Sunteți pe pagina 1din 7

r · BULET I NUL

'
1 �

�ONUMENTELOR ISIDR1CJE
L a n u l X L I n r. 3 1 9 7 2
J

www.patrimoniu.ro
CO N S I LI U L C U L T U R II ŞI ED U CAT I E I S O CIAL I STE

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE


--- Nr. 3. 1972 --

--- AN U L XL I -_

www.patrimoniu.ro
• S U M AR • SO M M A I RE • C O N TE NTS •

VAS I L E D RĂ G U T - D i rector a l D i rect i e i m o n u mentelor i sto­ C R I ST I A N M . VLĂD E S CU et G H . PO E N A R U BORDEA - Ur


r i ce ş i de � rtă - Răspunderea u � e i an i versări (3) . segment d u L i mes A l ut a n u s . Les fo rt i ficat ions autour du
m ass i f Coz i a (27) .
Prof. u n i v . AU R E L IAN SAC E R DOŢ EA N U - Com i s i unea Monu­
mente lor I stur i ce l a 80 d e an i (7) . M A R I A COJA - Nouve l l es recherches d a ns I ' etab l i ssement gre·
co-ro m a i n de Capu l Do loj m an-Arg a m u m (?) (33) .
Prof. u n i v . H O R I A T EODORU - D i n act i v i t atea Com i s i un i i
Monu mente lor Isto r i ce (1 7) . A L . - S . Ş T E FA N - Les aq ueducs de Tropaeu m Tra j an i (43).
Prof. u n i v . V I RG I L VĂTĂŞ I A N U Secţ i a pentru TI" ans i lvan i a
_. RADU P O PA - Les c itade l les du pays de H aţeg (54) .
a Com i s i u n i i Monu mente l or Isto r i ce (1 8) .
A L . E F R E MO V - L a pe i nt u re i nter i e u re de l a c h ape l l e d u M on a·
Arh . Ş TE FAN BALŞ - Resta u r area b i ser i c i i Creţu l escu (1 9) . stere de B i st r i ţa-Vîlcea (67) .
'i' * ,* - L a Com m iss ion des M o n u ments H i sto r i q ues et d ' Art (79).
RADU FLO R E S C U - L i mesu l d u n ărean în pcr ioad a tîrz i e a
I m per i u l u i r om an (23 ) .

C R I S T I AN M . VLĂD E S C U ş i G H . PO E N A R U BORD EA - U n
segment d i n l i m es A l utan u s . Fort i fi caţ i i le rom ane d i n VAS I L E D RĂG UŢ - D i rcctor of the D i rect ion of the H i stor i c a l
j u r u l m as i vu l u i Coz i a (27) . and Art M o n u ments - T he Respons i b i I ity of a n A n n ivers ar'Y
(3) .
M A R I A COJ A - Cercet ă r i n o i În aşezarea greco-ro m a n ă de l a
Capu l Do loj m an -Arg a m u m (?) (33) . Prof. A U R E L I AN S A C E RDOT' EAN U - The Com m ission fo r the
H isto r i c a l M o n u ments b y its 80-th A n n ivel'sary (7) .
AL . - S . Ş T E FAN - Aped ucte l e cetăţ i i Tropaeu m Tra i an i (43).
Prof. H O R I A T EODORU - From the Act iv ity of th e Com m i ss i on
RAD U PO PA - Cetăţ i l e d i n Ţara H aţeg u l u i (54) . fo r the H isto r i c a l M o n u ments (1 7) .
A L . E F R E MOV - P i ct ura i nteri oară d i n parac l i s u l m ăn ăst i r i i Praf. V I R G U L VĂTĂŞ I A N U - The Sect ion for Transy lvan i a of
B i s t r i ţ a -Vîlcea (67) . the Com m ission for the H i sto r i c a l M o n u m ents (1 8) .
.:Ii * .:Ii Com i s i a Monu mente lor Isto r i ce ş i de Artă (79) .
_
A rc h . ŞT E FAN BALŞ - The Restorat ion of C reţ u l escu Ch u rch
(1 9) .
• RADU FLO R E S C U - The D a n u b i an L i mes i n th e Late Per i od of
the Rom an E m p i re (23) .
VA S I L E D RĂ G U Ţ - D i recteu r de l a D i rect ion des Monu­
ments H isto r i q ues et d ' Art - L a responsab i l ite d ' u n C R I ST IAN M . VLĂD E S C U and G H . PO E N A RU BORD EA - A Sec­
a n n iversa i re (3). t ion of the L i mes A l utanu s . The Rom an Fort i ficat ions aro u n d
t h e Coz i a Mounta i n (27) .
Prof. u n iv . A U R E L I A N SAC E RDOŢ E A N U - L a Com m iss ion
des M o n u ments H i stor i q ues au bout d e 80 ans (7) . M A R I A COJA - N ew Researches i n th e G reek- Rom an Sett le­
ment from Capu l Do loj m an-Argam u m (?) (3 3) .
Prof. u n iv . H O R I A T EODORU - De I ' act iv ite de l a Co m m iss ion
des M o n u ments H i sto r i q ues (1 7) . A L . - S . Ş T E FAN - The Aqued ucts from Trop aeu m Trajani
(43).
P rof. u n i v . V I RG I L VĂTĂ Ş I A N U - La sect ion de Transy lvan i e
d e l a Com m i ssion d e s M o n u ments H i sto r i q ues (1 8) . RADU PO PA - The C itad e l s from Ţara H aţegu l u i (54 ) .
Arch . Ş T E FA N BA L Ş - L a restau rat ion de I 'eg l i se C reţu lescu A L . E F R E M O V - The I n s i de Pa i n t i ng from th e C h a p e l o f t h e
(1 9) . B i str i ţ a M o n astery-Vî lcea Cou nty (67) .
RADU FLO R E S C U - Le L i m es Dan u b ien il I ' e poq u e d u Bas * .*, * -The Com m i ss ion for t h e H i sto r i c a l and Art M o n u ments
E m p i re (23) . (71) .

