Teoria ortoesentiala

Stiinţa si spiritualitatea contemporane sunt prinse intr-un fund de sac căptusit cu holism si
umflat de cauzal. Mai sunt şanse infime ca aceasta bombă cu ceas să mai poată fi
dezamorsată in timp util, astfel incât cei care l-au îndesat si cârpit prin mijloace academice si
teologice pline de mercantilism si ipocrizie să nu devină brusc un simbol al rătăcirii si
obtuzităţii.

Explozia care se profileaza cel putin va decima umanitatea prin conflicte si epidemii scapate
de sub control. Probabil ca singura cale de evitare a acestui orizont este conturarea si
asumarea unor principii si legi general valabile care sa aduca omul si umanitatea in armonie
si rezonanta benefice si constructive cu naturalul si firescul universal. Aceste principii si legi
ar putea fi reunite sub denumirea de teorie ortoesentiala.

Poate ca inainte de toate este indicata o clarificare a semnificatiei notiunilor de principiu si

lege, astfel incat sa existe o delimitare intre ele. Amandoua numesc si/sau definesc
evenimente si/sau situatii, relatii si/sau raporturi intre si/sau despre elemente si sisteme,
traiectorii si trasee, surse si izvoare, depozite si rezerve, consecinte si urmari, realizari si
rezultate. Un principiu se identifica prin intuitie si inspiratie in urma experientei si
observatiei, o lege apare in urma deductiei si estimarii prin logica si rationament. Oricat pare
de ciudat un principiu se insuseste prin sentiment, o lege se asuma prin gand. Orice lege are
la baza unul sau mai multe principii, in schimb discutam de un principiu atunci cand nici o
lege nu se poate aplica.

Cu alte cuvinte putem spune ca avem de a face cu un principiu atunci cand orice definitie
incercam aceasta nu ne multumeste pe deplin, in schimb orice lege poate fi formulata clar si
precis. Poate de aceea un om care isi conduce viata dupa principii este un relaxat, iar cel care
se ghideaza dupa legi un stresat si asta pentru ca un principiu este general valabil, inclusiv
pentru un context nou, necunoscut pe cand o lege este utila doar pentru cazuri deja existente.
Asta nu inseamna ca este suficient sa te bazezi doar pe principii, la fel cum nu te poti folosi
de hard fara soft, nici cu softul nu ai ce sa faci fara hard.

Este evident ca in viata de zi cu zi avem de a face cu o sumedenie de principii si infinit mai

multe legi. Si oricine este preocupat de istoria meseriei in care se considera responsabil si
competent va constata ca acestea se inmultesc si se inlocuiesc permanent dupa modelul big-
bang, adica legile se inmultesc pana la refuz si cu toate astea nu mai reusesc sa acopere
dezvoltarea si necesitatile si atunci brusc apare un nou principiu care devine suportul si
izvorul altor legi si tot asa. In paralel, observam ca ilustrul ratacit care a enuntat big-bangul
nu a facut decat sa aplice universului constatarea mai veche ca acumularile cantitative duc la
salturi calitative si in consecinta nici vorba de o identificare a unui timp si /sau spatiu zero
absolut.

Daca adaugam faptul ca orice salt calitativ permite cresterea acumularilor cantitative ajungem
pe cale occidentala la o concluzie orientala care spune ca prea mult yin naste yang si invers.
In contextul acestor inmultiri si cresteri permanente si perpetue este evident ca multe dintre
principiile si legile extrem de utile la un moment dat si intr-un loc anume, de a lungul si de a
latul timpului si spatiului devin istorie. Exista totusi cateva principii si legi care sunt valide
oriunde si oricand, pentru oricine si orice. Acestea sunt principiile si legile ortoesentiale care
vor fi expuse in articolul urmator.

Teoria ortoesentiala propune inlocuirea abordarii de tip cauza-efect cu o abordare de tip

creator-creat. In functie de situatie si eveniment aceeasi entitate poate fi creat sau creator in
relatie si raport cu alte entitati. Teoria ortoesentiala considera ca orice entitate are doar doua
esente fundamentale: informatia si manifestarea si nu trei: informatie, energie si materie. In
realitate informatia are doua aspecte: ritm si masura si manifestarea: energie si materie. Cele
doua esente fundamentale genereaza doua forme fundamentale: spatiu si timp.

Esentele si formele fundamentale se dezvolta intr-un singur sens: dinspre cunoscut spre
necunoscut omnidimensional prin volume si fronturi. Timpul nu este o dimensiune a spatiului
ci este forma tuturor informatiilor cunoscute si spatiul este forma tuturor manifestarilor
cunoscute. Universul este ingemanarea dintre spatiu si timp astfel incat orice spatiu are tot
timpul si orice timp are tot spatiul. O entitate este o ingemanare de informatie si manifestare
si exista si traieste prin stare si dinamica. Orice entitate prezinta o stare care are patru
caracteristici: integrala, integrata, integra si intreaga.

