OBIECTE DE TOALETĂ.

PIEPTENII DIN NECROPOLA BIRITUALĂ DE SECOL IV D. CHR.

DE LA BARCEA
Stela ŢAU∗, Mircea NICU∗∗

Key words: Sântana de Mureş-Cerneahov culture, centuries IV D.Chr., comb, Barcea necropolis,
tombs.

Dintre obiectele de toaletă, pieptenii deţin un loc important printre obiectele de inventar din
mormintele necropolei birituale de la Barcea. În urma dezvelirii celor 167 de morminte s-au
descoperit 43 de exemplare, din care două în mormintele de incineraţie 142 şi 147, restul în
mormintele de înhumaţie.
Pentru tipologie s-au putut folosi numai 39 de piese, patru piepteni aparţinând mormintelor
78, 124, 157 şi 160, datorită distrugerii sau modificării accentuate în urma cremaţiei nu li s-a putut
determina tipul. Pieptenii descoperiţi au fost realizaţi din trei straturi de plăci la mâner, numai unul
singur este executat dintr-o singură bucată, aparţine mormântului 145, fiind folosit ca pandantiv.
După felul cum a fost executat mânerul cele 39 de piese au fost împărţite tipuri, variante şi
subvariante.

Tipul I. Pieptene cu mâner trapezoidal

Din acest tip face parte numai un singur exemplar, descoperit în mormântul de înhumaţie 18.
Acest pieptene are mânerul în formă de trapez cu albieri laterale. Placa mediană depăşeşte plăcile
laterale cu aproape 4 mm, constituind un decor al mânerului (Pl. 1). Mormântul de înhumaţie 18 s-a
descoperit în partea de vest a sectorului C al necropolei. Acest tip de pieptene s-a descoperit în
arealul culturii Sântana de Mureş-Cerneahov la Kosanovo (Kravcenko 1967, pl. XI, 2), Budeşti (Vornic,
2006, fig. 111, 11), Bogdăneşti (Palade, 1973, fig. 13, 3), Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 195, 2),
Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl 176, 2). Pieptenii din acest tip au apărut alături de alte tipuri de
piepteni şi se vor dezvolta în arealul culturii până în secolul al IV-lea d. Chr. (Sciukin, 1999, p. 67,
fig. 1 - faza Kosanovo).

Tipul II. Piepteni cu mâner semicircular

Din acest tip fac parte fac parte pieptenii cu mâner semicircular cu patru variante.

Varianta II.1
În această variantă sunt grupaţi pieptenii cu mâner semicircular aplatizat din mormintele de
înhumaţie 50 şi 84. Mormântul 50 se află în partea de nord a sectorului A al necropolei şi
mormântul 84 în sectorul C în grupul mormintelor din partea de vest. Pieptenele din mormântul 84
are o linie incizată la baza mânerului (Pl. 2). Pieptenii din varianta II.1 nu are până în prezent nici o
analogie printre descoperirile de tip Sântana de Mureş-Cerneahov din România. Tot ce-i posibil să
fi fost, dar s-au distrus fie din cauza cremaţiei sau acizilor din sol. Un exemplar s-a semnalat la
Krinicicki (Simonovici, 1960, fig. 2, 3), iar în vestul Europei, la Freiburg (Thomas, 1960, Abb.31).
Pieptenii din această variantă cunosc o dezvoltare destul de largă cronologic cuprinzând
secolul al III-lea d. Chr. şi până în secolul al IV-lea d. Chr. (Thomas, 1960, 92).

∗
Galaţi, str. Călugăreni, nr. 23, bl. T 2, ap. 48.
∗∗
Tecuci, str. George Coşbuc, nr. 3, Jud. Galaţi.
67

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Varianta II.2
În necropolă s-a descoperit un singur pieptene care se încadrează în această variantă şi
anume, exemplarul din mormântul 70 ce se află în partea de sud a sectorului A. Mânerul acestui
pieptene este arcuit slab, aplatizat ca un arc de cerc (Pl. 2). Astfel de piepteni s-au descoperit la
Kosanovo (Kravcenko, 1967, pl. XI, 2), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan, 1993, fig. 3, 3), Miorcani
(Ioniţă, 1977, R49a, 8), Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 304, 1a), Târgşor (Diaconu, 1975, pl. CXXVI,
11), Cetatea Vache (Mitrea, Preda, 1966, fig. 217, 1), Fântânele (Marinescu, Gaiu, 1989, Abb.A, 2),
Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 203, 7). Această variantă a fost utilizată începând cu secolul al III-lea
d. Chr. şi până în secolul al IV-lea d. Chr. (Thomas, 1960, 92).