CO LECTI V U L RE DACŢ IO NAL


RO D I CA BĂNĂŢ E A N U (secreta r de red acţ i e) , VAL E N T I N A B U Ş I LĂ , I U L I U B U Z DUGAN ( red actor şef ad j .) , M I R C EA
D U M I TR E S C U , OLGA M Ă R CU L E S C U , T E R EZA S I N I GAL l A , MAR GAR E TA Ş I PO Ş .

Red acţ i a : C a l e a V i cto r i e i n r . 1 74 , Bucu reşt i , sectoru l 1 , tel efon 1 3 98 1 7 . Ad m i n istraţ i a I . S . I .A . P . , str . B rezo i a n u n r . 23 -25 ,
te l e fon 1 4 67 99 . Costu l u n u i abonament an u a l este d e 1 40 le i ; abon amente le se fac l a red acţ ie sau l a ad m i n istraţ i e .

lei 35 I I 40880

80

www.patrimoniu.ro
RE STAURAREA BISERICII CREŢULESCU
------- Arh . ŞTEFAN BALŞ -------

Fig. 1. Faţada vesl dupd cOJ, rea tenc u i e l i i .

www.patrimoniu.ro
3 4
2

10

Fig. 2 . Fa(ada nord la Începerea lucrărilor.


Fig. J . Decoraţia tencuică păstrată În podu I
veşm Întărie i .
Fig. 4. Urmele panoului pridvor u l u i .
F i g . 5. Absida nord cu urmele placajului de
cărăm idă.
Fig. 6. Pr idvorul În timpul degajă"ii arcade l o r .
Fig. 7 . Fragmente de ancodrament d e (ereastră.
Fig. 8. Re(acerea ciubucelor.
Fig. 9. Soclul În dreptu l veşm Întăriei.
Fig. 10. Coloana peretelui despărţitor dintre naoş
ş i pronaos.
Fig. 1 1 . Fereastra mare, pragul interior.
Fig. 1 2 . Faţada de sud Înainte de � restaurare.

www.patrimoniu.ro
...'_J Pe calea V i ctor i e i , în centru l Cap ita l e i , se înalţă deoseb i t l o r , au scos l a i vea l ă pragu r i le ş i porn i ri l e g r afu r i l o r l atera l e
�de e l egantă s i l uet,a b i ser i c i i C.r:.elu �u într- u n cad ru d e verdeaţă , a l e vech i lor d esch i d er i , i nd i cînd totod ată s i l ocasu l u n u i anca­

