade între pereții interni și suprafața dintelui
- bizotarea marginilor de smalț – bizotarea se efectuează numai pe margini de smalț
- definiție: secționarea oblică a prismelor de smalț păstrând o bază dentinară.

VII. Toaleta Cavitatii: SPALARE,USCARE

Cavitatea clasa a I-a: -santuri si fosete ocluzale ale dintilor laterali-molari si premolari
-cingulum dinti frontali
-santuri si fosete pe fata vestibulara a molarilor
-santuri pe fata linguala a molarilor

Cavitatea clasa a II-a: - fete proximale-meziala si distala- la nivelul dintilor laterali

Cavitatea clasa a III-a: - fete proximale -meziala si distala- la nivelul dintilor frontali, fara
afectarea unghiului incizal.

Cavitatea clasa a IV-a: - fete proximale -meziala si distala- la nivelul dintilor frontali, cu
afectarea unghiului incizal.

Cavitatea clasa a V-a: - fete vestibulare si orale la coletul tuturor dintilor

Cavitatea clasa a VI-a: - marginea incizala a dintilor frontali

- varful cuspizilor dintilor laterali

CAVITATEA DE CLASA I

Timpii de lucru:

I. Deschiderea procesului carios:

- carios – simplu – carie cu orificiu mare de deschidere = freza sferică, turație convențională,
din carbură de tungsten/ oțel extradur
- cu lărgire – carie punctiformă, singulară sau multiple = freza cilindrică cu turație înaltă
pentru lărgire cu turație convențională pentru deschiderea propriu-zisă
- cu ușurare – marmorații = freza cilindrică (sferică) sau con-invers, la turație înaltă
!! În cazul cariilor din fosetele V ale molarilor și ale celor din foramen caecum deschiderea se
face cu freza cilindrică, la turație convențională (uneori chiar și înaltă).

II. Exereza dentinei alterate

- regulile cunoscute
- nu se utilizează freza diamantată!
- se efectuează cu – freza sferică extradură
- lingura Black/ escavator

III. Extensia preventivă = freze cilindrice la turație convențională

Pentru cavitatea de clasa I constă în:
- aducerea marginilor cavității pe pantele cuspidiene
- desființarea marmorațiilor
- desființarea pereților de smalț dintre procesele carioase punctiforme multiple care – sunt mai
subțiri de 2 mm simultan
- nu sunt susținute de dentină sănătoasă (dentina nu este de aspect normal).
IV. Retenția: freză cilindrică/ con-invers la turații convenționale
-peretele parapulpar plan sau in trepte
-peretii verticali plani, drepti
- cel puțin 2 pereți verticali interni, paraleli
- pereții interni perpendiculari pe podeaua cavității (minim 2)
- minim 2 pereti convergenti spre exteriorul cavitatii (spre ocluzal) si divergenti spre camera
pulpara (interiorul cavitatii).
- unghiurile dintre pereții laterali bine exprimate
- podeaua cavității să fie plană sau în trepte (când dentina alterată are niveluri diferite)

V. Rezistența: realizarea unei cavitati cu o formă geometrică care să asigure ansamblului dinte-
restaurare rezistenta la fortele masticatorii
- peretii verticali trebuie sa fie suficient de grosi- de minim 2 mm; daca nu sunt se scurtează
pereții verticali prea subțiri
- cuspizii trebuie sa fie sustinuti; daca in urma prepararii cuspizii devin nesustinuti se vor
captusi cu un ciment.

VI. Finisarea marginilor de smalț

- îndepărtarea anfractuozităților de smalț
- rotunjirea unghiurilor externe
- bizotarea marginilor de smalț – 30 grade – amalgam
- 45 grade – încrustații

VII. Toaleta cavitatii

-se spala, se usuca