Varianta II.3
În mormântul 72, aflat în partea sudică a sectorului A al necropolei, s-a descoperit un
pieptene ce aparţine acestei variante. Are mânerul semicircular uşor înălţat şi marginile exterioare
ale plăcilor cu dinţi oblici (Pl. 2). Această variantă este întâlnită în necropolele de tip Sântana de
Mureş-Cerneahov, dar nu cantitativ, deci a cunoscut o răspândire la Târgşor (Diaconu, 1965, pl. XCVI,
7), Al. Odobescu (Mitrea, Preda, 1966, fig. 238, 8), Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 304, 16), Budeşti
(Vornic, 2006, fig. 111, 6). Această variantă cunoaşte o circulaţie largă din secolul al III-lea d. Chr.
şi până în mijlocul secolului al IV-lea d. Chr. (Thomas, 1960, 92-94).

Varianta II.4
Această variantă s-a descoperit în mormintele de înhumaţie 23 şi 66. Mormântul 23 se află
în partea de sud a sectorului B şi 66 înspre sudul sectorului A. Aceşti piepteni au mânerul
semicircular cu două alveole laterale realizate deasupra rândului de nituri care fixează baza
mânerului de plăcuţele cu dinţi (Pl. 2). Aceste alveole sunt unite între ele cu o canelură mărginită de
două linii paralele incizate. La baza mânerului, sub rândul de nituri sunt incizate trei linii paralele.
De asemenea, o linie incizată urmăreşte marginea mânerului semicircular.
Cel de al doilea pieptene din mormântul 66 care este într-o stare de conservare mai puţin
bună are acelaşi decor.
O astfel de variantă s-a descoperit în arealul culturii din România la Izvoare (Vulpe, 1957,
fig. 318, 2), Târgşor (Diaconu 1965, pl. LXXIX, 10), Lunca (Dragomir, 2001, fig. 23, 7), Valea
Seacă (Palade, 2004, fig. 163, 3). Varianta II.4 se încadrează cronologic la fel ca variantele tipului II
prezentate anterior, considerăm că sunt contemporane.

Tipul III. Piepteni cu mâner semicircular şi aripi laterale

Din tipul III fac parte pieptenii cu mâner semicircular şi cu aripi laterale. În acest tip sunt
încadraţi 28 de piepteni cu două variante şi subvariante.

În Varianta III.1 distingem trei subvariante:

Subvarianta III.1a. Aici sunt încadraţi piepteni cu mâner semicircular aplatizat şi laterale
ridicate albiat (Pl. 3). Astfel de piepteni s-au descoperit în mormintele 62, 82, 116, 132, 134, 142,
148. Trei morminte sunt în partea de apus a sectorului C, trei înspre est şi unul spre sudul sectorului
A. Întâlnim această subvariantă în arealul Culturii Sântana de Mureş-Cerneahov la Sântana de
Mureş (Kovacs, 1912, fig. 88, 1a), Al. Odobescu (Mitrea, Preda, 1966, fig. 238, 4), Mihălăşeni
(Şovan, 2005, pl. 150, 2), Lunca (Dragomir, 2001, fig. 19, 9), Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 179, 5).
Subvarianta III.1b. Această subvariantă cuprinde piepteni cu mâner semicircular înălţat şi
laterale albiate (Pl. 3). Astfel de piepteni s-au descoperit în mormintele 17, 77, 80, 83, 101, 108,
118, 122, 154, 164. Cinci morminte sunt în zona densă a înmormântărilor din sectorul C, trei în partea
de nord, două în partea de est, un mormânt în nordul sectorului A şi două în sectorul B. Astfel de
piepteni s-au descoperit în multe necropole din România cum ar fi la Izvoare (Vulpe, 1957, fig. 318, 3),
Independenţa (Mitrea, Preda, 1966, fig. 115, 3), Leţcani (Bloşiu, 1975, fig. 22, 10; 29, 5), Valea
Seacă (Palade, 2004, fig. 172, 9; 184, 5), Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 150, 2; pl. 260, 4).
Subvarianta III.1c. Pieptenii cu mâner semicircular foarte înălţat, sub formă de clopot