I
trepte ş i teras e , I n făţ i şarea e i d e astăz i este ' însă atît d e d i fer i tă d rament d e p i atră , aşezat s p re exter i o r , l a fe' l ca l a � i c i l e ferestre
d e cea pe care o avea acu m patruzec i d e an i , î n a i nte d e restau rare, d i n reg i stru l s u per i o r . Totodată c h i ar şi d i mens i un i l e ş i profi l e l e
;' incît cu greu s-ar putea cred e c ă este tot u ş i u n a şi aceeaş i c l ăd i re . acestor ancad r � mente au fost pîn ă l a sfîrş i t c u n oscute p r i n
_ Ea se găsea atu n c i înch i s ă într-o cu rte înconj u rată d e c l ăd i r i cu b l ocu r i l e d e p i atră recu perate cu ocaz i a săpătu r i l o r făcute.
parter şi etaj , înş i rate pe c a l ea V i ctor i e i şi pe strad a Sf, Ion i c ă Cît d es p re corn i ş ă , regăs i rea u nor cărăm i z i d e for m at spec i a l ,
- az i d i spărută - c e cobora spre strad a B rezo i an u , cu vîrf, în m o l ozu l d i n pod u l b i se r i c i i , a l ăsat s ă se pres u p u n ă că
R i d i c ată În 1 722 d e I ord ache Creţu l escu , g i ne re l e l u i Constan­ eX i stase p robab i l şi a i c i aceeaş i corn i ş ă cu trei r în d u r i s u p rapuse
t i n Brîncovean u , a fost rad i ca l t ransformată d u p ă mod a t i m p u l u i de cărăm i z i , n e l i ps i te l a toate b i ser i c i l e de atu nc i . N i vel u l de
,,
în 1 860. porn i re pe d e altă p arte , a fost şi e l prec i zat p r i n cîteva frag m ente
În 1 93 2 , efor i i E m ano i l si' N i co l ae Cretu ' l escu , u r m as i i ct i ­ de tencu i a l ă , c u u rme de frescă afl ate în zon a de z i d ă r i e d easu pra
toru l u i , n emu lţu m iţ i d e as p ectu l ş i starea e i , au hotăr it să o arcat u r i l o r , care , p r i n uşoara lor c u r b u ră s p re exte r i o r , nu
reîn no i ască, fie pr i n restau rare , fie p r i n refacere tot a l ă . La i ns i s­ p uteau fi exp l icate decît În cazu l ex i stenţe i p r i m u l u i rînd al
tenţe le stăru itoare a l e arh i tectu l u i Pau l E m i l M i c l escu - con v i n s corn işe i scos în afara perete l u i . A m îndou ă aceste i nd i c i i au fost
d e ment i nerea vech i i arh i tectu r i s u b îmbrăcăm i ntea tencu i e l i i cons i derate sufici ente pentru a j ust i fi c a refacerea u n e i corn ise
rnod ern � - au fost încercate cîteva sond aje care au scos la i vea l ă de acest fe l . '
-:o loan e l e d e p i atră a l e fostu l u i p r i d vor ş i au d oved i t ex i stenţa Com p l etarea c i u buce l or d u pă vech i le t rasee n u a preze nt at
u n e i p i ct u r i în fresc� acope r,i tă d e p i ctu ra în u l e i , opera l u i prob leme. Reîncastrarea acestor cărăm i z i d e for m at spec i al ,
Tattarescu d i n 1 860. I n c ăutarea a l tor m ărtu r i i , s-a m a i băn u it rotu n j ite ş i uşor ascuţ ite l a vîrf d u pă m od e l u l regăs i t în pod u l
că exam i n area s i tuaţ i e i d i n pod u l veş�întăr i e i , a l i p ită m a i veşmîntăr i e i , a fost uşoară, e l e fi i n d d e l a început aşezate În
tîrzi u , ar putea d a rezu Itate i nteresante , I ntr-ad evă r , în confi r­ canal e an u m e prevăzute şi n eţesute cu restu l z i d ăr i e i .
m area faptu l u i de m u lte o r i ver i fi cat pentru asemenea cazu r i Pentru înch i derea ferest relor m i c i d e l a partea s u pe r i oară,
<l e prefacer i u lte r i oare , adeseo r i m ărg i n ite l a părţ i l e v i z i b i l e , a s-au montat p l ăc i d e p i atră traforată î n fe l u l ce l o r afl ate la a lte
apărut ş i a i c i în c u p r i ns u l pod u l u i , u n fragment d i n vechea b i s �r i c i d in aceeaş i epoc ă , c u mot i ve flora l e s i m i l are .
mod en at u r ă tencu ită, cu un b rîu med i an cu orn amentaţ i a sa I n sfîrş it l a faţad a vest a fost refăcut panou l d reptu ngh i u l ar