Proportia si echilibrul dintre acestea defineste atitudinea. Orice entitate prezinta o dinamica
care are la randul ei patru caracteristici: munca, truda, odihna si joc. Proportia si echilibrul
dintre acestea defineste comportamentul. Ingemanarea dintre atitudine si comportament se
numeste conduita. Conduita care transfera necunoscutul in cunoscut se numeste viata.
Conduita care genereaza noi entitati se numeste creatie. Viata si creatia se desfasoara dupa
niste principii si legi ortoesentiale care sunt aceleasi pentru universul in sine, pentru orice
entitate a lui si pentru esentele si formele sale.

Principiile ortoesentiale sunt: principiul unitatii si unicitatii sau principiul familiei,

principiul simplitatii si eficientei sau principiul competentei, principiul gratitudinii si
respectului sau principiul responsabilitatii, principiul onestitatii si corectitudinii sau principiul
asumarii.

Legile ortoesentiale sunt:

Legea creatiei: Un creat trebuie sa sustina si sa intretina creatia.

Legea vietii: Un creat trebuie sa sustina si sa intretina viata, daca aceasta sustine si intretine
creatia.

Legea sanatatii: Un creat trebuie sa indeplineasca si sa realizeze exemplul si cerinta unui

creator, daca acestea sustin si intretin viata si creatia.

Legea fericirii: Un creat trebuie sa devina creator.

In functie de context perechea creator-creat poate fi inlocuita cu profesor-elev, medic-pacient,

primar-cetatean s.a.m.d..

Principiile si legile ortoesentiale guverneaza toate relatiile si raporturile, situatiile si

evenimentele universului si entitatilor indiferent daca e element sau sistem, nimic sau totul,
unda sau camp, mezon sau quarc, obiect sau planta, animal sau om, rege sau criminal. In
functie de respectarea legilor ortoesentiale fiecare isi decide sanatatea si fericirea. In functie
de respectarea principiilor ortoesentiale fiecare hotareste daca traieste sau moare.

Implicatiile medicale, educationale, stiintifice, filozofice, teologice, spirituale, sociale si

economice ale teoriei ortoesentiale vor fi expuse in articolele viitoare.

Teoria ortoesentiala propune abordarea universului prin prisma raportului si relatiei dintre
entitati si nu prin prisma proprietatilor si caracteristicilor entitatilor. Daca luam in
consideratie cele 10000 de lucruri orientale, primordiile antichitatii, cuanta si particulele
contemporane din modelul standard devine evident ca orice entitate este o combinatie sub sau
supraunitara ce poate fi descrisa matematic si lingvistic mai mult sau mai putin sofisticat, a
unui numar finit de elemente intr-o sectiune spatiala si/sau temporala, care analizate si
examinate deschid o perspectiva si un orizont in care se zaresc alte elemente ce asteapta o
ordonare si o definire matematica si lingvistica care sunt mereu dupa chip si asemanare.

Astfel vrem nu vrem trebuie sa acceptam ca ceea ce conteaza este relatia si raportul dintre ele
in situatii si evenimente, doar astfel putand descrie si intelege consecintele si urmarile,
realizarile si rezultatele.

Daca vrei sa nu zboare hartiile de pe birou ai nevoie de un prespapir si atunci folosesti ce ai la

indemana, indiferent daca e o portocala, un telefon, o cana. Daca trebuie sa ajungi in alta
localitate alegi intre masina, avion, bicicleta, tren. Daca bate vantul si ploua ai nevoie de un
adapost care poate fi o gara, un magazin, un apartament, o cabana, un palat. Din aceste
exemple printre randuri se poate trage o concluzie si anume ca nu conteaza ce a fost, ci doar
ceea ce este. Mai departe putem observa ca folosind cutitul poti sa-ti tai salamul sau degetele,
cu un calculator poti sa te joci sau sa contabilizezi, sa proiectezi sau sa comunici si la fel de
bine si cutitul si calculatorul pot fi folosite ca un prespapir.

Aceasta schimbare de destinatie sau de utilizare aduce in discutie faptul ca orice creat are
valente de creator si orice creator are valente de creat si acestea ies in evidenta in functie de
situatie si/sau eveniment. Poate prin analizarea relatiilor si raporturilor in situatii si
evenimente derulate intr-o scoala deslusim mai usor dualitatea de creator-creat a oricarei
entitati. Aici, particularizand relatiile si raporturile dintre entitatile de acelasi fel - educatori
sau educati - si intre cele diferite - educator si educat - putem obtine un exemplu concret al
functionarii si existentei principiilor si legilor ortoesentiale.