68

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
şi umeri albiaţi sunt încadraţi în această subvarianta (Pl. 3). Astfel de piepteni s-au descoperit în
mormintele 96, 123, 129 şi 138. Înălţimea acestor piepteni variază între 0,078-0,087 m. Mormintele
123, 129, 138 s-au descoperit în partea estică a sectorului C al necropolei, iar mormântul 96 în
vestul aceluiaşi sector. Pieptenii cu mânerul foarte înălţat îşi găsesc analogii în arealul culturii, la
Târgşor (Diaconu, 1965, pl. CXXVII, 8), Independenţa (Mitrea, Preda, 1966, fig. 106, 11), Sultana
(Isăcescu, Ionescu, 1976, pl. III, 2), Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 284, 6; 291, 20; 293, 8),
Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 94, 3). Aceşti piepteni din subvarianta III.1c sunt dataţi cronologic în
secolul al IV-lea d.Chr. şi merg până la sfârşitul lui.
Varianta III.2
Acestei variante îi aparţin pieptenii cu mâner semicircular şi laterale drepte. În cadrul ei
distingem două subvariante III.2a şi III.2b.
Subvarianta III.2a. Aici au fost incluşi pieptenii cu mâner semicircular clopot, cu alveole de
o parte şi de alta a mânerului, apoi lateralele pornesc paralele cu baza mânerului (Pl. 4). Au fost
descoperite două exemplare în mormintele 109, 119 care sunt localizate în estul sectorului C al
necropolei. Piesele aparţinând acestei subvariante au analogii în tot arealul culturii cum ar fi la
Sântana de Mureş (Kovacs, 1912, fig. 26), Târgşor (Diaconu, pl. LXXXV, 2; XCI, 2; CXII, 4),
Spanţov, Independenţa, Izvorul (Mitrea, Preda, 1966, fig. 11; 36; 40; 61, 7; 111, 176, 5; 210, 2),
Sultana (Isăcescu, Ionescu, 1976, pl. II, 4), Drăguşeni-Săveni (Zaharia, Zaharia, Aprotosoaie, 1973,
fig. 10, 2), Leţcani (Bloşiu, 1975, fig. 38, 6), Miorcani (Ioniţă, 1977, R47a, 1), Lunca (Dragomir,
2001, fig. 20, 2), Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 268, 9), Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 37, A1;
pl. 72, B1; pl. 157, 2), Budeşti (Vornic, 2006, fig. 95, 3).
Subvarianta III.2b. Din această subvariantă fac parte pieptenii care au mânerul semicircular
înălţat sau coborât sub formă de clopot şi lateralele drepte (Pl. 4). În necropolă s-au descoperit două
exemplare în mormintele 105 şi 131. Amândouă mormintele se află în sectorul C al necropolei,
mormântul 105 se află în grupul de nord al mormintelor din acest sector, iar 131 în grupul de est. Ca
şi subvarianta III.2a, subvarianta III.2b cunoaşte o dezvoltare în arealul acestei culturi, astfel de
analogii sunt la Kosanovo (Kravcenko, 1967, pl. XI, 1, 8), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan, 1993,
fig. 12B, 4), Independenţa (Mitrea, Preda, 1966, fig. 122, 4), Sultana (Isăcescu, Ionescu, 1976, pl. II, 1),
Copuzu (Muşeţeanu, 1986, fig. 4, 14), Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 161, 1b; 22, 4; 270, 1; 280, 6),
Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 27, B1; pl. 32, A2; pl. 119, 2; pl. 137, A2; pl. 194, A3; pl. 158, A1).
Această variantă III.2 cu subvariantele ei cunosc o mare dezvoltare în arealul vestic al
Culturii Sântana de Mureş-Cerneahov în mijlocul secolului al IV-lea d. Chr şi în a doua jumătate a
secolului al IV-lea d. Chr. (Thomas, 1960, pag. 110, fig. 60).