floral ă , încad rat d e amorse l e u n or c i u buce re l i efate. ce contu rase p i ct u ra h r a m u l u i , d u pă u r m e l e g ăs i te în c u p r i nsu l
Faţă d e aceste rezu I tate , efor i i au hotărît să înceapă res­ m ed a l ion u l u i ex i stent în ace l l oc .
tau rarea cerînd concursu l Com i s i u n i i M o n u mente l o r Isto r i ce.
Recap itu l înd ce l e arătate p î n ă acu m , s-ar putea afi r m a că
D u p ă general izarea cercetăr i lor ş i întocm i rea p ro i ectu l u i ,
l u crăr i l e a u fost porn i te în 1 934 ş i au l u at sfîrş i t î n 1 93 9 , cost u l faţad e l e de astăz i rep rod uc Întoc m a i pe cele d i n trecut. D a r
î nfăţ i ş area lor n u m a i este totuş i aceeaş i d i n cauza z i d ă r i e i care
lor total în v aloare de 5 000 000 l e i fi i nd acope r i t d i n fond u r i l e
nu a m a i fost tencu i tă ş i d i n cauza în locu i r i i cărăm iz i i cu p i atră
Efor i e i .
la soc l u şi l a brîu .
În cele ce u rmează vom arăta fe l u l în cal'e au fost obt' i n u te
<l ate l e necesare read ucer i i faţade l o r d i n soc l u pîn ă l a co r n i ş ă , Această abatere d e l a c r i ter i i l e d e restau rare sti ' i nt i fi c ă atît
l a vechea lor înfăţ iş are , d ate bazate pe u r m e l e găs i te pe monu­ d e strîns u r m ate în l u crarea real i zată , care 'a atr as î � că de pe
ment ; d u pă care vom exp u n e stud i u l pentru reconst i tu i rea for­ atu n c i d estu l e c r i t i c i , a fost preferată d i n u r m ătoare l e m ot i ve d e
melor d i spărute d e l a n i ve l u l corn i şe i în sus , deduse p r i n a n a l og i e ord i n teh n i c ş i estet i c :
c u a lte m on u mente a l e epoci i , rămase întreg i . Pentru b u n a aderenţă a tencu i e l i i n o i p e z i d ă r i a veche d e
În l ăt u r area întregu l u i strat d e tencu i a l ă a l veacu l u i a l X I X- l ea , m u l t uscată , e r a necesară, fi e o ş p r iţ u i a l ă cu c i ment care a r f i
c e acoperea în mod u n i form faţade l e p e toată î n ă l ţ i mea l o r , a atras o i m permeab i l i zare d ău n ătoare , f i e d i st rugerea p r i n c i o­
fost com p l etată în părţ i l e s u per i oare p r i n d esfacerea u n u i p l acaj căn i re a fru mosu l u i parament foarte îngr i j i t l u cr at ş i rostu i t ,
<l e j u m ătate cărăm i d ă p r i ns cu crampoane m a r i de fi e r , care p ăstrat în b u n ă stare în cîm p u I panou r i l o r . P e d e a l t ă p arte ,
rot u n j e a abs i d e l e po l igon a l e ş i îm b răca ret ragerea pereţ i lor l a d ator ită d es i g u r ş i for m aţ i e i s a l e profes i o n a l e d e arh i tect , res­
p ron aos ş i p r i dvor . D u p ă ter m i n area acestor d o u ă operaţ i u n i , tau ratoru l a fost m a i î nc l i n at să accepte i d eea menţ i n e r i i l a
s-au obţ i n ut i nd i caţ i i s u r p r i nzător d e com p l ete. Pe su prafeţe l e ved ere a u n e i z i d ăr i i socot i tă m a i fru moasă s i m a i d u rab i l ă decît
'
pereţ i lor d ecoj i ţ i se putea c i t i c u u ş u r i nţă întreag a sch e m ă a tencu i a l a .
vech i i m od e n atu r i ce fusese rasă l a faţa z i d u l u i în 1 860 . De aceea , trecînd peste arg u mente l e d e ord i n i sto r i c opuse
S-a putut astfe l stab i l i că faţad e l e erau împ ărţ i te p r i ntr- u n u n e i mod i fi că ri d e n atu rînd aspectu l i n iţ i a l autent i c , s-a d at pre­
'b rîu med i an î n d o u ă părţ i d e înă l ţ i me ega l ă , îm podob ite a mbe l e cădere propuner i i menţ i ne r i i mater i al u l u i aparent.
c u o retea d e c i u b uce re l iefate s i încad rînd u n s' i r cont i n u u d e Ace leaş i arg u me nte de o m a i b u n ă rez i stenţă în t i m p şi de
pano u r i : În cîmpu l i nfer i or , înt �e soc l u ş i b rîu , panou r i l e erau un aspect estet i c s u per i o r , au j ust i fi cat şi în l oc u i rea cărăm i z i i
