Creativitatea și stimularea

comportamentului creativ în școală

București, 2020

Motto:

“Creativitatea înseamnă străpungerea lumescului pentru a găsi minunatul.”

1
Am ales această tema întrucât consider că această capacitatea a omului de a fi creativ este forţa
care a stat şi stă la baza evoluţiei umanităţii de-a lungul secolelor. Fără creativitate nu ar fi existat
inovaţie în niciun domeniu, fără libertatea de a gândi diferit şi de a găsi soluţii noi şi ingenioase la
problem banale sau mai puţin obişnuite. Fără creativitate, viaţa noastră ar fi arătat altfel în acest
moment. Deoarece creativitatea este motorul creşterii şi al evoluţiei în toate sferele de activitate,
de la gastronomie la inginerie, de la artă la ştiinţă, de la viaţă profesională la viaţă personală, mi
se pare important că această însuşire să fie stimulată atât în şcoală, cât şi în afara ei.

Creativitatea

Este creativitatea un cadou misterios? Un sistem unic de talent? O trăsătură? O capacitate?

O atitudine? Este înnăscută sau poate fi învăţață? Se dezvoltă spontan? Sau este întotdeauna
prezentă în unele persoane? Clar, unii oameni sunt mai creativi decât alţii. Aceasta este datorată
lor? Cum se vedea lumea? Sau cum au reacţionat? Sunt anumite procese de gândit , atitudini sau
credinţe asociate cu producţia de creaţie? Dacă este aşa, probabil că oricine poate învăţat să fie
mai creativ.

Avem toate teoriile creativității şi multe alte concepte psihologice. Aceste idei pot fi de
acord cu ceea ce ştiinţă cognitivă a descoperit despre aceste atribute sau poate diferă în aspecte
importante.

Două studii recente s-au concentrat pe modul în care văd inginerii creativitatea – unul care
implică studenţii, celelalt implică ingineri din industrie.

S-a dezvoltat un studiu pentru a vedea care sunt credinţele studenţilor despre creativitate
şi inteligenţă şi punctul lor de vedere cu privire la cine este creative sau inteligent şi profesiile care
necesită creativitate sau inteligenţă. Studenţilor li s-a dat de asemenea să facă o lista de atribute
sau caracteristici asociate cu fiecare din aceste trăsături de caracter.

Atributele pe care studenţii le-au asociat cel mai frecvent cu creativitatea includ noutate,
fluenţă, deschidere, neconvetional şi atitudine.

2
 Oameni văd drept creativi mulţi scriitori, muzicieni, personalităţi de divertisment, artişti,
figurile politice şi câţiva oameni de ştiinţă, inventatori şi ingineri. Cu toate acestea, Einstein era
persoană cea mai frecvent menţionată că fiind creativă, urmat de Edison, daVinci, Jefferson şi Bill
Gates.

Deşi majoritatea studenţilor simt că ingineria este o profesie de creaţie, rareori includ
numele de ingineri de pe listele lor de persoane creative.

Dezvoltările în inginerie sunt adesea îmbunătăţiri ale produselor existente şi nu de tipuri

de inovaţii majore care aduc recunoaştere publică.

Pe baza rezultatelor studiilor, autorii au identificat patru grupuri de atribute pe care aceşti
ingineri le-au simţit că le-au influenţat performanţele creative; acestea au fost: motivaţia, mediul
şi condiţiile de lucru, instrumentele şi procese mentale. Dorinţa şi împlinirea sunt sumarizate în
motivaţia intrinsecă a indivizilor creativi; vor să fie creativi pentru a merge dincolo de soluţiile
obişnuite şi de a produce ceva nou şi diferit.

Autonomia şi suportul descriu mediul care facilitează ideile creative; o persoană are nevoie
de libertatea de a experimenta şi de a reuşi pentru a-şi asuma riscurile necesare pentru a exercita
noi idei. Deschiderea şi cunoştinţele sunt instrumente cognitive; unul trebuie să fie solid
fundamentat în domeniul tehnic pentru a putea să contribuie la ea, menţinând în acelaşi timp o
deschidere pentru noi idei şi informaţii şi o dorinţă de a fi influenţat de surse externe .

Psihologii au studiat creativitatea pentru mai mult de un secol. Cercetători diferiţi s-au concentrat
fie pe oameni, procese sau pe produse şi pe performanța implicate în activitatea de creaţie.
Rezultatele a numeroase studii oferă o imagine relativă şi consistentă de atribute ale persoanelor
creative şi condiţiile care stimulează gândirea inovatoare .

Potrivit unor autori, există trei ingrediente de baza pentru creativitate: aptitudini necesare
domeniului de activitate, aptitudini creatoare şi motivaţia intrinsecă.