Tipul IV. Piepteni cu plăcile laterale ale mânerului din două bucăţi
Din acest tip fac parte pieptenii cu plăcile laterale ale mânerului alcătuite din două bucăţi.
Mânerul semicircular se sprijină pe o bază dreptunghiulară.
În Necropola de la Barcea s-a descoperit un singur pieptene în mormântul de înhumaţie 95.
Starea lui de conservare este foarte precară, s-a păstrat numai mânerul de formă semicirculară (Pl. 5).
Acest mormânt s-a descoperit în sectorul C în partea de vest. Exemplare asemănătoare s-au
descoperit în Transilvania la Sântana de Mureş (Kovacs, 1912, fig. 42, 2; 52, 5; 92,1 ), Leţcani
(Bloşiu, 1975, fig. 6, 1; 8, 14; 15, 4), Independenţa, Olteni, Izvorul (Mitrea, Preda, 1966, fig. 147, 1;
fig. 169, 9; fig. 204, 2), Valea Seacă (Palade, 2004, fig. 261, 5; 265, 8), Mihălăşeni (Şovan, pl. 67, 5;
pl. 102, 1; pl. 117, 1; pl. 161, 2; pl. 267, 1A). Acest tip de pieptene dezvoltat mai târziu în arealul
Culturii Sântana de Mureş se va regăsi în alte regiuni învecinate, în Tisa superioară (Kotigorsko,
1995, p. 161, fig. 125, 43).

Tipul V. Pieptene cu mâner triunghiular

Din acest tip face parte un singur pieptene care are mânerul triunghiular care se sprijină pe o
bază dreptunghiulară (Pl. 5). Acest exemplar s-a descoperit în M 89, aflat în centrul dens al
sectorului C. Mânerul este triunghiular aplatizat, dar nu este plin până la baza dreptunghiulară,
apare un decupaj semicircular. Fixarea mânerului triunghiular de baza dreptunghiulară s-a făcut

69

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
cu ajutorul a două nituri de bronz de plăcuţele laterale cu dinţi ale pieptenului. Placa mediană a
mânerului este fixată de plăcile laterale tot cu două nituri de bronz. Restul plăcuţelor cu dinţi sunt
fixate în baza dreptunghiulară cu şase nituri de bronz. Pieptenele nu are un finisaj reuşit, se observă
acest lucru la marginea interioară a mânerului de formă semicirculară. Meşteşugarul care a încercat
să realizeze un nou tip de pieptene sau poate a reparat un pieptene deteriorat de multă folosinţă.
În arealul Culturii Sântana de Mureş-Cerneahov s-au descoperit piepteni cu mâner triunghiular plin,
ori foarte înălţat sau aplatizat. Acest pieptene din mormântul 89 trebuie să-l considerăm o nereuşită
a meşteşugarului.

Tipul VI. Pieptene bilateral

Acest tip este reprezentat de un singur exemplar care are plăcuţe cu dinţi bilaterali prinse cu
două plăci dreptunghiulare fixate cu patru nituri de fier.
Plăcile dreptunghiulare sunt ornamentate cu două linii paralele incizate ce urmăresc
marginile lor (Pl. 6). În necropolă a fost descoperit un singur exemplar în mormântul 73 ce se afla
poziţionat în partea de sud a sectorului A. Tipul de piepteni cu dinţi bilaterali este rar întâlnit în
arealul Culturii Sântana de Mureş-Cerneahov apărând numai în partea vestică a ei. Astfel a apărut la
Spanţov (Mitrea, Preda, 1966, fig. 33, 2), Copuzu (Muşeţeanu, 1986, pag. 217, fig. 4, 14), Fântânele
(Marinescu, Gaiu, 1989, pag. 141, fig. 4A, 5), Mihălăşeni (Şovan, 2005, pl. 306, 39). Pieptenele cu
dinţi bilaterali este un produs a lumii romane şi s-a răspândit la populaţiile cu care au venit în
contact în secolul al IV-lea d.Chr. şi va continua să fie utilizat în secolul următor şi chiar mai târziu.