încad rate în c i u buce d u b l e şi aveau o for m ă d reptungh i u l ara. cu p i atră i d ent i c profi l ată ş i scu l ptat ă , în zone l e m a i expuse l a
Cele afl ate peste b rîu în sch i mb aveau c i u buce s i m p l e arcu ite soc l u ş i l a brîu , avîndu-se Însă g r i j ă d e a s e păstra c a m artor a l
ş i erau întret ă i ate la partea s u per ioară d u p ă un mod e l d est u l s i tu aţ i e i i n i ţ i a l e colţu l abs i d e i nord î n d reptu l foste i veş m În­
<l e rar în arh i tect u r a t i m pu l u i , fo l os i t doar de meşte r i i l u i Con­ t ăr i i , în care mai ex i stă încă z i d ă r i a cu tencu i a l ă or i g i n al ă .
stant i n Brîncovean u1 , care l-au re l u at probab i l de l a c l ăd i r i l e Prop u n er i l e î n acest sens n u fuseseră p revăzute l a Începerea
l u i M ate i Basarab , afl ate l a B rîncoven i . restau rări i , d u p ă cum se constată la paramentu l p r i d voru l u i
P r i dvoru l s-a d oved i t a fi de p roporţ i i mon u ment a l e , c u ar­ p l acat cu cărăm i z i aşezate pe l at pentru comp l etarea z i d ă r i e i
'cad e l e ş i coloane l e s a l e i ntacte , îng lobate În z i d ă r i a de u m p l ut u r ă . c i op l ite l a s u prafaţă , faţade l e u r m în d s ă f i e tencu ite.
Soc l u l a fost regăs i t asc u n s în pămînt d i n cauza î n ă l ţ ăr i i n i ­ I deea renunţăr i i la tencu i a l ă , apărută pe p arcu rs, a fost d i s�
ve l u l u i c u rţ i i cu aproape u n met r u , s u p rapus d e u n soc l u modern c ut ată în cad r u l Com i s i un i i Monu mente l or Isto r i ce ş i apro bat ă l a
<l i n d a le s i m p l e d e p i atră. faţa l ocu l u i d e c ătre N i co l ae Iorg a , A l exand r u Laped atu ş i
Pr i n coborîrea teren u l u i la vech i u l n ive l , a fost d egajat ă d e G h . B a l ş , mem b r i , în com i s i e , recom and Înd u-se o zugrăv i re a
,asemenea partea i n fe r i oară a t u rn u l u i scăr i i l a c l opotn iţă, a l i p i t z i d ăr i e i n o i , c u l apte d e var d i l uat , pentru aten u area contrast u l u i
:pe l at ura de n ord a p ron aosu l u i . c u z i d ăr i a veche.
Î n sfîrş i t , au m a i apărut peste în a l te l e ferestre n eogot i ce În i nterior restau rarea a fost tot atît d e rad i c a l ă ca si' În exte­
,a l e veacu l u i trecut go l u r i l e astu pate a l e u nor ferestre d e m i c i r i o r . În l ocu l u n e i m a r i arcade d esch i se pentru I ărg i rea spaţ i u l u i ,
,d i mens i u n i prevăzute cu o retragere , i n d i cînd ex i stenţa u n u i operaţ i e cu rent executată l a sfîrş i t u l secol u l u i t recut , se p u teau
ancad rament sau t rafor d e p i atră. presu p u n e c a for m e d esfi i nţate , fie un z i d p l i n d es p ărţ i n d n aosu l
Astfe l , la sfîrş i tu l faze i d e cercetare , s i ng u r e l e e lemente ră­ d e pron aos , fi e u n perete cu tre i arcade s p r i j i n i te pe col oan ă ,
mase n e i dent ificate d i n co m poz i ţ i a faţade l or erau ferest re l e ambe l e cazu r i exi stînd Î n arh i tectura t i m p u l u i . Pr i me l e sond aje
m a r i ş i corn i ş a . Î n c u rs u l l ucrăr i l o r însă a u putut f i com p l et ate făcute la p i l aştr i i l atera l i au scos la i vea l ă fru moase l e co l oane
şi aceste l i ps u r i . Cercetăr i l e făcute la fe restre , în i nteri or ş i angajate d e p i atră , asc u n se Î n z i d ăr i e , c u fu s u r i can e l ate ş i cap i ­
exterior, s u b comp l etăr i l e d e z i d ăr i e refăcută c u ocaz i a I ărg i r i i tel e d ecorate cu m ot i v u l sti l i zat a l floarei d e cr in fo losit adeseo r i
pe atu nc i , p ăstrînd ş i u r m e d e zugrăve l i colorate. Z i d u l d esp ăr­
1 Boln iţa m ăn ăst i r i i H u rezu , Mogoşoaia. ţitor a fost ca atare refăcu t p r i n com p l et area celor d o u ă co loane