Pentru o buna functionare a scolii este evident ca intre entitatile de aceleasi fel, in orice
situatie si eveniment trebuie sa guverneze principiile ortoesentiale, indiferent daca e vorba de
educat - educat sau educator – educator. In relatiile si raporturile educator –educat sau educat
–educator lucrurile merg bine doar daca se respecta legile ortoesentiale. Tot in exemplul scolii
mai regasim doua modele ale universului si naturii, pe de o parte ale evolutiei si dezvoltarii,
pe de alta al cresterii si inmultirii. Devine evident ca intre profesori in cancelarie si intre elevi
in clasa trebuie sa guverneze principiile ortoesentiale si intre profesor si elev in ora trebuie sa
guverneze legile ortoesentiale.

Dupa cum stim un profesor adevarat invata permanent de la elevii sai si poate din aceasta
constatare intelegem cel mai bine ca orice entitate are o dubla ipostaza de creat si de creator.
Un elev mai devreme sau mai tarziu devine profesor si uite asa din educat a devenit educator.
In cancelarie, cand se dezbate pedagogie se regasesc principiile ortoesentiale, dar cand se
dezbate matematica sau istorie, isi fac aparitia legile ortoesentiale intre profesorul de istorie
sau matematica si ceilalti. Observam cum evolutia si dezvoltarea sunt traseul si traiectoria
unei entitati, pe cand cresterea si inmultirea aduce in discutie o colectivitate.

Putem astfel sa facem o delimitare intre creatie si productie, cu alte cuvinte creatia se
realizeaza prin evolutie si dezvoltare, iar productia prin crestere si inmultire. Prin evolutie si
dezvoltare obtinem un nou nivel de scolarizare, ca de exemplu cursurile postuniversitare sau
chiar intemeierea unei noi facultati destinata unui nou domeniu. Prin crestere si inmultire se
realizeaza un nou liceu sau o noua facultate de acelasi profil. Cu toata aceasta diferenta, se
observa ca odata aplicata perechea produs- producator, legile si principiile ortoesentiale
reglementeaza si productia.
Poate ca cel mai usor se pot observa si deslusi principiile si legile ortoesentiale in cazul
perechii parinte – copil.

De fapt se observa ca atat timp cat respecti si aplici legile si principiile ortoesentiale ramai in
viata, cu precizarea ca atat timp cat respecti legile ortoesentiale esti sanatos si atat timp cat
respecti principiile ortoesentiale esti fericit. Este bine de observat ca poti sa mori fericit si
ganditi la martiri sau poti vietui suparat si ganditi la dictatori.

Teoria ortoesentiala propune ca mod de lucru in cercetare si practica impletirea firului si nu

despicarea lui. Asta nu inseamna sa-l impletesti mereu cu acelasi alt fir sau cu aceleasi alte
fire.

Teoria ortoesentiala nu infirma si nu contrazice alte teorii mai mult sau mai putin acceptate
si /sau aplicate, dar prin raportarea la ea se defineste palierul de aplicabilitate al acestora,
indiferent daca este vorba de geocentrism, mecanica, relativitate, cuantica, nonliniaritate.
Fiecare dintre aceste concepte dovedindu-si utilitatea practica si stiintifica pentru domenii si
sectoare de activitate pentru o perioada oarecare de timp, in locatii spatiale mai mult sau mai
putin vaste si mai ales pentru contexte mai mult sau mai putin punctuale ca orizont
temporospatial. Mai mult de atat, teoria ortoesentiala nu este o teorie finala care incheie orice
preocupare de descifrare a tainelor universului si naturii ci este o teorie ce deschide noi
orizonturi si oportunitati de intelegere si dezvoltare stiintifica si tehnologica, sociala si
spirituala.

Teoria ortoesentiala face legaturi intre curentele stiintifice si filozofice si umple goluri dintre
acestea, delimiteaza clar aria de aplicabilitate si evidentiaza paliere de activitate care necesita
o noua dezvoltare teoretica si practica

Printr-o simpla trecere in revista a istoriei stiintei se observa ca orice noua teorie aparuta a
avut succes doar daca a reusit sa integreze teoriile anterioare si sa delimiteze domeniul sau
palierul acestora de aplicabilitate in care marja de eroare este nesemnificativa raportat la
necesitatile contextuale.

Teoria ortoesentiala deschide calea spre medicina educativa care poate sa ghideze fiinta
umana in adoptarea unei conduite sanogene atat prin evitarea de contexte cu potential
patogen, cat si prin alegerea atitudinii si comportamentului care conduce la vindecare si
asigura prospetimea si vigoarea caracteristice creatiei si nasterii, vietii si evolutiei.