Tipul VII. Pieptene dintr-o singură bucată de os şi laterale drepte

Din acest ultim tip face parte un pieptene executat dintr-o singură bucată de os, descoperit în
mormântul 145, ce a fost poziţionat în partea vestică a sectorului C. Acest exemplar este un
pandantiv - ca tip putem să-l încadrăm în rândul pieptenilor cu mânerul în formă de clopot cu
laterale drepte (Pl. 5). Are un orificiu pentru atârnat în partea superioară a mânerului; jumătate din
el este distrus. Pe mâner apare un decor format din cercuri cu punct la mijloc. Piepteni pandantiv s-au
descoperit la Valea Seacă (Palade, 2005, fig. 242, 2; 276, 4).

Tipologia pieptenilor din Necropola de tip Sântana de Mureş de la Barcea va contribui

alături de alte piese de inventar la stabilirea unei cronologii relative a înmormântărilor.

TOILETRY IMPLEMENTS. COMBS

Combs are among the most important toiletry implements found in the tombs of the Barcea bi-ritual
necropolis. When the tombs were uncovered, 43 pieces were found, most of them in inhumation tombs, and
only two in incineration tombs.
Only 39 pieces could be used for the typology. The combs were made of three layers of plates for the
handles; only one comb was made of a single piece (found in tomb 145) and was used as a pendant.
Depending on the way the handle was made, the 39 pieces are classified into types with variants and
sub-variants.
Type I. Combs with trapezoidal handle
Type II. Combs with semicircular handle
Type III. Combs with semicircular handle and winged endplates
Type IV. Combs with the winged endplates of the handle made of two pieces
Type V. Combs with triangular handle
Type VI. Double-sided combs
Type VII. Comb made of a single piece of bone
The typology of the combs from the Barcea necropolis (4th century AD) will, together with other
finds, help establish a relative chronology of the burials.