Aptitudinile necesare domeniului de activitate sunt cele achiziţionate pentru a deveni un

expert într-un domeniu. Gândirea creativă include noutatea şi diversitatea. Motivaţia intrinsecă
indică faptul că motivele pentru care individual face lucruri vin din interiorul - din pasiune şi
plăcere, nu ca urmare a cerinţelor externe sau a presiunilor.

3
 Stimularea comportamentului creativ în şcoală

Preocuparea ultimelor decenii pentru dezvoltarea creativităţii a evidenţiat, prin intermediul

studiilor în domeniu, faptul că rolul pe care cadrul didactic îl poate juca pe această dimensiune
poate fi marcant. Cu alte cuvinte, cadrul didactic poate influenţa dezvoltarea creativităţii mai ales
prin: atitudine pozitivă faţă de creativitate (să cunoască ce înseamnă creativitate şi care-i sunt
posibilităţile de dezvoltare a propriei creativităţi), respectarea personalităţii creatoare a elevului
(căci de multe ori profesorul caracterizează elevii creativi drept: enervanţi, care tulbură liniştea
clasei, vin cu idei ciudate, doritori de a face totul altfel etc.

Este de preferat provocarea elevilor cu idei incongruenţe, neimpunerea propriilor idei,

respectarea ideilor inedite şi încurajarea întrebărilor neuzuale – să-i înveţi să adreseze întrebări ,
să le reformuleze etc., ), lider democratic (întreţine o atmosfera permisivă, invită grupul să
participe, nu impune, respectă nevoile elevilor, le oferă credibilitate etc.), creativitate în
desfăşurarea orelor (să pună elevii să abordeze o problema din unghiuri diferite, să o interpreteze,
să caute independent o soluţie, învăţarea prin descoperire etc.), evaluare de ordin formativ
(evaluarea competenţelor, aplicarea cunoştinţelor în contexte noi, rezolvarea de probleme, să
evidenţieze aspectele pozitive şi progresele înregistrate) etc.

După mai mulţi ani de învăţat despre creativitatea, invenţie, design şi inovaţie au fost observate
cîteva lucruri care funcţionează,… şi multe lucruri care nu.

1. Elevii trebuie ajutaţi să îşi lărgească perpectivele . De obicei, educaţia obişnuită devine
mai specializată şi prin urmare din ce în ce mai îngustă şi limitată, pe măsură ce elevii
avansează în curriculum-ul şcolar. Pe măsură ce devin experţi în domeniile lor, dezvoltă
deseori atitudinea că ştiu răspunsurile la toate problemele interesante. Cu toate acestea pentru
a fi creativ, experţii trebuie să fie receptivi la idei noi.

2. Elevilor trebuie să li se ceară inovaţie. Dacă creativitatea este ceea ce se aşteaptă de la ei,
elevii o vor arată. Pe măsură ce ei experiementeaza creativitatea, vor caută mereu oprotunitati
pentru a fi astfel.

4
 3. Profesorii trebuie să încurajeze orientarea către produs. Elevii trebuie să se concentreze pe
rezultate şi să fie încurajaţi pentru a intra în competiţii naţionale anuale pentru design, inovaţie
şi invenţie.

4. Profesorii trebuie să-şi facă conştienţi elevii de natura creativităţii şi condiţiile pentru
creativitate. Se poate îmbunătăţi creativitatea elevilor ajutându-i să înţeleagă procesele sociale
şi psihologic implicate. La clasa se va discuta în mod explicit atât teoria şi practica creativităţii.
Pentru a realiza potenţialul lor creativ, elevii trebuie să dezvolte anumite atitudini,
comportamente şi obiceiuri, precum şi domeniul de cunoştinţe şi aptitudini de gândire. Ei
trebuie să studieze ce se cunoaşte despre creativitatea, design, invenţie, inovaţie şi mai ales
spiritul antreprenorial.

5. Trebuie să li ofere unelte pentru creativitate - unelte fizice şi cognitive. Elevii trebuie să
înveţe cum să captureze şi să manipuleze ideile. La fel de important, trebuie încurajate moduri
de a gândi, de a percepe şi de a evalua informaţiile care ajută creativitatea şi inovarea.

Concluzii:

Creativitatea este procesul interior care are ca rezultat o idee sau un produs nou, original. Rolul
şcolii la formarea comportamentului creator este foarte important, deoarece rămâne principalul
instrument, pe care societatea îl foloseşte pentru cultivarea creativităṭii. Şcoala trebuie să stimuleze
exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi
curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi
să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosfera de comunicare liberă.

Bibliografie:
1. http://web.mit.edu
2. http://cyd.ro