21

www.patrimoniu.ro
cen t r a l e ş i reconstru i re a c e l o r t r e i arcad e , l a n i ve l u l n aşter i l or
d escoper i te pe feţe l e l atera l e a l e p i l aştr i l o r .
P i ct u r a i nter i oară În frescă read usă l a l u m i n ă Î n u r m a Înde­
părtăr i i p i ctu r i i În u l e i d i n 1 861 , a fost restau rată tot atu n c i ,
fi i nd cu raţ l 1ă ş i conso l i d ată fără a f i reÎntreg i t ă, sce n e l e păstrate
fi i nd Încad rate În zon e de tencu i a l ă s i m p l ă , d u pă p r i n c i p i i Încă
noi pe atu nc i , În ţara noastră .
Partea a d o u a a restaurăr i i , c u p r i nzînd refacerea tu r l e lor
şi a baze lor d i spărute , a avut un spec ific d ifer i t , fi i nd În oarecare
m ăs u r ă m a i l eg ată de aportu l person a l a l restaurator u l u i .
Î n mod ob i ş n u i t Î n asemenea c azu r i , În care se caută regăs i­
rea u nor forme cît mai aprop i ate d e ce l e vech i , se consu ltă În
p r i m u l rînd d ocu mentaţ i a grafică u nd e ar putea s ă fi figu rat
ed i fi c i u l , f i e În tab lou l vot i v , f i e În stampe sau p i ctu r i .
Se fo l oseşte d e asemenea cercetarea a ltor b i ser i c i contempo­
rane de ace i aş I t i p , avînd t u r l e l e Încă păstrate , pentru a se con­
stata În ce fe l au fost d i mens i o n ate ş i p ro po rţ ion ate acestea În
raport cu corpu l c l ăd i r i i . În l i m i te l e rezu l tate lor obţ i n ute ş i
ţ i nînd seama d e ace l e i nd icaţ i i o b l i gator i i afl ate p e m on u ment,
ad i că n u m ăru l şi l ocu l de am p l asare a l t u r l e l o r , precizat p r i n
d i ametre l e go l u r i lor afl ate Î n pod , s e va putea Întocm i u n proi ect
de reconst i tu i re , În forme d ac ă n u i d e n t i c e , d ar dest u l de ap ro­
p i ate de ce l e i n iţ i a l e .
În cazu l de faţ ă i m ag i nea b i se r i c i i d i n t ab l ou l vot i v n u m a i
ex i stă fi i nd d i strusă o d ată cu refacerea p i ctu r i i . A u fost făcute
Însă stud i i l e an a l i t i ce as u pra raportu r i l o r ex i stente la c l ăd i r i le
s i m i l are . E l e au arătat respectarea În m od constant a a n u m i tor
proporţ i i , c um ar t i raportu l d e ega l i tate Între Î n ă l ţ i mea corpu­
l u i ş i Î n ă l ţ i mea baze i p l us t u r l a , sau raport u l d i ntre l ăţ i mea ş i
Î n ă l ţ i mea tamburu l u i t u r l e i , var i i nd d e l a pătrat l a pătrat p l us
corn i ş ă ş i aju ngînd pentru b i ser i c i l e cu proporţ i i l e t rase În Î n ă l­
ţ i me , l a d i agon a l a t p ătratu l u i , z i s ă propo rţ i a d e: . a u r sau ch i ar
l a d i agon a l a pătratu l u i p l us corn i ş a .
Fig. 13. Planul bisericii, Cti clădit/le din deceniul IV, ----P·e de a l tă parte reconst itu i rea u r măr i t ă a fost m u lt ajutată
�ex i s..tenţa unei b i ser i c i aproape i dent i ce În p l an şi e l evaţ i e
l a Brăd eşt i i d e Jos d i n j udeţu l O l t , care a p u t u t fi l u ată ca e l ement
d e confi r m are şi contro l .
C a derogare d e l a mod e l e l e stud i ate , m enţ i o n ăm , În l ocu i rea
ob i şn u iteT" co l o-nete 'de' co l ţ , su b l i n i i nd m u c h i a t a m b u ru l u i octo­
gona l a l t u r l e i 2 , p r i ntr-u n m ă n u nch i de c i u b uce Îm preu n ate.
derogare care nu de m u lt putea fi socot i tă ca o l i cenţă i nventată.
dar c are a fos t regăs ită Întoc m a i la t u r l a b i ser i c i i Sf. G h eorghe.
Fig. 1 4 . Biserica după restaurare.
recent restau rat ă , la P i teşt i .
. .,
O i m portantă I atu r ă a I ucrăr i i executate a fost aceea a con­
so l i d ăr i lor pentru c are au fost fo l os i te toate pos i b i l ităţ i l e ofe r i te
de te h n i c a modern ă . Se şt i e că m a i toate t u r l e l e b i ser i c i lor d in
Bucu reşt i au fost d ărîm ate d e cutre m u r e . De aceea au fost l u ate
a i c i m ăsu r i preven t i ve p r i n executarea u n u i rad i e r de beton
armat aşezat peste b aze l e t u r l e l o r , formînd o p l atfo r m ă de sus­
ţ i nere pentru u n sch e l et de beton arm at," Însc r i s; În i nter i oru l
�.t i u n i i stî l p i lor , l egat de cen t u r i pel" i metr a l e la m i j l oc ş i În
partea s u peri oară, totu l Îng lobat În z i d ă r i e . Pentru conso l id area
pron aosu l u i amen i ntat de două crăpăt u r i foarte p ro n u nţate , au
fost i ntrod use de asemenea trei g r i n�i meta l i ce În g ros i mea z i d u ­
l u i , socot ite sufi c i ente Întrucît sond aj e l e exec u t ate În pămînt
au ar ătat o fu nd aţ i e sănătoasă coborînd la doi m et r i ad înc i me,
Acesta este pe scurt i stor icu l restau r ăr i i d i n 1 93 9 . Î n t r e t i m p
b i se r i c a a trecut p r i n cîteva Încercăr i gre l e . D a r n ic i marele
cutre m u r d i n 1 940 , n i c i bom bele av ioanelor ge r m ane căzute În
aprop i ere În 1 944 ş i n i c i sch i mbăr i le rad i c a l e a l e spaţ i u l u i d i m­
p rej u r ş i a l e Întregu l u i cart i e r , care au d at antu raju l u i Înfăţi­
şarea act u a l ă , nu au reu ş it să- i mod ifice n i m i c d i n ceea ce s-a rea­
I izat atu nc i . Ea rămîne m a i departe ca d oc u m ent al u no r
vrem i trecute , Î n cad ru I t i m p u r i lor moderne ş i este Î n c ă astăzi
socot ită p r i ntre cele m a i reprezentat i ve m o n u m en te a l e ora­
şu l u i Bucu reşt i .

2 Mod ificare făcută l a sugesti a a r h itect u l u i H o r i a Teodoru .

22

www.patrimoniu.ro

S-ar putea să vă placă și