70

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Bibliografie
1. Bloşiu 1975: C. Bloşiu, Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la Leţcani (Jud. Iaşi), în Arheologia
Moldovei, VIII, 1975, 203-280.
2. Diaconu 1965: Gh. Diaconu, Târgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti, 1965.
3. Diaconu 1970: Gh. Diaconu, Mogoşani. Necropola din secolul IV e.n., Târgovişte, 1970.
4. Diaconu 1977: Gh. Diaconu, Aşezarea şi necropola de la Gherăseni-Buzău, în SCIV(A) 28, 1977, 2,
239-268.
5. Dragomir 2001: I. Dragomir, Necropola birituală. Sântana de Mureş-Cerneahov, în Danubius XIX,
2001, Galaţi, 5-193.
6. Ioniţă 1966: I. Ioniţă, Contribuţii cu privire la cultura Sântana de Mureş-Cerneahov, în Arheologia
Moldovei, IV, 1966, 189-259.
7. Ioniţă 1974: I. Ioniţă, Necropola din secolul IV e. n. de la Miorcani, jud. Botoşani, în Cercetări Istorice,
N.S., 1974, p. 81-92.
8. Ioniţă 1977: I. Ioniţă, La nécropole du IV-e siécle de n.è. à Miorcani. InvArch, VIII (R42-R51),
Bucureşti, 1977.
9. Ioniţă 1986: I. Ioniţă, Chronologie der Sântana de Mureş-Černjachov-Kultur (I), în J. Kmieciński
(Hrsg.), Peregrinatio Gothika I (Archaeologica Baltica VII), Łódź, 1986, p. 295-351.
10. Isăcescu, Ionescu 1976: C. Isăcescu, B. Ionescu, Necropola prefeudală din secolul al IV-lea de la
Sultana, Com. Mănăstirea, Jud. Ilfov, în Muzeul Naţional 3, 1976, 185-190.
11. Kotigorsko 1995: V. Kotigorsko, Ţinuturile Tisei superioare în veacurile III-VI e.n., Bucureşti, 1995.
12. Kovács 1912: I. Kovács, A marosszentannai népvándorláskari temetö, în Dolgozatok. Travaux de la
Section numismatique et archéologique du Musée National de Transylvanie, III, Cluj, 1912, p. 250-342.
13. Kravčenko 1967: A. A. Kravčenko, Kosanovskij mogil nik, în MIA, 139, 1967, p. 77-139.
14. Marinescu, Gaiu 1989: G. Marinescu, C. Gaiu, Die Necropole bei Fântânele „Rât”, Gem. Matei, jud.
Bistriţa-Năsăud aus dem 4. Jahrhundert u.Z., în Dacia N.S., XXXIII, 1989, p. 125-143.
15. Mitrea, Preda 1966: B. Mitrea, C. Preda, Necropole din secolul al IV-lea e. n. în Muntenia, Bucureşti, 1966.
16. Muşeţeanu 1986: C. Muşeţeanu, Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la Copozu, în Cultură şi
Civilizaţie la Dunărea de Jos, II, Călăraşi, 1986, p. 209-222.
17. Palade 1973: V. Palade, Săpăturile arheologice de la Bogdăneşti-Fălciu, Jud. Vaslui (1967-1968), în
MCA, X, 1973, p. 169-189.
18. Palade 2004: V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad - Valea Seacă (sfârşitul secolului al III-lea -
a doua jumătate a secolului al V-lea), Bucureşti, 2004.
19. Ščukin 1997: M. B. Schukin, Fenomen Černjachovkoj kul’tury epochi Konstantina-Konstantija ili čto
takoe Černjachovkaja kul’tura, în Stratum +4, Sankt Peterburg, 1999, p. 66-101.
20. Simonovič 1960: E. A. Simonovič, Pamjatniki Černjachovkoj kul’tury Criniciki, în MIA, 82, 1960, p. 239-252.
21. Şovan 2005: O. L. Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Mihălăşeni
(Jud. Botoşani), 2005.
22. Thomas 1960: S. Thomas, Studien zu den germanischen Kämmen der römischen Kaiserzeit, în Arbeits
und Forschungs-berichte zur sächsischen Boldendenkmalpflege, 6, 1960, p. 54-215.
23. Vornic 2006: V. Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti,
Chişinău, 2006.
24. Vulpe 1953: R. Vulpe, Săpăturile de la Poieneşti din 1949, în MCAI, 1953, 213-506.
25. Vulpe 1957: R. Vulpe, Izvoare. Săpăturile din 1936-1948, Bucureşti, 1957.
26. Zaharia, Aprotosoaie, 1973: N. Zaharia, Em. Zaharia, F. Aprotosoaie, Sondajul din aşezarea de la
Drăguşeni, jud. Botoşani (1968), în Materiale, X, 1973, p. 151-167.
27. Zaharia, Şovan 1993: N. Zaharia, Em. Zaharia, O. L. Şovan, Necropola din secolul al IV-lea d.Chr. de
la Hăneşti (Jud. Botoşani), în Arheologia Moldovei, 16, 1993, p. 151-189.

71

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Planşa 1. Pieptene cu mâner trapezoidal.

72

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Planşa 2. Tip 2. Piepteni cu mâner semicircular.
Varianta II.1, II,2, II,3, II.4.

73

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Planşa 3. Piepteni cu mâner semicircular şi aripi laterale.
Varianta III.1a, III1b, III1c.

74

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Planşa 4. Piepteni cu mâner semicircular şi aripi laterale.
Varianta III.2a, III2b.

75

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Planşa 5. Piepteni diferiţi.
Tip IV. Pieptene cu plăcile laterale alcătuite din două bucăţi.
Tip V. Pieptene cu mâner triunghiular.
Tip VI. Pieptene cu dinţi bilaterali.
Tip VII. Pieptene pandantiv.

76

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro